ANUL II1.-No. 693

nowinume,11001.!!!!..laolk_

I 0' BANI EXEMPLARUL41.11011a.

A.p.Aitm riT TKDA.r=

D U MINEC A 16 SEPTEMBRESiarteenevratworweessestevesseeinems

ABONAMENTIM :In Capital% : Ian 30 lel, 6 lunt 15 lei, 3 'hint S letIn District. 1 an 36 leT, 6 hull 18 lei, 3 lunT 10 letsI n Streinitate: I an 48 lel, 6 lunt 24 leI, 3 lunT lel.

Director : D. AUG. LAUR1AN.

Pentru Abonamente, Anunciuri Reclame ai se adressa:In Romania. La administratiune, Tipografia SI. Mihalescu §i la cerrespondenti liarelut din judge.In Francis: La Société Hams, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.In Anglia: La D-nu Eug. Micoud's, Foreign Advertising Agency, 130-140 Fleet Street, London.la Austria: La D-nu B. G. Poppovitz., furnisorul Curled Stadt Fleischtnarkt. 15, si la D-nu H.Schalett, I. Wolizeile 12, Wien.In Germania: La D-nu Adolph Steinerknoncen-Expedition , Inseraten , Pacht der Berliner Wespen, inHamburg.

Aiatare

Mandatarii natiunei cari aü votat in sectiunicontra proiectulut de revisuire antinational.

SECTIUNEA I.I. Blaremberg. - B. Vizanti. - P. Manta.

- G. Em. Filipescu.SECTIUNEA. II

N. lonescu. - T. Maiorescu. Negruzzi. --T. Ciapercescu.- T. Calimake. Parpalea . -Tetcanu. - Vasile Buzdugan.

SECTIUNEAG. Vernescu. - I. Codresen.

loan Ionescu.- Eugenia Ohika.- P. Casimir. - Lascar Costin.

SECTIUNEA IV.V, Sireteanu. ,-- Al. Lahovary. Magi Ni-

cola. - Citinaras. Const intin Petro. '

gariel - Conta. - G. Bitlituescn. P,- Colonel Liniandi. - G. GAlcit, -7- S. Ouritit.

SECTIUNEA V.N. Nicolesca, - E. Cantemir. ---

Hermezi - G. Glob,- T. Ioachhn.SECTIUNEA. VI

*Anemia. 7- G. Urzicit. Eib Ghergel.- I. Marghiloinae. - V. Vidraacu. - P.Ghenciu.

P. Gorgos. -- I. C. Ghika

SECTIUNEA VII.G. Livezeanu. T. Mitres. - C. Ralu. -

C Bobeica. Gi;

-40*-411.4510,

Sendolui telegram° al Romania Llbere- de la 25 Beptembre - 4 ore sears -

Constantinopol, 25 Septembre. Grecia a III-eut cunoscut Puterilor o resolutiune oe a pro-pns a supune plenipotentiarilor otomanT; aceastaresolutie zice, o Tyro. fi Greoia ramose pro-t000lul al 13-lea din traotatul de la Berlin eabasi a negocierilor. pentru &same frunt trielorgr eco-turce.

Viena, 25 Septembre. 4.q a 7.0a de ,Viena,publica numirea a patrn membri ereditarTCamereT seniorilor si a 14 m, mbri numitT pevietg, printre earl' figureaza guvernatorul oredi-taint funciar, d. Rezecny, baroniT Brenner siHubner oi vechiul ministru Habietink.

Berlin) 25 septembre. gGazeta GermallidNord ,, vorbind despre eglAtoria printuluT de

Bismarck la Viena, zice : (Raporturile politice.ale Germenieli ow Austria foremast, pentru po-litics esterioara gore.* o basi a eareia im-portal* s'a Merit in fie-care din ult.mil any.Era dar indispensabil pentru printul Bismarckde a area in or-oe timp siguranta stabilitäteTraporturilor sale amioale on Austria. Mara' deaoeasta, cunoscinta ammeter i oonsecintelor re-tragerel comitelnY. Andrassy, avea pentru dgnsulo importantä aoa de mare, in cat a trebuitmute, a se mine iu raport direct on cancelaruldemisionar al Austria i eu succesorul stt ; atrebuit s se .siliasoa a gasi, in sferele cele maTinalte ale monarhieT austro-ungare, siguranta decare credea ea are trebninta catre suveranul stt

Mitre Germania. De aceea s'a oi hotarit ca-litoria printuluT la Viena.

(Suntem s guff, adaogii foie Maim. ,

sehimbul de ideT a satisfaout pe depin am4n-dour% Trebue sa presupunem, c aeorduloelor doni imperil' de a voi s urmgriascii o

paoi1ioi i o intelegere mutual& a-supra iutereselor economioe a Mot doua po-poare, at primit, on aceasta ocasiune, o garan-tie completa pe care poate s'o dea moralmenteMorederea i buna

Londra, 25 Septembre. - T im es ,, disoutärn' dproieotul guvernului roman pentru solutiuneacestiuneT evreeseT, se indoesoe ea ar fi practio.

Dupa ziarul englez trebue ea emaneiparea Is-raelitilor all se fact intr'un mod ripe& oi pedeplin.

- 26 8eptaralore - &maul. -Paris, 26 Septembre. - (Le journal des De-

ANUNCI.171tILE:Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.Reclame pe pagina III-a i Lea.

1I-a . . . 2EpistoleL,..

nefraucate se versednepublicatl nu se teapots!.

Pentru rubrica : Insertil si reclame, redagiuneanu e responsabila.

Prim-Redactor :asmanyeemseuslatossomasemasammas.

bats , anunta, ea regina Anglia a adresat im-ptrattiluT Austro-UngarieT o strigoare pentrufelicita ea a elnarnat pe baronul de Illymerlela directia afaoerilor straine ale imperiuld`I-a esprimat speranta consolidareT bnnelor ra-porturl intre Austria vi Natant,

Londra, 26 Septembre - NantAtile primitedin Afganistan spuu, oa a isbuonit holera prin-tre trupele englese de la Peshaver.

Con 26 Septembre. Oomisiuneade delitnitare a fruntarielor bulgaro-turce pri-memo pitopulierea Porte!, reLativ la stabilirearater militare cart s treana prin Rumelia ori-ental& pn la Palma.

Viena, 26 Septembre. S'a. tinutde care ministrit Austro-Ungarieï, la rare atasistat ai mini4triT commiT monarhieT.' Deliberarile ati fost asupra "eestinneI Ingot ar-

. matel ; se orede ininiotrit se veil.; asupra

.tutulor. cestiunilor importante ce trebaesc, re-;plate intre; oi Ungaria all vor conti-line, segocierile.

de la 26 Septembre, - 8 ore ems,Paris, 26 Septembre. %vernal' din Peter-

sbn g a propns Puterilor, ca cotnisiunee. (near-Matt cii regularea definitive, a punctelor d ple-care, de pe Meld stang al DunareT, ale frunta-rieT bulgaro-romane, s se intruneasca la Said-tra la-, 15 Octobre. Se. anele ci propunerea fostprim.

Vim, 26 Septembre. - Impiratal Francinebeef a prima pa, martian de sanest, in andi-ntasolemnä, pe totí miniotriT ungart : on aceasta o-casiune, baronul Arezy a depus jurtmintiil incalitat o .de not rninistru al Cartel in cabinetulnugar, inloonind baronul de Wen ckheim,Care merit; numirea-,, a& in acest lust se vapubli a ofioial iu corned.

Conferintele intre membril rabinetelor, ens-triac vi auger se vor terrains asttzT printr'unm ,re consiliti, tinut snb preoidentia impnntuluToi la care Tor asista totT ministriT, monarhieT.

MinistriT I ngarieT _Tor pima indata la Pests.-411aeas)

dew vedea schisms stint pe vagina 111."Lowale*

Bucuresell 15 Septembre.Lucrurile pregatitoare pentru venirea

in discutiune publica a proiectulut de tristacelebritate, propus de guvern, spre inles-nirea invasiuneT jiclovescI, in organismulnostru politic, - sunt azt insghebate.

Nefasta comedie a cestiuneY jidovesclse alä acum la actul din' tiring al intri-gel sale.

Cal torYa diplomatuiut.nostru a formatpreludiul nenorocitulul act al cincilea.

D. Boerescu, despre a carT trecere pela -cabinete si despre al clad ingenit di-plomatic lumea esl facuse ca tot-d'a-una, la not - atatea ilusiunf, a vnturatsi d-sa Europa, de ochiT trit, lasänd-osa rumege in pace promisiunile solemneale programeT ministeriale, i d-sa s'a in-tors, cum scim, dupa ce a pledat cu multäcaldura i abilitate causa natiund sale,cu isbanda ce se vede in proiectul, a ca-ruI espunere de motive a ambitionat s'osubscrie cu numele autoruluT La Rouma-nie apres le traité de Paris.»

Daca s'ar reciti d. BoerescuContraste nenorocite si One de scep-

ticism.Ce de muncä perduta,si cat renume ves-

tejit !Posteritatea are s a. v judece amar...Dar nu reflesiunt de acest inalt i pa-

triotic ordin de ideT preocupa acum peministriT. Nict prin gand nu le trece. ETzoresc, i cu o febrila impacientd, mè-soard, lungimea cesurilor ce se scurg, pangla tristul triumf, cu care spera a'sf inegripaginile guvernarit lor.

Proectul a fost discutat in sectiunT. Nu-mat un singur delegat, din aceia carT, incestiunea presinte, represinta adevra-tul sentiment al ,trit, a intrunit voturilesectiunet sale.

Acesta este d. Conta, care, pentru a nuinlesni cake uneT solOunt desastroase,declarase in Camera, ca in asemenea casde forta impunatoare, se apropie de ve-derile respinsuluT proect al majoritdtit de-legatilor, din sesiunea trecuta.

Trebuie sa constatdm cu mahnire, cade rndul acesta. In sinul delegatilor, unsingur glas are tara, care va reproducesentimentelé si opiniunile, in mod con-sciincios si patriotic.

Cu toate acestea, Music au se poateprejudica inca asupra soartel ce va aveaproiectul.

In sectiunT, pentru onoarea, demnitateapoate mantuirea trlY -- 49 voturY atl

lovit cu discreditul ce merita modificareajudaica, care umblä sa se impuie Consti-tutiunet statulut roman.

Tara trebuie ea cunoascd pe aceia sus!tin cu tank, cu inimd si cuget romdnesc,neatingerea sfintului principin al autono7mid noastre, al dreptuluf, care nick odatanu s'a clatinat pe pamntul lut Mircea

stefan, de a ne legiui tara dupa voianoastra si dupa povata intereselor el.

Publicam dar asta-zt numele acelormandatarl, cart all votat in sectiunt contraproiectuluT si cart an facut onoare misiuneTinalte, de a ft interpretit sentimentelor na-tiuneT, pazitorit drepturilor sale.

Chiar luny se aSteaptd, ca raportatoruldelegatilor sl-sY ptesinte conclusiunile siactul sa fie luat in discutiune.

Oratoril cause ngionale vor spulbera,prin argumentele lor fulgerätoare operasoptitä guvernuluI de geniul reti al neamuluf;moire, i, unor atat de inalte si incercate ta-lente, pe cari tara adesea a avut fend-rea sä le &senile, nu le va fi de sigur gretisa sfäritne, pand in temelit, o incheiere,al cAreT plan este, pentru peirea noastra,conceput, cu atatea jesuitice si fatale in-torsd tort

s.

In fie-care colt al combinatiunil acestutproiect se zaresc portitile 'neonate, princarI potopul evreiesc are sd navdleascd,sd inunde si sd surpe ceta tea noastrá strd-mosiasca.

Proiectul este un dedal de nenorocitesurprindert.

Iscusinta conceptiunet lift a fost, pentruumilinta noastra, si este indreptata intreagain contra viitorulut acestet pert.

Aparenta de garantiera proprietatil ru-rale este minata intr'ascuns prin facul-tatea ce se deschid Evreilor - i celorneimpamntenip - de a cumpra va!Pare ea via nu este proprietate rurala ;ca si cum o vie pdragind, de o intin-dere foarte respectabila, nu se poatetransforma in mosie, si pare cd, dupcumpdrarea i dupe preschimbarea eT incurata mosie, statul ar mat putea sA se-cuestreze acea proprietate, sub cuvnt cdnu e vie, si pare ca, de marturie, peorT-ce camp, nu se poate, in cele din

urma improvisa un petic de vie, ca säse scape, cum ! am zis, numat aparenta.

rimpul nu ne permite a intra in du-reroasele mistere, cu cart guvernul s'amunch O. impaneze capul acestet hidre,pe care voesce s'o arunce asupra Witromänesci., Cestiunea cea mal insemnata, ca prin-cipin de economic generalä a legilor, esteca tecstul sa fie clar, precis, cu disposi-punT categorice si lapidare, farä ascunc).0-torI, farä gändurt subversive, WA cdrcio-curl de nenorocirt pentru not, cdct, dacasincer dorim a garanta pe cat posibilmaT este-natiunea i mosia el, apot, inasemenea cas, nu intelegem sd umbläm cujumatap de msurT, cu vorbe de duplici-tate, cu spoell de garantiT, pe cart, intemeiattcd le avem, sd mí, facd alt, de cdt sA neimpingä si mat usor cAtre prapastia de carene temem.

Dv. in loc de garantit ne dap cuvin-te de amagire.

Asemenea garanth-o curata deridere-nu ne convin si, cu indignare,natiuneale respinge !...

Dar paragraful relativ la Dobrogea, incare top Evreit, cu tescherea de supu$otomani, pot deveni intr'o noapte cetätentromänt!

Dar aliniatul al 4-lea ce va maT as-cunOnd oare ?

De ce guvernul n'a prevNut un anu-me termen, in care EvreT, ajun0 la ma-joritate, i indeplinind cele lalte condi-tiunl, sA poatä cere impdanntenirea, cuscutire de stagiti ?

Art. 8 din cod. civ. prevedea un ter-men.

Nu va fi fost oare cdct trebue saghicim - in capul autoruluT § 4, inten-tiunea de a inlocui art. 8 al codicelel ci-vil printr'o dispositiune, care sa permitätutor Evreilor, näscup in firä i suptifiromtini (!), dupä cum i-a inventat ne pareun redactor de la Romdnul sd cearáscutirea de stagiti la orT-ce vèrstä, cdcTnu se maT zice categoric, ca in art. 8, ca

numat in intervalul primuluT an, dupa im-plinirea majoratultd, strdinii pot avea drep-tul a face declaratiune de nationalitate D...

Voip a scuti pe top Evreit de stagin ?De ce n'o spunett atunct verde.CA nu vetT surprinde pe niment, d-lor

cu vorbele dv. resucite si mefis-tofelice : aceasta o putep scrie in palma!

Putep tortura vointa terit, grin fraseledv. de oracul, prin tot felul de mijloace,dar asentimentul el yeti avea.

_

oedinta de alaltaerl a Camera, s'a votat unproiect lege, vein care se acordA mi-nistru de finance un credit suplimentar de300,000 lei pentru plata diurnelor deputatlor,pe tinoptil Camera, alt creditde 73,527 b. 77, pentru plata pensionarilor depeste Mike., a carora pensiune s'a reounoseutreversibile suaceeorilor lor, prin legea din 25Marte 1879.

N 'event g ioem nimio despre acest din aril.oredit. Este o dreptatA, dupe care, cam de multäframe, aspirg orfanit pensionarilor de peste Mil-coy, dar care aqteapta oeasia ail fie satisfaeuta.AoeastA ooasie a venit, in sfaroit cad, nieT odata, guvernantiT rostra n'ati avut maT multä'levee s i mpaejineze Milt nefericiteT natiunTprin expansinnT de compatimire i generositate,de at natal, stud aunt in ajun de a punein spinare ease categoriT de oetatenT jidant.

Ne multumim deal a inregistra mot o drep-

1 f

ot

.:-

+?:-

E"'f.'

t n

2

f

1

.1.,

.

III.-;

. - -

V4,,Stan.,

.

Pulger.

-.

-

-

-:

:

-.

'a.

ra.

,

: -

-

.

It .

'. .

krticelil

.. ..

.

'Y

.

si

-

-

. .

,

.

-'

.

mini§tri,

. ., .

.7

.

'd-:1UT

'

;

-

4a80,'

felst1 -

:°

Ole.1 4. '2 e..j;piei 1 1 , tR

"

.4,..,.' ' !. ...V'..!..':' All f..)4.1 ' :i , `.,-.--4"' ..i f:, ...,

Tme.-?..... 4., Ativr°., .. ,.7%.::..- :-... e ' '

" ' 1%,"i4itit,-A; ) S ' % q° '

Difet4r'.. 1 ;fl 7,......1.. .4Pr ' *

A

*

r,

:4= '"

6,

gN

- °

.1, -14:1,,cip !ti aa,4.1). - 5taiF9:19' [11.." t "C:k:

,

1.7.7n :iatj ..t? 9

35 VA),

ke

,

f

1, 4 onoto 190

P" .,*110t

Zrft.4-FIT-

,.<

-.r

I

1\

;- 4

,

,

, _

, ,

.1

p..

yi

,

de-

.

da

'

I

.

si

,

,

c.

an coasted

,

ort uni'

"

d

I

--t.. '.,

k

"Is '

........-..... _ irempvLi Mic.r.t.77tEr.z.z.-,.....,-,.2,,,-,,...--,,,,,,,a,vig..;;..,

,

s=

.

'

r

_ ,

- : - ,

.

.

,

'

4

-

.

'

i un*

'T

--

_

a'l

:politic&

--- --

*

nu-1

-

.

-

ost

ai

fi

. .

-

-

-

pi

a

-

,

-

tate de care garment i majoritatea guverna-mentala a voit s se slujeasca ea de un mijlocde ademenire !

In oeea ce privesce ins "radial proiect, nuputem zice numaT :

Tret sute de mil, de franct din pungaspre a plait diurnele d-lor deputaft cart, in

timpul prorogti rit Camera:, af4 petrecut pe laMile din strainatate, vNict de treburfpe la mosiile d-lor!

In repetite randurt, am strigat contra aces-teT resolutiuni luate de biuroul CameriT ei ape(confirmata printeun vot al Adunarir ? Am merspiing a atinge sentimentele de amor proprit alon. represent intit ar OAT spre a'Y face sa re-nunte de la un salarit ce nu li se cuvine, darcu care voia sA'sr gratifice, eu attire pret, d. C.A. Rosetti, -zadar nice bash' ati fost ouvinttle noas-tre, chef punga tArit trebuia in cele din urma,

sa fa' eacrificata.Proectul de lege, presintat de guvern in a-

cest scop, n'aeteaptá eara-er de cat ocasia, eaiasa din studiul edmisiunir financiare. Joia

treoutá,-in ajun adecii de a intra Camera inseotiunr, spre a cereeta proectul imptimintenirilEvreilor pe categoril - era ziva cea ma neme-rita, child d. Buescu, raportorul comisiunit t-nanciare s villa la tribun%ei motiveee, prinraportul sAt, a plata celor 300,000 freed eeteCo necesitate pentru reF olvarea cestiunit extra-ordinare de la ordinea zilei, cad alt Tel «onor.Camera nu s'ar putea complecta., Ear minis-trul preeedinte, sprijinind proectul, s arate ch,prorogarea de aproape o tuna n'a fost de. egt,"o mirth amanare a luerárilor, o mica vacant',pe timpul careia dd. deputatT, dace n'at pututhere pentru tat* at cugetat eel putin ill Withla interesele et!

Ne aeteptam s aulim protestart, de pre ban-rile Camerii, contra aeelut proiect e lege ; de

abia s'ail ridioat cate-va glued carr sh strige,eh el constitue o mare nedreptate i ci prin ur-mare, deed s'ar admite, ream% de la .benefl-(die luT. Am observat .insh asemenea cii 'anal dd.

deputatT - u'at 'earn Inlet ouvAntul sit 'I apere ;sentimentul modestiel el poprea a face Una caaceasta.

nil, mules' discutiune dar, pe Climate Cam

in repezeala, proeotul a fost pus la vot : Resul-tatul a fost 76 bile pentru ei 23 contra, din 99votantr,

Votul fiind secret, ne pare rAii c tare nu poatemanage de o parte pe aceia din slog' ser, earl'pun interesul lor mat presus de al eT ; ear pede alta parte, pe oer car s'at impotrivit la con-sfiintirea acestusi act, renuntAnd ast-fel intr'unmod tacit la beneficiile

CRONICA ZILEIProprietarul pliculur ou pricina e rugat a

treee pe la redaetia noastre, ea sit 'er primiasoadespagubirea.

D. director general al telegrafelor ei poste-lor, oereetand faptul, a pedepsit pe oulpabilne-a tramis despagubirea adresantulur in march

Eroarea provenise din schimbarea ouloareltimbrelor 'lout de 25 banT, car' sunt ca oelevent' de 10 banT.

X -S'a destituit i s'a dat judecatil un factor

postal, anume Bratu.Acest individ se obiornuise a rupe scrisorile

franoate, ea se sustraga din ele valorile introduse.

-X-ErT Camera a cereetat in sectiuni proiectul

de revizuire a ConstitutiuniT, presintat de guvern.Comisiunea delegatilor sectiunilor este

din dd. G. Chita, Capreanu, P. Buescu, D. Gea-ni, C. Boerescu, St. Roseti ei V. Conte.

Se zice ca guvernul a intrebuintat toate mijloa-cele posibile, pentru ea sa introduce, in gnu]comisiuniy &Arse poatemaT multi partizanT al' lis-telor, formate pe categorit. Lupta a fost marein sectiuni, dar in fine guvernul a isbutit a'etasigura ease delegati, Aceasta imprejurare hushnu poate s 'Y fie de mare folos, cad. depntatiTearl s'ail pronuntat pentru impandintentrea in-dividuale, suet deeisT a rAmilnea nestramutatrin hothrirea lor.

-X-Ni se spune, eh' in dosarul cu No. sis9,78 a-

float in archive trib. Ilfov, sectia I core.ctionala,se gaseete o ordonanta data de foetal judeeatorde instructie, d. M. Dedu, in unire cu rechisi-terra d-lui procuroe, prin care se de caz deurmarira in contra until viitor cetaltean i nperspeetivii, bete Eschinasi, pentru in ragaMoeilor desehisese o prevalie, prin care aei pro-

ROMANIA LIBERA

pusese a invAta pe Romant sa fie mat daetepttin operatiunile de schimb.

Pravelia era o mash' de 4ra:fie, in wire avearuble ei napoleont fate.

tin th ran, eine etie a oatea tetrad, inergeala acel negustor s schimbe un galben mare (depatru) i negustorul, pretendent l cetatenia ro-

T dealt paters fr. heed i doug rublefair. Politia 'I dovedesee ; mated' faptultrimite pe oinstital negustor in judecate. -

Liam, a *exiled Para acorn sa vacja pe acelonest zaraf ispasit de aCest Oral ; dar ordo-Dante eade, pula dosar, de el rechisitorul pro-cnr()rulc i opiniunea judecátorulur de Mar.-.tie aunt unite pentru darea in ,jedecata a 1 alIsac Eschinasi . inch, de Ja 30 Oetombre, 1878.

Aeteptám de la cesi in drept a scoate bä'tuldin roata justitier, intra aCi prin eine etie ce

accident.

- X-Politia VT-a pus in cap -se ne internationali-

sese ! Costumul nostan national eel atgt de can-tat si de feudal ehiar, ri do Celia"( cunosettoit,a ajuns a fi aineniattat de eel' inainte ou soartad'a-1 vedea in cursan l in Mega rddisparute.

Asia trebue saa ne, aicem ,cu toti, egad vedemea aoelor persoane care pórta, haine roman escr, li seinterzioe intrarea prin gradinele publice, precums'a intamplat aseara unlit Roman 24 de ma-sele, care ell toad infe.tiearea let onorahila, to-test fu respins de iti jandarm de la gradina"Eritz eel mare, wiener pentru -era inbralcatintern] costuna rornanest, «I ealmintrelea elegant.

Cine este de vOira ? Pentru ere-dem, ca jandarmol e de. vine. ,Cerern a fi nedep-sit, mA-nra in 'care a provocat asuprear in-

,

dignatinnea pebfica--a-amarnais

DIN AFARA

NegoOtwile tureo-greee,

Asupra negocierilor ce se urmeaza in-tre delegatir tyre i greet cu privire larectificarea granitelor statelor ce represintä,ne vin tirile cele maY contrazicaoare.

«Agentia Fournier» din Paris, bune (earl,relateazg, ch intre amg,ndou pärtile dom-nesce cea mat mare armonie. i cá tra-tatul de invoealg definitiv se va 'Incheiadupg serbatoarea Bairam,care 'este acumin curgere.

Cu totul alt-ceva resultá din armärilece Turcia continuA a face in Epir, asu-pra area punct sunt concentrate din inthm-plare cele maY multe pofte ale Grecilor.0 scrisoare din Constantinopol ne spune,cä zilele acestea s'ati trimes la Ianina noTtrupe, in numer de 2000 de oamenT. Tur-cia nu si-ar trimete insä aceste trupe, nu-mat pentru a si-le retrage iardsY la gla-sul de comandä a guvernulut grecesc.

Instructiva, tot in acest sens. este o scri-soare din Atena, care zice

Grecia crede a interprets foart bine intele-sul protocolulur XIII al tratatulul de B.considerand oraeele Ianina tei MAssovo ea ou-prinse intre marginile fixate Grecier de tratat,gi cart ail We meaega, dea Mogul riurilor Sa-lamovia i Penens. Probabil insa, ch' vor traceAttila." i lunT, pang &And, duph concesiuntcontinue dar tot minimae din partea Porte", ne-gocierile se vor potieni in sfareit cu desavar-sire in refusul hated al Tack". In acest assinsä va trebui invocata mijlocirea puterilor.

Mult se va mat trägäni prin urmare a-, ;

cestä gretoasä cestiune, pand la o hotg-rare, orT care ar fi natura et.

a.

Priuderea Cetywayo.Ziarul « Times" comunicg neste impor-

tante notite, asupra chipuluT, in care afost prins de Englesi, regele Zulilor Ce-tyvayo.

Craalul (lagarul), in care a foe prins regele, re-lateaza acest ziar, e departat de 18 mile de la-Ora generalulut Clarke, care se afia Tang. violUnavolosi. Lordul Gifford sosi la 28 August pangin zing, eu cavaleria european i cu corpul de in-digeni la un pullet departat de Craalul luT Cety vayode patru mile; trupele sta amuse ei se terni ra ainalnta pe loe desohis i aeteptara noaptea pen-tru nine, pentru ea regele sii nu-T observe sise nu se retugieze in tufie rile din apropiere.Lordul Gifford se afla in p rtea de dare rash-rit, meaza-zi. Intre acres maiorul Marter inaintâ

cu dragonir sAT in directiunea nord crated i fuvaajnt de care regele dar acesta nu fugi, crepnd

cavaleria nu va putea strábate pe terenul celplin de deficultatt, Maiorul Marter porunci insse se ea eelele de la car i tecile säbilor, aporse faded frí sgomot prin tat*. Contigentul deindigenT a fast trimes inainte, &Act aceetia pu-teat strabate mat lesne i mat rerde de catear. at navAlit din tufiee si a im-presurat Craalul striggnd (Omni eel alb vine, sun-let. pried., Maiorul Marter se eoborti Amidin Craal ei .se indrepta srre cortul in care se

afla regele poruneindu-I sii ese afar i sit se pre-dea. Regele refund, zioandur sa vie el ; maiorulrAmase hash, neolintit i regele se ivi atone" in-tea dragon', en stature sa cea puternica. Undragon voi s pue mane pe el, dar Cetyvayorespinse eu un gest plin de dispret, strigandu-T"soldat alb lasa-me in pace».

Cetyvayo se rugs sä'l impusee. Englesir insg

Atitudinea regelur, And a plecat inounjurat desoldatit regimentulur al 60 de linie, a fost li-ntit j phrase de vrednicie. Invelit in o handroeie, ea intr'o toga minting, mergea incet, encapul aruncat indrat, privind cu false la solda-tiT din giur. Ceru informatit asupra. oficerulur ,

care l'a prins, Contingentul indigenilor Al priviaou dispret.

ISRAELITII 'IN ROMANIA(Urmare gi fine).

Serviciul ce aceasta brevet e menite a facecauser romäne in streinatate, fie care romInbine ougetkor l va aprecia in de ajuns Ar-main numat, in unire en autorul broeurer, cariel ar diminuat forte, dad, presa tei diplo-mat& staid et-ar fi dat bine seami, de . posi-tinnea in care se gasesce tara, ei aceasta dupainformation' sincere, adevArate, neinfluentate deMet o consideratiune i, maT en seama, ne-atinse de falsul Aliantei israelite.

Vedem en durere, c,diu toate oestiunile cezilnic se discuta de, presa enropeana, cea marneounoscuta e cestiunea romang. Se disouta ces-tiunea greaca, cestiunea rumeliota, tei oea bul-gari melt mar bine ca cestiunea romang Opi-niunea publica in strainatate, cronometrul re .gulator pentru barbatir polite". aT Order civi-lisate, nu cunpasce i, prin urmare, nu poatese pronunte in cause remind.

§i pentru a obtine un o ire care resultat zi-cea luna trecuta d. Albert Rabou, in ziarul "laFrance, trebuia a se eiletiga opiniunea publicacare a devenit suverana remit ; nimenr, coati-mid distinsul publi ist, nu e pus atat de susde evenimente, pentru a putea despretui mareavoce populate., care se ridice in thee ea nopter

judea pe capii Statant.Dach multi.' din Romani" in positiune de a o

face, ar imita nobilele silinte ale d-lui Em.Cretuleseu, oestiunea Oriente.", eel putin inceea ce ne privesce, n'ar mat fi nnmita inco-herentd i eterná, cum o numesce d, Charles deMande, in fie Revue de deux-Mondes», jar pu-blicul frances n'ar mar citi, cu o mirare ames-tecata ou desgust, murdarele articole ale unorlipsitsi de orr-ce sentiment-, demnitate perso-melt, articole carT desonorli coloanele ziarelorce at nefericirea de ale publica, i pe carT ci-titorul frances, bine edificat de serierile publi-cate de romanT i filo-romanT, le va arum% ouoroarea oe inspird calomnia bash

Alianta universala israelite s amar,dach crede ch' prin ast fel de mijloace va puteasili pc Romani'. a se supune aea ziselor rant"ale Europa: Romanul ea ort oe popor, tine laviata luT. Citeasoa, 'seer carT tin in manse con-deiele perdute, plAtite i desfrinate ale Alien-teT, istoria tAriraSin care protegiatir lor at mal-Alit ea corbir, ei vor vedea care a fost conduitaRomanilor in alte eircumstante mult mat asprede cat aceasta.

E un etern adevAr, care traesee de secolt ; o-mul-fie el chiar ovreit, zicem nor,-judeett duphsine inst-sr, Autorir aoelor articole judeca peRomanT diva, eT ; se Meal cum s'an ineelat totdauna, &And n'a fost vorba de afae.err de bench.Timpul i purtarea thriT le va da desmintireameritata.

Opiniunea tArilor civilisate, chiar in necu-noetinth de caned, nu va putea crede nieT o datainfamele ei grosolanele minciunT ce se debitape fie care zi la adresa Romituiesi. Un simplurationament justified in fate et in de ajuus jus-tele noastre temerT, patrioticele noastre Mina"in resolverea cestiunir israelite,

opiniunea publich, aperient Germaiatare, civilise% prin escelenta, protosta ou ener-gie in contra curentuld invasor al elementuluTjudaie. Ziare marT ea "Germania, "Gazeta Cre.eel» striga pe toate tonurile, c adevArata luptapentru cultura (Kulturkampf) este adds" pen-tru poporul germau, lupta contra dominatiuniIebree, Valorosul publicist, W. Marr, eselamafinele uneia din broeurile sale contra Evreilor:Finis Germaniae!!, cum odinioaril eroul thriTunde se scurg in Romania undele murdare(«Nene freie Presse, de la 6 Iunit 1879, alaide d. Cretulescu) ale Eveilor polonesl, eselamaFinis Poloniae!! la care sfireit nu putin contd.buira actualiT crop"( resUatatr at &roper.

Zica, tail" inch opiniunea publicise spun.:in Germania uncle numgrul lor e atat de mie,Evreir pretind cu aroganta oa postul lor eelmare Pont Kippur, sa fie declarat serbatoarerecunoseuta de stet, ce trebue sii se intamnle inRomania munteanii, nude aunt 1 la 12 (d. Ore.toles.) ei in oea moldavd, uncle sunt 1 la 5dope ce vor caetiga aceste drepturr oe cer, earnu implorh, ?

Respunsul ce publicul oceidentulut haT va dasingur-suntem sigurr--va fi in favorul nostril:ori justitia numaT esistii, oil nu mar e intelesaaci jos.

Cat despre noT cestia, carr suntem condam.nati a oiti eluoubratiunile infecte ale unor per-duti, nu faoem alta de cat a privi en mile ei adeplange asemenea fiinte bolnave sat rAtacite.

Un englez zicea mar zilele trecute, serie-pa-re-mi-se- d. de Vogu4 in ale Revue de deux-Mondes,, a fie care popor haT are un aga nu-mit reveil-matin : Rusul, Mind se small, se in-treaba "§eful politieT o fi fost asasinat azi-noapte? Germanul zice foe nod, contributiunemi se va mat pane pentru a se augumenta ar-tileria? Francesul se intreaba foe servicit pu-blic se va mat desorganisa»? Eriglesul T puneurmatoarea cestiune: sire timpul and dormiam,oe nod resbel mi s'a mat pus pe cap ?

ET bine, not, Romenir, ne intrebaro tot da-una cu linietea ce ne-o inspird credinta in jus-titia causer noastre ce infamir vom mar oitiazi la adresa thriT in ziarele platite ale Allan-tel ?

In oeea oe privesce acusat'unile ridicule ei

absurde ale preserjudaice, in privinta pretinse-lor persecutiunT ei a spiritulur de 'ntoleranta re-ligioasa al Romrmulusi, onor. d. Cretuleseu, faraa pariisi un moment tonul careen ei diploma-tie care domnesce in torah a d-nier sale merit6sa

patriotioa soriere, arata i respunde impro-visatilor-(prin nescirea luT D-zet 0 madmen-dinta fara aurae a oabinetelor europene)-aaa-card al putrid sale, prin probe ireousabileprinteo argnmentatiune victorioasa din multepuncte de vedere.

O intrebare push atat de dnia-sa oat si detoti &mini', carr at studiat oestinnea israelitadin Romania, este aeeasta : dug Romania e oar inospitaliara ea French' din evul meziii

(pentru EvreT), ea Italia de pane mar anit tre-cuT, ca Portugalia din ziva de BA', pentru ceEvrair se raped pe fie care an en miile i zeoi-mile de mil din Rusia, uncle firesoe, trebueVaasa' ea in sinul nil Abraham, de oare oenips( o pliingere, niel o jeremiada nu se andedin partea celor de acolo sat din partea advo-catilor lor din Berlin ? Cum se replied afluentaconsiderabile a acestor oaspetT neinvitatT i earldupa cum spune d. Ernest Desjardins, profesoral universitatiT Fronde' i membru al institu-

intr'o broeura intitulata, lsraelifii in Mol-davia, citata de on. d. Cretulescu,-sunt ignorantlsuperstitioer, avarY, minoinoer, usurarf,tort ei murdari intr'nn mod hidos.

Aforismul cunosout, zicea "Neue Freie Prese»in Iuniu trecut, ell fie c ire tare posede ovreiulce meritii, are trebninta de a fi demonstrat ina-inte de a 6 aruncat in fate &Inlaid, pentro indemna sit imbratieeze sutele de miT de Ovrer

sa le dea drepturile, a caror imports* nuo cunosc, pentru ca nu s'at bucurat nieT o datade ele.

- Pentru ce atata sänge rAtl, atatea strigatesdruncinarT, ne zieea lunile trecute in testis,

un erred cuasi-inteligent ? Datt drepturile ; eatat de ueure e'apoT nu costa 'Act o para !

Banul ! &tit totul ; i sa maT (wedeln pe eeltie afirma con candida oonvictiune, ca ail se de-vin - (mares maioritate) bunT cetitenr, bunTsoldatr (nf 1), etc.

Barone de Rotschild primea ma! cunt twat.'in saloanele sele cea maT atralucita ei oea maT

atht

i-a6

'

luT.

"

m

.

.n

,

.

.

.

.

lash.

inaal

.

din,

lui

de

:

,

luT,

ei

-

J..

ori

.

-

.1

.

,

rvAp,v-i1714

, ;

;.

,

,

. .

, .

.

, --

,

'

o

61

ref usarg.

'

i

W

ei

. . .

"

e ,

ort

2

r

Li

:

IlL

si

ineelh-

i.

ei

,

OM,

si

sg

ei '

tei

mind,

si

:

sg

:

ei

ei

a

:

ti

ti

&Al" .

ROMA LIBER A

plant sooietate parisianä. Un principe o corn -plimenta asupra splendoard palatuld s41. Bo-gate fliers a Rachild rgspunse : aoe vre, prin-cipe, d-niele voastre v imbracatt ou altele, notne linkages cu milioanele !

Crérnienx scria mat Manta" o epistola matmultor tinerY de Oran (Algeria), care 't comaoperile sale : asuntetT fii lut Israel, primit fitat hit Dumne4ed1.., ae'apoT, suntett Francest,

Omul politic republican, francesul Crane.,nu uit c e Jido i educe amInte tin erilor, disunt fii lul Israel i, prin urmare, le spune eaasta e total ; oele oe yin pe urmk sunt accesord ;femeia bogatä, pune milioanele inainte : dal totEbreul ! i unde ? In Francia !

Dar la not ?! Dumne4eul Oral' va inspirerepresentantilor venal m4suri1e cele mat con-forme cu apärarea intereselor vitale ale Roma-niel ei nu ne va face art esdamgm de durerepeste catt-va ant, cum minima Germania acat,

In eeea ce privesoe netoleranta, tenor, d. Cre-tulesou citeazg incidentul de la lag, admirabilaoonduitg ee avurg Running fatA, cu provocatiu-nile judee, puerilitile ea s nu zicern altfel,ale unor Jung, - civilisatt altfel, - in afir-matiunile lor, el se intreabg foarte natural, cace ar fi flout multimea Parisuld, Berlinuld sadLondon', &end ar fi vg4ut pe Evreil fanatisatíasasingnd femeile i sudnind pe tot( creetiniT ?

In Romania, declara on fermitate autorul, nuP eta multime oarba, pulace) decat weeformatä de ultimele lepidaturt ale populatiundjudee. Europa, sciind aaeasta, va putea sg 'etesplice rarele thong simplele batilt cart se teaseintre Rorn.n i turba israelitä,

o ! dacg Europa ar fi sciut mat multe de fe-lut acesta, ar fi zis Ebreulul din Romania ina-inte de a't desohide bratele : fa de cine ort matmulte ablation' ea Turcul, desbarg-te de mur-dri ei mindunt, e'apot vin'o !

N'a sciut, an scie : datoria bunilor Romani' ea o face ea soft, sit canoes..

IV

Oil cum ar fl insg, tara se va fi pronuntatpoate in momentul And scram aceste rgndurt;representantit natiund , inspirati de treoutulnostril, de esigintele presintele i mat au sea-ing de viitorul Romaniel, vor fi resolvat oes-Mimeo spre multgmirea ri i Europe.

Meritul principal al sorierd onor. d. Cretu-leseu, meritul care reese pentru ort oine, estemeta al alArgret RomAniel de injuriile ce 'Isunt annulate de inamicit sL

Memorial d-lut Boeresou, publicat in achy'timp, diem% centimes intr'un mod jaridic Seri-erea d-lut Cretulesca e opera a und indelungleugeart ei a until aprofundat studid al oestiu-nil in diferitele fase co Onsa a avut in toateOdle contineutuld european , eorepara dinpunctul de vedare istorie, economic ei social,aceasa complioata oestiune israelitä din Ro-mania ou eele-l-alte din tgrile civil sate sti facesit spark intr'un chip foarte emit, grijile ei

temerile oe fie -care putere a ant la . acordareadreptnrilor Jidovilor, pentru viitorul intereselorplimantene.

01 dad guvernele romlne, earl salt sum-dat la putere de la aparitiunea pe orizontelepolitic al Oil noastre a cestiund, ar fi %outsA se publ ee, in timid strain asemenea bro-furl, cart sa arate adev6rata stare a lucrurilor;dad rep) Ord in strainatate s'ar fiingrijit a lumina 4.iarele prin punerea la a lordispositiune a tutuler datelor cart putean sti leinitiFze pe deplin ei just in maim.; dacemulti patriot( romant ar fi feed oeea tee onor.d. Cretalesal sevgrei in timpul de fata istoricesce,presa europeanä, eea since. liberate, oea neatinsit,cum am zis, de boarea fang a Ahantet, s'ar fi

pronuntat cu totul alt-fel de oat aoum.Pentru a sal* zicem : s'a flout ce s'a flout;

presintele fuge hand cu sine ei binele i rgul;viitorul e inainte: s clam a prate de ,esem-pint statelor eivilisate ca Francis ei Anglia, unclesuperioritatea pgm6ntenilor a -Acne pe Eyre sti'Toopieze i, la fine, sA se asimileze (? !) eu tang.(D-nu reeensor pare-ni-se ea se contraziee in a-°eat punet,de oarecemat sus on egte-va End afir-mat ou taut alt-ceva. N. r.) Nu se anti ei nupoate asimila de era eel ce este superior dintoate punetele de vedere.

Altfel procedandu-se, sand tot pe loo pangimam, vom vedea, nu peste mult limp, cer4ndu-se de Evreil en drepturt, la not ea ei in Ger-mania, ovreirea, - Zur Beachneidugsfrage, bro-eurg publicatg de dr. Rosenzweig-Schweidnitz)soldatilor i oilier a servitorilor,

Paris, S eptembriu 18. Gi,

ARENA ZIARELOR«Romanul" continuA a comenta discur-

sul d-luT Maiorescu i cauta a stabili, cäoratorul conservator, ficènd teoria Dom-lodui plebiscitar si apologia lovitureT destat, scopurile particle in numele carcia arfi vorbit n'ar fi curate, ci ar tinde la re -infiintarea regimuluT discretionar Catargi-Florescu. Un pericol i maY mare, scoate((Romanul" din digresiunea facutä de d.Maiorescu, spre a demonstra, cä inca dela divanurile ad hoc, tara a autorisat eainsä-sT pe marile putert a decide despredensa in toate cestiunile atingtoare decele cinct puncte supuse lor, ca vointeale et. De aci organul guvernamentaltrage conclusia, cä partida conservatoare,deed ar veni la putere si ar incerca inzadar sä resolve cestia Evreilor, va ad-mite ca legitimä intervenirea puteriloreuropene.

*** Vorbind de incidentul cu (supri-marile", de cart d. Maiorescu a fost acu-sat ca a fäcut discursuluT sett - «TimTim-pul zice, cä aceasta era un scandal inadinspregatit de presedintele cameriT si de a-cela al consiliuluT, dar ea ambiT at facutfiasco complet, in ',urma cuvintelor rostitede d. Maiores cu in cestie de regulament.

«Bindle public» publica categoriilede jidanT, ascunse sub forma listel pre-sintate de guvern, pe laugh proiectul setade revisuire.

Apol, discutänd paragraf cu paragraf,proiectul de lege, gäsesce cä dispositlilesale sunt de o necalificabild rea credintd,iar listele nominale sunt culmea injosirit

o loviturd de moarte pentru intereseledrepturile RomänieT.

VARIETATICriss maT Mani femee din Scope, Margareta

Robertson sad Duncan, a murit la 3 ale lungacesteia. Ea ta naseuta la 1773 ei ajnnse prinurmare la o alma de 106 ant 13grbatut unWage., murise de 50 art ; fata, caee-Y maTtrance, e de 60 ant. Madam Duncan fume eupatim i pang &and inehise °chit pentru vecie,nu 'et perdu preseuta.

Sardou ca spiritist Victorien Sardou este, du-pA cum se etie, until din adeptit el mat seine41 spiritismuld. Niel un tel de argumentare nu'41 poate donate de la tutees., credintA. Acesteseelent sciitor orede in spirite i ditch vreo-data i strimtored cu probe ei infatieedtot ce a produs etiinta contra prineipiilor spi-ritismuld, el nu rgspunde ou tee,: it, cl eu fapte,intginplart, pe earl, eel putin el, le tine de a-dev4rate, Sardou a fost od eta membru al lingsocietiitt de spiritiett, care consta din oameniinstruitt, talentatt ei earl apartinead oelor maTbune clase. ET eredeau in dogma lor, i edin-tele oe tines?, avead earaceerul eelet mat marl'seriosiatt. Ditch ar fl fost sa 'et petreacg timpulmistificandu-se uniT pe altit, nu s'ar fi infatisatnisei* unul la desbatert.

and intr'o searä erad argue ei eedead cumain impreunate, conform prescriptiunilor see-tee, o mieeare a mesa fame cunosout, eg unsuflet voiesee sit vorbeascii ou et. Sufletul a fostnumat dealt tneonostiintat, ort este bine-venit. Elimpartgai abase', eg sufere foarte mult eA estesufletul und tern, care a murit de o sutg deant, ei a anti uume era Thomas. Acest om erafoarte bogat, cu mare yea' ei din meek" causAfu ales primal-. De alta parte a fost insg un ornrgd, care ei-a ditstigat boggtia sa prin ruinarearudelor sale.

Sufletul a fost a intrebat, c unde s'a petre-cut aoeasta. In satul Z.... resounse el ; datelespnse ad fost numat decAt insemnate. Sufietul atost intrebat apd, oil cu ce i se poate ajuta.El a easpuns eg nu este desugdgjduit, cad des-tut" vreme are, ea espieze relele sgv4reitepe pgmht. SI se image pentru el ei spot sa oer-ceteze dup6 moetenitord lut Thomas, prin carese va putea repara rgal, pe care vinovatul l'acomis inainte de o suta de ant.

Aceasta fu totul, ce zise sufletul i edinta afost ridicatg, Membrit societatd s'ad intrebat,clack' a audit vre-unul pomeninl-se vreo-data deThomas ei satul Z unul nu a fost am} tinsg de sea cera. Fie-care afire. pe ouvntalde onoare cg a ouzit intra toate vorbele suRe-Maui; i spot s'a formulat un report saris. Se

alese o comisinne, care sg eerie primaruld dinZ.... ei Fig cereeteze in intelesul celor ee i s'adrelatat. Aoestal respunse o scrisoare o-Befall, ca nu etie nimie, nid a putut sáIdle mire despre cele ce i s'ad zis. Dupe' eat- vatimp sec etatea primi inog o eta scrisoare dela el, in care [waste, el im oairtiei PA, dupe eer-cetgrY amenuntite i stgraitoare a constatat e-sistenta mite( tom cu numele Thomas, care a fo4pe vremea manna primer in loo ; dar nu a pu-tut gasi in tot jarul nick o rudi de a tut, Elnu etie, cleat tr tieFrce vre-una.

Aceastri declarare fu aoreditata. Soeietatea afost intarag in credtnta sa, eg sufletul nu a spusminciutd. Fiiaddi ea se compunea din oamentde caracter, earl nu puturg at* aural ce nuli s'a spus, era darg constat t : ca socetatea aalit de la un suflet, prin mijloclrea meal, C.un om investise mat nainte en suta de ant in-tr'un loo aumnit o functiune de primer. Sar-dou aria& unda din adversari'l sAY de credintäaotele i iscliturjle. Antagonistul nu fu entoate acestea mains ! CAt-va tiny mat tar4idSardou impartgei, ca in urma mat multor'dinte j eitarT a sufietuld, s'ad primit inter-

matiunt earl filcura ea putintg socieatet, s gA-simeg o ruche de a let Thomas.

Aceastg teed./ se afla in oea mat mare mise-rie Sufletul mimi fauna un loo, unde zise, egse ant asenusil o mare sum de bard. Band adfost pant- inteadev6r i dati nenorocitet rude,care din gran sa fu ridicata' numat deck la oavere destul de 'mil.

Antagonistul nu vru sg creada nid aceasta.El zise luT Sardou, cg, ea spiritist, cum este. nu'T-a fost great sit descopere un loc, in care smutascunet bad. lust loo este capul (a FatSardou). Talentul s4d educe bad ei fantasiasa &teem nenorocitY, earl s aiba lips" de eY,and nu se presintA de sine. Este foarte ciudatapot, mat manse el, ort, publicist cunt este, Sar-don nu este in stare sa consulte elite un spiritin propriele sale afacert ; un spirit de acestea'Y-ar putea lesne prevesti soarta ce o sg aibalucrgrile sale dramatice, pe cart voia s le pung.pe seat. 4Acesta uu se poate», respuuse de-zend Sardou, lead lucrgrile mele nu aunt dincea Pala lume., «4devrat» zise ant igonistal

aei de aceea, fiind-og deseriati ea atgtacredintá lumea ei nu VA luatt motivele de (Atdin societatea care Irks., avett apt mare is-banda ou operele d-aroastra.

Cele maT marl blearier ale I me'. - Cu (ma-sinnea santird eathed role! de la New-Yorek s'agout o consemnare a oelor mat mart biseriddin lume, flout' dnpg nurn4rta oamenilor, cartpot ineape in aoele Warrior. Cea nett mare bi-serieg a lume este biserioa InT St. Petru, in Ro-MI; in ea ¡neap 54.000 de 'Dement. In eatedralade la Milano ineap 37,000, in biserica S. Pavel,in Roma 32,000, in catedrala din Colonia 30,000de clement Dup6, aceea ine biseriea S. Paul inLondon ai biseriea lut Petroniu in Bulgaria, oaricuprind egte 25,000 de earned. aHagia Sofia»in Constantinopol, aeuma in mane Turcilor enmoecea Sofiet, ouprinde 23,000, biserica S. banLnteranu, la Roma, 22.000 , Notre-Dame laParis 21,000 noua oatedralg in N w-York17,000, catedrala de la Pisa ei eea a In' S. Ste-fan in Viena rate 12,000, biserica S. Dominicin Bologna, 11,400. biserica din Mambos 11,000biserica S. Marcu din Venetia 7000 oament.

Cum se cistigit un amant.? - Doug damndistinss americane (Ladies) ail pus re daotoruld

-.de la »Newyork Ledger« naiv'a intrebare «Cumpoate gasi eineva un amant ?, Tot o data

61 regal, ea sti, le respunda fár intgrzgere, Inteacea redactorele nu intgrzie a da un respunsfoarte original ei practic. Respnnsul de sigurva interesa pe multí : Cum se *tie un amen*ti *tea curgnd ? - Bine se vedem cam s'ar pu-tea incepe aceasta mat bine. Cu brAnza se prindmama de oare-oe branza este cea mat prefe-rite" mancare a lor. Oare eat de bung sprea putea prinde eta ea ei amanti ? De sigur, &togeste brandia bung, Ilona in casA. Credem insg,o panea de cast ar fi de sigur mai bung de aprinde amanti, dar i aceast'a ar trebui sti fiede calitatea cea mat bung I - Cum se intre-buintatT dar aceasta pgnea ou mat mare suave ?Respunsul : Nu Igsatt sg lipseaseg niet o datepAnea pe mese in famili ve ...dad de aeget,ga premiul tee '1 dad pe fie care an pentruoea mat gustoas i bu LA pane de cash exposi-tunas economioe ,d'n tare Si ilia, niet o datanu se va fi ivit casul, eg o (lama (Lady), carea primit premial pentru facerea pand de :Asti,sa fi asteptat t mp met iadelungat, ea sit fietit pe, de oare ce predomneste ideea, cA panes

bung ei fetitie bune cam stet in legaaturg intr'unmod oare care. De acea mat co asitiam ineä pe f mu-moasele noastre oetitoare ea se-et dea silinta, teaacolo, unde invatgface pane, sa invete tot Odraei 4 ferba. Asemenea insueirt pot fi siguraeta

vor fi egutate j apreciate. Pe urma ea seceeereaseg pe emeriti, ajutA malt ei o f eta ve-sets, care numaT prim finnan de dimineata sepoate Opts, Dentru c aerul de dimineata facefata r mend. Pentruca frumusetea se farmeee tre-bue sil fie impreunata cu un temperament ama-bil, ee de No. o espresiune placutg, care apotdevine cu atilt mat attaigatoare, Inainte toateinsg e mat bine, oil pe amantiT sAl prindett inCasa ei nu afar, din ()meat ; sa ve feriti insg deale pune multe curse - ei de a voi se poseuiftprea mult. Un lucre de mare insemnatate mateste ineä s vg cgetigaat astfeltd de insueirt,ca prin44ndu-se vre un amant sil i reliant ouplgcere prius.

Serviciul Tel grafic al «Romani& Libere.de la 27 Septemb. - 9 ore dim.

viena, 26 Septembre. - Ziarul 'Wiener A-bendpost desminte noutatea respanditg in ur-mg, despre o pretInsg sehimbere a ambasadoru-tut austriac de la Paris, ei adeogg, eg eomi-tele Beust se va intoarce la Paris in cele d'an-taid zile ale luT Octobre, spre a relaa diree-tia sfacer lor ambesadd.

Aceiag foaie, reprodudad artioolul publioatde aGazeta Germania de Nord, ei a card ana-llsg a fost telegrefiatg iert (serviciul de la 257 ore seam) ziee, o obeervatiunile gazetel o-

din Berlin interpreteazA limpede fidelvederile manifestate in deobete, in Austro-Un-

pastratia in cele din urmA zile ,

de presa din Viena ea et cea din Pasta, e o do-yea, eg dedudrile finale ale artiooluld &tatmat sus, vor gAsi un echod simpatio in Austro-

Pieria, 26 Septembre. - In marele consilin altutulor ministrilor monarehiet. tinut sub pre-sidentia impgratuld, toate deomi unite lnate ineonferinl ele prealabile at obtinut sanctiunea

In eeea ce privesee administratiunea teritorie-lor tame oonpate, de armatele austriace, se vapresinta Aduegrilor legislative un proiect delege, care se preciseze competinta delegatiunilorei parlamentelor austriaoe i ungare asupra a-cestet merlin or.

S'a stabilit l intelegerea intre oele dong mi-nistere astipra oestinnef tractatuluT de oomert eetrebue reinoit ea Frill*.

Berlin, 26 Septembra. - D. Sturm., ministrnde finante al Roman et, a sosit aei.

Sociatatea romänä de arme, gimnas-tied si dare la semn.

Comitetul Soeittatit are moan a educe la(Janos inta d-lor membrit preenm ei a amatori-lor de dare la semn, ca Dumineeg (16 ale eu-rent)) reincepe tragerea in int on pistoldva continua in toate duminicile. de la orele12-4, fiind limped propioe. - Persoanele oese vor distinge in tragere, se vor premia.

COMITETUL.IMIMEM!!!!!!W

BIBLIOGRAFIEaparut de sub tipar : Partea II din

Noliunile de aritmetica practidedifiunea

rev4tanta, corectat ei inavutita, pentru olaseleIII si IV primare de ambe-sexe, de

Barba Ftefanescu.Institutore public de Cl. IV primarg in Bucureset

Op autorisat i adoptat oa arte didaatiog, pen-tru usul elaselor pr mare de ambe-sexe de ouor.Ministru al instructitinet publice ei al cultism.

Pretul 45 bard.

Mare sums musical.Kadoudja QuadrileKadoudja PeleeKadoudja Hora batatil.Kadoudja Hora zizi.Kadoudja Hora colibri.Kadbudja Polo& memoCompositiunt musicale aranjate p-ntru piano-

forte parte de d-1 Francois Schipek §i parte ded-1 Fr. Ferhindis.De vgnz tre la magazinul de ramie.", piane et

instrnmente musicale I. S udrovici ei C-nia, C t-lea Victoriet NJ. 16. Pretul Quadrilalut 2 letcele alte 1 led 50 b.

.

,.

'T

:

t,

.

-.

Atitudiuea

.

Sale.

...

.

- "--

'

estee-----ste-

r. fie* - WM.* MI,ImPrf "H. -,rr

**?:,

el,

AY

,

srt y

Nice(

in

'a

.sgd

sil,

,

'eT

fi:va

i

I

de

&Cease i

M.

,

-

.

..

si si

cil

Ungaria.

'

°

goria.

si

A

V1

.

ROMANIA LIBERA

S'a Pe mintVinerT, 14 (26) Septembre, intr

orel, 8-- 9 a in. merend dinGrgdina cu Cal prin Calea Plev-neT, (Belvedere), liana in grgdinaCigmegiq 2 scrisorl cu 2 acte, a-n' me until de cgsgtorie i altulde nascere. Cine le va fi ggsit. esterugat a le aduce in strada Grit-dina ou Cal" No. 46, pentru careva primi o bung recompensg

Capelmaistru Ligndiger.

DE A RENDAT

310§IA MURGEANCAdin judetul Ialomita, pins' Balta.de la sf. Gheorghe 1880. Intinderede 2000 pogoane, pescuit in baltaStrachina. FamiliT 110.

A se adresa in str. Irgegresti 24.

D AREND AT.

Mosia Trestenicu Tomulestidin districtul Vla§ea plasa Margi-neT, de la 23 Aprilie 1880, pe ter-men de 3 sail 5 mail DoritoriT sevor adresa in Buoure§ff, stradaDude§tii No 46. Ursianu.

MUM\

civtNND IINZAR DE liOtjyttlivitagi

znos EX DETAIL

CEL MAI DISTINS SI ASORTAT MAGAZIN CU

HAM PENTRU BAUM SI BUTINo. 7, STRADA SELA.RI, No. 7

AA priimit pentru sesonul de to'amna i iarnä, o blind cuantitate de diferite costume complete, confectionatecu o rani, perfeetinne din cele maT fine si modem stole din Europa, croiala numai dap ultimele jurnale, etc., etc.

Mr* soriamenl complef pardes:un ele ante, mute aleseCostume negre de salonü i fracuri derniere mode - la cea mai ['nit manta( e.

mirk MARE DE ALT /LIVE..4)at

Mute nouveauté, etoffes f isées et lisses - de toate oath; 25ile, nuol croiala moderna ; asemenea §i o coleetiune bo-,gata de stofe fine pentru a priimi comande, efeetuabile prompt §i convenabil.

PRECUT.; It SUNT _POA RTE MODERATE 'VGatemeitemusealr

AnunchlEA Than lonescu decorator de

pompe funebre, domiciliat cupsis la Bariera Hergstrguluy,v'éndt objecte de inmormäntare,cosciuge de toate cualitätile, dri.curl cu leT i cu preturt foarte mo-derate. hula

EN GROSLibrtiria

Fralii IÔniiu C=n-L'strada Lipseanil, No. 7 27.

Annuli soiree meat mare assort.meat de REGISTRE DE COMPTA.BILITATE din Fabrics : FranceseGermane, liniate in t6te formatele et,rate. Reeomandim cu deosebire comereiantilor din poniard! ell le oferi2 e+.seams, en prate eel mat moderat A

semenea reeomamlim marele nostr&sediment de shirt., die eerie ,wiser!, plicate vi de Opar, ea protart moderate. &teem in positing,t satiated ori-ce mere in tits %Wilt

eel viasill molars, I.,ls Hare cede.:

ware rabat.

to-te,T 7 IGIrr A T

Numeroue &testate-db la

Primele Autoritip Medieale

MED ALIIde la

Diferite Expo

APA ANTHERINAPROBATI DE BUNI n DECTIES DE 30 sox

de Dr. I. G. POPPDentalist al cutlet impiritepti din Viena (locuinta in el fates Nr 2)

Priest& api este ca, spa de dinp inaintea orl carui altmedica met t, fiind un preservativ reel in contra erl client fel de boalede dintl j garb,. contea rului miros i slibiril dintilor. Mirosul el eplacer, da putere gingiiler i este un cerititor escelent al dintilor, incare specie spa aceasta este farts seam& de bunk Tot odati ea sepoa intrebninta i pentru gargart la boalele de git.

PASTA ANATHERINA de DINTIa Dr. POPP

aplicabdi pentrn curiprea, intarirea i pistrarea dintilor ; indepartireal miros din gura i peatra de pe dinp.

PASTA AROMATICA DE DINTIa Dr. POPP

reeunoscuti de en sir de ani, ca un mijlec escelent pentrn iegr*ea i conservarea cavititiI gurel precum vi a dintilor.

PRAM VEGETAL de DINTIal Dr. POPP

curl tit dinpl indeparti piatra i ctepositele de pe el, vI le asiguritcoloarea eea alb& i lustruitA.

P M _13 -1.1 TA DE DINTIat Dr. POPP

' se intrebuinteazi pentru7umpkrea dintilor gol (escavap )

Shpunul de plante aroniattee ti medicalprobat ca until ce coral& i nibunStete kite coluarea tetii, iudepitr-

and toate petele.

Pentru observare! evil die se sei ceiruie tote aceste

se ea la gitul ride! de t pa anaiherini ses aft o rostra (Firma,preparatele : Higea

inpi anatherinA), pre cum vi tit fie care shells e in-

vela* en o 'Artie, care cu tipar de api se atii imprimis vulturulimperiulul a aortae qi firma.

Depoui I de pre parate ale mete se : pentru 4nzare en grosLA APPEL et C-nie in Bumf ett

En detail la I. Ovens., Mai tiuovicl pi fin. Carol Gereabec, G. Rue;Chili Pend), I Cosman, F. Filthier, Virile Re coviti, Carl Schuster,Jos.N.

,TItles Rud. Sclunette u, F. Zerner, F. Winn g. I. A. Chita, I

A deleann, parfumeur.In LOESTI la Hagi Jed) i Boicib , N. Petresco G. Sigmund

farmacist In CRA 'OVA 'a F. Pulal. In PITESTI la iftimie lonescu.'In BUZEU la Weber, farmacist in GIURGIU la N. Binder farmacist.

(552) 21- 14- 13.

Pe vntlare maclaturi (hirtie stricati cu ocaua)

eastSWF

Strada Lipscani, No. 11-13.

entru dent. amintire!Numai NuniaL,

110 'rand 10 !randPoi trete in manna naturalá

Se vor efettua informal clop& photographiele ce se vor priimi. Dor;tori1 vor insotiphotographiele cu ( splicarea t seal It fete!, ocliilor, culoarel pernlui pi barba pi care seva zugrivi (ii elegant& asemanare ( u prate naiad de 10 franc!.

Ca acompto se va trannte 4 franc! pi restul la espediare. Be efectneazi in 8 silo.

Atellerul : W. BODASCHER, VienaII Grosse Pfarrgasse 2-B, inatnti Lowengasse. 1.11

" PERFECTIUNE"REGEN ERATO R, UNIVERSAL

. AL P \PULE(

de Dna S. A ALLEN.

DEPOSIT PRINCIPAL,

Reukekte iii totdeauna i recta *Our albcloys' mauve salle, i chin unica, viatA,

crektere nonA i. uä trumusete lucindA.-Maul esto signs perfect, face sa die-peat imediat culórea albA a pilrului.

Acésta nu este uh 174psea, ci ua pre-paratie card naturaliinfaihbila este de a Intäri Ora Supe-rieritatea' kilmngtatea Regeneratorulnlsunt revunoscute in bum,

Ventabila preparatia se vin-114 §1 up, CALEA SOUTH LUPTON, .

in 'Artie rosa.LONDIZA, ENGLITERA. SMI111141111111.111111MENIMmellI

Se ifia de ',bidder la toti Coaferii, Parfmneril i FarmacistiL

DRAGEE, ELIXIR SI SIROP DE FERA DOCTORULUI RABUTEAU

Laureat al instItatului Franck!.Numeresele Bungs acute de inviStatiT ceT ma! distima a speed astre, ail

demonstrat c5 preparagiunile de ter a Dr. Rabuteau aunt superifire Maiercelor-alte ferugindse pentru tratamentul b6lelor urinitóre : Mamma',A nemie, Palorea frier, Perdert Sllibb'ciunea Copiilor Wafts While causateprin sirácia sfingeluT.

DRAGEELE D-ruluT RABUTEAU : Nu Suwon Dap vi aunt mistuitede stomacburile cele maT slabe fire' a produce constipapuni : A se lua2 dragele, una diminéta gi alta sera in timpul mincirei

ELIXIRUL D-ruluI RAI3UTEAU: Recomandat yersdnelor a ciror tune-Dune dipstive ail trebuing de a II restabilité eau stimulate. A se lua citeun Oiling de rachill diminéta si sera inaintea mâncireI.......

SIROPUL D-ruluI RABUTEAU : Destinat in special copillor...Tratamentul feruginos prin DRAGEELE RABUTEAU este fdrte econo-

mic, ele nu dau loo de cat la uti chalet's], neinsemnati pe fiecare OY.A se feri de contra-faceri vi pe flacdoele de fer a D-ruluI Rabuteau, a

se care ca garantie, marca taboret (df puss) gouged semnkura luT CLINfl C-nia tai MEDALIA PREMIULUI MONTYON.

,

PARIS, CLIN vi C-nia, 14, STRADA RACINE.

Deposit in Bucuresci la D-nii Ovessa. C. Gersabek, droguisej pi IsD-nul Madder, farmacist.

Mo0a Teiuldin comuna Teinl plasa Calase§ti, districtul ArgePu, 1200 po-goane 1ucrlit6re, 2 ore departe de gara Leurdeni este de arendatde la Sf. Dimitrie, 1879 Doritoril se vor adresa Pite§ti lad. C. Botea sail in BuctiretitY la d. inginer Bottea stradaPitar mop No. 5.

Aceasta mo§ie este §i de vl5ntlare, (R. 207 10_3_4)

De inchiriatde la Sf. Dumitru viitor, cafeneaus en toate dependiutele.de joscu pivnit4 mare boltitg, precum i casele din etagiul al dpoilead'alsituril, din strada Modi Nö. 12 vis-a-vis de grildina Epis-copii, matori se pot adresa la d Nicolae MilAileanu functionarla Trib llfov eorectional din gore Ci§inigiuluï.

Pendent, earl dinette Paul,. purgative eftDoctorului DEHAUT, nil elute de a se pimp de,ndata ce sinn necessital ea. N'au a se teem nedle desgust, lam de obosea, pentru ca. co atrariacaterdecal

alte purgative, aoesta nu luereasa bine,atunci cand este Mat cu alimente bune 0

cm neuter, intaraóre, precursive.,fire alege pentru a se purge ora i mancat ea cere

convict mai bins, dupe occupatiunile sells. Obosela purgatiuneiBind co total anulata prin effectul bullet ementatium intrebuintate,Was se decide more a reuacepe ore de cue ori este necessaria.

Cunt de 5 fr. in de 2 fr. 60 c., la Paris la Doctorial =MAU' C, et Inpharmactele.

eenttnendA extge

Ineu

fetelie care!mimic.

cidia carttoca de 72 pagingmartsettunt a cere Mantsalast Dexterous

VIRAL' T, nature de 468 paging in tinter trances.

OPOGIAPII/ASTEFAN MIHALESCU

BUM./ RESC Isir Strada 1,1p8caniRecomanda atelierult sd asortatn cu

DIFERITE CARACTERE DE LITERE!SI II MS JE 1U111E-71r11

SIAM) Cl/ VAPORast-fel cá se aflg in positinne de a esecuta orY-ce luergrY atirgg-toare de aceasta aria cu cea maT mare acuratete §i promptitudine

MI Ia. NILECotidiane §i hebdomadere in diferite mgrimY i diferte limbt preens

ROMANA FR ANCESA, GERMANA, GREACA, eto.

BROSIURde tries, cu cea 'Mal' mare acuratete.

pi AFIPTE §i ANUNCIURIin diferite mgrinA, albe i colorate

RETIE DE PINTA, DE EMU SI DE IMMORMANTMEFARTI DE yISITA

albe §d colorate, de diferite cualittT gi formate

0[17123V1 133432433 vaunacIamPRECUMCON DICE CU A SUS.'

pentru Odell i alte afacert

REGISTRE §i TABLOURIde diferite márimt

POLITE, CHITANTF, ARSE ETICHETE SI ALTE LUCRARI DE LUCS

TOte aceste luereiri se priimesc cu precinri hale moderate.

saglibb.r DEPOSIT GENERAL

DE St-BAPHAIGlrxist ecellerit

LA

D. APPEL & C-A4QP-BITCURE;TI, STEt ADA Cr VACI No. 1.

ROBE MEIDINGER,sou DE UMPLUT

REC.TZLATZAEE CI VEXT:LATCARESobe pe 'le v ,i minoase dab o relines mare pi repede. Cea malperfectA e; cea mal simple regulare a arderel. Durata WAIT se

poste regula dupá placers. Cel mat Fiona 'servici6 file& de a avea trebnintade m.t.turat. Se mlai ma ori ce cildlirii superittoare 0 ri flexitoare. Incalditale foarte eften pi soba duréze Mete mult. A ersire foarte buni la intrebuinta-rea trivet de vewilatiune. 0 singurft sobi ineilzesce trot demure. Ineilzirecentrale ¡orient pentru cliclid invert.

' Instruqiuni $ i liste de prefuri curente se tratnit gratis fi-f.T7onfran e.1

Fabrics de sobe lifeldinger §i. oblecte de case

H. Heim, Viena, .Kàrtnerstrasse 40-42 vs

ORDONNAT DE MEDICI, earn prefer ferruginós elor'si preparatiunHor de quinquina, ale carom proprietati leinconvenientele lor.

Prescris in oboselile STOMACHULUI, CHLOROSA, ANEMIA vi CONVALESCENTE.

FORTIFIANT,DIGESTIF,

TONIC,RECONSTITUANT.

posse& pe Ott); tare Make a avea

(6 alga pe Ott suttee.) MARTEL, 18, boulevard Moptmartre, Paris, si in aka pharmaciele.Deposit in Bucuresci la D-nii Ovessa, dregvist pi Risdörfer farrnacist.

Se cautáun d. agricultor capabil careaib garantie tnaterian , spre a se

pune tovark la o mo§ie de 5000pogoane.

A se adresa la hotel Manu,17 de la 9 ping, la 10 ore dine-nits,

paten Typographia Stefan Mibilesen, Arad. LipacanT No. 11-1$.

.

W.

',....

---

.

.

!

, :

''

. .

L

's

.s: .

.... .

:

1

.

a

- .

.

,

'

.

I3

.

, -

.

,

.

s

4

- 1

I

_

"- '

,

L;

a _ J.

-

-:Iftts

, .

,

.'t '3'11' - l'"'

, . .1

`"`' i.LF1. r . 4 , - , ' ,i . ' t 4.

-..4

:

'7.

"" hr.d-

i;

=

$-

,

"':° ° -

1: ,t - -

'17,6 ' -,

'-i 4 i ', 1if'..-.

'°

:'

. it ..,.. .

''... '' ' ,...-4--

. - -

4414;

3,

4sief.% - =

d '

?,,

-

,

10"'4

.,

'1

-prepa

rate de falsificirl, incept, onor. pub ic..,rfi:

.

'.7'

..,. _.

.1. sill

..-e a, ,

tz..4.

'-i-

P'

. , , . .

1

: I",

I.-. - , --° "",11.sk:3.. . ,i,-'-'''.., , e, ----)

" -4- "5 " )

'

k

I1

4 !or, et,

.

' 1'

: .) 1.

-it-I li

-

'

,de

e s .

.7

.a$

=4-

.

iu

-

°

I

a

Phui.ts.

()INA/ji.

' -5,. ra

,

LI

a.

d,

sle.,

1" .

iips

rtifc

It it

2 ---' - - ' f

.",..., :,, , ..r-----t., _ . ,

ii..,-;,, -

tiet'

. '

1'

'°0°."

"

lifi0

,

to :/:

si

,

e

-

,L

1

I

411111

I

mg_

,

INsalad marcA

EIS

-

.

'

,

ban

71" -

I

oleo

ci

as2,7,9

I