1. Caiet Sarcini Constructii

54
Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com CAIET DE SARCINI 1 FIŞA DOCUMENTAŢIEI Documentatie -Proiect tehnic de executie -Caiet de sarcini- Lucrarea Şcoala generală cl I-VIII Poiana Negri - Continuare lucrari Localitatea Poiana Negri Beneficiar - Şcoala generală Poiana Negri Proiectant - S.C Proiect 90 S.R.L Bistrita Şef proiect: ing. Moisil Emanuil. Colectiv -: arh. Podar Petru sing. Szekely Pavel ing. Cismaş Mircea th. Mang Mihai Elaborat -2013

description

constructii

Transcript of 1. Caiet Sarcini Constructii

Page 1: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

1

FIŞA DOCUMENTAŢIEI Documentatie -Proiect tehnic de executie -Caiet de sarcini-

Lucrarea Şcoala generală cl I-VIII Poiana Negri - Continuare lucrari Localitatea Poiana Negri

Beneficiar - Şcoala generală Poiana Negri

Proiectant - S.C Proiect 90 S.R.L Bistrita Şef proiect: ing. Moisil Emanuil.

Colectiv -: arh. Podar Petru sing. Szekely Pavel

ing. Cismaş Mircea

th. Mang Mihai

Elaborat -2013

Page 2: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

2

CAIET DE SARCINI Şcoala generală cl I-VIII Poiana Negri - Continuare lucrari

POIANA NEGRII JUD SUCEAVA CAP. I PREVEDERI GENERALE

1. Solutia proiectata; 2. Prevederi generale de executie si receptie 3. Prevederi privind tehnologii de executie 4. Protectia muncii

CAP.II. STRUCTURA DE REZISTENTA

1. Generalitati 2. Lucrari de subzidire a fundatiilor 3. Lucrari de cofraje si sustineri 4. Lucrari de armare a betonului 5. Beton. Beton armat 6. Lucrari de executare a drenurilor 7. Lucrari de torcretare a segregarilor 8. Consolidare pereti prin camasuire 9. Lucrari de completare si consolidare sarpantei din lemn

CAP. III. ARHITECTURA

1. Lucrari de zidariei 2. Mortare pentru zidarii si tencuieli 3. Tencuieli interioare si exterioare 4. Zugraveli si vopsitorii 5. Pardoseli; 6. Placaje 7. Montaj tamplarie 8. Geamuri 9. Sistem termoizolant 10. Confectii metalice

CAP.IV CONDITII DE CALITATE ASUPRA MATERIALELOR PUSE IN OPERA

CAP.V URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIEI

Page 3: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

3

CAP. I. PREVEDERI GENERALE 1. SOLUTIA PROIECTATA Scoala generala clasele I– VIII este concepută astfel incit sa asigure cele mai bune conditii de confort , finisaje si dotari conform normelor in vigoare , beneficiind de toate utilitatile necesare. Fiecare sala de clasa dispune de un spatiu adecvat astfel incit sa fie asigurate conditiile de amplasare a mobilierului necesar a luminii naturale si volumului de aer necesar. Grupurile sanitare au fost amplasate astfel incit sa poata fi ventilate natural si cat mai apropiate pentru a se putea realiza o singura coloana de alimentare cu apa Scoala generala clasele I– VIII se dezvolta in regim de inaltime P + 1E pe o structura din zidarie BCA , stilpi , grinzi si plansee monolite Zidaria interioara din caramida de tip GVP de 25 cm grosime cu mortar M25 Z la interior si BCA de 35 cm tip GBN 35 la exterior,. Planseele sunt realizate in solutie monolita din beton armat de 13 cm grosime Fundatiile sint izolate sub stilpi de tip bloc si cuzinet ( 180 x 180 ) si continui sub ziduri . In urma executarii lucrarilor descrise mai sus au rezultat o serie de deficiente ( v PT ) urmind a se lua o serie de masuri de remediere dupa cum urmeaza 1 Lucrari de interventii privind consolidarea fundatiilor Pentru consolidarea fundatiilor si eliminarea apelor freatice concomitent cu coborirea nivelului freatic se impun urmatoarele 1.1 Lucrari de sapaturi la baza fundatiilor si montarea de dren perimetral cu tubutri PVC cu diametrul de min 200 mm coborite la nivelul talpii de fundatii pentru preluarea apelor meteoritice si coborirea nivelului freatic 1.2 Realizarea de trotuare perimetrale in jurul cladirii pentru indepartarea apelor rezultate din precipitatii si scurse de pe cladiri 1.3 Subzidirea fundatiei izolate din axul S-11 ( v. plansa )pe inaltime de 1,00 m cu beton simplu C20/25 si ciment corespunzator clasei de agresivitate a apelor freatice cu masuri de sprijinire pe cele doua directii 1.4 Torcretarea elevatiilor segregate cu mortar M300,armat cu plasa sudate din STNB 4 si ochiri 10 x 10 cm . 2. Lucrari de interventii privind desfacerea si refacerea unor ziduri In acest caz se propun urmatoarele lucrari 2.1 Desfacerea zidurilor de 12.5 cm , refacerea umpluturii si ingrosarea pardoselii in zona noilor ziduri si refacerea zidurilor ( v. plansa ) 2.2 Desfacerea zidurilor de 25 cm , refacerea umpluturii, tasarea acestia , realizarea fundatiilor necesare si refacerea pardoselii, urmata de refacerea zidurilor cu masuri de sustinere grinda-centura –planseu ( v. plansa ) 2.3 Camasuirea zidurilor din BCA ce prezinta denivelari cu mortar M100,armat cu plasa sudate din STNB 4 si ochiri 10 x 10 cm 3. Lucrari de interventii privind completarea si consolidarea sarpanteidin lemn Pentru completarea si consolidarea sarpantei din lemn se vor prevedea contrafise pe directia longitudinala, si clesti pe directia transversala in dreptul popilor. Invelitoarea se va completa prin realizarea de jgheaburi si burlane. Pentru terminarea lucrarilor la obiectivul in cauza se vor urmarii solutiile tehnice descrise mai jos 1 Pentru realizarea Conditiilor termice Din punct de vedere termic obiectivul se afla amplasat in -zona IV climatica cu Te = - 21 0C conform C1007 / 1-97 . In aceste conditii se urmareste asigurarea confortului termic astfel : -pentru pod se asigura R0 nec >3 m2K / W cu vata minerala rigida G100 de 15 cm grosime ce asigura Ref = 3.13 m2K / W

Page 4: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

4

-pentru peretii exteriori se asigura confortul termic prin realizarea acestoras din BCA de 35 cm grosime de tip GBN 35 cu dimensiunile de 35x60x25 cu urmatoarele caracteristici λ = 0.14W/m2 * oK 2 Pentru realizarea Finisajelor Pardoseli – gresie in spatiile de circulatie , parchet in salile de clasa, salile profesorilor , cabinete Tencuieli driscuite fin zugraveli lavabile Timplarie din PVC si geam termopan la exterior , usile interioare din lemn stratificat Betonotyp la peretii salilor de clasa si coridoare de circulatie pe o inaltime de 1.50 m de la pardosea si rigips in rest inclusiv la tavane. Faianta la peretii grupurilor sanitare pe o inaltime de 1.50m. Invelitoarea va fi realizata din tabla ondulata imitatie de tigla , montata pe o sarpanta confectionata din lemn. Apele meteorice vor fi dirijate la nivelul terenului prin intermediul jgheaburilor si al burlanelor confectionate din tabla zincata de 0,5 mm grosime. 2 . PREVEDERI GENERALE DE EXECUTIE SI DE RECEPTIE A LUCRARILOR Constructorului ii revine intreaga responsabilitate pentru toate operatiile executate pe santier pentru procedeele de executie utilizate si pentru calitatea materialelor inglobate. Constructorul va executa lucrarile in conformitate cu detaliile tehnice de executie, cu prevederile din caietul de sarcini si din standardele si normele tehnive in constructii. Documentatia tehnica de executie va putea fi adaptata sau modificata de antreprenor numai cu aprobarea investitorului si a proiectantului. De asemenea, inlocuirea oricarui material prevazut in proiect cu alt material simular, se va face numai cu acordul scris al investitorului si proiectantului. Constructorul dupa acceptarea ofertei va prezenta investitorului spre aprobare , un grafic de executie a lucrarilor in care acestea sunt esalonate in ordinea tehnologica a executiei si Planul Calitatii specific lucrarii. Planul Calitatii va avea minim urmatoarea structura: -obiectivele calitatii ce trebuie atinse ( scop , domeniu); -responsabilitatile specifice in timpul derularii lucrarii; -procedurile / instructiunile tehnice si metodele de lucru ce trebuie aplicate; -controalele , incercarile , examinarile si documentele de referinta pentru aceste operatii proceduri de control , norme , specificatii , etc. -diagramele de flux a desfasurarii procesului de executie, pe faze principale; -definirea fiselor de control ( de urmarire) in care se confirma realizarea fazelor de verificare si control a calitatii lucrarilor. Constructorul are obligatia sa stabileasca toate relatiile care reglementeaza raporturile cu subantreprenorii si este raspunzator fata de investitor pentru respectarea de catre subantreprenori a prevederilor si obligatiilor legale si profesionale. Constructorul va comunica investitorului numele responsabilului tehnic cu executia atestat tehnico-profesional , care va verifica lucrarile din partea sa. Constructorul va asigura echipamentele de incercare , resurse umane si materiale pentru examinarea , masurarea si testarea lucrarilor executate si a materialelor folosite in conformitate cu Planul de control al calitatii , cu documentatia de executie sau la solicitarea proiectantului , investitorului si organelor de control . Constructorul are obligatia sa anunte proiectantul si investitorul in vederea verificarilor calitative ce se impun la lucrarile ce devin ascunse iar in cazul fazelor determinante va anunta in scris pe langa investitor si proiectant si Inspectoratul de stat in constructii teritorial in vederea obtinerii atestarii de a trece la faza urmatoare. Investitorul si proiectantul vor supraveghea desfasurarea lucrarilor in conformitate cu prevederile Legii 10 / 1995-privind calitatea in constructii si cu prevederile contractului. Acestora li se asigura accesul oriunde constructorul desfasoara activitati legate de realizarea obligatiunilor contractuale. Investitorul va fi reprezentat pe santier pentru o supraveghere tehnica adecvata printr-un diriginte de specialitate autorizat.

Page 5: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

5

Pe parcursul executiei lucrarilor investitorul are dreptul sa dispuna in scris: -indepartarea de pe santier a oricaror materiale ce sunt calitativ necorespunzatoare; -inlocuirea materialelor necorespunzatoare calitativ cu altele corespunzatoare; -indepartarea sau refacerea oricarei lucrari sau parti de lucrare necorespunzatoare din punct de

vedere calitativ. La terminarea lucrarilor , constructorul va evacua de pe santier toate utilajele de constructii , surplusurile de

materiale , deseurile si lucrarile provizorii. La desfintarea lucrarilor de organizare de santier terenul va fi predat de catre constructor in aceiasi stare in care a fost primit la inceperea lucrarilor.

La terminarea lucrarilor de constructii , constructorul va notifica investitorul ca sunt indeplinite toate conditiile de receptie a lucrarilor , solicitand convocarea comisiei de receptie la terminarea lucrarilor.

3. PREVEDERI PRIVIND TEHNOLOGII DE EXECUTIE: La realizarea lucrarilor se vor folosi tehnologii de executie obisnuite specifice acestor genuri de lucrari , respectand in totalitate reglementarile tehnice in vigoare si procedurile tehnice de executie emise de constructor si avizate de responsabilul tehnic cu executia si de persoane agreate in acest sens. 4. PROTECTIA MUNCII La realizarea lucrarilor de constructii –montaj se vor respecta masurile de protectia muncii prevazute de “Regulamentul pentru protectia si igiena muncii in constructii , aprobat cu Ordinul MLPAT nr.9 / N / 1993. Se va acorda o atentie deosebita capitolelor privind: -Instructajul de protectia muncii; -Transportul , manipularea si depozitarea materialelor; -Executarea lucrarilor de subzidiri la fundatii ; -Executarea lucrarilor de beton , beton armat ; -Executarea lucrarilor de cofraje, esafodaje si schele; -Executarea lucrarilor de dulgherie si sarpante; -Executarea lucrarilor de tratamente biologice cu substante chimice ale elementelor din lemn , impotriva agentilor biologici , ignifugarea lemnului cu substante ignifuga omologate de organele PSI.

CAP.II. STRUCTURA DE REZISTENTA 1.GENERALITATI In acest capitol se prezinta principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile de constructii aferente , materialele puse in opera, precum si verificarile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata daca aceste conditii au fost indeplinite. Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita in primul rand de catre personalul tehnic responsabil cu executia lucrarilor si factorii implicati in verificarea si intocmirea documentelor de control. Controlul calitatii executiei pe santier presupune verificari in urmatoarele etape: - inainte de inceperea executarii; lucrarilor - pe parcursul executiei lucrarilor; - la terminarea lucrarilor. Verificarea executiei lucrarilor de constructii aferente se face sub raportul incadrarii in conditiile dimensionale si de calitate prevazute de proiectul tehnic de executie si reglementarile tehnice in vigoare . Verificarea calitatii executiei se face prin: -constatarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii materialelor utilizate si a conformitatii acestora cu prevederile proiectului si prescriptiile tehnice , precum si a agrementelor tehnice pentru produsele noi; -examinarea vizuala si prin masurare a elementelor componente ale lucrarii din punct de vedere al pozitiei , formelor , dimensiunilor si a celorlalte conditii de calitate , inclusiv incadrarea in limitele abaterilor admisibile; -verificarea rezultatelor incercarii probelor de control , prevazute in fisa de control tehnic de calitate si in prescriptiile tehnice.

Page 6: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

6

Modul de efectuare a controlului si fazele de control a executiei ( in afara fazelor determinante care sunt stabilite de proiectant si acceptate de Inspectoratul de stat in constructii ) sunt stabilite in Planul de control calitate , verificari si incercari si exemplificate in procedurile tehnice de executie in functie de planul calitatii intocmit de antreprenor si de sistemul de conducere si asigurarea calitatii specific constructorului. Incercarile efectuate pe materiale si semifabricate inainte de utilizare sau pentru confirmarea calitatii unor materiale care prezinta dubii de calitate , precum si incercarile impuse prin normele tehnice pe parcursul executiei se fac de catre constructor numai prin laboratoare autorizate sau acreditate conform prevederilor Legii 10 / 1995 . Separat de acestea, se efectueaza verificari:

- pe parcursul executiei pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectele de investitii, inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire (sau inglobate in alte categorii de lucrari sau elemente de constructii);

- la terminarea unei faze de lucrari; - la receptia preliminara a obiectelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii. Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in caietele de sarcini sunt extrase din prescriptile tehnice de proiectare,

executie si receptie, in vigoare la data elaborarii sale. Principalele prescripatii tehnice, aplicabile la verificarile din prezentul caiet de sarcini sunt mentionate la fiecare capitol in parte . Principalele conditii de calitate si verificarile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrari, in “Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente” indicativ C 56-85.

Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespunzatoare acestora cu proiectul tehnic de executie si a abaterilor admisibile , prevazute de acestea.

Dispozitile de santier, date de proiectant cu acordul investitorului si respectand normele legale in vigoare – au aceiasi putere ca si proiectul de executie , din punct de vedere al verificariilor efectuate.

Frecventele verificarilor sunt cele mentionate in reglementarile tehnice. In cazuri speciale , proiectantul poate prevedea – in mod justificabil - marimea acestor frecvente.

In cazul aparitiei pe parcursul executiei a unor neconformitati majore ce pot avea efecte asupra rezistentei si stabilitatii constructiei ,asupra functionalitatii sau altor cerinte prevazute de Legea 10 / 1995, decizia asupra continuarii lucrarilor sau demolarea /consolidarea lor va putea fi luata numai de proiectant cu acordul scris al investitorului. Inregistrarea calitatii prin documente de atestare a calitatii intocmite pe parcursul executiei furnizeaza probe obiective necesare asupra gradului de realizare a exigentelor de calitate , mai ales in cazul in care un element de constructie devine ascuns prin efectuarea unor lucrari intr-o faza ulterioara.Toate documentele emise care atesta calitatea lucrarilor executate vor fi depuse in Dosarul Calitatii. Dosarul Calitatii va contine numai documente originale , iar pentru o utilizare facila a acestor documente se va avea in vedere: - codificarea documentelor pe tipuri si ordonarea lor pe obiecte ,; -inborderarea si numerotarea documentelor si instituirea unui sistem de identificare a documentelor . Dupa terminarea lucrarilor de constructii Constructorul va preda documentele ce atesta calitatea lucrarilor executate beneficiarului prin proces-verbal de predare primire in vederea intocmirii Cartii tehnice a constructiei. 2. LUCRARI DE SUBZIDIRE A FUNDATIILOR 2.1. Standarde si reglementari tehnice de referinta: - STAS 6054-77 - Terenuri de fundatie. Adancime de inghet. - STAS 2745-69 - Teren de fundatie. Urmarirea trasarii constructiilor prin metode topografice. - C 169-88 - Normativ privind executia si receptia lucrarilor de terasamente pentru fundarea constructiilor civile si industriale . - C16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.; - P10/86 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii; - C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii; 2.2.Lucrari pregatitoare Inaintea lucrarilor de terasamente propriu zise se vor executa lucrari de amenajarea terenului si a platformelor de lucru.Se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de apa, de gaze, canalizare, electrice, etc. din zona luandu-

Page 7: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

7

se masuri de nedistrugere accidentala sau provocare a incendiilor. Scurgerea apelor superficiale in perimetrul lucrarilor de sapatura va fi preintampinata prin executarea santurilor de garda (in cazul unor debite reduse ale apelor de colectat se vor amenaja rigole). 2.3 Executarea sapaturilor. In timpul executarii lucrarilor de terasamente executantul are obligatia sa urmareasca atatstabilitatea masivelor de pamint, cat si stabilitatea constructiilor si a instalatiilor invecinate. Schimbarea cotei fundului gropii de fundatie in timpul executiei se poate face numai cu acordul proiectantului. Sapaturile se vor executa cu taluz cu respectarea urmatoarelor conditii: - pamantul are o umiditatea naturala de 12-18% si se asigura conditii ca aceasta sa nucreasca; - sapatura de fundatie nu sta deschisa mult timp; 2.4 Executarea umpluturilor Umpluturile compactate se refera la realizarea umpluturilor intre fundatii si la exterioriul cladirii si se vor executa de regula din pamanturi aduse dintr-o groapa de imprumut. Se interzice efectuarea umpluturilor din pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura, maluri,argile moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari. Se admite ca umiditatea pamantului pus in opera sa aiba o variatie de ± 2% fata de umiditateaoptima de compactare.Determinarea grosimii stratului de compactare si a numarului minim de treceri se executa pe poligoane de incercare.Pentru ca pamintul sa aiba umiditatea cat mai aproape de cea optima de compactare,umpluturile se vor executa in straturi de 15-20 cm, se vor uda, dupa care se va compacta prin cilindrare sau prin vibrare.Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirii se executa imediat dupa decofrarea fundatiilor si executarea sistemului de izolatii si a protectiei acestuia 2.5 Executarea subzidiri Subzidirea se realizează prin săparea şi betonarea unor casete, pe tronsoane scurte, având o anumita ordine stabilita anterior. Tronsoanele se vor sapa succesiv cu o lungime de 90 cm respectandu-se numaratoarea prestabilita, cum de altfel se poate vedea pe plansa nr 2 . Adancimea de subturnare a tronsoanelor este de 100cm. Subzidirea este executată tronsonat, dar devine continuă formând o nouă fundaţie sub toatăfundaţia existentă a construcţiei. - intre două tronsoane de săpătură va exista cel putin 2 tronsoane nesăpate - primele tronsoane săpate şi turnate vor fi în zona defectelor maxime ale fundaţiei;- săpăturile încep de la margine şi se închid spre mijloc; - in zonele de colt si intersectii de fundatii, sapatura si truranrea betonului se va face pe un tronson careva cuprinde toate aripile intersectiei. Betonul în subzidire se va turna cu cca. 5 cm mai jos faţă de nivelul tălpii fundaţiei. Talpa subzidirii se va încastra 10 – 20cm în terenul bun de fundare. Talpa fundatiei se va curata de pamant pentru a asigura contactul cu betonul nou turnat; După întărirea betonului, în spaţiul rămas liber se bat pane de oţel sau lemn de esenţă tare(stejar) pe aproximativ 2/3 din grosimea pereţilor. Pentru fiecare tronson se vor bate două pane. Spaţiul rămas liber se umple prin matare cu mortar de ciment M100T (uscat) (se recomandă folosirea cimenturilor expansive sau fără contracţie). Subzidirea se va executa cu beton C8/10. Între turnarea betonului în corpul subzidirii şi executarea matării trebuie să existe o perioada de minim 24 ore. Pentru a evita apariţia unor fisuri în timpul subzidirii, pereţii din zidărie se vor sprijini provizoriu. După executarea subzidirii se impune obligatoriu consolidarea fisurilor/crăpăturilor din pereţii suprastructurii

Page 8: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

8

2.6 Controlul si receptia lucrarilor Controlul calitatii privind lucrarile de sapaturi presupune verificarea dimensiunilor, cotelor profilelor care trebuie sa corespunda cu proiectul de executie, iar constatarile se vor stipula in procesulverbal de lucrari ascunse, ce se anexeaza la cartea constructiei.Verificarea compactarii se va face de catre personal atestat apartinind unei institutii, unuilaborator atestat, autorizat pentru profilul geotehnic si teren de fundare. Verificarile compactarii se fac in urmatoarele faze :- inaintea inceperii lucrarilor; - pe parcursul executiei; - in vederea receptiei finale; - verificarile privind compactarea umpluturilor se face pe baza "Normativului pentruverificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente" C56-85 si a"Normativului C 29-85". In toate cazurile pentru asigurarea calitatii lucrarilor toate operatiile trebuie realizare intr-un timp cat mai scurt inclusiv compactarea pamantului stabilizat pus in opera pentru ca umiditatea materialului sa nu se modifice cu mai mult de ±2% fata de umiditatea prescrisa in proiect. Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului se vor lua dupa normativul C.140-86 si STAS 1275-81.si urmareste evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton care nu indeplineste conditiile impuse. Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt- la lungime ± 4 mm- la latime ± 3 mm Dimensiunile in plan si cotele de nivel cuprinse in proiect referitoare la corpurile de cladire existente sunt rezultate din releveu. Toate cotele se vor verifica pe teren inainte de executie, iar pentru diferente mai mari de 3% se va anunta proiectantul. Cotele corniselor corpurilor existente sunt rezultate din releveu. Pentru orice neconcordantacare duce la schimbarea solutiei de subzidire prezentata in proiect se va anunta proiectantul. NOTA După executarea subzidirii se impune obligatoriu consolidarea fisurilor/crăpăturilor din pereţii suprastructurii. In ceea ce priveste receptia lucrarilor se va consulta normatuvul C.56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructi 3.LUCRARI DE COFRAJE SI SUSTINERI 3.1. Standarde si reglementari tehnice de referinta: - NE-012 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton , beton armat si beton precomprimat; - C11/74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje; - C16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.; - P10/86 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii; - C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii; 3.2. Tehnologia de executie: Inainte de inceperea lucrarilor de cofraje se verifica calitatea lor , ele pot fi din lemn ( panouri tego) sau cofraje metalice demontabile .

Cofrajele si sustinerile vor asigura obtinerea formei , dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in tolerantele admise de NE-012 / 1999.

Cofrajele si sustinerile vor fi suficient de rigide pentru a ramane stabile pana cand betonul atinge o rezistenta suficienta pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare .

Cofrajele vor fi dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii cat si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului.

Ordinea de montare si demontare a cofrajelor va fi astfel stabilita incat sa nu produca degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.Imbinarile dintre panourile de cofraj vor fi etanse.

Suprafata interioara a cofrajului va fi curata , substantele de ungere a cofrajului vor fi aplicate in straturi

Page 9: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

9

uniforme pe suprafata interioara a cofrajului. Manipularea , transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea

lor. Este interzisa depozitarea lor direct pe pamant . Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: - trasarea pozitiei cofrajelor; - asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; - verificarea si corectarea pozitiei panourilor; - incheierea , legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor

3.3. Controlul si receptia lucrarilor de cofrare vor consta in : Control preliminar : controlandu-se calitatea panourilor de cofraj ( nu se admit panouri cu captuseli discontinue , cu sistemul de rezistenta slabit , urechi de prindere slabite , etc); Control in cursul executiei , verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; Control la terminarea executarii lucrarilor de cofrare care va consta in :

- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire; - incheierea corecta a elementelor cofrajului si asigurarea etanseitatii acestora; - dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a se betona ; - pozitia cofrajelor , in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare; - pozitia golurilor; Dupa efectuarea controalelor se va incheia Procese verbale de receptie privind lucrarile ascunse

Decofrarea elementelor de constructii se va face atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta , respectiv:partile laterale ale cofrajului se pot inlatura dupa ce betonul are o rezistenta de min. 2,5 N / mmp , astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate. Celelalte termene vor corespunde prevederilor Codului de practica NE-012/1999. Acestea se verifica prin incercarea epruvetelor de beton confectionate pentru aceasta faza si pastrate in conditii similare de element. In timpul decofrarii se verifica sa nu existe defecte de turnare ( goluri , zone segregate ) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate. Dupa decofrarea elementele de beton se va trece la verificarea aspectului betonului care va cuprinde in principal urmatoarele;

- aspectul betonului , semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton necorespunzatoare; - dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor; - distanta dintre diferite elemente; - pozitia elementelor verticale , pozitia golurilor si a armaturilor care urmeaza a fi inglobate in

elemntele ce se toarna ulterior; Se incheie procesul verbal de verificare a aspectului betonului si pozitionarea golurilor tehnologice si

de instalatii consemnandu-se in procesul verbal constatarile si modul de respectare a prevederilor proiectului. 4.LUCRARI DE ARMARE A BETONULUI 4.1. Standarde si reglementari tehnice de referinta: - STAS 438/1-89 - Otel beton , marci si conditii tehnice generale de calitate ; - STAS 438/2-91 - Sarma trasa pentru beton armat; - STAS 438/3/4-98 - Plase sudate pentru beton armat. - NE-012 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton , beton armat si beton precomprimat; - C16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.; -C28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton; -C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii; 4.2.Cerinte de executie

Tipurile de oteluri pentru confectionare de armaturi pentru betonul armat vor fi cele prevazute in standardele de produs STAS 438/1-89 , iar utilizarea lor se va face conform proiectului tehnic si a planselor de armare.

Livrarea otelului beton pe santier se va face insotit de certificat de calitate / declaratie de conformitate

Page 10: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

10

Otelurile pentru armaturi se vor depozita separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator , astfel incat sa se asigure:

- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturilor; - evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale ; - asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. Controlul calitatii otelului beton la aprovizionare consta in : - examinarea datelor inscrise in documentele de certificare a calitatii emis de furnizor; - verificarea aspectului- calitatea suprafetei; - verificarea dimensiunilor si profilului; -i ndoirea la rece pe dorn; - verificarea caracteristicilor mecanice .

Frecventa verificarilor se va face conform NE-012/1999. 4.3.Tehnologia de executie Fasonarea barelor , confectionarea armaturilor si montarea carcaselor se realizeaza in conformitate cu prevederile proiectului. Armatura se va taia , indoi si manipula astfel incat sa se evite: - deteriorarea mecanica ; - ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate; - contacte cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune.

Armaturile care se fasoneaza vor fi curate si drepte , cele care sunt achizitionate in colaci se vor indrepta inainte de a se trece la taierea lor.

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate .Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub –10 grade C . Barele cu profil cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Armaturile vor fi prevazute la capete cu ciocuri , respectiv cu indoire la 180 pentru OB 37 si la 90 la PC 52. Pentru etrieri si agrafe indoirea se face la 135 sau 180.

Inadirea armaturilor se face prin sudura sau suprapunere si in conformitate cu prevederile proiectului. Inadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuite si conform prevederilor

Normativului C28-84 –in care sunt indicate lungimile minime ale cordoanelor de sudura si conditiile de executie. La inadirea prin bucle raza de curbura interioara a buclelor va respecta prevederile STAS 10107/0-90.

In cazul in care nu se dispune de sortimentele din proiect si diametrele prevazute se poate proceda la inlocuirea acestora , dar numai cu acceptul proiectantului.

4.4.Montarea :

Montarea armaturii se poate face numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor .La montarea armaturii se vor asigura conditii pentru buna desfasurare a turnarii betomului , prin:

-crearea la intervale de 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul;

-crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului ( min.2,5 x Ø vibrator) la interval de max. 5 ori grosimea elementului uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.

Amaturile se vor monta in pozitia prevazuta din proiect si se va asigura mentinerea lor in timpul turnarii betonului cu distantieri , agrafe , capre, etc.

La incrucisari barele de armare , etrierii , agrafele se vor lega cu sarma neagra de 1-1,5 mm sau prin sudura electrica prin puncte.

Abaterile limita la armaturi sunt cele prevazute de NE-012/1999.

4.5.Controlul executiei si verificari : La terminarea montarii armaturilor se verifica :

- numarul diametrul si pozitionarea armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor; - distanta dintre etrieri , diametrul acestora si modul lor de fixare; - pozitia inadirilor si lungimile de petrecere a barelor;

Page 11: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

11

- calitatea sudurilor si marcarea lor; - numarul si calitatea legaturilor dintre bare; - dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii; - modul de asigurarea a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia; - pozitia si modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate; Dupa receptia de catre factorii implicati a lucrarilor de armare se va incheia proces verbal de receptie calitativa

a lucrarilor ce devin ascunse sau faza determinanta in baza efectuarii verificarilor mentionate si a existentei urmatoarelor documente : certificate de conformitate pentru materiale ; buletine de analize si incercari pentru otelul beton ; procesul verbal de receptie a loturilor de armaturi sudate; Buletin de examinare a sudurilor.

In vederea asigurarii durabilitatii elementelor de beton prin protectia armaturii contra coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul , stratul minim de acoperire va fi functie de tipul elementului , categoria , conditiile de expunere ( 5 cm la fundatii ; 2,5 cm la stalpi , grinzi , centuri , buiandrugi; 1,5 cm la plansee). 5.BETON . BETON ARMAT 5.0. Standarde si reglementari tehnice de referinta: - NE-012 –Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton , beton armat si beton precomprimat; - C16/1984-Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.; - P10/86 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii; - C28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton; - C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii; - SR 388-95 - Ciment Portland; - SR 1500/96 - Cimenturi compozite uzuale de tip II, III , IV, V. - STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare; - STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali; 5.1.MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR: A.CIMENTUL:

Cimenturile folosite vor satisface cerintele din strandardele nationale de produs sau din standardele profesionale .

Tipurile de ciment care pot fi folosite : tipI –ciment Portland ; tipII- ciment Portlant compozit ; tip III-ciment de furnal ; tip IV- ciment puzzolanic.Tipul de ciment folosit pentru beton , beton armat se vor alege pe baza prevederilor din Anexa I.2. tabelele I.2.1.; I.2.2.; I2.3. din NE-012/1999. Alegerea tipului de ciment se va face dupa urmatoarele criterii :

- conditiile de serviciu si expunere; - conditiile de executie si tehnologia adoptata; - clasa betonului; - viteza de executie a rezistentei. Livrarea si transportul : cimentul se livreaza in saci sau in vrac si va fi insotit de documentele ce certifica

calitatea .Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati.Verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu prevederile standardului de produs se va face conform standardului SR EN 196-7.

Controlul calitatii cimentului : - se face la aprovizionare prin verificarea certificatului de calitate si rezultatele buletinului de analiza efectuat de catre un laborator autorizat; - inainte de utilizare , prin incercarile efectuate de catre un laborator prevazute in

Anexa VI.1 –NE-012/99. Depozitarea se face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate , in celule tip siloz

inscriptionate cu tipul de ciment continut sau in incaperi inchise. Durata depozitarii nu va depasi 60 zile de la data expedierii de la producator pentru cimenturile cu adaosuri si 30 zile pentru cimenturile fara adaosuri.

B.AGREGATE Se vor folosi agregate cu densitatea normala (1201-2000 kg/mc.) provenite din sfarmarea rocilor naturale si /

sau concasarea rocilor.

Page 12: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

12

Agregatele vor satisface conditiile tehnice prevazute de reglementarile tehnice specifice ( stas 1667-76 si dupa caz stas 662-89 si SR 667-98).

Controlul calitatii agregatelor se face : - la aprovizionare , - conform NE-012/99 –Anexa VI.1. - inainte de utilizare, - conform NE-012/99 –Anexa VI.1 Transportul si depozitarea agregatelor: in timpul transportului si a depozitarii agregatelor acestea nu trebuie sa

fie contaminate cu alte materiale.Depozitarea se face pe sorturi , in compartimente separate si pe platforme betonate cu pante si rigole de scurgerea apelor . Agregatele nu pot si depozitate direct pe pamant sau pe platforme balastate.

C.APA: Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poata sa provina din reteaua publica sau din alta sursa ,

dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 790-84. D.ADITIVI: Aditivii folositi la prepararea betoanelor vor indeplini cerintele din reglementarile specifice sau din agrementele

tehnice in vigoare.Aditivii nu vor contine substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa produca coroziunea armaturii.

Alegerea tipurilor de aditivi se va face functie de tipul de betoane care urmeaza a se pune in opera. Utilizarea aditivilor este obligatorie in special in cazurile mentionate in NE-012-99. 5.2.CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI

Cerinte privind compozitia: Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat sa fie asigurate cerintele privind rezistenta si durabilitatea

acestuia . Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului functie de clasa de rezistenta prevazuta in proiect pentru fiecare element se face de catre producator pe baza de amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.

La compozitia betonului se va tine seama de datele de baza : clasa de rezistenta ; dimensiunea maxima a granulei agregatelor; consistenta betonului proaspat; date privind betonului ( raportul A/C tipul si dozajul minim de ciment ) functie de modul de utilizare a betonului : beton simplu , beton armat , conditiile de expunere . Consistenta betonului va fi functie de felul elementului , dimensiunile lui , prezenta si amplasarea armaturilor , tipul echipamentului de transport si tehnologia adoptata de antreprenor pentru punerea lui in opera , de posibilitatile de compactare si conditiile de mediu in timpul turnarii. Compozitia betonului va fi astfel proiectata de laborator astfel incat in conditiile unui dozaj minim de ciment si a unor caracteristici in stare proaspata a betonului sa se realizeze cerintele de rezistenta , durabilitate si a altor cerinte prevazute prin proiect. Clase de beton utilizate si definite conform NE-012-99:

Clasa de rezistenta a betonului

C 4 / 5 C 6 / 7,5 C8/10 C12/15 C 16/20 C18/22,5 C20/ 25

fck cil 4 6 8 12 16 18 20 fck cub 5 7,5 10 15 20 22,5 25 C140/86 Bc 5 Bc 7,5 Bc10 Bc15 Bc20 Bc22,5 Bc25

5.3.Prepararea betonului: Prepararea betonului se va face numai in instalatii centralizate atestate in conformitate cu prevederile NE-012/1999 si Regulamentele si procedurile aferente.

Dozarea materialelor: La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:

- ± 3% pentru agregate ; - ±2% ciment si apa; - ±3% adaosuri; - ±5% aditivi

Page 13: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

13

Abaterile mentionate se refera la dozarea componentelor , respectiv la erori ale operatorului la preparare. De preferat se vor utiliza betoane preparate in statii centralizate , statii la care dozarea materialelor se face la

greutate cu dozatoare automate. In cazul betonierelor care nu sunt dotate cu mijloace de cantarire , se admite ca dozarea sa se faca

volumetric , astfel: -pentru agregate , utilizandu-se cutii etalonate; -pentru ciment saci sau cutii etalonate; -pentru apa si aditivi se vor folosi recipienti gradati.

Pentru nisip pe baza curbei de infoiere , laboratorul va preciza corectiile necesare in functie de starea de umiditate. Abaterile la dozarea volumetrica nu vor depasi ± 5% pentru agregate si aditivi ; ± 3% pentru ciment si apa.

Amestecarea betoanelor si incarcarea in mijlocul de transport : Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera . Prin amestecare este necesar sa se obtina o distributie omogena a materialelor componente si o lucrabilitate constanta. Durata de amestecare depinde de tipul si compozitia betonului , de conditiile de mediu si de tipul instalatiei si va fi cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component si se va majora dupa caz:

- utilizarea de aditivi ; - perioada de timp friguros; - utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31mm; - betoane cu lucrabilitate redusa. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprins intre 5ºC si 30ºC. Durata de incarcare in mijlocul de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon va fi de max. 20

minute. La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora , toba

betonierei se va spala cu jet puternic de apa dupa care se va goli complet. Toate livrarile de beton de la producatori catre utilizatori se vor face insotite de urmatoarele informatii - denumirea statiei de betoane ; - denumire organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului ; seria inregistrarii

certificatului si actul doveditor privind atestarea statiei de betoane; - data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea ; - numarul de inmatriculare al mijlocului de transport ; - cantitatea de beton in mc. Bonul de livrare va fi completat cu umatoarele date si va insoti fiecare transport de beton: - detalii privind compozitia betonului ( continutul de ciment si tipurile de aditivi sau adaosuri); - clasa de consistenta . La primirea betonului se va completa pe bonul de livrare data si ora sosirii betonului la punctul de lucru ,

confirmarea de primire a betonului , temperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambianr. Dupa 30zile de la livrarea betonului producatorul are obligatia sa elibereze un certificat de calitate pentru

betonul marfa. 5.4.Transportul si punerea in opera a betonului:

Transportul betonului se va efectua luand masurile necesare pentru a preveni segregarea , pierderea componentilor sau contaminarea betonului.

Mijloacele de transport vor fi etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 50mm se va face cu autoagitatoare , iar a betoanelor cu tasare

de max.50mm cu autobasculante cu bena , amenajate corespunzator. Transportul local se face cu bene , pompe , jgheaburi sau tomberoane. Pe timp de arsita sau ploaie , in cazul transportului cu autobasculanta pe o distanta mai mare de 3 km.

Suprafata libera a betonului trebuie protejata , evitandu-se modificarea caracteristicilor betonului prin modificarea continutului de apa din beton.

Durata transportului : durata maxima pentru transportul betonului depinde in special de compozitia betonului si de conditiile atmosferice . Durata de transport se considera din momentul incarcarii si sfarsitul descarcarii si nu poate depasi valorile orientative prezentate mai jos , decat daca se utilizeaza aditivi:

Page 14: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

14

Durata maxima cu autoagitatoare va fi urmatoarele:

Temperatura amestecului de beton ( ºC) Durata maxima de transport ( Cimenturi de clasa 32,5

Minute) Cimenturi de clasa >42,5

10º C < T < 30º C 50 35 T < 10ºC 70 50

Executarea lucrarilor de betonare: poata sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acestuia de catre investitor; - sunt realizate masurile pregatitoare , sunt aprovizionate si verificate materialele componente (

agregate , ciment , utilaje , aditivi , etc) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare , in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier;

- sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;

- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi , cofraje si armaturi; - in cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii , a trecut o perioada indelungata este

necesara o inspectare a starii armaturii de catre diriginte , proiectant si Inspectoratul in constructii care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert si va dispune dupa caz efectuarea ei;

- suprafetele de beton turnat anterior si intarit , care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati ( suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si vor avea rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane);

- sunt asigurate posibilitatile de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului; - sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventei

unor situatii accidentale; - in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii , astfel incat

acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona; - sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii

determinarilor prevazute pentru betonul proaspat , la descarcarea din mijlocul de transport; - este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice

stabilite si sunt refuzate. In baza confirmarii indeplinirii conditiilor se va consemna aprobarea inceperii betonarii in conformitate cu

prevederile programului de control al calitatii lucrarilor , stabilite prin contract , de catre : - responsabilul tehnic cu executia atestat; - reprezentantul investitorului/beneficiarului si in cazul fazelor determinante a proiectantului si

reprezentantul Inspectoratului in Constructii.

5.5.Reguli generale de betonare : Betonarea unui obiect / element al constructiei va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de

lucru.Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor Codului de practica NE-012/1999 si a procedurii de executie.

Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale : - cofrajele de lemn , betonul anterior turnat care vor veni in contact cu betonul proaspat –vor fi udate

cu apa inainte de turnare betonului , dar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata; - din mijlocul de transport , descarcarea betonului se va face in bene , pompe , jgheaburi, etc. - daca betonul sosit pe lucrare nu se incadreaza in limitele de consistenta admise sau prezinta

segregari , va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in opera; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant;

- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 metri –in cazul elementelor cu latime de maxim 1,00m si 1,5 m – in celelalte cazuri , inclusiv elemente de suprafata ( placi , fundatii, etc);

- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 metri se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub ( alcatuit din tronsoane de forma tronconica) , avand capatul inferior situat la max.

Page 15: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

15

1,5 metri de zona care betoneaza. - betonul va fi raspandit uniform in lungul elementului , urmarindu-se realizarea de straturi orizontale

de max.50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior; - se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta ,

indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola ; daca totusi se vor produce asemenea defecte , ele vor fi corectate in timpul turnarii;

- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii , respactandu-se grosimea stratului de acoperire , in conformitate cu prevederile proiectului;

- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului;

- in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel , concomitent cu vibrarea lui ; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente , se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa paemita patrunderea vibratorului;

- se va umari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora , luindu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari;

- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face periodic pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii ; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;

- betonarea se va face continuu , pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie;

- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare , pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii , nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului ; in lipsa unor determinari de laborator , acesta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului- in cazul cimenturilor cu adaosuri - si 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos;

- in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare , reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor;

- instalarea podinei pentru circulatia muncitorilor si mijloacelor de transport local precum si instalarea unor schele , cofraje este permisa numai dupa 24-48 ore , in functie de temperatura mediului si de tipul de ciment.

Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie: Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizare , conform proiectului; Betonarea elementelor verticale se va face respectandu-se si urmatoarele prevederi suplimentare: - in cazul elementelor cu inaltimea max. 3 metri , daca vibrarea betonului nu este stanjenita de

grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementului;

- in cazul in care se intrevad dificultati la compactarea betonului precum si in cazul elementelor cu inaltime mai mare de 3,00 metri se va adopta una din solutiile :

- cofrarea unei fete de max. 1,00 metri inaltime si completarea cofrajului pe masura betonarii elementului sau : - betonarea prin ferestre laterale sau din interiorul elementului; - betonarea grinzilor sau planseelor se va incepe dupa 1-2 ore de la turnarea stalpilor - betonarea cadrelor se va face dand o deosebita atentie nodurilor pentru a se asigura umplerea completa a acestora;

5.6.Compactarea betonului: Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee , in functie de consistenta

betonului si tipul elementului. Compactarea se face prin vibrare , astfel : vibrare interna la stalpi si grinzi si vibrare de suprafata la plansee. Compactarea manuala se face cu sipci , vergele in paralel cu ciocanirea cofragului in urmatoarele cazuri: -i ntroducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunii sectiunii sau desimii

armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa; -i ntreruperea functionarii vibratorului din diferite motive , caz in care betonarea trebuie sa continue

Page 16: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

16

pana la pozitia corespunzatoare a unui rost; In timpul compactarii betonului prospat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si /

sau cofrajelor. Betonul va fi compactat numai atat cat este lucrabil.

5.7.Tratarea betonului dupa turnare; Zona suprafetei betonului va fi tratata si protejata pentru o anumita perioada de timp functie de tipul structurii ,

elementului , conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii. Tratarea si protejarea betonului se va face imediat si dupa terminarea actiunii de compactare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru

ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului se face impotriva : uscarii premature Principalele metode de tratare / protectie:

- mentinerea in cofraje ; - acoperirea cu materiale de protectie mentinute in stare umeda; - stropirea periodica cu apa; - aplicarea de pelicule de protectie.

Durata tratarii depinde de : - sensibilitatea betonului la tratare , functie de compozitie; - temperatura betonului ( cand temperatura este scazuta –timpul de tratare este mai mic); - conditiile atmosferice in timpul si dupa turnare; - conditiile de serviciu , inclusiv de expunere ale structurii. Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale ca : prelate , strat de nisip , rogojuni , etc. Materialul

de protectie va fi mentinut permanent in stare umeda. Stropirea cu apa va incepe dupa 2-12 ore de la turnare in functie de tipul de ciment utilizat si de temperatura

mediului , dar imediat dupa ce betonul este intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la 2-6 ore astfel ca sa mentinem o suprafata umeda. In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica :

- datele inscrise in bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admisa de transport;

- consistenta betonului corespunde celei prevazute; - conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;

- se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si a prelevarilor de probe , conform prevederilor din Anexa VI.1.

- sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor , dimensiunilor si formei cofrajelor;

- se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor betonului libere ale betonului proaspat; Se vor consemna in condica de betoane : - seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera; - locul unde a fost pus in lucrare ; - ora inceperii si terminarii betonarii; - probelele de beton prelevate; - masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat ; - evenimente intervenite ( intreruperea turnarii , intemperii ); - temperatura mediului; - personalul care a supravegheat betonarea. In cazul in care conducatorul tehnic al lucrarii este si seful de statie pentru preparare beton , acesta este

obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si agregatelor precum si modul de dozare , amestecare si transport al betonului.

Controlul operativ al calitatii betonului: - determinari pe betonul proaspat in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator; - analizarea imediat dupa inregistrare a rezultatelor privind rezistenta la compresiune la varsta de 28

Page 17: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

17

zile in scopul remedierii operative a unor cazuri de neconformitate; - incercari orientative efectuate la termene scurte. Calitatea betonului livrat de statia de betoane , precum si aprecierea calitatii betonului pus in opera in vederea

receptiei se face conform criteriilor stabilite de NE-012-99 , Cap.17.

6. LUCRARI DE EXECUTARE A DRENURILOR 6.1 Prevederi Generale Lucrărilor de drenuri flexibile în săpătură deschisă vor avea rol de:

- colectarea şi evacuarea dirijată a apelor din infiltraţii; - coborârea nivelului apei freatice,

- protejarea fundatiilor cladirii executate 6.2 Materiale Material drenant Balast Materialul drenant din corpul drenului este balastul de rau care trebuie sa respecte cerintele din SR 662/2002 cap. 2.3.4.1. tabel 13, iar incercarile, conform cap. 5.2. tabel 19. Nu se admit corpuri straine, iar continutul de parti levigabile va fi conform STAS 1667/76. Pietris Pietrisul folosit trebuie sa respecte SR 662/2002, avand sortul 8 – 31mm. Tuburi de drenaj Pentru colectarea şi evacuarea apei din drenuri se vor folosi tuburi riflate perforate din PVC sau polietilena. Fantele de la tuburile perforate, de dimensiuni 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm, trebuie să asigure o suprafaţă activă (de intrare a apei în tub) de 24 ... 50 cm2 pe 1 m de tub. Tuburile netede neperforate din PVC sau PE pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri spic si la racordarea tuburilor riflate la caminele de vizitare. Conditiile de calitate ale tuburilor sunt conform STAS 6675/2.cu Diametrul tuburilor de 200 mm Filtru Ca filtru la dren se va folosi material geotextil de tipul neţesut şi neimpregnat conform Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii – Indicativ NP 075-2002, cu următoarele caracteristici:

rezistenta la tractiune: min. 7kN/m; alungirea la rupere: <70%; coeficient de permeabilitate transversala: KT>1 x 10-4m/s; poansonarea cu CBR >1000N; dimensiunea porilor ce retin 90% din cantitatea de particule ce poate fi retinuta de geotextil: d90<0,15mm.

Beton Pentru protectia capetelor de dren (longitudinal, ranfort, spic) si pentru realizarea radierului caminelor de vizitare se foloseste betonul C16/20 preparat si pus in opera conform NE 012/1999 si a Caietului de Sarcini. Elemente prefabricate din beton armat Pentru realizarea caminelor de vizitare se vor folosi elemente tubulare cu diametrul d=1000 mm în conformitate cu STAS 816-80 si capace prefabricate din beton armat in conformitate cu NE 013/2002 . Otel beton Pentru scarile de acces si capacele de acoperire ale caminelor de vizitare otelul beton folosit va fi de tipul OB 37 si PC 52 conform Caietului de Sarcini „Structuri de sprijin din beton cu fundare directa”. 6.3 Lucrări pregătitoare Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrările pregătitoare de :

.-semnalizarea zonei de lucru; - verificarea existenţei şi poziţiei eventualelor utilităţi în vecinătatea amprizei si va lua toate măsurile

Page 18: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

18

pentru executarea lucrărilor în siguranţă; -.trasarea lucrărilor; -.asigurarea scurgerii apei din amplasament.

6.4 Execuţia lucrarilor Trasarea lucrarilor Pe conturul cladirii se va trasa axul drenului Săpătura Se vor executa sapaturi ce vor respecta o panta longitudinală a drenurilor cu asigurarea scurgerii apei (între 0,2 % şi panta maximă admisă pentru şanţuri şi rigole neprotejate, conform STAS 2916-87). Lucrările se vor executa din aval către amonte, pe tronsoane de 4-6 m cu asigurarea permanentă a scurgerii apelor colectate., cota fundului de dren fiind la – 2,10 m fata de cota 0,00 Fiecare tronson de dren început, va fi umplut cu material drenant în aceeaşi zi de lucru. Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, fără sprijiniri până la adâncimea de:1,0 m în pământuri plastic vărtoase şi nisipuri în stare îndesată;/ 1,5 m în pământuri tari. Peste aceste adâncimi, săpăturile se vor face cu sprijiniri sau cu taluze. Umplutura in corpul drenului După aşternerea filtrului geotextil şi pozarea tubului drenant, corpul drenului se realizează în straturi compactate manual, pe toată lungimea tronsonului. Primii 50 cm se realizeaza din pietris sort 7 – 30 mm, peste care se executa umplutura din balast.0-71 mm Suprapunerea fasiilor de geotextil trebuie sa fie pe o lungime de 20cm. Capacul drenului Capacul impermeabil al drenului se realizeaza din pământ argilos, bine compactat, protejat cu rigola betonata. Capul de dren va avea rolul de evacuare controlată a apelor colectate de dren şi de a asigura condiţiile pentru revizie şi întreţinere Capul de dren se execută din beton C16/20 cu dimensiunile in conformitate cu plansele de executie Puţuri de aerisire La capătul amonte al drenurilor se montează tuburi netede din PVC cu Ø 110 mm, prelucrate la capatul superior pentru realizarea de fante care asigură ventilaţie naturală. Puţurile de aerisire sunt fixate la suprafaţa terenului printr-un radier din beton simplu C16/20 cu dimensiunile 0.40x0.40x0.30m. Camine de vizitare Pentru controlul operativ al modului de functionare al drenurilor în timpul si dupa executarea acestora, se vor prevedea camine de vizitare amplasate la distante de 40…70 m pe toata lungimea drenului. Caminele de vizitare se vor prevede si în cazul schimbarilor de directie sau la intersectia dintre doua sau mai multe drenuri. Caminul de vizitare este realizat din tuburi prefabricate din beton, cu diametrul de 1000 mm si prevazut cu capac cu gauri pentru ventilare naturala. Radierul caminelor se realizeaza din beton simplu de clasa C16/20. Cota radierului va fi mai jos cu 0,50 m fata de cota tubului drenului de acces in camin. Tuburile de acces si evacuare au lungimea de 1.00 m si sunt din tub neted de PVC, avand acelasi diametru cu al tuburilor perforate. Tubul de acces trebuie sa fie cu cel putin 10cm deasupra tubului de evacuare. Spatiul perforat din jurul tuburilor netede, in zona de intrare in tubul de beton se colmateaza cu mortar de ciment M100. 6.5 Controlul calităţii execuţiei lucrărilor Pe parcursul executiei lucrarilor, se vor face urmatoarele verificari:

Faza Verificare

Page 19: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

19

Preliminară aprobarea materialelor

- tubul drenant – tip, dimensiune, suprafaţă activă - geotextil – certificat de calitate, caracteristici - balast – granulometrie, corpuri străine, părţi levigabile - pietris – granulometrie

Săpătura - trasarea - recepţia terenului de fundare - panta fundului drenului

Corpul drenului - geotextil – mod de aşezare, suprapuneri - umplutura drenantă si capacul drenului

Capul de dren - dimensiuni 7. LUCRARI DE TORCRETARE A SEGREGARILOR 7.1 GENERALITÃTI Sunt lucrãri de protectie a fundatiilor segregate in urma turnarii betonului . Ele constituie o metodã de consolidare precum si o metodã de protejare împotriva degradãrii in timp a fundatiilor in urma contactului direct cu diferiti agenti sau fenomene ( apa, inghet –dezghet. Protectia serealizeaza prin : - curatarea zonelor segregate - montarea plasei din sârmã; - executia torcretului. Curatarea segregarilor se realizeaza prin eliminarea elementelor ce se desprind , curatarea zonei de resturile de beton liber si praf: cu apã sub presiune si jet de aer comprimat, cu exceptia rocilor care în contact cu apa se degradeazã, curãtirea acestora efectuându-se numai cu aer comprimat. Montarea plasei cuprinde forarea gãurilor pentru ancore; introducerea ancorelor în gãurile forate începând cu cele de deasupra muchiei fundatiei si cimentarea ancorelor Dupa realizarea ancorelor se fixeaza plasa ( specificata in proiectul de executie Torcretarea consta in realizarea unui prim strat de torcret, care reprezintã o amorsã, cu rol de a asigura o aderentã mai bunã si o reducere a materialului ricosat., urmata de torcretarea propriu-zisa Amorsa este constituitã din ciment si nisip 0-1 mm sau 0-3 mm în pãrti egale în greutate. Grosimea straturilor de mortar variazã între 1-3 cm, iar a celor din beton între 2-5 cm. În cazul cã nu se realizeazã grosimea din proiect din al doilea strat, se aplicã mai multe straturi în grosimi reduse, astfel încât torcretul sã nu se desprindã de pe suprafata suport. La întreruperea lucrului nu este admisã prelucrarea cu nisip a suprafetei torcretului în stare proaspãtã; reluarea lucrului dupã întãrirea torcretului se va face dupã îndepãrtarea materialului ricosat si curãtirea suprafetei suport prin spãlare cu apã si suflare cu aer comprimat. Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respectându-se întocmai prevederile din cartea tehnicã a utilajului respectiv. Pentru asigurarea unui jet uniform de torcret este necesar un debit de aer comprimat corespunzãtor tipului de utilaj conform cãrtii tehnice, la presiune constantã, fãrã pulsatii. În cazul în care compresorul nu poate asigura aceste conditii, se recomandã folosirea unui rezervor tampon, interpus între compresor si aparatul de torcretat. Aparatul de torcretare trebuie sã fie prevãzut cu separator de ulei care sã retinã uleiul si impuritãtile continute de aerul comprimat produs de compresor. Pentru asigurarea unei consistente uniforme a torcretului este necesar ca sursa de alimentare cu apã sã aibã debitul si presiunea indicatã în cartea tehnicã a utilajului. Transportul amestecului de la locul de preparare la aparatul de torcretare trebuie fãcut în timp minim, cu mijloace adecvate, astfel încât sã nu aparã modificãri în compozitia amestecului. 7.2 Materialele utilizate - conditii de calitate Cimentul

Page 20: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

20

Cimentul folosit pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare va fi un ciment Portland. Transportul, depozitarea si controlul calitãtii cimentului se va face conform Codului de practicã NE 012 (Partea A). Agregate Agregatele folosite vor fi cele naturale, provenite din sfãrâmarea naturalã a rocilor si care trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice din Codul de practicã NE 012 (Partea A). Agregatele folosite la prepararea mortarului aplicat prin torcretare trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

Granulozitatea maximã % treceri în masa prin sita a agregatului Limita 0,2 1 3 5 3 mm inferioarã

superioarã 10 20

60 75

100 100

- -

5 mm inferioarã superioarã

8 18

45 60

70 85

100 100

Agregatele folosite la prepararea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sã îndeplineascã conditiile de granulozitate dupã cum urmeazã: Granulozitate maximã % treceri în masa prin sita a agregatului Limita 0,2 1 3 5 7 10 16 7 mm inferioarã

superioarã 6 16

30 45

65 80

- -

100 100

- -

10 mm inferioarã superioarã

5 15

25 40

50 68

65 80

- -

100 100

- -

16 mm inferioarã superioarã

5 15

20 35

40 55

- -

65 80

- -

100 100

Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 6-8%. Apa Apa utilizatã la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sã îndeplineascã condiãiile tehnice din STAS 790. Mortare si betoane Mortare si betoane aplicate prin torcretare Compozitia lor se va stabili tinând seama de: - clasa betonului sau marca mortarului prescrisã prin proiect; - destinatia torcretului (protectia rocilor, protectia armãturilor); - clasa cimentului; - granulozitatea agregatelor. Prepararea se va face în statii centralizate sau la fata locului, functie de volumul lucrãrilor. Dozajele minime de ciment folosite la confectionarea mortarelor sunt urmãtoarele:

Clasa cimentului 32,5 Mãrimea granulelor (mm) 0-3 0-5 Marca mortarului Doze medii de ciment, kg/mc 200 450 425 300 500 475 400 600 575

Page 21: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

21

Determinarea cantitãtii de agregate necesarã pentru un mc de mortar se va face în functie de dozajul de ciment adaptat, considerând o densitate aparentã de cca. 2.100 kg/mc si o cantitate de apã de cca. 200 litri. Dozajele de ciment pentru betoane:

Clasa cimentului 32,5 Mãrimea granulelor (mm) 0-7 0-10 0-16 Clasa betonului Dozaje medii de ciment, kg/mc C12/15 400 380 360 C18/22,5 450 430 410 C25/30 550 525 500

Densitate aparentã 2.300 kg/mc si o cantitate de apã cca. 160 l/mc. De la prepararea amestecului pânã la introducerea în aparatul de torcretare si aplicarea lui în lucrare nu trebuie sã treacã mai mult de o orã. Plase metalice Se folosesc plase metalice cu ochiuri pãtrate confectionate din sârmã zincatã “Z” sau din sârmã neagrã conform STAS 7549. 7.3 Controlul calitãtii lucrãrilor Conducãtorul tehnic al lucrãrii trebuie sã verifice în timpul executiei: functionarea normalã a aparatelor de torcretare. Verificarea calitãtii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport prin ciocãnirea suprafetei. Portiunile care la aceastã verificare prezintã un sunet dogit, se vor îndepãrta si repara prin retorcretare. Înainte de aplicarea torcretului trebuie sã se verifice si sã se consemneze în proces-verbal de lucrãri ascunse: - starea suprafetei suport în ceea ce priveste gradul de curãtire, asperitatea suprafetei etc; - starea plaselor de armãturã si corespondenta cu proiectul de executie; - corecta montare, fixare a plaselor; Lucrãrile de torcretare se executã de echipe specializate ai cãror membri trebuie sã respecte îndatoririle pe care le au pentru a se putea atinge cerintele de calitate ale mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare. 8. CONSOLIDARE PERETI PRIN CAMASUIRE 8.1 Prevederi Generale Lucrărilor de camasuire au ca scop consolidarea peretilor existenti ce prezinta fisuri : 8.2 Materiale Mortar pentru camasuire prin torcretare Mortare si betoane aplicate prin torcretare Compozitia lor se va stabili tinând seama de: - clasa betonului sau marca mortarului prescrisã prin proiect; - destinatia torcretului (protectia rocilor, protectia armãturilor); - clasa cimentului; - granulozitatea agregatelor. Prepararea se va face în statii centralizate sau la fata locului, functie de volumul lucrãrilor. Dozajele minime de ciment folosite la confectionarea mortarelor sunt urmãtoarele:

Clasa cimentului 32,5 Mãrimea granulelor (mm) 0-3 0-5 Marca mortarului Doze medii de ciment, kg/mc 200 450 425 300 500 475 400 600 575

Page 22: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

22

Plasa sudata Se folosesc plase metalice cu ochiuri pãtrate confectionate din sârmã zincatã “Z” sau din sârmã neagrã conform STAS 7549 8.3 Execuţia lucrarilor In vederea realizarii consolidarii peretilor prin camasuire se vor executa ourmatoarele operatiuni in ordinea mentionata mai jos Decopertarea peretilor pe toata suprafata prin inlaturarea tencuielilor daca e cazul Buciardarea fetelor decopertate pe o adincime de 2-3 mm pentru asigurarea aderentei intre tencuiala si zidarie ( daca e cazul ) Se curata rosturile dintre caramizi , pe adincimea de min 1 cm. Pe tot conturul peretelui de zidarie ce urmeaza a se consolida ( adica pe toate elementele adiacente – pereti, placa pardoseala, placa planseu) pe o latime egala cu grosimea srtatului de camasuire , se executa o buciardare foarte atenta , pentru a se realiza contactul nemijlocit si o aderenta buna intre peretele ce se camasuieste si elementele existente de pe conturul acestuia. Sufarea cu aer a suprafetei buceardate pentru inlaturarea prafului si a altor resturi de pe suprafata buciardata Fixarea pe perete la fiecare trei ochiuri pe fiecare directie a plasei de armat , cu pastrarea a 0.5-cm intre perete si plasa de armatura .Armarea se face conform Instructiunilor P56-86. Inaintea inceperii tencuieli , fata peretelui se umezeste prin pulverizarea apei fara a realiza siroaie pe pereti.Se lasa sa se zvinte apoi se executa stratul de mortar prin torcretare conform Instructiuni tehnice C130-78 . Mortarul utilizat va fi mortar de ciment M100 T , aplicat in grosime medie de 3 cm Peretii unei incaperi se vor tencuii intr-o singura etapa. 8.4 Controlul calităţii execuţiei lucrărilor Conducãtorul tehnic al lucrãrii trebuie sã verifice în timpul executiei: functionarea normalã a aparatelor de torcretare. Verificarea calitãtii mortarelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport prin ciocãnirea suprafetei. Portiunile care la aceastã verificare prezintã un sunet dogit, se vor îndepãrta si repara prin retorcretare. Înainte de aplicarea torcretului trebuie sã se verifice si sã se consemneze în proces-verbal de lucrãri ascunse: - starea suprafetei suport în ceea ce priveste gradul de curãtire, asperitatea suprafetei etc; - starea plaselor de armãturã si corespondenta cu proiectul de executie; - corecta montare, fixare a plaselor; Lucrãrile de torcretare se executã de echipe specializate ai cãror membri trebuie sã respecte îndatoririle pe care le au pentru a se putea atinge cerintele de calitate ale mortarelor si betoanelor aplicate 9. LUCRARI DE COMPLETARE SI CONSOLIDARE SARPANTEIDIN LEMN 9.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta: - STAS 856-71- Constructii din lemn.Prescriptii de proiectare - STAS 857-83- Piese si elemente din lemn pentru constructii . Clasificare si conditii tehnice de calitate;

- STAS 4342-85 - Lemn rotund de foioase pentru constructii - STAS 2111-90 - Cuie din sarma de otel; - STAS 2389-77 – Jgheaburi si burlane; - STAS-2274-88 - Lucrari de tinichigerie .Conditii tehnice de calitate. - C37-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii 9.2.Generalitati:

Acest capitol se refera la lucrari de realizare a structurii de rezistenta la sarpante pentru acoperisuri din material lemnos. Sarpantele din lemn se realizeaza de regula la constructii civile atat pentru obtinerea unui aspect placut cat si pentru protectia constructiei impotriva intemperiilor.

9.3.Tehnologia de executie:

Sarpanta constitue suportul pe care se monteaza invelitoarea.Ea este alcatuita din lemn ecarisat de rasinoase

Page 23: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

23

(pane , popi ,cosoroabe, contravantuiri , clesti si capriori. Panele si popii se vor ancora in centurile din beton armat de la nivelul ultimului planseu. Conditii de executie: - asigurarea materialelor necesare , depozitarea in conditii optime ; - asigurarea conditiilor pentru paza contra incendiilor; - respectarea dimensiunilor de taiere pentru elementele cu dimensiuni fixe cuprinse in extrasul de

materiale , depozitarea acestora pe dimensiuni , marcarea distincta in vederea utilizarii componentelor in pozitiile indicate in planurile de montaj sau subansamble;

- prelucrarea zonelor ce urmeaza a se imbina in conformitate cu detaliile aferente; - asigurarea stabilitatii ansamblelor si subansamblelor in timpul montajului; - realizarea imbinarilor cu respectarea tehnologiei de executie aferente precum si a detaliilor cuprinse

in documentatii; - ancorarea de structura de rezistenta a constructiei a elementelor din sarpanta , conform detaliilor

aferente; - ignifugarea si antiseptizarea materialului lemnos utilizat. Verificari efectuate: - verificarea vizuala si prin masuratori a calitatii materialului lemnos utilizat pentru structura sarpantei ,

in sensul excluderii de elemnte defecte de calitate vizibile si abateri dimensionale nepermise; - verificarea sectiunilor elementelor si calitatii imbinarilor , inclusiv a pieselor metalice utilizate la

imbinari sau rezemari; - verificarea ancorarii sarpantei de structura de rezistenta a constructiei ; - verificarea efectuarii operatiilor de ignifugare si antisaptizare pentru care unitatea prestatoare va

elibera un document de certificare a calitatii acesteia. Receptia lucrarilor la sarpanta se va consemna intr-un Proces verbal de receptie a lucrarilor ce devin ascunse.

9.4.Procedee de executie pentru ignifugarea lemnului:

Lucrarile de ignifugare se vor executa de personal pregatit in acest scop , cu respectarea stricta a instructiunilor de lucru intocmite dupa specificatiile tehnice de utilizare a produselor ignifuge.

Materiale utilizate : vopsea ignifuga de interior pe baza de silicat de sodiu. Conditii de pregatire si tehnologia de executie: Inainte de aplicare , suprafata materialului ce urmeaza sa fie ignifugata trebuie sa fie curatata.Locurile de

imbinare si golurile existente in lemn in momentul ignifugarii se vor astupa cu chit ignifug preparat din produsele respective prin amestecare cu huma sau creta pana la realizarea unei paste care sa poata fi astupata cu spaclu. Chitul se prepara in cantitati reduse cat este necesar pentru lucrul imediat.Inainte de aplicare suprafetele ce urmeaza sa fie ignifugate se vor uda .

Lucrarile de ignifugare se executa in spatii in care se asigura temperatura de + 5 grade C. Solutiile ignifuge se aplica in mai multe repreize cu intervale de uscare , concentratiile solutiilor putand fi

diferite , de regula crescand cu numarul straturilor aplicate.Produsele ignifuge se aplica prin pulberizare , iar aplicarea lor se face numai dupa prelucrarea definitiva a elementelor de constructii , ne fiind admise ulterior nici un fel de prelucrari care sa indeparteze stratul ignifug de la suprafata.

Masuri de protectia muncii: La executarea lucrarilor de ignifugare se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii in

constructii – aprobat cu Ordinul MLPAT 9/N/1993. La prepararea si aplicarea solutiilor ignifuge muncitorii vor purta imbracaminte de protectie adecvata .Dupa

terminarea lucrului muncitorii se vor spala pe maini cu apa calda . Legaturile furtunului cu compresorul vor fi bine executate pentru a preveni eventualele accidente.

Receptia si controlul lucrarilor: In vederea receptionarii lucrarilor de ignifugare si pentru verificarea mentinerii in timp a eficacitatii ignifugarii se

vor efectua incercari de laborator conform STAS-urilor 652-74 si 7245-81.

9.5.INVELITORI: Invelitoarea utilizata este de tip tabla metalica tip lindab.

Page 24: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

24

Invelitoarea se va monta pe un rand de sipci , iar in zona streasinilor sipcile se vor monta peste astereala. Astereala se va fixa pe capriori. Pregatirea executiei: - verificarea suportului invelitorii conform documentatiei tehnice( pante , planitate , rectiliniaritate;distanta intre axe distanta intre cosurile de fum si partile lemnoase); - verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera Dupa executarea invelitorii se vor verifica urmatoarele: - concordanta lucrarilor executate cu prevederile proiectului ( felul invelitorii , pante , racordari , prinderi , dolii , coame , strapungeri); - existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii ( sorturile , doliile , paziile , imbracamintea cosurilor , jgheaburi , burlane); - asezarea randurilor ; paralelismul randurilor ; abaterea admisibila este de 1cm/m dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului; - decalarea randurilor succesive de tigle ; prinderea de suport prin legarea cu sarma zincata : in camp la fiecare al patrulea rand , iar la streasina si la margini la fiecare tigla; fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment; - executia corecta a doliilor din tabla zincata de 0,5mm si 40 cm lungime , cu falturi duble , cositorite; - folosirea de tigle si coame intregi , fara sparturi , ciobituri si stirbituri mai mult de 2 cm din margine . 9.6.LUCRARI DE TINICHIGERIE: Lucrarile de tinichigerie cuprind montarea jgheburilor , burlanelor , doliilor , gurilor de scurgere , glafurilor si acoperitoarelor de rosturi.Toate aceste lucrari se fac cu scopul protectiei impotriva patrunderii apelor pluviale , a colectarii si evacuarii acestora. Se mentioneaza ca agrafele de prindere a jgheaburilor se fixeaza ingropat in astereala , burlanele se fixeaza ferm de pereti prin bratari la cel mult 2 m si la cel putin 40mm de la fata zidului , iar glafurile si sorturile trebuie sa aiba panta spre exterior , sa fie prevazute cu lacrimar , bine fixate si sa aiba falturile cositorite. Dupa executarea lucrarilor de tinichigerie se vor verifica , urmatoarele: - panta jgheburilor si corecta lor pozitionare si fixare– minim 0,5% si sa nu permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare; - asezarea jgheaburilor sa fie cu minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii; - imbinarea dintre jgheaburi si burlane; - verticalitatea burlanelor –abatere max. 0,5 cm/m si sub 5 cm pe toata inaltimea cladirii; - prinderea si panta glafurilor si sorturilor. Explotarea si intretinerea invelitorilor: Asigurarea functionalitatii si durabilitatii invelitorii este foarte importanta pentru protejarea intregii constructii. De aceea se impun in permanenta masuri de intretinere corespunzatoare si anume: - curatarea si repararea jgheaburilor , burlanelor si doliilor; - indepartarea depunerilor de praf industrial si repararea sarpantei;

Page 25: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

25

CAP. III. ARHITECTURA

1. LUCRARI DE ZIDARIEI 1.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta: - P104-94 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peeretilor si acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat; - C17-82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala; - P2-85 - Normativ privind alcatuirea , calculul si executarea structurilor din zidarie; - C16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.; - C28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton; - C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii; - STAS 10109-82 - Lucrari de zidarie .Calculul si alcatuirea elementelor 1.2.Tehnologia de executie: Inainte de inceperea lucrarilor personalul de executie va fi instruit pentru cunoasterea particularitatilor materialelor de constructii ( BCA, GVP ) , a sculelor si dispozitivelor de lucru , a materialelor auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective. Inainte de inceperea lucrarilor de zidarie este necesar ca pe santier sa fie verificate prin sondaj calitatea blocurilor de zidarie (B.C.A., GVP ) in ceea ce priveste aspectul , dimensiunile si capacitatea portanta in conformitate cu stasurile de incercare.

La executarea zidariilor. se va tine seama de prevederile STAS-ului 10109-82- Lucrari de zidarie .Calculul si alcatuirea elementelor.

Blocurile de zidarie . se vor depozita la sosirea pe santier in cadrul fiecarei travei in care materialul urmeaza a fi pus in opera pe terenuri orizontale, in zone ferite de posibilitatea de acumulare a apelor meteorice.

Zidaria se realizeaza cu mortar de ciment-var , marca M 50-Z. Inainte de intrebuintare pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre blocuri si mortar , la punerea in opera a acestora se vor uda cu apa. Udarea se poate face prin aruncarea apei cu galeata peste blocuri fie prin cufundarea si scoaterea imediata din apa.

Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rand .Pe inaltimea zidariei rosturile verticale vor fi decalate cu ½ pana la ¼ din bloc.

Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realiza prin tesere conform Instructiunii tehnice indicativ P104-83.

Succesiunea etapelor in care se executa zidaria pe inaltimea unui nivel se va stabili astfel ca sa se asigure posibilitatea realizarii teserii in trepte.

Rosturile dintre blocuri vor avea 10 mm grosime ele trebuind sa fie bine umplute cu mortar fara corpuri straine care ar putea constitui puncte de sprijin in rost.

Zidaria exterioara se leaga de simburii din beton armat cu ajutorul unor mustati de 68 mm diametru , lasate din simburi la cate 60 cm. pe inaltime sau prin ancorare cu ajutorul unei sine care se fixeaza in pozitie orizontala de blocurile de zidarie din 60 in 60 cm.

Zidaria peretilor exteriori si interiori la partea superioara va fi prinsa intr-o centura din beton armat clasa C.12 / 15 In cazul cand nu se poate realiza teserea legatura se va realiza cu ajutorul unor elemente metalice.

La partea inferioara , peretii despartitori se vor executa pe un pat de mortar , Lucrarile de zidarie. se vor executa in perioada in care temperatura in urmatoarele 3-4 zile nu va scadea sub +

3 0 C. Pentru asigurarea preciziei executiei se recomanda sa nu fie depasite urmatoarele abateri fata de

dimensiunile proiectului . La dimensiunile zidariilor , cladirilor , incaperilor : - la grosimea zidurilor .± 8 mm; - la goluri ± 20 mm - la dimensiuni orizontale ale incaperilor ± 30 mm

Page 26: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

26

- la dimensiunile intregi ale cladirii pe ambele directii ± 50 mm - la dimensiunile verticale pentru diferite etaje ± 20mm - la inaltimea de 2 nivele exec. cu blocuri mici ± 30 mm La suprafetele si muchiile zid si stalpi - la verticalit.supraf ± 5 mm / m - abatere fata de orizontala a supraf .superioare ± 7 mm / m - idem la toata lungimea zidariei ± 20 mm La grosimea rosturilor - la rost orizontal ± 5 mm - la rost vertical ± 5 mm

1.3.Verificarea calitatii blocurilor: Aprovizionarea se va face numai de la producatori care au produsul certificat sau au obtinut agrement tehnic. Fiecare lot aprovizionat va fi insotit de certificat de calitate si certificat sau declaratie de conformitate In

cazul unor aprovizionari care prezinta dubii de calitate se vor efectua incercari de catre un laborator autorizat care va emite buletine de incercari .

Verificarile in general se fac vizual si prin masuratori ( dimensiuni , marca , calitatea si clasa , sortimentul , diametrul).

La mortarul utilizat va fi verificata marca lui. Pe parcursul executiei se fac urmatoarele verificari: - calitatea materialelor puse in opera (starea suprafetelor ; blocurilor , consistenta mortarului , conditiile

de mediu); - corespondenta lucrarilor cu proiectul tehnic ; - verificarea calitatii executiei zidariei ( verificarea grosimii zidurilor; verificarea grosimii rosturilor

;verticale si orizontale;verificarea teserii corecte a zidariilor ; orizontalitate , verticalitate , planeitate ; lungimea si inaltimea zidurilor .

Se va incheia Proces verbal de receptie intre constructor si reprezentantul investitorului. 2.MORTARE PENTRU ZIDARII SI TENCUIELI 2.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta: - SR 388-95 - Ciment Portland; - SR 1500/96 - Cimenturi compozite uzuale de tip II, III , IV, V. - STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare; - STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali; - STAS 9201-78 - Var hidratat in pulbere pentru constructii; - C17-82 - Mortare pentru zidarii si tencuieli; - STAS 2634-80 - Metode de incercare pentru mortare. 2.2.Generalitati:

Cuprinde specificatiile tehnice pentru compozitia si prepararea mortarelor pentru zidarie de B.C.A. si caramida , tencuieli interioare si exterioare.

2.3.Materiale folosite:

Nisip de balastiera cu granulozitatea 0-1mm; 0-3mm; 0-7mm, si care va indeplini conditiile tehnice ale STAS-ului 1667-76 ; ciment , var hidratat sau pasta , apa. Aprovizionarea materialelor se va face numai daca acestea sunt insotite de certificate de conformitate , iar inainte ca acestea sa fie utilizate se vor verifica prin incercari de laborator , in conformitate cu prevederile normelor tehnice (NE-012/1999 si C17/82). Depozitarea lor se va face pe sorturi / tipuri astfel incat sa se evite amestecarea lor sau impurificarea. 2.4.Prepararea mortarelor :

Se realizeaza mecanizat , asigurandu-se urmatoarele conditii: dozare gravimetrica a componentelor solide cu

Page 27: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

27

tolerante de 2% pentru lianti si 3% pentru agregate ; amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa. Mortarele se vor prepara numai pe baza de retete eliberate de catre laboratoare autorizate.

2.5.Metode de verificare:

La mortare se determina urmatoarele caracteristici: consistenta , tendinta de segregare , greutatea specifica aparenta , plasticitatea , adeziunea , rezistenta la compresiune.

2.6.Transportul mortarului :

Mijloacele pentru transportul mortarului se aleg functie de gradul de mecanizare al santierului , de locul de apmplasare a instalatiei de preparat mortar . Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse , curate si sa permita fara eforturi golirea lor

Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in opera a mortarelor sa se faca in max.10 ore pentru mortarele de var si in max.1 ora pentru mortarele de ciment sau durata se poate marii functie de aditivul intarzietor de priza folosit pana la 16 ore.

3.TENCUIELI INTERIOARE SI EXTERIOARE 3.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta: - C18-83 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede; - C16/84 - Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros; - C17/82 - Mortare pentru zidarii si tencuieli. 3.2.Domeniu de aplicare : se refera la tencuieli driscuite si gleturi subtiri aplicate pe pereti si tavane , precum si la tencuieli exterioare. 3.3.Prevederi pentru materiale: Toate materialele si semifabricatelor care se folosesc la executarea tencuielilor se vor pune in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al santierului verifica corespondenta acestora cu prevederile si specificatiile din standardele in vigoare. Verificarile se fac pe baza documentelor care insotesc materialelor la livrare prin examinare vizuala si prin incercari de laborator. Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar prelevate vor fi comunicate imediat de catre laborator , santierului .Daca rezultatul incercarilor este sub 75% din marca permisa se va anunta proiectantul si investitorul pentru a se stabili daca tencuiala poate fi acceptata. 3.4.Prevederi pentru executarea tencuielilor:

Tencuielile interioare utilizate sunt obisnuite de 2 cm grosime fiind driscuite cu mortar de var-ciment M 25-T pentru sprit si mortar de var ciment M 10-T pentru grund si stratul vizibil. Tencuieli exterioare ` vor fi de tip structurat pe izolatie din polistiren Pentru executarea unor tencuieli de calitate, suprafetele suport trebuie lasate un timp pentru a nu se produce

ulterior tasari, care ar putea provoca fisurarea sau coscovirea acestora. Zidaria si suprafetele de beton trebuie sa fie uscate , pentru a nu influenta aderenta tencuielii. La inceperea

tencuielilor trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror exceptie ar putea provoca deteriorarea acestora . Suprafetele de suport trebuie sa fie curate, fara urme de noroi sau pete de grasime. Ele trebuie sa fie rigide,

plane, uscate , rugoase. Abaterile mai mari decat cele admise se vor rctifica. Suprafetele suport vor fi verificate daca se inscriu in abaterile maxime admisibile .Stratul suport va fi foarte bine pregatit , iar inainte de aplicarea spritului se vor adanci la min. 10 mm toate rosturile zidariei , se vor curata suprafetele si se va uda cu apa , astfel incat mortarul de sprit sa nu-si piarda apa la aplicare Suprafetele de beton vor fi pregatite in caz ca nu s-a asigurat rugozitatea necesara la turnare prin buciardare si udare cu apa. Este strict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuiala inainte ca suportul in intregime sau succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita sa fie verificata si receptionata si daca nu s-a incheiat procesul verbal de lucrari ascunse pentru calitatea stratului suport pe care se aplica tencuiala.

Page 28: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

28

Trasarea suprafetelor: se realizeaza pentru a asigura verticalitatea , orizontalitatea si planeitatea suprafetelor precum si o grosime cat mai redusa a tencuielilor.Trasarea se face la firul cu plumb si la dreptar prin aplicarea unor repere din mortar .

Mortarul pentru plinte trebuie sa asigure o foarte buna aderenta la stratul suport ( se prepara cu consistenta de 11-13 cm. –deci mai fluid); Spritul va avea 1-2 mm grosime si trebuie sa fie netezit.

Grundul la grosimea de 1-1,2 cm. va acoperii toate neregularitatile suportului si va da forma bruta a tencuielilor pe care se va aplica stratul vizibil. Grundul se poate aplica numai dupa intarirea stratului intai de tencuiala. Consistenta mortarului pentru grund va fi 9-11 cm la pereti si 7-8 cm. la tavane.

Aplicarea stratului vizibil va fi de 1 - 4 mm dupa cum urmeaza: tencuieli driscuite 2-4 mm; tencuieli sclivisite 1-3 mm. Mortarul pentru tinci va avea consistenta de 12-14 cm si va fi preparat cu nisip granulozitatea max.1 mm. Tinciul se aplica numai dupa uscarea grundului , intai la tavane si apoi la pereti ( de sus in jos). Daca grundul este perfect uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea tinciului.

Executarea fetei vazute : - fata vazuta se aplica inainte ca grundul sa fie uscat in vederea obtinerii unei suprafete cu aspect

uniform; - tinciul se niveleaza cu drisca manuala imediat , pentru a se obtine un strat cat mai subtire la tici , iar

pentru o buna driscuire se va stropi tot timpul cu apa cu bidineaua , in timpul netezirii. - muchiile intinse si iesinde se executa cu dreptarul de colt.

3.5.Controlul executiei si verificarile efectuate: Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuieli se vor efectua urmatoarele verificari: - respectarea tehnologiei de executie; - utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect; - aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise; - aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate , spalarii prin ploaie sau inghetarii; Receptia pe faze de lucrari se face pe baza urmatoarelor verificari: - rezistenta mortarului; - numarul de straturi aplicate si grosimile respective ( determinat prin sondaj si cel putin cate unul la

fiecare 200 mp.); - aderenta la suport si intre straturi ( determinat prin sondaj si cel putin cate unul la fiecare 200 mp.); - planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor ( bucata cu bucata); - dimensiunile , calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe; Abaterile admisibile sunt cele prevazute de Normativul C56/85. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se face cate una la fiecare incapere si cel

putin una la fiecare 100 mp. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de catre comisia de receptie , cercetand

suprafata tencuita care trebuie sa fie : - uniforma sa nu prezinta crapaturi , portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu

tamplaria sau in spatele radiatoarelor , forma muchiilor ; - planeitatea suprafetelor tencuite , verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor; - grosimea stratului de tencuiala ; - modul de solutionare a rapoartelor de neconformitate, daca este cazul. Se intocmeste proces verbal de lucrari ascunse pe faze de lucrari.

4. ZUGRAVELI SI VOPSITORII 4.1.Norme tehnice de referinta: - C3/76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii; 4.2.Domeniu de aplicare: se refera la lucrarile de zugraveli si vopsitorii interioare si exterioare .

4.3.Prevederi generale: Calitatea si aspectul lucrarilor de zugraveli si vopsitorii sunt determinate de o serie de conditii din care mai importante sunt: - stabilitatea procesului tehnologic ;

Page 29: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

29

- pregatirea suprafetei suport ; - alegerea compozitiei si calitatea lor se face tinand seama de conditiile de exploatare; - dotarea cu unelte , dispozitive si instalatii corespunzatoare , de buna calitate si bine intretinute in functie de specificul compozitiei ce trebuie aplicata.

Zugravelile si vopsitoriile, fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect si in consecinta nu este necesar a se incheia procese-verbale de lucrari ascunse.

Certificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile si vopsitoriile se face in cadrul verificarii executarii acestui suport (tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de tamplarie, instalatii). Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de zugraveli si vopsitorii inainte ca suportul sa fie verificat cu atentie de catre seful punctului de lucru, privind indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport.

4.4.Tehnologia de executie:

Inainte de incepereea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitoari, stresini) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire) Conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice toate materialele inainte de a fi introduse in lucrare. Materialele trebuie livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.

Faza de pregatire a suprafetelor are ca scop curatirea si netezirea acestora . Modul de pregatire depinde de natura suprafetei suport , de felul ei si de materialele utilizate. Faza de prelucrare cuprinde urmatoarele operatii: grunduirea chituirea , spacluirea si slefuirea.

Aplicarea zugravelii: Zugravelile se vor aplica in doua –trei straturi .Primul are rol de grund si creaza o suprafata uniforma ca

porozitate , putere de absorbtie si culoare. Aplicarea primului strat se face imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare.Fiecare strat se va aplica numai dupa uscarea celuilalt.

Lucrarile de vopsitorii se efectueaza la tamplarie de lemn si confectii metalice . Acestea vor sosi pe santier gata grunduite , iar aplicarea vopselei se realizeaza dupa o pregatire prealabila a suprafetelor suport.

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie prevazuta in prescriptii tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei, amestecurile indicate, precum si aplicarea straturilor succesive in ordinea si la intervale de timp prescrise.

Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste (vant, insorire), spalari prin ploaie sau inghet.

Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cel putin cate una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.

La receptia preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari dar cu o frecventa de minimum 1 / 5 din frecventa precedenta.

4.5. Controlul executiei si verificari pe faze de lucrari

Prin examinarea vizuale se verifica urmatoarele: - corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din proiect si cu eventuale dispozitii

ulterioae; - aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa (culoare uniforma, fara pete, stropi, basici si cojiri,

fire de par, urme de pensule sau bidinele). Urmele de bidinea sunt admise numai daca nu se vad de la distanta de 1 m. - nu se permit corecturi sau retusuri locale. Pe suprafete stropite, stropii terbuie sa fie uniform

repartizati. Aderenta zugraveliilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O

zugraveala prin frecare nu trebuie sa se ia pe palma. Rectilinitatea liniaturii de separatie se controleaza vizual si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvata. Ele

trebuie sa fie fara inadiri si de o latime uniforma pe toata lungimea lor.

4.6.Vopsitorii – verificari pe faze: Inaintea de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai intai daca vopsitoriile in ulei sau cele pe

Page 30: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

30

baza de polimeri s-a format o pelicula rezistenta fapt ce se constata prin ciocanirea usoara a vopselii cu degetul in mai multe puncte. Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor , avandu-se in vedere urmatoarele :

- suprafata vopsita in ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte acelasi ton de culoare, lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite. Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pana la perfectul curat , adica sa nu prezinte straturi stravezii , pete, desprinderi , cute, basici , scurgeri, lipsuri de bucati de peliula , crapaturi, fisuri-care pot genera desprinderea straturilor-aglomerari de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensule, sau urme de vopsea insuficient frecata la preparare.

- la vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituite si slefuite in prealabil). De asemenea se va verifica si accesoriile metalice ( silduri drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea.

- nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite. Inainte de vopsire, suprafetele de vopsit vor fi verificate daca au fost pregatite corect prin curatare, slefuire,

chituirea rosturilor, etc.Se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, convectoarele, etc. sunt vopsite in culorile precise si daca vopseaua este uniforma, fara pete, urme de pensule, crapaturi sau alte defecte. Se va reverifica inainte de vopsire daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatare de rugina, mortar etc. Verificarea vopsitoriei fetelor nevazute ale tevilor radiatoarelor se vor controla cu ajutorul unei oglinzi.

La terminarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se face receptia calitativa consemnandu-se in procesul verbal de receptie, rezultatele verificarilor. Aceste lucrari pot fi receptionate si la terminarea lucrarilor a obiectivului de investitii.

5. PARDOSELI 5.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta:

- STAS 3430 – 82 - Constructii civile, industriale, agrozootehnice. - Pardoseli. - Clasificare.

- STAS 451–86 - Placi si plinte - G.P. 037–98 - Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea pardoselilor la

constructiile civile - C35-82 – Normativ pentru executarea pardoselilor; - C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

aferente.

5.2.Executia lucrarilor de pardoseli: Pardoselile vor fi din gresie antiderapantă, montată cu adeziv, la toate spaţiile de circulaţie exterioare .si

gresie ceramica la interior , grupuri sanitare.si bucatarie, parchet in camere , birouri si cabinete. Pardoselile vor fi plane , orizontale fara denivelari cu exceptia celor care au prevazute in proiect pante pentru

scurgeri la sifoane. Linia de fabricatie intre pardoseli diferite va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii de usa

inchisa. Pardoselile se vor executa dupa incheierea finisajelor sau montarea placilor din gips–carton la tavane intre

elementele structurale si montarea inchiderilor si a instalatiilor (conform cap.B. si verificari cuprinse in programele de control pentru fiecare specialitate in parte).

Stratul de baza (planseu, respectiv pardoseli vechi) va fi pregatit prin curatire, spalre cu apa de eventuale impuritati, parf sau resturi de tencuiala.

Diversele strapungeri prin planseu langa conducte, tuburi de protectie se vor astupa cu mortarde ciment. Armaturile care ies eventual din planseul se verifica daca sunt izolate corespunzator. Lucrarile de executie trebuie obligatoriu bazate pe respectarea stricta a documentatiei tehnico–economice. La executia lucrarilor se vor utiliza numai produse prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista

agremente tehnice, astfel incat sa se realizeze cerintele de calitate. Orice modificare sa fie insusita de proiectant si acceptat de beneficiar. Pardoselile se executa de personal specializat efectuandu–se sub controlul calitatii pe faze de executie la

stratul suport, stratul de uzura.

Page 31: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

31

Fiecare pardoseala are in alcatuire : stratul suport ; imbracamintea ( strat de uzura).

5.2.1.Stratul suport Stratul suport : se executa din mortar M 100-T El trebuie sa aiba suprafata plana si neteda , iar acolo unde

este cazul se vor executa pante. Stratul suport , sapei de egalizare se executarea din mortar de ciment se va efectua cu urmatoarele mentiuni:

– sapa de egalizare se realizeaza dintr–un mortar de ciment clasa MT100, având consistenta de 5 cm masurata pe conul de etalon – mortarul se prepara in cantitatile strict necesare care pot fi puse in lucrare – mortarul se prepara cu nisip 0–7 mm

– turnarea sapei se va face in sah, in panouri de de 2,0–2,5 mp, prevazandu–se rosturi longitudinale si transversale

5.2.2.Pardoseli RECI:

Pardoselile cu stratul de uzura din placi din gresie ceramica executata pe un strat suport rigid din beton sau pe un planseu de beton armat peste care se toarna o sapa de egalizare din mortar de ciment M100–T.montarea placilor se realizeaza prin intermediul unui strat de mortar adeziv, dupa tehnologia indicata de producator.

Montarea placilor din gresie ceramica pe suporturi din beton monolit se face la minimum 3 luni de la turnare Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor intre ansamblul de pardoseala– stratul de uzura, mortarul

adeziv, cu restul structurii (planseu, conturul peretilor, stalpilot) se vor prevede rosturi elastice la cca 9 m2 (3x3 m) functie de modularea structurii.

Umplerea rosturilor se face cu chituri hidrofuge (indicate de catre producatorul placilor) dupa 7 zile dupa montarea placilor.

Pana la rostuire pardoseala nu va fi data in circulatie. La intersectia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de 5–10 mm care se vor

umple cu chit elastic Pardoselile se realizeaza in conformitate cu prevederile instructiunilor tehnice proprii producatorului . Lipirea

produsului se face cu adezivi indicati de catre producator care vor fi insotiti si de agremente tehnice.

5.2.3.Pardoseli calde:

In incaperile in care se executa pardoseli cu stratul de uzura din parchet multistrat se va asigura o temperatura minima de 5 C si umiditatea relativa a aerului max. 65%.

Montarea parchetului prin lipire se face cu adeziv pe un start de sapa armata de 4 cm grosime executata din mortar M100–T.

Inainte de montare, suprafata suportului se va curata de praf Stratul adezivului trebuie sa fie continuu, uniform in grosime de cel mult 1 mm. La asezarea fiecarui rand se va verifica aliniarea fata de randul anterior gata montat. Circulatia peste parchetul lipit se poate face dupa 24 ore de la aplicare.

După curatirea pardoselii se vor monta pervazuri. Se va respecta cu stricteţe indicaţiile furnizorilor de parchet multistrat şi a adezivului respectiv

5.3.Controlul executiei si verificari efectuate

Orice lucrare de pardoseala se va incepe numai dupa : - receptia stratului suport , moment in care se va incheia Proces verbal de receptie a lucrarilor ce

devin ascunse; - verificarea calitativa a materialelor care urmeaza a fi puse in opera ( certificate de calitate /

conformitate , agrmente tehnice); - verificarea conditiilor de mediu. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor verifica urmatoarele : - aspectul si starea generala ; - elemente geometrice ( grosime , planeitate , pante);

Page 32: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

32

- fixarea imbracamintii pe stratul suport; rosturile ; racordarile cu alte elemente de constructii sau instalatii ;

- corespondenta cu proiectul. La terminarea lucrarilor de pardoseli se vor verifica si receptiona lucrarile intocmindu-se procese verbale de

receptie . Se va verifica deasemeni planitatea suprafetei , pantele catre sifoane de pardoselala , strapungerile pentru conducte si cabluri electrice , scafe , plinte la pereti si stalpi.

6.PLACAJE VERTICALE INTERIOARE CU FAIANTA 6.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta :

- C6-86- Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta si placi ceramice smaltuite. - SR ISO 233/2-96 - Placi de faianta ; - STAS 545/1-85 - Ipsos pentru constructii; - STAS 6476-61 - Pigmenti naturali.

6.2.Executia lucrarilor de placaje: Placajele interioare din bai grupuri sanitare se executa din faianta glazuratA pe una din fete de culoare : alaba

, gri , albastra,smarald , etc . Cealalta fata va fi ampretata. Conturul placilor vor fi in unghi drept cu exceptia placilor pentru pozarea la muchiile peretilorcare vor avea

contururile unei laturi rotungite. Abateri admisibile la dimensiunile nominale: - grosime medie ± 0,5 mm; - lungimea medie a laturii ±1,00 mm; - curbarea maxima 0,5% din lungimea celei mai lungi laturi. Lucrarile de placaje vor fi incepute numai dupa verificarea si receptionarea suportului , executarea lucrarilor

destinate a le proteja si a celor care ar putea provoca deteriorarea lor. La executarea placajelor de faianta , stratul suport trebuie sa fie sgiriat cu un pieptane metalic inainte de

intarirea mortarului pentru a furniza o buna aderenta . Se executa trasarea atat pe orizontala cat si pe verticala . Asezarea placilor de faianta se va face in randuri orizontale , incepand de la colt de la stanga la dreapta si de la plinta sau scafa in sus. Placile de faianta vor fi pozate cu rost intr-un ciment de faianta preparat dupa instructiunile furnizorului .

Rosturile dintre placi se vor curata de surplusul de material in acceasi zi , iar placajul se va sterge cu o carpa umezita. Dupa 10 zile de la executarea placajului rosturile dintre placi se vor prelucra , se vor mata si umple cu o pasta de ciment alb.

6.3.Materiale utilizate : Placi din faianta SR ISO 233/2-96 . Placile nu pot fi introduse in lucrare decat insotite de certificate de calitate .Transportul lor se va face paletizat , iar depozitarea se realizeaza astfel incat sa se evite degradarea lor. Nu se vor amesteca placi livrate in loturi diferite. 6.4. Controlul executiei si verificari pe faze:

In timpul executarii lucrarilor de placaje se va verifica: - respectarea tehnologiei de executie; - corespondenta elementelor de placaj cu cele prevazute in proiect; - utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect; - aspectul si starea generala; - elemente geometrice : grosime , planeitate , verticalitate. - fixarea placajelor pe suport , aderenta; - racordarile placajelor cu alte elemente ale constructiei sau instalatiei.

6.5.Abaterile admise : - denivelari la planeitate si verticalitate 2 mm - devierea rosturilor 1mm la o placa

Page 33: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

33

- rosturi neumplute nu se admit. Suprafetele finisate se vor verifica cu dreptarul de 2 m si nu se admit diferente de nuanta la culorile placilor.

7.MONTAJ TAMPLARIE 7.1.Reglementari tehnice :

- STAS 465-91 - Tamplarie din lemn; - STAS 799-88 - Tamplarie din lemn; - C199-79 - Instructiuni privind livrarea , depozitarea , transportul si montarea tamplariei de lemn. - SR EN 12608 - aprobat de ASRO – referitor la profile din PVC pentru usi si ferestre

7.2.Executia lucrarilor: Inainte de montarea tamplariei se va verifica urmatoarele: - tamplaria gata confectionata la sosirea pe santier va fi verificata daca este insotita de certificat de

calitate , daca corespunde cu prevederile proiectului si cu standardul de produs si daca are accesoriile de prindere si manevra.

- tamplaria va indeplini perfect functionalitatea pentru care a fost prevazuta in lucrare. Feroneriile necesare la usi si ferestre vor fi de buna calitate , robust concepute si durabile in timp . Inainte de montare se va verifica daca in urma depozitarii sau manipularii , tamplaria nu a fost deteriorata caz

in care ea va trebui sa fie reparata sau inlocuita. Montarea tamplatiei se face de echipe cu muncitori calificati in domeniu.Se va verifica terminarea executiei

lucrarilor cu proces tehnologic umed. Inainte de montaj se verifica dimensiunile golurilor , iar fixarea tocurilor de usi si ferstre se face cu ajutorul

firului cu plumb sau nivela cu bula de aer , se fixeaza pe ghermele cu ajutorul suruburilor. La fixare se va evita deformarea elementelor la baterea cuielor in ghermele , pozitia ghermelelor va fi aparenta

sau mascata.

7.2.1.Montarea tamplariei nefinisata:din lemn Tamplaria nefinisata se recomanda a fi chituita , slefuita si vopsita cu un strat de vopsea inainte de montare. In rostul dintre toc si zidarie se va aplica un strat de etansare , iar tocul va fi protejat pe cant cu carton bitumat. Ajustarea usilor si ferestrelor se va face ingrijit , pe toata lungimea falturilor se admite un joc de 1,5-2,0 mm. Aplicarea celui de-al doilea strat de vopsea se face numai daca lemnul are umiditate mai mica de 15%.

7.2.2.Montarea tamplariei finisate din lemn Inainte de montarea tamplariei aceasta se protejeaza in formatul golului , se fixeaza cu suruburi , apoi rostul

dintre toc si zidarie se completeaza cu materiale izolante , dupa care se aplica sipcile de acoperire a rosturilor. In vederea montarii ferestrele sau usile se vor pozitiona in gol si se vor consolida cu pene de lemn.Tocul se va

fixa cu suruburi in ghermele sau dibluri de lemn.Inainte de a se strange suruburile se va verifica verticalitatea si orizontalitatea tamplariei.

Rosturile dintre toc si zidarie vor fi umplute cu chit plastic sau elastic si mascate cu baghete de lemn.

7.2.3.Tâmplarie din PVC Conform standardului SR EN 12608 aprobat de ASRO – referitor la profile din PVC pentru usi si ferestre

Romania se incadreaza in zona de climat sever – S – In aceste conditii profilele din care se vor executa ferestrele si usile care inchid golurile exterioare ale

constructiilor vor fi numai din clasa A In cazul acestor profile grosimea minima a peretilor vizibili trebuie sa fie mai mare de 2.8 mm in cazul profilelor albe , respective mai mari de 3.3 mm in cazul profilelor coextrudate., iar grosimea peretilor interiori despartitori ai camerelor de aer trebuie minimum 1 mm pentru a evita aparitia problemelor de dilatare.

Este recomandabil ca producatorul de timplarie termoizolanta sa foloseasca profile marcate cu numele producatorului si clasificarea zonei climatice ( M, S ) precum si clasificarea grosimii peretelui ( clasa A , B , C )

Profile PVC pentru usi si ferestre trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici Comportamentul la foc

- greu combustibile - conf. DIN 4102

Page 34: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

34

- arde foarte prost , fiind adus in stare de ardere numai prin existenta unei flacatri exteriosare care dupa inlaturare duce la autostingerea mat. PVC

- temperatura de aprindere 3300C – 4000C - degaja o cantitate mica de caldura , nu formeaza picaturi firbinti asigurind astfel o protectie a

persoanelor si imobilului. - CO2 este neinsemnat , idem HCl Tehnologia de montaj a timplariei din PVC va fi stabilita de furnizorul acesteia cu respectarea normelor si

standardelor referitoare la calitatea lucrarilor de montaj.

7.3. Controlul executiei si verificari pe parcursul executiei: - calitatea pieselor care se pun in opera; - coerspondenta dintre proiect , detalii de executie si tamplaria ce se pune in opera; - asamblarea elementelor componente conform indicatiilor din proiect; - existenta si calitatea accesoriilor de prindere , manevre , existenta pieselor auxiliare ( lacrimare ,

pazii de tabla ) la ferestre pentru indepartarea apelor de ploaie; - se va verifica functionarea cu usurinta a cercevelelor , a foilor de usa , a accesorilor metalice - fixarea in zidarie a tamplariei cu un numar sufucient de suruburi , executarea corecta a izolatiei de

etansare , racordarea corecta cu tencuielile; - asezarea corecta a tocurilor pe aceiasi linie , fara deplasari si vibratii la inchidere si deschidere; - completa montare a accesorilor metalice , functionarea lor si echiparea cu garnituri de etansare;

7.4 Verificari in vederea receptiei: - corespondenta cu proiectul , iar vizual se verifica aspectul si starea generala a suprafetei - calitatea executiei si incadrarea in abaterile admisibile ; - existenta si calitatea accesorilor metalice; - abateri de la verticalitatea tocurilor : max 1mm/m - buna incastrare a tocului ; - planitatea foilor si cercevelelor : abatere max 1% din lungime; - abatere max de 2 mm la luftul dintre foi si tocuri; - deschiderea cu usurinta a cercevelelor cuplate. Receptia se poate executa pe faze pentru fiecare tronson in parte.In acest caz se incheie proces verbal de

receptie pe faze de lucrari. Daca receptia se efectueaza la terminarea lucrarilor pe obiect , se va face de catre comisia de receptie .

8.GEAMURI 8.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta:

-C47 / 86 - Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse din sticla;

-STAS-853-94 - Geamuri trase; -STAS 2863/2- 80 - Piese presate din sticla.Forme si dimensiuni. -STAS 2963/1- 89 - Piese presate din sticla.Conditii tehnice de calitate.

8.2.Tehnologia de montaj:

Inainte de inceperea lucrarilor de montaj trebuie avute in vedere urmatoarele: - existenta si continutul certificatelor de calitate ce insotesc materialele; - dimensiunile si calitatea geamurilor , corespondenta lor cu cele prevazute in proiect; Montarea geamurilor se face dupa executarea lucrarilor de tencuieli , inaintea lucrarilor de vopsitorii si

pardoseli. Geamurile se vor monta cu chit pe tamplaria de lemn si cu benzi de cauciuc pe cea metalica. La geamurile montate cu chit se aplica pe faltul tamplariei patul de chit care va fi bine nivelat , iar geamul taiat

la dimensiuni se va aseza pe patul de chit astfel incat sa se lipeasca bine de acesta si se fixeaza cu tinte batute in falt

Page 35: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

35

la distanta de 20-30 cm una de alta. Geamul se apasa usor cu mana , astfel ca dupa baterea tintelor sa nu joace, dupa care se intinde chitul de-a

lungul intregului contur , acoperind complet tintele , chitul se netezeste cu cutitul si se va vopsi odata cu tamplaria.

8.3.Controlul executiei si verificari In timpul executiei lucrarilor se verifica: - pentru geamurile montate cu chit obisnuit sau chit de miniu de plumb se va controla vizual daca cordonul de chit nu prezinta crapaturi , discontinuitati sau grosimi variabile , daca nu sunt portiuni desprinse , daca nu se vad capetele tintelor sau stifturilor , daca imbinarea baghetelor la colturi este bine executata si daca geamul a fost montat corect; - aderenta si etanseitatea cordonului de chit; - se va verifica jocul dintre geam si falt care nu trebuie sa depaseasca 1-2mm; - suprafata geamurilor montate va fi curata fara urme de chit , pete de grasime sau vopsea. La terminarea lucrarilor de montare geamuri se va intocmi proces verbal de receptie calitativa pe faze de lucrari .

9.SISTEM TERMOIZOLANT Descrierea de mai jos stabileste principalele reguli privind modul de executare a sistemului temoizolant tip,verificarile efectuate pentru urmarirea calitatii lucrarilor executate ssi responsabilitatile ce revin executantilor. Procedura se refera la lucrarile de termoizolare a fatadelor executate cu sistemul temoizolant tip aplicat pe suport mineral. (de ex: sistem termoizolant tip Baumit sau similar) 9.1.Standarde si reglementari tehnicede referinta: - C104/1-94 – “Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit“ - agremente tehnice (Agrementului Tehnic M.L.P.A.T. nr. 002-03/185-1998) 9.2.Materiale:

Sistemul termoizolant tip se bazeaza pe combinarea placilor de fatada din polistiren expandat ignifugat ca strat termoizolant, cu un strat protector hidrofug si de finisaj, realizat din materiale minerale cu liant acrilic. Se poate aplica pe toate suporturile minerale.

În componenta sistemului termoizolant tip intra urmatoarele produse: Profilul de soclu, din aluminiu, se monteaza la baza sistemului prin prindere mecanica cu dibluri,

având rol de sustinere. Este prevazut cu lacrimar pentru scurgerea apelor meteorice, asigurându-se astfel evitarea infiltrarii apei în zona soclului

Profilul de colt , fiind un profil din aluminiu, cu aripi din plasa din fibra de sticla, fiind utilizat la

armarea suplimentara a muchiilor(colturi si muchii ale golurilor si intrândurilor). asigura rectiliniaritatea muchiilor si confera o rezistenta suplimentara a acestora la solicitari mecanice.

Adezivul pentru spaclu – mortar adeziv mineral permeabil la vaporii de apa si impermeabil la apa, utilizat atât la lipirea placilor termoizolante de fatada, cât si pentru spacluirea acestora. Produsul este realizat în conformitate cu normele europene, asigurându-se o aderenta atât la suport cât si la placa termoizolanta de minim 100 KN / m2.

PlAcile termoizolante pentru fatadA EPS-F, din polistiren expandat ignifugat, cu densitate de 15 – 18 kg/m3 si conductivitate termica λ = 0.040 W/mc. Placile au dimensiunea de 1000 x 500 mmx 100 mm, respectiv 1000 x 500 mmx 50 mm având o abatere dimensionala de ± 0,4 %. Placile prezintA contractii reduse sub influenta factorilor climatici (maxim 0,2 %), fiind depozitate (dupa taiere) o perioada de 3 luni pentru consumarea contractiilor. Placile sunt realizate în conformitate cu normele europene.

Placile termoizolante pentru zona de soclu XPS, din polistiren extrudat rugos XPS, cu o conductivitate termica: λ = 0.035 W/mc. Placile au dimensiunea de 600x1250x50 mm si sunt realizate în conformitate cu normele europene.

Page 36: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

36

Diblurile de tip IDK-T, având rolul de a asigura o ancorare mecanica suplimentara a placilor

termoizolante de suport. Diblurile sunt realizate din material plastic, pentru a evita aparitia puntilor termice. Diametrul tijei este de 8 mm, iar talerul are diametrul de 60 mm. Lungimea de ancorare a diblului în zid este de min. 45 mm, adâncimea corespunzatoare a gaurii din zid fiind de 55 mm (cu cca. 10 mm mai mare decât lungimea de ancorare).

Plasa din fibra de sticla, este o tesatura alcalica din fibra de sticla cu strat protector de stirol-

butadiena, având rol de armare a masei de spaclu adezive. Prin parametrii mecanici ridicati (rezistenta la rupere > 1500 N/ 5 cm si alungirea aferenta < 35 0/00 ), plasa confera sistemului o rezistenta suplimentara la soc si la eforturile de întindere rezultate din sarcinile termice importante ce apar la fata exterioara a finisajului.

Grundul Universal (amorsa lichida pentru tencuiala decorativa), asigura o aderenta sporita între

finisaj si stratul de masa de spaclu si o uniformizare a absorbtiei, prevenind totodata aparitia eflorescentelor. Tencuiala structurata (decorativa) tip cu granulatie mica (1,5…2 mm) formeaza stratul final

(vizibil) al finisajului. Este o tencuiala decorativa subtire pe baza de granule de marmura si lianti de rasini sintetice. Este un finisaj hidrofob, lavabil si permeabil la vaporii de apa, astfel încât nu se pateaza prin absorbtie la precipitatii sau stropire si previne formarea condensului. Are proprietati fizico-chimice si mecanice superioare: rezistenta la socuri, zgâriere, variatii de umiditate, agenti corozivi, raze ultraviolete si înghet - dezghet. Produsul respecta prescriptiile normelor europene. Descrierea materialelor, compozitia, caracteristicile fizice, modul de preparare si punere în opera, precum si alte specificatii sunt prezentate si în fisele tehnice anexate prezentei proceduri.

9.3. Conditii de livrare , transport , manipulare depozitare : -Profilul de soclu, profilul de colt: - profile de aluminiu livrate la bucata -Adeziv pentru spaclu: - saci 25 kg, 1 palet = 48 saci -Placi termoizolante: - pentru fatade - placi polistiren expandat EPS 50 x 100 cm-în grosime de 10 cm, respectiv 5 cm; pentru soclu – placi polistiren extrudat XPS 60 x 125 cm-în grosime de 5 cm -Diblurile: - livrate la pachet – 1 pachet = 100 bucati -Plasa din fibra de sticla: - livrata în role de 50 mp, 1 palet = 30 role -Grund Universal: - substanta lichida, gata preparata în galeti de 25 kg, 1 palet = 16 galeti -Tencuiala structurata tip sau tencuiala decorativa minerala uscata (cu granulatie de 1,5…2 mm): - sub forma de amestec fluid, de consistenta pastoasa, gata preparat, în galeti de 30 kg; livrat la galeata de 25 kg, 1 palet = 16 galeti, consum de cca 2,8kg/mp sau sub forma de amestec uscat, de consistenta prafoasa, trebuie preparata, în saci de 25 kg consum- cca. 3 kg/mp-aceasta tencuiala se poate prepara manual sau mecanic cu ajutorul unei betoniere prin adaugarea treptata a compozitiei din sac în apa (si nu invers) pâna la obtinerea unei compozitii pastoase cu aspect cremos, foarte usor lucrabila - amestecarea se face pana dispare orice aglomerare (cocoloase) de material uscat in pasta, dupa care este gata de aplicare în orice tehnica de lucru; 9.4.Tehnologii de executie : Pregatirea suportului Caracteristici ale suprafetei suport: suprafata suport (zidaria de caramida, beton) trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: uscata, lipsita de praf, sa prezinte capacitate portanta, aderenta (fara pete de decofrol, ulei, vopsea, lacuri, etc.) Abateri admisibile: suprafata suport (zidaria caramida, beton) trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii de planeitate: - plana (+ 5 mm/ m); - denivelarile pâna la 10 mm sunt preluate de adezivul de spaclu (la lipire); - pentru neregularitati mai mari de 10 mm este necesara realizarea în prealabil a unei tencuieli de uniformizare.

Page 37: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

37

Conditii de începere a lucrarilor Verificari înainte de începerea executiei: înainte de punerea în opera a sistemului de finisaj - exterior tip se vor încheia urmatoarele lucrari: - învelitori, terase, cornise, streasini, jgheaburi si instalatii de scurgere a apelor pluviale; - montarea tocurilor tâmplariilor, solbancurilor si ferestrelor; - montarea instalatiilor exterioare a caror executie ulterioara poate afecta finisajul; - protejarea tâmplariilor si ferestrelor cu folie pentru a preveni stropirea sau patarea; - asigurarea împotriva soarelui si ploii prin montarea plasei de fatada, respectiv prelatelor la partea superioara a schelei. Executarea propriu-zisa a lucrarilor A. Lipirea placilor termoizolante Pentru lipire se foloseste adezivul pentru spaclu (Klebespachtel). Mod de preparare: se toarna continutul sacului (în stare pulverulenta) în apa curata (10 l apa/sac) si se amesteca cu mixerul pâna la obtinerea unei paste omogene; se lasa pasta în repaus 5 minute pentru maturare, dupa care se mai amesteca lent înca minim 2 minute. Prepararea se poate realiza si în betoniere, cu respectarea dozajului de apa si a timpilor de malaxare si maturare. Punere în opera: se monteaza profilul de soclu cu ajutorul unor dibluri metalice. Se aplica adezivul pentru spaclu pe marginea placilor si în minimum 3 puncte interioare. Primul rând de placi se reazema pe profilul de soclu. Dupa o aranjare si apasare corecta a placilor se obtine o suprafata plana. În rosturile si spatiile libere dintre placi nu se va aplica adezivul pentru spaclu pentru a nu forma punti termice. Placile izolante pentru glafuri, intradosuri si buiandrugi se aplica dupa montarea placilor de fatada. Marginile placilor, care depasesc colturile fatadei se vor îndeparta (taia) dupa min. 24 de ore de la lipire. Placile se aseaza cu rosturile tesute (nu în prelungire), teserea fiind obligatorie si la colturile cladirii. B. Dibluirea Pentru asigurarea unei ancorari mecanice suplimentare, placile termoizolante se dibluiesc, utilizând dibluri din material plastic de tip IDK-T (trei dibluri / placa), la 24 de ore dupa lipirea placilor. La colturile cladirii se vor adauga min. 2 dibluri pe placa dispuse în interiorul unei fâsii cu latime de max. 40 cm de la muchie. Diblurile trebuie sa patrunda în zidarie min. 45 mm, iar în beton 35 mm. Talerele diblurilor trebuiesc îngropate pâna la fata exterioara a placilor de polistiren. Adânciturile de la nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru spaclu cu min. 12 ore înainte de spacluirea placilor termoizolante. C. Spacluirea si armarea Pentru spacluire se foloseste adezivul pentru spaclu (Klebespachtel), iar pentru armare plasa din fibra de sticla. Dupa min. 24 de ore de la lipirea placilor de polistiren, în min. 12 ore de la spacluirea capetelor diblurilor se face o slefuire a placilor de polistiren cu o rindea speciala. Se asigura astfel o planeizare suplimentara a suprafetei obtinute în urma placarii cu polistiren. Daca timp de doua saptamâni nu se aplica stratul de armare, placile vor trebui din nou slefuite si sterse de praf. Se aplica masa de spaclu adeziva cu spaclul cu dinti de 10 mm, apoi se pune în masa de spaclu proaspata, plasa din fibra de sticla în fâsii verticale, netezind cu latura neteda a spaclului întreaga suprafata. Grosimea minima a masei de spaclu armate este de 2 mm. Fâsiile de plasa se suprapun lateral si longitudinal pe min. 10 cm. La colturile ferestrelor, sau în alte zone unde pot aparea tensiuni induse de eventuale fisuri dezvoltate în zidarie, se recomanda aplicarea suplimentara, înainte de armarea generala, a unor straifuri din fibra de sticla prinse cu adeziv pentru spaclu. Plasa din fibra de sticla nu trebuie sa se mai vada dupa spacluire si trebuie sa fie pozata la mijlocul grosimii stratului de adeziv. La muchiile fatadei se recomanda aplicarea de profile din aluminiu cu plasa din fibra de sticla integrata. Stratul de masa de spaclu va sta la uscat min. 7 zile înaintea aplicarii finisajului. Dupa întarire, masa de spaclu poate fi slefuita, având însa grija sa nu se deterioreze plasa din fibra de sticla.

Page 38: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

38

D. Aplicarea finisajului -Grundul Universal Este folosit ca amorsa atât pentru tencuiala structurata tip cât si pentru tencuiala mozaic. Mod de preparare: se aplica ca atare, dupa o amestecare lenta si uniforma cu mixerul, pâna la omogenizare (min. 4 minute) Punere în opera: peste adezivul de spaclu uscat, cu trafaletul cu blanita sau bidineaua, pe toata suprafata ce urmeaza a se finisa; dupa grundare suprafetele trebuie sa aiba o culoare uniforma. Timpul de uscare: min. 24 de ore -Tencuiala structurata tip Mod de preparare: se aplica ca atare dupa o amestecare lenta si uniforma cu mixerul, pâna la omogenizare (min. 5 minute). Punere în opera: tencuiala se întinde cu fierul de glet inoxidabil, prin apasare energica într-un strat de cca 2-3 mm. Dupa aplicarea tencuielii se va driscui cu miscari liniare verticale sau circulare cu o drisca din material plastic. Pentru evitarea aparitiei nazilor în câmpul finisat se recomanda aplicarea continua pe fâsii orizontale, în scara, de sus în jos. Primul câmp de finisaj se va executa numai sub supravegherea instructorului de la firma furnizoare si de preferinta, pe o parte a fatadei cu vizibilitate mai redusa. Echipele de lucru vor fi neaparat instruite în ceea ce priveste exigentele de aplicare a materialului. Timp de uscare: întarirea tencuielii structurate tip are loc la aproximativ 24 ore de la punerea în opera, interval în care se vor evita atingerea, zgârierea si umezirea suprafetei. 9.5 EXECUTAREA LUCR RILOR PE TIMP FRIGUROS -sistemul de finisaj nu se aplica la temperaturi sub + 5o C, pe suport înghetat sau, în caz de pericol de înghet; -se va evita punerea în opera a stratelor finale de finisaj atunci când temperaturile depasesc 30o C si sub actiunea directa a razelor solare sau a ploii. 9.6. ABATERI DIMENSIONALE - Abateri dimensionale placi termoizolante: la dimensiunea de 1000 x 500 mm având o abatere dimensionala de ± 0,4 %. - Abateri admisibile: suprafata suport (zidaria de BCA, beton, tencuiala) trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii de planeitate: plana (+ 5 mm / m); denivelarile pâna la 10 mm sunt preluate de adezivul de spaclu (la lipire). 9.7 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR Verificarea calitatii lucrarilor se face atât la terminarea unei etape cât si la receptia lucrarilor prin urmatoarele verificari: -verificarea suportului -verificari pe faze de lucrari -verificari la receptia preliminara Documente si înregistrari A) procese-verbale de instruire B) procese-verbale de asistenta tehnica C) procese-verbale de receptie calitativa (tipizat) D) certificate de calitate a materialelor (Produsele firmelor vor fi însotite de certificate de calitate la fiecare transa de livrare, puse la dispozitia constructorului de firma furnizoare)

Page 39: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

39

Când datele din proiect si prescriptiile tehnice nu au fost respectate, total sau partial, investitorul (dirigintele de santier) va decide refacerea sistemului de termoizolare în conformitate cu proiectul si caietul de sarcini. 9.8 GARAN II Durabilitatea sistemului tip de izolare termica a fatadelor este de 25 de ani în conditiile aplicarii în integralitate si punere în opera în conformitate cu prescriptiile cuprinse în prezentul capitol a caietului de sarcini. 10. CONFECTII METALICE 10.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta: - STAS 438-1 / 89 - Otel beton laminat la cald; - STAS 12796-90 - Protectia anticoroziva .Pregatirea suprafetelor pieselor din otel pentru vopsire; - STAS 767/0-88 - Constructii civile, industriale si agricole.Constructii din otel.Conditii tehnice de calitate. - STS 7941-80 -Tevi dreptunghiulare. - C 150-84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate pentru otel in constructii civile , industriale si agricole. - C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. 10.2.Tehnologia de executie si montaj: Constructorul va prezenta monstre pentru confectiile metalice , cuprinzand materialele , sistemele de asamblare , protejare anticoroziva , iar dupa aprobarea obtinuta de la proiectant se vor lansa comenzi pentru executia si livrarea confectiilor metalice. Materiale folosite: otel moale , profile laminate , tabla din otel , accesorii ( suruburi , piulite , saibe , dibluri , etc).

Lista confectiilor metalice : balustrada metalica , montanti balustrade gratare metalice , usite vizitare ,

10.2.1.Operatiuni pregatitoare: - asigurarea materialelor cu caracteristicile fizico-mecanice prevazute de documentatia tehnica; - respectarea dimensiunilor de taiere pentru fiecare componenta ; - marcarea distinca a componentelor in vederea utilizarii acestora numai in pozitia indicata in planul de

ansamblu sau de montaj; - prelucrarea zonelor ce urmeaza a se imbina ( curatare , indreptare , sanfrenare,etc) in conformitate

cu detaliile de imbinare aferente si cu tipul de imbinare; - trasarea si verificarea axelor de montaj a constructiilor metalice , functie de elementele de fixare

existente pentru pozitionarea acestora , in conformitate cu detaliile de executie.

10.2.2.Montajul : - manipularea , transportarea si montarea ansamblelor in conditii care sa excluda deformarea

acestora; - fixarea prin aftuirea in cateva puncte de sudura ( cand fixarea se face prin sudura) si asigurarea

stabilitatii ansamblelor sau subansablelor in timpul montarii; - realizarea imbinarilor cu respectarea tehnologiei de executie aferente ( prin sudura sau buloane)

precum si a detaliilor cuprinse in documentatie; - pregatirea suprafetelor in vederea aplicarii straturilor anticorozive; - aplicarea protectiei anticorozive ; - curatarea suprafetelor , repararea stratului de grund si aplicarea lucrarilor de vopsitorii in trei straturi

cu vopsea de ulei.

10.3.Controlul executiei si verificari necesare: - verificarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii materialelor si

ansamblelor /subansamblelor cu prevederile proiectului;

Page 40: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

40

- verificarea prin incercari directe a calitatii materialelor in conformitate cu normele tehnice , in cazul in care exista dubii;

- masurarea dimensiunilor geometrice si urmarirea utilizarii tuturor componentelor prevazute de documentatia tehnica;

- verificarea realizarii de buna calitate a lucrarilor de montare , a calitatii fixarii pe stratul suport, precum si pozitionarea corecta a elementelor din metal;

- receptia lucrarilor care devin ascunse ( cordoane de sudura , prelucrarea marginilor , executarea diferitelor straturi ale protectiei anticorozive , imbinarea prin suruburi ) si consemnarea rezultatelor in procese verbale de receptie;

- verificari prin incercari nedistructive a calitatii sudurilor si a strangerii suruburilor , realizarea chituirii , grunduirii si vopsirea imbinarilor;

- existenta fisei tehnologice de montaj; - verificarea certificatului de atestare pentru sudori.

La terminarea lucrarilor de montaj se vor efectua si urmatoarele verificari: - terminarea integrala a lucrarilor de montare ; - verificarea dimensionala si calitativa bucata cu bucata , a imbinarilor si celorlalte lucrari de montare a elementelor metalice ; - modul de solutionare a rapoartelor de neconformitate ( daca a fost cazul ); - incadrarea abaterilor existente in cele admise si prevazute de STAS 767/0-88. Se va intocmi Proces verbal de receptie calitativa in care vor fi consemnate toate verificarile efectuate si rezultatele obtinute .

Page 41: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

41

CAP.IV CONDITII DE CALITATE ASUPRA UNOR MATERIALELOR PUSE IN OPERA

Date generale Prezentul capitol din Caietul de sarcini are la baza caracteristicile constructive si de materiale preconizate a fi utilizate in realizarea obiectivului de investitii. Se vor avea in vedere datele prevazute in standardele de materilae, precum şi caracteristicile construcţiei din poziţiile de detaliu tinindu-se cont de cerinţele esenţiale conform HG nr. 796/2005 (-rezistenţă mecanică şi stabilitate a materialelor si produselor privind siguranţa în exploatare; -securitate la incendii; -igienă, sănătate şi mediu înconjurător; -protecţie împotriva zgomotului; -economie de energie şi izolare termică.) de cerinţele funcţionale (arhitectură, de exploatare, durabilitate)precum si de cerinţele privind punerea în operă a acestora . Condiţiile tehnice prevăzute sunt stabilite la nivel minim acceptat şi pot fi îndeplinite cu costuri minime. Condiţiile impuse sunt cele prevăzute în standardele armonizate dupa standardele europene, respectiv SREN 14351-1/2006:+A1:2010 Echivalenta altor sisteme cu sistemul indicat se va dovedi in baza certificatelor de atestare, a desenelor de detaliu si, in cazurile in care aceasta se impune, se vor prezenta mostre. Precizarile facute in continuare nu impun un anume sistem, obligativitatea constind in respectarea conditiilor tehnice, arhitecturale si de functionare. Producatorii acestor materiale si echipamente vor respecta urmatoarele cerintele de performanta :

Certificarea sistemului de management al calitatii pentru producerea tâmplariei conform ISO 9001 : 2008 (existenta Certificatului pentru sistemul de management al calitatii asigura autoritatea contractanta ca firma conduce si coordoneaza corespunzator procesul de productie astfel încât performantel e stabilite de producatorul de sistem sau/si de agrementul tehnic sunt realizabile de catre firma ofertanta)

Certificare sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale pentru activitatea de producere/montaj tâmplarie conform OHSAS 18001-2007 (existenta Certificatului sist emului de management al sanatatii si securitatii operationale conform OHSAS 18001- 2007 asigura autoritatea contractanta ca firma ofertanta va lua toate masurile stabilite pentru sistem astfel încât riscurile de producere a acccidentelor pe santier sa fie minime) La executie se vor folosi doar materiale si produse atestate conform HG 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii, care aplica prevederile Directivei europene 89/106/CEE., iar la terminarea lucrarilor se vor atasa la Cartea tehnica a constructiei agrementele, avizele tehnice, certificatele de calitate a materialelor puse în opera si atestatele de producator sau montator Contractorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul si desene detaliate la scara. Productia poate incepe numai dupa verificarea pe teren si aprobarea acestora. Tâmplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vântului, curentilor de aer sau traficului auto.

Cerinte , Specificatii tehnice, Criterii pentru asigurarea de către producători şi montatori a cerinţelor de performanţă privind unele materialele

1 USI FERESTRE DIN PVC , ALUMINIU , LEMN 1 .1 Specificatii tehnice pentru execuţia şi montajul tâmplăriei termoizolante de exterior a) Se vor respect datele de mai jos conform tabloului de timplarie - materialul utilizat: PVC , aluminiu la usile de la intrare lemn normal la usile de interior - forma, dimensiunile de gabarit ale tamplariei si vederea (din interior sau exterior) - poziţionarea montanţilor şi a şproţurilor - poziţionarea ochiurilor mobile, tipul acestora şi sensul de deschidere (spre exterior sau spre interior) - numărul de bucăţi din fiecare poziţie - suprafaţa pe bucată şi suprafaţa totală - amplasarea (pe faţade şi/sau în planuri pe fiecare nivel al construcţiei, pe axe) - culoarea tâmplăriei albla interior , mahon la exterior ) - tipul geamului termoizolant (float clar, joasă emisivitate,.) - glafului exterior /interior din , pvc,

Page 42: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

42

b) Secţiunea de poziţionarea a ferestrelor în raport cu suprafaţa exterioară a zidului şi dimensiunii glafului exterior necesar drenării apei în exteriorul zidului conform tabloului de timplarie c) Toleranţele la dimensiunile şi poziţia golului care trebuie asigurate de constructorul clădirii trebuie să fie mai mici de ±15 mm faţă de dimensiunile nominale. Abaterile de la verticalitate şi orizontalitate trebuie să se încadreze în abaterea dimensională admisă. d) Toleranţele de poziţionare a tâmplăriei în construcţie: - verticalitate (în planul tîmplăriei şi perpendicular pe aceasta) 2mm/m - orizontalitate: 2 mm pentru lăţimi de până la 1,5 m , 3 mm pentru lăţimi mai mari de 1,5 mm - axa tâmplăriei faţă de axa trasată: ±5 mm. 1.2.Criterii de performanţă a tâmplăriei termoizolante

Nr. crt. Cerinţă

Clasa de performanţă,

valori prag sau condiţii

Precizări

1

Securitate la incendiu Profile din aluminiu Profile din PVC

clasa CO – incombustibile clasa C - dificil inflamabile

- Pentru geam, clasa de rezistenţă se consideră A. Pentru situaţii speciale se vor stabili euroclase conform EN 13501 şi EN 1634.

2 Etanşarea la apă clasa 4A conform EN 12208

- Clasele sub 4A sunt mai puţin performante. Clasele 7 - 9 sunt mai performante iar clasa E xxx (xxx = presiunea maximă mai mare decât 600 Pa la care fereastra este impermeabilă) este mai performantă decât clasa 9.

3

Comportarea la încărcare la vânt -uşi şi ferestre -încărcarea elementelor de prindere amplasate la o distanţă de max. 0,8m între ele

Clasa B2 (SREN 12210 şi SREN 12424) min. 100 N – fără cedare

- Litera se referă la clasa tehnică privind deformaţia (cea mai performanta este A). Cifrele se referă la clasa tehnică de rezistenţă (1 este cea mai putin performanta). In cazul zonelor expuse la vant este necesara stabilirea claselor de catre proiectant

4 Rezistenţa la şoc conform tablou tîmplărie

- Se referă la rezistenţa geamului. Se l va avea în vedere riscurile de spargere şi accidentare. Se consideră risc de accidentare prin cădere prin geam atunci când marginea inferioară a geamului este sub 1 m înălţime. De asemenea, uşile dacă sunt prevăzute cu geam, acesta trebuie să fie geam de siguranţă sau să fie securizat pe ambele foi ale geamului termoizolant.

5 Capacitatea de rezistenţă a dispozitivelor de siguranţă

menţinere 60 secunde cu o forţă de 350 N în poziţia cea mai defavorabilă

- Se referă la dispozitivele care trebuie să aibă capacităţile de a menţine partea mobilă într-o anumită poziţie. Se aplică, de regulă, la ferestre cu balamale pe orizontală şi mecanisme cu dublă deschidere.

6 Indice de izolare la zgomot Min. 25 dB

- Izolarea fonică este valoarea declarată de producătorul de sistem in conformitatea SR EN 1279-5. Pentru o izolare fonică mai bună, producătorul poate prevedea ca pachetul de geamuri ale geamului izolator să fie realizat cu dimensiuni diferite sau cu geamuri speciale conform specificaţiilor tehnice ale producătorilor de geamuri.

7 Permeabilitate la aer Clasa B2 conform - Clasele tehnice pentru permeabilite se regăsesc în

Page 43: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

43

SREN 12207 agrementele tehnice ale producătorului de sisteme sau ale producătorului de tâmplărie. Clasa cea mai puţin performantă este 1, clasa cea mai performantă este 4.

8 Coeficientul de transfer termic (U) -tâmplărie în ansamblu

maxim 1,3 W/m²Ko pentru cladiri rezidentiale conform C-107:2010

- Coeficientul de transfer termic se poate stabili prin calcul cu metodele prevăzute în SREN ISO 10077 – 1 şi 2, iar producatorul confirma valoarea acestui coeficient prin declaratia de conformitate. - valorile mai mici reprezinta performante mai bune

9 Factorul de transmitere energie solară

conform tipului de geam stabilit de proiectant

- Coeficienţii se referă la geamul utilizat. Acesta este important dacă se doreşte o protecţia solară pentru ferestrele expuse la sud. De regulă, cei doi factori sunt dependenţi. Cu cât factorul de transmitere a energiei solare scade, va scădea şi factorul de transmisie luminoasă. Dacă se doreşte alt tip de sticlă decât cea clară, se vor consulta recomandările şi coeficienţii daţi de producătorii de sticlă (geamuri).

10 Factorul de transmisie luminoasă

conform tipului de geam stabilit de proiectant

- Coeficienţii se referă la geamul utilizat. Acesta este important dacă se doreşte o protecţia solară pentru ferestrele expuse la sud. De regulă, cei doi factori sunt dependenţi. Cu cât factorul de transmitere a energiei solare scade, va scădea şi factorul de transmisie luminoasă. Dacă se doreşte alt tip de sticlă decât cea clară, se vor consulta recomandările şi coeficienţii daţi de producătorii de sticlă (geamuri).

11

Rezistenţa la deschidere/ închidere repetată -ferestre (SREN 12400) -uşi (SREN 12400)

10.000 cicluri 100. 000 cicluri

- Numărul de cicluri este stabilit de furnizorii de feronerie. Valorile propuse asigură, de regulă, o garanţie a funcţionării pentru cel puţin 2 ani în condiţii de utilizare normală.

1.3.Criterii pentru asigurarea de către producători şi montatori a cerinţelor de performanţă a tamplăriei termoizolante

Nr. crt. Cerinţă Limite minime Precizări

1

Marcaj CE aplicat de producătorul de tâmplărie conform standardelor europene armonizate de referinţă

Se va prezenta o copie a documentelor necesare aplicării marcajului CE

De la 1.02.2010 este obligatorie aplicarea marcajului CE conf. prevederilor standardului european armonizat de referinta SREN 14351-1:2006 + A1:2010

2 Certificarea sistemului de management al calităţii pentru producerea tâmplăriei conform ISO 9001

Se va preciza numărul certificatului valabil Se va prezenta copie

- Existenţa Cerificatului pentru sistemul de management al calităţii asigură autoritatea contractantă că firma conduce şi coordonează corespunzător procesul de producţie, astfel încât produsele executate isi mentin performanţele stabilite de producătorul de sistem si sunt constant realizate la parametrii declaraţi de firma ofertantă

3

Certificare sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru activitatea de producere/montaj tâmplărie conform OHSAS 18001/ 1999

Se va preciza numărul certificatului valabil Se va prezenta copie

- Existenţa Certificatului sistemului de management al sănătăţii şi securităţii operaţionale conform OHSAS 18001- 1999 asigură autoritatea contractantă că firma ofertantă va lua toate măsurile stabilite pentru sistem astfel încât riscurile de producere a accidentelor pe şantier să fie minime.

4 Dotarea cu mijloace de - Se va prezenta lista dotărilor necesare executării tâmplăriei

Page 44: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

44

producţie pentru executarea corespunzătoare a tâmplăriei Atestat profesional de producător de tâmplărie din aluminiu, PVC acordat de PPTT sau PGFF

ofertate. Nivelul minim stabilit în tabel asigură o producţie de cca. 20 de unităţi de ferestre-schimb. - Condiţiile de acordare a Atestatului Profesional de către PPTT sau PGFF sunt mai exigente decât limitele stabilite.

5

Dotarea cu mijloace de producţie pentru executarea corespunzătoare a geamului termoizolant sau: Atestat profesional de producător de geam termoizolant emis de PPTT sau PGFF

- Cerinţele sunt necesare numai dacă producătorul de tâmplărie este şi producătorul geamului termoizolant. Dacă producătorul de tâmplărie cumpără geamul termoizolant de la o firmă specializată, aceasta trebuie să emită Declaratia de conformitate, care să consemneze că a fost respectat standardul SREN 1279-5 si produsul are marcaj CE aplicat conform prevederilor acestui standard.

6 Calificarea personalului Prezenterea certificatelor de calificare, sau a contractului de calificare

Pentru producatorii de tamplarie termoizolanta personalul trebuie sa fie calificat conform COR in meseria „ confectioner tamplarie de aluminiu si mase plastice „ cod 7134.09 ( cod NC – Nomenclatorul Calificarilor 7134.23 )

7 Garantia acordata de producator

Minim 2 ani

1.4 Precizari finale Caracteristicile tehnice şi de calitate ale ferestrelor trebuie să se înscrie în limitele impuse de standardele româneşti: STAS 8282-80: „Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Fereste metalice. Condiţii tehnice generale şi de calitate.” şi de Ghidul pentru Agrementarea Tehnica a Ferestrelor - GAT 009/1995. Accesoriile normale (mânere, cremoane, foarfeci) vor fi cele originale ale producătorului de tâmplărie); Vor fi prezentate mostre realizate pe şantier: panouri caracteristice de uşi şi vitrină, echipate complet cu geam şi feronerie Elementele de tâmplărie din PVCse livrează în containere pentru transportul tâmplăriei din P.V.C., care asigură menţinerea calităţii în timpul transportului şi manipulării. Ferestrele şi uşile din PVC se depozitează în dispozitivele în care au fost transportate, pe cât posibil în încăperi închise, ferite de radiaţiile solare şi intemperii. La depozitare se va evita apropierea de radiator sau alte surse de căldură, a căror temperatură depăşeşte 60oC Tâmplăria se livrează cu toate accesoriile necesare (mânere, cremoane, foarfeci, etc.); Execuţia se va face conform proiectului şi detaliilor furnizorului de sistem, în concordanţă cu prescripţiile caietului de sarcini, ţinând cont de normativele specifice acestei categorii de lucrări şi de prescripţiile tehnice în vigoare. Montajul se va face numai de către firme specializate agregate de furnizorul şi executantul sistemului (furniturii). Furnizorul va întocmi programul de asigurare a calităţii furniturii pentru tâmplărie Montajul se va face numai de către firme specializate agreate de furnizorul şi executantul sistemului (furniturii). In lista de cantitati este inclusa si desfacerea tamplariei existente din lemn, fara recuperarea materialului, transportul acesteia in curtea Colegiului, la dispozitia beneficiarului pentru a putea fi transportata la locul de depozitare stabilit. Punerea în operă se face conform detaliilor din proiect şi a prescripţiilor tehnice a ale producatorului şi tinând cont de normele tehnice specifice în vigoare. La terminarea lucrărilor ferestrele şi uşile se curăţă Ia interior şi Ia exterior cu agentul de curăţire indicat de firma producatoare, in funcţie de tipul finisajului. Se interzice folosirea substanlor abrazive de curăţire. Dupa curăţire, ferestrele şi uşile se spala temeinic cu apă. Pe lângă standarde de referinţă generale specificate în, vor fi respectate următoarele standarde : Prescripţiile tehnice de bază după care se execută lucrările de tâmplărie sunt cele prevăzute în Normativul C 199 – 79 (B.C. – 1/80). - Soluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea tâmplăriei va fi conform standardelor:

Page 45: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

45

- STAS 9322 – 73 – Tâmplăria pentru construcţii civile şi industriale. Temonologie. - STAS 4670-85 – Coordonarea modulară pentru construcţii. Goluri pentru uşile şi ferestrele clădirilor de locuit şi

social-culturale. Dimensiuni. - STAS 1637-73 – Uşi şi ferestre. Denumirea convenţională a feţelor uşilor şi ferestrelor, a sensului de rotaţie pentru

închiderea lor şi notarea lor simbolică. - C 47-1979 – Folosirea şi montarea geamurilor în construcţii; - STAS 8282-80: „Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Fereste metalice. Condiţii tehnice generale şi de

calitate.” - Ghidul pentru Agrementarea Tehnica a Ferestrelor - GAT 009/1995. - „Norme tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de protecţie civilă în cadrul construcţiilor noi” nr.

177/1999. 2 GLAFURI INTERIOARE SI EXTERIOARE DIN PVC , Principalele caracteristici: ( cerinte minime ) Usor de montat Invelisul de PVC sa nu contine formaldehidă Caracteristici sanitare - aldehida formica admis 0,01 mg/m3 - fenol admis 0.01 mg/m3 - benzol admis 0.08 mg/m3 Sa fie realizate din material nedaunatoare omului sau mediului Sa aiba Rezistenta sporita la vapori si umiditate Stabilitate ridicata la radiatile UV Durata de viata pana la 35 de ani Rezistent la foc Rrezistent la zgarieturi Usor de curatat, doar cu o carpa umeda, fara materiale abrazive 3 SISTEM TERMOIZOLANT 3.1 Date generale Procedura se refera la lucrarile de termoizolare a fatadelor executate cu sistemul temoizolant tip aplicat pe suport mineral de tip Baumit Sistemul termoizolant tip se bazeaza pe combinarea placilor de fatada din polistiren expandat ignifugat ca strat termoizolant, cu un strat protector hidrofug si de finisaj, realizat din materiale minerale cu liant acrilic. În componenta sistemului termoizolant tip intra urmatoarele produse:

Profilul de soclu, din aluminiu, se monteaza la baza sistemului prin prindere mecanica cu dibluri, având rol de sustinere. Este prevazut cu lacrimar pentru scurgerea apelor meteorice, asigurându-se astfel evitarea infiltrarii apei în zona soclului

Profilul de colt , fiind un profil din aluminiu, cu aripi din plasa din fibra de sticla, fiind utilizat la armarea suplimentara a muchiilor(colturi si muchii ale golurilor si intrândurilor). asigura rectiliniaritatea muchiilor si confera o rezistenta suplimentara a acestora la solicitari mecanice.

Adezivul pentru spaclu – mortar adeziv mineral permeabil la vaporii de apa si impermeabil la apa, utilizat atât la lipirea placilor termoizolante de fatada, cât si pentru spacluirea acestora.

Placile termoizolante pentru fatada, si pentru zona de soclu din polistiren expandat ignifugat,

Diblurile de tip IDK-T, având rolul de a asigura o ancorare mecanica suplimentara a placilor termoizolante de suport. Diblurile sunt realizate din material plastic, pentru a evita aparitia puntilor termice. Diametrul tijei este de 8 mm, iar talerul are diametrul de 60 mm. Lungimea de ancorare a diblului în zid este de min. 45 mm, adâncimea corespunzatoare a gaurii din zid fiind de 55 mm (cu cca. 10 mm mai mare decât lungimea de ancorare).

Plasa din fibra de sticla, este o tesatura alcalica din fibra de sticla cu strat protector de stirol-

butadiena, având rol de armare a masei de spaclu adezive. Prin parametrii mecanici ridicati, plasa

Page 46: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

46

confera sistemului o rezistenta suplimentara la soc si la eforturile de întindere rezultate din sarcinile termice importante ce apar la fata exterioara a finisajului.

Grundul Universal (amorsa lichida pentru tencuiala decorativa), asigura o aderenta sporita între

finisaj si stratul de masa de spaclu si o uniformizare a absorbtiei, prevenind totodata aparitia eflorescentelor.

Tencuiala structurata (decorativa) tip cu granulatie mica (1,5…2 mm) formeaza stratul final

(vizibil) al finisajului. Este o tencuiala decorativa subtire pe baza de granule de marmura si lianti de rasini sintetice. Este un finisaj hidrofob, lavabil si permeabil la vaporii de apa, astfel încât nu se pateaza prin absorbtie la precipitatii sau stropire si previne formarea condensului. Are proprietati fizico-chimice si mecanice superioare: rezistenta la socuri, zgâriere, variatii de umiditate, agenti corozivi, raze ultraviolete si înghet - dezghet. Produsul respecta prescriptiile normelor europene. Descrierea materialelor, compozitia, caracteristicile fizice, modul de preparare si punere în opera, precum si alte specificatii sunt prezentate si în fisele tehnice anexate prezentei proceduri.

3.2 Caracteristici tehnice ale materialelor 3.2.1 Polistiren expandat

Caracteristici Standard de referinta UM Prevederi din standard

[ Conditii minime acceptate } Lungimea SR EN 822 mm L1 Latimea SR EN 822 mm W1 Grosimea SR EN 823 mm T1 Perpenducalitatea SR EN 824 mm / m S1 Planeitatea SR EN 825 mm P4 Conductivitatea termica λ SR EN 12667 W / mK 0.04 Rezistenta la comjpresiune σ10 SR EN 826 kPa CS(10) 70 Rezistenta la incovoiere SR EN 12089; 1999 kPa BS 115 Rezistenta tractiune SR EN 1607+AC; 1999 kPa TR 100 Stabilitate dimensionala SR EN 1604+AC; 1998 % DS (70,90 )1 Fluajul din compresiune SR EN 1606+AC; 1999 % CC(1/0,3 / 10 ) 70 Permeabilitatea la vaporii de apa µ SR EN 12086 MU Clasa de reactie la foc Inflamibilitate Clasa de combustibilitate

SR EN 13501-1;2007

B-s1,d0 E

Deformari in conditii specifice de compresiune si temperatura SR EN 1605+AC; 1998 % DLT(1)

Absortia de apa de lunga durata prin imersie SR EN 12087 % WL(T) 5 Durata de viata – in situ - ani min 25

3.2.3 Plasa din fibra de sticla

Caracteristici Standard de referinta UM Prevederi din standard

[ Conditii minime acceptate } Dimensiunea ochiului de plasa PP –Q – S05 cm 5 Numar fire pe 10 cm urzeala tesatura DIN EN 53853 nr. 20-50 Geutatea specifica DIN EN 12127 g / mp 150 Extensibilitatea la starea initiala EN ISO 13934.1 % 1750 Extensibilitatea la uzura EN ISO 13934.1 % 40%

3.2.4 Grundul Universal

Caracteristici Conditii minime acceptate Aspect produs Pasta viscoasa omogena

Page 47: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

47

pH 8,5- 9,5 Viscozitatea Brookfield ( 200C ) 4,1 – 4,4 Aspect pelicula Mat , texturat Timp uscare la 200C si 65% umiditate 120ore

3.2.4 Tencuiala structurata (decorativa) tip cu granulatie mica (1,5…2 mm) Performantele principale ale produsului:Lista caracteristicilor

Lista caracteristicilor Valori de referinta UM Aderenta la suport la eforturi normale detractiune 0.71 N/mm Aderenta la suport la eforturi normale detractiune dupa cicluri de imbatranire acceleratala exterior 1.45 N/mm

Conductivitatea termica 0.7 W/mK Imperbeabilitatea la apa -pe probe martor/ -dupa cicluri de imbatranire accelerata 7.35 g/dm

Permeabilitate la vapori ( coeficient derezistenta la difuzia vaporilor ) 3,9 G/m2h Clasa de combustibilitate C4 (E)

3.3. Conditii de livrare , transport , manipulare depozitare : -Profilul de soclu, profilul de colt: - profile de aluminiu livrate la bucata -Adeziv pentru spaclu: - saci 25 kg, 1 palet = 48 saci -Placi termoizolante: - pentru fatade - placi polistiren expandat EPS 50 x 100 cm-în grosime de 10 cm, respectiv 5 cm; pentru soclu – placi polistiren extrudat XPS 60 x 125 cm-în grosime de 5 cm -Diblurile: - livrate la pachet – 1 pachet = 100 bucati -Plasa din fibra de sticla: - livrata în role de 50 mp, 1 palet = 30 role -Grund Universal: - substanta lichida, gata preparata în galeti de 25 kg, 1 palet = 16 galeti -Tencuiala structurata tip sau tencuiala decorativa minerala uscata (cu granulatie de 1,5…2 mm): - sub forma de amestec fluid, de consistenta pastoasa, gata preparat, în galeti de 30 kg; livrat la galeata de 25 kg, 1 palet = 16 galeti, consum de cca 2,8kg/mp sau sub forma de amestec uscat, de consistenta prafoasa, trebuie preparata, în saci de 25 kg consum- cca. 3 kg/mp-aceasta tencuiala se poate prepara manual sau mecanic cu ajutorul unei betoniere prin adaugarea treptata a compozitiei din sac în apa (si nu invers) pâna la obtinerea unei compozitii pastoase cu aspect cremos, foarte usor lucrabila - amestecarea se face pana dispare orice aglomerare (cocoloase) de material uscat in pasta, dupa care este gata de aplicare în orice tehnica de lucru; 4 PARDOSELI 4.1 Date generale

Pardoselile vor fi din gresie antiderapantă, montată cu adeziv, la toate spaţiile de circulaţie exterioare .si gresie ceramica la interior , grupuri sanitare.si bucatarie, parchet in camere , birouri si cabinete.

Pentru pardoselile cu stratul de uzura din parchet multistrat se va asigura la montaj o temperatura minima de 5 C si umiditatea relativa a aerului max. 65%.

Stratul de baza (planseu, respectiv pardoseli vechi) va fi pregatit prin curatire, spalre cu apa de eventuale impuritati, parf sau resturi de tencuiala.

Diversele strapungeri prin planseu langa conducte, tuburi de protectie se vor astupa cu mortarde ciment. Armaturile care ies eventual din planseul se verifica daca sunt izolate corespunzator. Pardoselile se executa de personal specializat efectuandu–se sub controlul calitatii pe faze de executie la

stratul suport, stratul de uzura. Fiecare pardoseala are in alcatuire : stratul suport ; imbracamintea ( strat de uzura).

4.2 Caracteristici tehnice ale materialelor 4.2.1 Pardoseli reci

Page 48: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

48

Caracteristici Standard de referinta UM

Prevederi din standard [ Conditii minime acceptate }

Reactie la foc Clasa A1 ( FL ) Absortia de apa , E ,

SR EN 14411;2007 SF 04 ;2012

[ % } 3 E 6 Forta de rupere S 7,5 S 7,5

[ N ] 1000 600

Rezistenta la incovoiere N/mm2 min 22 Durabilitatea 1

4.2.2 Pardoseli calde 4.2.2.1- parchet laminat

Caracteristici Standard de referinta UM

Prevederi din standard

[ Conditii minime acceptate } Comportare la foc EN 13501-1 Cfl-s1 RezistenŃă la alunecare EN 13893 DS RezistenŃă la transmitere termică EN 12667 (m2K) / W ≤ 0,15 Formaldehidă EN 717-1 E1

Pentaclorfenol si substanŃe organice volatile (VOC) (ppm)

conform schemei Comitetului de Evaluare Sanitară a Materialelor de Constructii (AgBB)

mg/kg < 0,1

Comportament electrostatic, Up EN1815 kV ≤ 2 Rzistenta la ampretare kV < 0,01 Proprietati antistatice kV < 2 Densitatea in dilatare % ≤ 18 Diferente de inaltime intre elemente (placi) lungime/latime

mm, medie ≤ 0,1 mm, valoare unitara ≤ 0,15 mm acceptabil

4.2.2.2- folie sub parchet Se va caracteriza prin : - mare elasticitate , permeabilitate scazuta la lichide , conductivitate termica ridicata, precum si proprietati fonoadsorbante, rezistenta in timp, imputrescibil si insensibil la actiunea insectelor si rozatoarelor. - produs ecologic , - nuva contine substante toxice organismului si va prezenta emisii radioactive, - reciclabila in proportie de 100% . , - protectie termica si fonica, ca strat intermediar de umplutura , - nu poate fi supus la incarcari statice

Caracteristici Grosime (mm)

Densitate (kg/m3)

Latime rola (m) Lungime rola (m) minim maxim

2 18,3 1000 2000 150 Toleranta 10% 10% -10% / +20% 2%

. Caracteristici tehnice generale

Nr.crt Caracteristica U / M Valoare Metoda de verificare

1 Aspect atributiva Folie continua, uniforma, fara incluziuni Vizual

Page 49: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

49

2 Miros atributiva Inodor Organoleptic

3 Culoare atributiva a) neutrala b) colorata conf. paleta culori Vizual

4 Dimensiuni mm Conform comenzii STP.1.

5 Densitate Kg/m3 Comform comenzii SR EN ISO 845 :1999

6 Domeniul temperaturilor de utilizare ˚C - 40 … 80

7 Clasa de combustie

- produs ignifugat - produs neignifugat

C2 (≥2mm) C4

SR EN 13501-

1+A1:2010 Ord min

269/2008 Anexa tab 8 P118-99

Caracteristici tehnice specifice

Nr.crt Caracteristica U / M Grosime (mm) Valoare Metoda de verificare

1 Alungire la rupere longitudinala % 4 68

SR EN ISO 1798 : 2008 5 66

2 Alungire la rupere transversala % 4 134

SR EN ISO 1798 : 2008 5 124

3 Permeabilitate la vapori de apa (Pv)

mg/10 cm3 24 h

3 3,37 SR EN ISO 8994-1 : 11994 5 5,05

4 Absorbtia vaporilor de apa (Av) % 3 0,018 SR EN ISO 8994-1 :

11994 5 0,022

5 Conductivitate termica (λ0) W/mK - 0,04 – 0,05 STAS 5912-89

6 Elasticitate de recul %

2 41.7

SR EN ISO 8307 3 41.4 4 37.4 5 36,7

7 Deformaria remanenta la compresiune %

2 41,7

SR EN ISO 1856 3 41,4

4 37,4

5 36,7

8 Deformarea termica liniara % - 1,5 (8 ore la 70ºC) SR EN 1604 + AC: 1998 /AI:2007

9 Stabilitatea la cald ºC -

La 91ºC – fara modificari semnificative

SR EN 1604 + AC: 1998 /AI:2007

La 100ºC – cu modificari de dimensiune

semnificative si pierderi in greutate de min. 0,4%

Ambalare, etichetare, depozitare, manipulare, transport Folia se livreza sub forma de rulouri ambalate in saci de polietilena ; Fiecare rola se marcheaza cu date de identificare functie de cerintele clientului ( firma, cod produs / reper produs, dimensiuni, data fabricatiei, nr.lot, etc). Depozitarea se face pe europaleti, in depozite curate, uscate, aerisite, protejate de lumina directa a soarelui, la cel putin 3m de orice sursa de caldura directa. Manipularea se face cu precautii pentru a nu deteriora ambalajul, integritatea calitativa si cantitativa a produsului si datele de identificare/produs; Transportul se face in mijloace de transport curate, acoperite, pentru a proteja produsul de praf sau intemperii. Termen de valabilitate

Page 50: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

50

Termenul de valabilitate este de 24 luni de la data livrarii, daca clientul/utilizatorul respecta integral regulile de manipulare, depozitare si transport, pentru a pastra integritatea calitativa si cantitativa a produsului din momentul livrarii. 5 CARACTERISTICI TEHNICE PENTRU ALTE MATERIALE 5.1 Mortar de zidarie M 50

Lista caracteristicilor Valori de referinta UM Rezistenta la compresiune Clasa M 5 Aderenta la suport 0,15 N / mm2 Permeabilitatea la vaporii de apa NPD Coeficientul de absortie de apa prin capilaritate NPD

5.2 Chit pentru rosturi

Lista caracteristicilor Valori de referinta UM Rezistenta la rupere prin incovoiere compresiune

2,5 15 N / mm 2

Absortia de apa Dupa 3 min Dupa 240 min

2 5 g

Clasa de reactie la foc A Clasa de combustibilitate C

5.3 Adeziv pentru placi ceramice ( Gresie )

Lista caracteristicilor Valori de referinta UM Rezistenta la rupere prin incovoiere compresiune

2,5 15 N / mm 2

Absortia de apa Dupa 3 min Dupa 240 min

2 5 g

Clasa de reactie la foc A Clasa de combustibilitate C

5.3 Ciment

Lista caracteristicilor Valori de referinta UM Timp initial de priza 60 min Stabilitate ( expansiune ) 10 min Rezistenta la compresiune 10 Mpa Rezistenta la compresiune standard 42.5- 62.5 Mpa Continut de sulfati 3.5 Mpa Continut de cloruri 0.10 % Caldura de hidratare 270 j / g

5.4 Mortar de tencuiala , gleturi

Lista caracteristicilor Valori de referinta UM Reactia la foc Clasa A1

Page 51: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

51

Conductivitatea termica 0,42 W / m K Rezistenta la compresiune 4,39 N /mm2 Aderenta la substat de caramida 0,18 N /mm2 Absortia de apa prin capilare W0 0,98 Kg / m2 /min

5.5 Vopsele pentru zugraveli interioare Generalitati - vopsele pe baza de dispersie acrilo-stirenica , rezizstenta la spalare - culoare conform caietului de sarcini - siguranta in exploatare cu buna putere de acoperire - posibilitati de utilizare pentru toate suprafetele de baza minerale Caracteristici tehnice Aspect lichid , viscos , omogen Densitate max 1,61 g /cm3 Continut de substanta nevolatila max 63 % pH 8,7 – 9,7 Viscozitate Brookfield 3,8- 4,1 Temp. min a mediului pentru aplicare 50C 5.6 Tencuieli decorative structurate pentru finisaje exterioare Generalitati

tencuiala decorativa, dura cu aspect mat, structurat ce se utilizeaza pentru finisaje interioare si exterioare ; pe baza de rasina sintetica in dispersie apoasa si agregate minerale cu dimensiunea 1,2 –1,8 mm ; aspect masa pastoasa, omogena; sa se poata colora prin nuantare computerizata pe masini de colorat sa se poata aplica pe orice suprafata de baza minerala precum: tencuieli uzuale de var-ciment, ciment-var,

gleturi de ipsos, beton, placi de gips – carton si pe vopsitorii vechi rezistente la frecare si uzura. aderenta deosebita la suport, buna putere de acoperire, timp bun de uscare ; pelicula permeabila la vapori de apa si impermeabila la apa ; rezistenta la zgiriere, socuri mecanice, solutii

alcaline, variatii de temperatura, intemperii si la gaze industriale. Caracteristici tehnice Aspect produs: pasta viscoasa, omogena pH 8.5 – 9.5 Vascozitate Brookfield (20°C rotor 16, vit. 1 - 5) max. 5000 Aspect pelicula texturat 5.7 Vopsea email pentru lemn Generalitati - vopsea lucioasa avind la baza rasina alchidica, pigmenti, solventi organici, sicativi, aditivi cu posibilitati de utilizare pentru acoperirea si protejarea suprafetelor din metal, lemn, zidarie neutra atit pentru acoperirea suprafetelor noi, dar si pentru reacoperirea suprafetelor deja vopsite. - buna putere de acoperire, aderenta si duritate buna, rezistenta buna la solicitari mecanice si factori climatici; cu miros redus si usor de intretinut - diferite tonuri de culoare conform indicatiilor tehnice Caracteristici tehnice Aspect produs: vascos, omogen Densitate, g/cm3 0.98 – 1.23 (± 0,02, in functie de tipul de culoare)

Page 52: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

52

Continut de substanta nevolatila,% 54- 69 (± 2, in functie de tipul de culoare) Vascozitate ca timp de scurgere (cupa DIN Φ4mm, 20 0C) 190 - 260 5.8 Impregnant pentru lemn Generalitati Impregnant pentru protectia lemnului si a produselor lemnoase impotriva: focului, a insectelor lemnului, a ciupercilor si a mucegaiului , pentru aplicatii interioare Posibilitati de utilizare - Protectia placilor fibro-lemnoase, a cartonului asfaltat, a placajului si a lemnului pentru constructii - Protectia grinzilor si a lambriurilor din lemn - Protectia elementelor de pardoseli, a tavanelor si a peretilor despărtitori din lemn sau plăci Protectie impotriva focului, precum si impotriva ciupercilor , mucegaiului, si a insectelor dăunătoare lemnului Caracteristici tehnice Compozittie: compusi ai borului, fosfaŃi, sulfaŃi, izotiazolon. Culoare: transparent, rosu sau verde Miros: miros slab, neiritant, care sa dispare după impregnare PH (20°C): 5,4 (pentru solutie 20%). Solubilitate in apă pană la 30% Pătrundere in lemn: 2 mm (umiditatea lemnului -12%) / 4 mm (umiditatea lemnului - 28%) Coroziunea otelului: medie Eficienta protectiei i mpotriva insectelor dăunătoare lemnului, mortalitatea larvelor: 100% Clasa de rezistentă micotică: A1, A2, B1 Eficienta protectiei la foc: in conformitate cu PN-B-02874:1996/Az z 1999 Clasificarea combustibilitătii: penru lemn de pin 28 mm – intirzierea arderii

Page 53: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

53

CAP.IV. URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIEI 1.NORME TEHNICE DE REFERINTA - P130-97 - Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor. 2.PREVEDERI GENERALE:

Urmarirea comportarii in timp a constructiilor se desfasoara pe toata perioada de existenta a constructiei , incepand cu executia ei si este o activitate sistematica de culegere si valorificare a informatiilor rezultate din observare si masuratori asupra unor fenomene si marimi ce caracterizeaza proprietatile constructiilor in procesul de interactiune cu mediul ambiant si tehnologic. Scopul urmaririi in timp a constructiilor este de a obtine informatii in vederea asigurarii aptitudinii constructiilor pentru o exploatare normala , evaluarea conditiilor pentru prevenirea unor accidente sau evolutia unor degradari .

Efectuarea actiunilor de urmarire a comportarii in timp a constructiilor se executa in vederea satisfacerii prevederilor privind mentinerea cerintelor de rezistenta , stabilitate si durabilitate ale constructiilor cat si celelalte cerinte esentiale.

Raspunderea pentru efectuarea urmaririi curente a constructiei revine proprietarului /administratorului , care va efectua aceasta activitate printr-o persoana denumita Responsabil cu urmarirea comportarii in timp a constructiilor care va avea responsabilitatile prevazute de prevederile normativului P130-97 –Normativ privind urmarirea in timp a constructiilor.

3.LISTA FENOMENELOR CARE TREBUIE AVUTE IN VEDERE IN CURSUL URMARIRII CURENTE: 3.1.Se va urmari dupa caz:

-schimbari in pozitia obiectelor de constructie prin deplasari vizibile ( orizontale , verticale , inclinari) sau prin efecte secundare vizibile ( desprinderea trotuarelor , scarilor , ghenelor sau a altor elemente de soclu sau corpul cladirii si aparitia de rosturi , crapaturi , smulgeri);

-schimbari in forma obiectelor de constructii manifestate direct prin deformatii vizibile verticale sau orizontale si prin rotiri sau efecte secundare ca intepenirea usilor sau ferestrelor , aparitia unor defecte la imbinari , fisurarea sudurilor , etc.

-schimbari in gradul de protectie si confort oferite de constructie sub aspectul etanseitatii , izolatiilor sau sub aspectul estetic manifestate prin umezirea suprafetelor , infiltratii de apa , aparitia condensului , mucegaiului , etc.

-defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructii , infundarea scurgerilor ( burlane , jgheaburi , drenuri , canale ) ;

-defecte si degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra sigurantei obiectelor de constructiei ; fisuri si crapaturi ; coroziunea elementelor metalice si a armaturilor , defecte manifestate prin aparitia de pete , fisuri , exfolieri, eroziuni , etc.

3.2.In cadrul activitatii de urmarire curenta se va da o atentie deosebita :

-oricaror semne de umezire a terenurilor de fundatie din jurul obiectelor de constructie ( existenta pantelor pe

Page 54: 1. Caiet Sarcini Constructii

Bistriţa , Cart. Unirea Nr. 303 A, Jud Bistriţa Năsăud J6 / 2 / 1993 R 3937880 Tel/ Fax 0263-232382 e-mail moisilproiect @.yahoo.com

CAIET DE SARCINI

54

exterior pe cel putin 10 metri , etanseitatea rostului trotuar-cladire , scurgerea apelor spre canalizarea exterioara, integritatea si etanseitatea conductelor ce transporta lichide, etc);

-elementelor de constructii supuse unor solicitari deosebite din partea factorilor de mediu natural; -modificari in actiunea factorilor naturali care pot afecta constructia.

3.3.Responsabilul cu urmarirea comportarii in timp a constructiilor are urmatoarele obligatii: -cunoaste in detaliu instructiunile si reglementarile tehnice in vigoare privind comportarea in exploatare a

constructiilor; -cunoaste in detaliu cartea tehnica a constructiei , intocmeste , pastreaza si completeaza la zi Jurnalul

evenimentelor; -controleaza la intervale prevazute si imediat dupa orice eveniment deosebit ( cutremur , inundatie , ploaie

torentiala , cadere masiva de zapada , alunecari de teren , explozii , incendii ,etc.) starea tehnica a constructiei , in scopul punerii in evidenta a acelor elemente de constructii care prin starea de degradare sau prin conditiile de exploatare reprezinta un pericol pentru siguranta si stabilitatea constructiei; -solicita efectuarea de expertize tehnice in cazul constatarii unor degradari majore care neeliminata poate conduce la afectarea rezistentei si stabilitatii constructiei; -intocmeste rapoarte privind urmarirea curenta a constructiei si le trimite spre analiza si avizate Inspectoratului de stat in constructii. Proprietarii au obligatia de a lua masurile necesare mentinerii aptitudinii pentru exploatare a constructiilor ( exploatare rationala , intretinere si reparatii la timp ) si de a prevenii producerea unor eventuale accidente in baza datelor furnizate de urmarirea curenta.

SC PROIECT 90 SRL ING. Moisil Emanuil