1 3.t 11.r. AIIeIxIST.A . ntAN t;. It Ft 1 ZAPACEALA COLECTIVISTA · 2018. 1. 11. · Cu asa...

4
SERIA. 1I.---ANIIL HL No. 565 Fditia a troia DUMINICA, 21 SEPTEMBRE 1891 NT_TMARUL 10 BAN! 1...- A 1f3c1?vNTAffiIráNTI:I,E beep le 1 s,i 15 ale tle-cArel Inn! ai ea pib..esr tct-d'a-una mainte in itw.cure.Iíl la Casa Administrati,+: tn jaltefe {}i s:;eir1lt4tß prin mandate pu7tale Un an in tara 30 !el ; in stroiaatate 50 lol $ase laut . .. 15 a a s 25 a Trot (uni . . ti s t:t Uu nuraär In streiaatatte 30 bans 13dlaNl;Sí;il`;ïïi.E NU SE INAPOIAlA ntAN RRlRDA CTIA lto, i. STRADA CLhII);NT1Ci Fo. 1 Juaq An YYeetanra :*h 7011Mlñlfa,TO7 %Oi I 41 ,fvti0,e'e itrcití!m ., bu Am fglii, i iwuliv raàtltry:i/,$) st _QI sr, : :tas 1 : a , It t;. ;,t..rl Ft sE y c)í 91,a:ii$cY '¡ -rinitr .N:+ .14151 s-p 4,ß i ittrtiol ho M 3.t 11.r. Ni; 3G .,.1:'.i x.:.!' I . . r, TELEFON NUM.A.RUL 10 BAN! '' .. " AN[J?ìiQA[E1RILlfzi In Bucurasti tri judete as isrsimea! tuante I,: Admin)strat.ie in stroinatate, direct la acaixi+aisirafde ,i '.a Witte oficiile de publiei!áte An,mciarl la pag. IV . . . . . 0.3lt b. ?ia;/. !- » a a III t. loi , .a n 3--- F a Insertiíle si rectarneie 3 lof rtns;4t ú a 01>txsr vecTs? , t34ÿ han 1 AIIeIxIST.A . No. S. SRADA CLEMENT1TsyI 3 ZAPACEALA COLECTIVISTA CAUZA SUJOAR NICIEI tre si din fiind in cînd ne batealn ,joc de liberali întrebindu -i : «Ce ata facut Cu programul de la Iasi ?» Cinti argumentul s'a tocit cu to- tul, atunci el era demn sa ïncapa pe Inlinile aurelianistilor. Pentru a plictisi pe guvern, Drapelul pu- blica, eel putin o data pe sapta- mina, un artico! pe tenia : «ce aYI facut cu programul de la Iasi ?» Nimenl nu mai la in serios a- cest argument si nimeni nu mai crede in moftul acestá. Atunci, ce mal leagti, intre dinsil, pe liberali ? Idealul national, ni se zicea în- tr'o vreme. E drept ca s'a branit time de multi ani partidul liberal cu oare -cari aspiratiuui de marire externa. Si marturisim ca, daca e- rain convinsi ca nimeni nu la in serios programul de la Iasi, totusi credealn ca macar unul din zece, unul din doua -zeci, dintre liberali, cred in cestiunea nationala. Ei bine, am socotit chiar noi pe liberali mal buna de cit sunt. Nu se gtiseste un liberal, ;t:.1 singur, care sa se fi aratat oln de colt- vingeri, în aceasta chestiune ! Cind il stringi eu usa in ches - tiunea nationala, atunci el itl ras - pund : «Ce sa facem, suntem libe- rali, . Si fiind -ca cuvîntul acesta nu niai are niel un coprins real si d'aceea s'a si discreditat, in cit ori -ce om cu patina cultura si un dram de minte nu mal pomeneste de dînsul de cît eu dispret, firma li- beralizmului apare in toata goli- ciunea el. Ea nu mal e azi de cit formula .salvatoare a tuturor spe- culantilor ce Or sa stea in jurul puterii. In dosel formulei liberale nu se adapostesc de cil sinecurile, sluj- bele, clientela avocateasca, misitiile si tripotagiile. Aci nu mal e loe pentru demni- tate si patriotism. Prin presa am redus pe liberali la tacere. Prin conversatil i -am redus la a- ceA rusinos argument : «Asa este, d. Sturdza a tacut scuze, a savirsit cucare noua umi- lintä ; dar credeti ca el face scuze de buna voe ?» Cu asa rationament, nu mai e deosebire intre un guvern demn si un guvern slugarnic, nu mal incape, in politico, merit or demerit. Negresit, nu ne închipuim ca, de placere, se umileste d. Sturdza. Nici nu ne trece prin minte ca primul nlinistru colinda, in Coate dimine- tile, legatiunile streine si batïnd la usa agentilor diplomatici, le spune: «N'.avetI nevoe pe ziva de azi, de ceva scuze, de vre -o concesie oare- care ?-> Nu. Dar cert este ca indata ce UD strain se infabseaza eu o recla- matie lá presedintele collsiliuluI, acesta, fara vorba, se supune. Apol, d. Sturdza se desvinova- teste, probabil, fata de el insusi zicindu -si : «Puteara en sa ma lin- potrivesc ? Puteara en sa declar razboiti Rusiel ors Austro- Ungariel ?» Cestiunile externe nu se pun însa in termeni atit de simpli. Pots foar- te bine sä nu tact razboiû si sa ca- pep dreptate. Chut, sub guvernul nostru, s'a tras cu ghiulelile într'un vas strain, am fi ajuns in halul d -lui Sturdza, daca, fata de reclamatiile ce ni s'aü adresat, am fi zis : «Nu putem tra- ge sabia in contra Rusiel, deci tre- bue sa cedam ». AI. Lahovari n'a tras sabia, niel n'a cedat. E drept ca prin o asa atitudine te expul sa -p pierzi portofoliul, de si se poate sa scape un interes na- tional prin sacrificarea unul mi- nistru. Aceasta e si singura temere a cl -lui Sturdza. Pentru a fi irisa drepti, se cade sa recutioastem ca presedintele con - siliulul nu e singur vinovat. El nu e de cît unelta celui mal ticalos partid. Haita de diurnistî, lefegil, specu- lanti si samsarl de prin credite, band, slujbe si parlamente, departe de a indelnna pe d. Sturdza la un act de demnitate, l'ar sfasia cînd acesta ar primejdui diurnele, divi- dendele on jetoanele for de pre - zenta. In adevar, ce alt sentiment de cit acela al cïstigului tine fuchie- gati pe atesta oameni ? Programul ? Dar programul de la Iasi n'a fost de tit un expe- dient, de care s'aü folosit, rind pe rind, liberalil si corservatoril si care acum a incaput pe mina di- zidentilor. Vazînd ca it tot plictisim intre- bìndu -i despre programul sor, li- beralil aü intrunit intro buna zi, o conlisiune sub presedintia d -lui Pana Buescu, care le -a elaborat un program. Opera d -lui Pana Buescu era inepta, nerealizabila, dar isi a- tingea tinta, care era de a turma discutia prin un singur cuvint : «A- veln programul de la Iasi » . Cind aü venit liberalil la putere, el an renegat acest program. Si niel ca. se putea altminterl. Putean el sa desfiinteze ilnpozitele, sa sus- pende puterea exc'cutiva in tmpul alegerilor, etc ? Nu. Din acel moment programul de la Iasi a cazut in Iniinile noas- ATItUBINLA NOASTRA Cine a recuit discursurile d -lut Stur- dza vi discursurile lut Al. Lahovari, de arum dota, tres ana , cine compara ati- tudinea noasträ in politica externa cu aceea a liberalilor, nu ponte sa nu vaza cita deosibire pricepere ,si demnitate e Entre nos vi adversaril nostri. Chiar presa cea mat pisnzavä fata de conservatori, a trebuit sa recunoasca ça am fost muli mal demnt ça liberalit. Aceasta deosebire ne scutevte, pe nef, de mulle explicafiunf. Ceca ce tara voevte sä vtie, o poate afta, de la net, fära sa avent nevoe a ne deda la manifesta f iuni zgomotoase. D'aceea, scandalurile de stradà pe cari le dezaprobam alta data, le deza- probefm vi azf. Ast -fel, suntem consecinft cu net in- sivf, devi, intrebuinffnd in contra d -lut Sturdza aceleavt arme de cari s'a ser- vit el in contra noasträ, am putes sei craint guvernului mute diflcultälf. Presa liberali nu e ansi mulfumitef ou alit. Interpretirile date de organele colec- tiviste atuudinel noastre, nu pot invela ansa pe ninzent, córnd vtiut este ci, prin scandal, liberadii ail pus mina pe putere. 1,' drept ça puterea ast -fel dobindita, a costal pe lari multe umilirf. D'aceea, noi nu vrem sa venim ba- nuifi la putere. Voire ça preeen f a noasträ la cîrma sa fie compatibilä cu o atitudine demnef vi folositoare intereselor 'efrit. Zäpäceala colectivitilor ZxpAceala. Delegatia teleormiine- nilor. Cestiunea dizols ril Corpnrilor I.elçlnitoare. Zäpiiceala 0 zäpefceala de neinchipuit a cyprins diferitele grupirt din tabära colectivistif. Ultimele evenimente aú avut darul si vchilnbe in mare parte situalia poli- dicä. D. Dim. Sturdza, care pefrea in ul- timul timp, ea reuvise sa atraga pe mai mulft aureliaaivtf, descurájfnd pe cet-l'al f I, se vede acum atacat chiar de unit dintre partizanil sai. Se vorbevte de iminenta demisiune a cabinetulut. Pe de alta parte situalia d-lut Stef- tescu devine din ce in ce mat buna. Aurelaanivtit cuti inceput sa prinda curaj va nu se sfzesc sa declare, cul vrea si-t audä, ca nid gind n'aü si se impace eu guvernul dacä acesta nu le ofera patrzt portofolit, läsind sätes- áivtilor doua vi sturdzi,vti!or numat un singur portofoüü, anume cel al eccter- nel or. Ridicutele preten f iuns ale aurelianivti- lor nu provoaca de cit rîsul. Insu,vt d. Take Giani, samsarul cinstit in imita- care, a declarat : La nevoa cred ci vor mal lasa-o vi mat jos. In afaref de aceasta, aurelaanivtit ¢i-aú pierdut toate simpatiile, pe cari pretind ca le-aft avut, in urma per fi- di.ïlor Drapelulul, in cestiunea nafio- nala. Delegatia teleormanenilor De o cam data aceasta este situalia in tabära liberala. Caratteristica aces tel situa f is este zeipefceala vi, pe fie -care zi, ne putem avtepta la curioase sur- prinderf. In afara de nemul fumirile provocate de po'itica guvernulul in cestiunea na- Venalef, mulls liberali aü inceput sä a- gite si nemulfumirile for locale. Intre aceste din urma avent de inregistrat certele dintre guvernanzentalil din Te- ltornzan, Argev vi Roman. In special luptele teleormanenilor injosevte mull pe guvern, caci mfin.e, Duminicef, sosevte in Capitala delegalia acestera compusa din d -nit deputali Procopiii, Bildirescu, State Anghelescu, senatorul Sändulescu Nenoveanu vi assai, ca sa protesteze in contra influenlet d -lui Kirilopol vi in contra prefectuluf. Ott cum va rezolva d. Sturdza acest conflict, rezultatul va fi ca una din a- ceste tabere va parasi pe guvern. Cestiunea dizolvaril Corpurilor Legiuitóre Aceastä situa fie a partidulut ingri- jevte foarte muli pe guvern, ava cä muì f t se gindesc ca singurul remediú ar fi dizolvarea Corpurilor Legiuiloare. Ca dovada, citäm pe d. Gogu Canta - cuzino, care, cu ocazia sosirel Suvera- niler, a spus d lut Tache Giani la Predeal: Dacä nu vom putea merge ava cum suntem acum, vom cere dizolvarea Corpurilor Legluitoare vi cred cä d. Sturdza o va (Aline de la Rege. de vorbä, ca egal la egal, eu (muele» partid liberal !... D -nii Catargiu, Carp, G. Cantacuzino, Ge- neral Manu, Maiorescu, Take Ionescu, nu pot sta de vorbä, ca egal la egal, eu Nacu, Ferechide, Stolojan, Aurelian, Dim. Sturdza, Gogu Cantacuzino si alti Xenopoll 1 Miirturisim cl elucubratiunea Voinfel este asa fel, in cit niel nu stinr ce sä zicem. Un singur lucru putero numal spune : este absoluta nevoie ca Voinfa sä angajeze cu anul un alienist, pentru a 'I ingriji re- dactorii. DIPLOMATII LIBERALI Fiumirea d-lui Tr. Djuvara Cind d. Tr. Djuvara a fost numit mi- nistru la Constantinopol, noi am desteptat guvernul asupra urmarilor acesteï scan- daloase nunirl. Prevestirile noastre s'aú mndeplinit. Situafia ridicelä ce qi-a creiat ministrul nostru la Constantinopol in corpul diplo- matic nedibñcia cu care a compromis cestiunile pendinte, aú hotcïrît chiar pe d. Sturdza sd ia mlísuri mn contra reprezin- tantului nostru pe lingií Sultan, de,vi el este frate cu un membru din cabinet. D. Tr. Djuvara exprimase intenfia de a tua un congediú, Atunci d. Sturdza s'a fulosit de mmpre- jurare pentru a trimete sa-1 fie loczzl pe d. Dli§u. Aceastä procedare e in contra tuturor regulelor, cñ.ci, cmnd un ministru e mn con- gediú, unul din secretan ml fine locul ca mnsclrcinat de afaceri. D. ñ'li,su a fost trimis la Constantino- pot cu misiunea d'a face o anchetá asu- pra actelor d-lui Djuvara. Cmnd a aflat despre misiunea d-lui Ilfifu, d. Djuvara a comunicai d-lui ministru de externe, cä renuntä la congediul sät. D. Sturdza l'a mnvtiinlat mnsa cä nu-1 permite sä revie asupra hotarirel sale si il a poruncit sä paraseascä Constantinopolul. Ast-fel a plecat d. Djuvara silit de la Constantinopol. Din consideralie pentru d. Al. Djuvara, se zice cd guvernul cautá sd caseze pe d. Tr. Djuvara intz'o legafiune, de pildw la Bruxelles. EGAL Lai EGAL Cäldurile aü Irecut, tosta lumea s'a tutors de la bal si de la petreceri, reluludu -sl ocu- patiile; rrumal Voinla Nafionalä este inca sub efectul cäldurilor caniculare din luna trecutä. In adevir, ziarul colectivtst a scris zilele trecute o nostimadä, care nu trebue trecutä Cu vederea. Polemizind eu Timpul, care, cu drept cuvint, a afirmat cä partidul liberal n'are sef, pentru cä autoritatea d -lui Sturdza este contestata, Voin f a spune : «Par tidul conservator are pretentia sä vorbeascá cu marele (chits marele) partid liberal ca egal la egal». Poate ca cititoril nostri socotesc cä gl u- mim. Nu aü de tit sä se convingi el in- §i§1 citind In Voin f a de Jot, 18 c., pag. I, col. II, rind, 28, aceasta piramidal» elucubratiune, esitä dintr'un creer, de sigur, dezechilibrat, Daca ateste cuvinte n'ar fi fosa scrise in chier articolul de fond al foaiel colectiviste, an fi crezut cä avem a face eu o zeflemea In genul celor dirt räposata Jartiera sail alt ziar umoristic de aceeas valoare. Auzi, partidul conservator nu poate sta DIN S7'REINA'TATE Criza ministerialä din Grecia Pe lingä toate celo- l'alte bunätäti, fata cä oa- menil politici al Greciel ail gash de cuviintä sä provoace si o crizä ministerialä in tara nor. In sedinta de Jout a Camerel, guvernul d -lui Rallis venit dupa dezastrul de la Larissa, punind chestiunea de incredere, 20 de deputata aü vo- tat pentru, 93 contra si 43 s'aü abtinut. Acest rezultat ne surprinde puma! fiind -ca s'a produs In Imprejurarile actuale. De alt -fel Camera greceascä era stiut ca -I devotata d -lu! Delyanis, sub care s'a ales guvernul actual; ne- avind in parlament de cit vre -o 25 de partizan!. Revenirea d -lui Delyanis In Atena, dupa ultimele depesi sosite eri, se asteaptä venires Regela!, care se alla la De- kalia, castelul sad In Africa, pentru a aviza. Este greü sä prevedem care va fi solutia Re- gelu! Greciel. Este hotarlt Iosa ca d. Delyanis are eel mal putinl sorti de a sua iaräsl f iuelo guvernulul. In adevar, in mare parte, acestui ori Grecia datoreste actuala sa situatie dezastroasä. D. Delyanis a impins lucrurile la räzhoiü. Dsa in parlament si ziarele sale in tara, ali aprins spi- ratele si aü Impins pe poporul grecesc sä ceara un razboiü ale carul rese urmarl este silit sa lo suporte ail cu ailla rosemuare. TRIBUNA UT ERARA Cazul d -lui Pawlowsky Foarte rea a fäcut d. Pawlowsky, re- cunosc si ea ; dar orlcât as recunoaste-o, iarasi nu me pot multumi sä o constat nuriial. Cazul d-lui Pawlowsky este gray ; merita prin urmare o desbatere mal aprofundata. Sa procedam metodic. Mal tntâiü si 'ntäiü, cine 1-a autorizat pe d. Pawlowsky sa vorbeasca ? fiindca, mal la urma urmelor, d. Pawlowsky, presupunC:nd ca este un om care se respecta, nu putea vorbi, färä o pIea- labila autorizare, de cât in numele d-sale personal, ca Pawlowsky, pur si simplu Pawlowsky. Dar sa meargä d. Pawlowsky si, fara nido autorizare, sa 'sl permita a vorbì ca si cum ar fi fost autorizat, martu- risesc drept ca aceasta n'o inteleg din partea d-lui Pawlowsky ! Eü banuesc ce si-a zis d. Pawlowsky. D. Pawlowsky si-a zis asa : nu sunt autorizat sa vorbesc ; dar mal la urma urmelor, ce'ml trebueste ? pot foarte bine vorbl si fara sa fia autorizat. El bine, iata ce nu pot ea aproba la d. Pawlowsky ; d. Pawlowsky a fäcut rea ca nu s'a ingrijit a avea la timp cuvenita autorizare. Caci, in definitiv, dacìf d. Pawlowsky tacea, n'ar fi vorbit. El ? daca n'ar fi vorbit, ce mare deosibire ? Dar d. Pawlowsky a tinut sa vorbeascá; foarte bine. Atunci me intreb ea : daca tare a tacea si a vorbi nu e nid o deo- sibire, fiind vorba de d. Pawlowsky, pen- tru ce ar fi. o deosibìre, fiind vorba de acelasi d. Pawlowsky, intre a vorbi si a tacea ? Cu sistema aceasta a d-sale, prin ur- mare, d. Pawlowsky poate avea mâine poimaine o alta neplacere : va trebul sä justifice pentru ce, in cutare saü cutare imprejurare, a tacut fara sa fie autori- zat a tacea. Acestea sutil inevitabilele urmari ale greselei d-lui Pawlowsky. Marturisesc ca alaltaerl, când am au- zit ca d. Pawlowsky a vorbit, am avut un moment de indoiala. Desì stirea era oficiala, mal presus prin urmare de ori ce banuiala de partialitate, mi-am zis : Pawlowsky ?... Imposibil. Pawlowsky nu poate fi capabil de asa greseli po- litice. Pawlowsky, pe care de obiceiü, il stiü totl, rezervat, ducCnd prudenta si tactul dincolo de limitele obicinuite, Pawlowsky ? nu se poate. Atunci, nu e Pawlowsky acela ; este desigur o re- gretabila confuzie de nume. Aü trecut doue zile. Sa spun ca ui- tasem detot in vremea aceasta de Paw- lowsky, n'asi spune adeverul. Din când in cand si foarte des, iml revenea in minte : Cum dracu ! Pawlow.sky ! nu crez ! Pawlowsky e altfel de baiat. Dar, in fine... Pawlowsky... Altadata iaräsi gândeam : Dar adica de ce nu Pawlowsky ? Poate... Omul e om.. Omul e supus gre- selil, cu saü fara autorizatie. Paw- lowsky, nu e si el om?... Atunci... i s'a putut intêmpla... si lui Pawlowsky. Tot ïnsa nu 'mi venea sa crez una ca aceasta din partea lui Pawlowsky ; imi ziceam : nu se poate ; trebue nea- parat sa fie vorba de alt Pawlowsky-- cine stie ce Pawlowsky ! Und irisa ieri mi s'a confirmat ca tot Pawlowsky acela este si mi s'a do- vedit ca Pawlowsky a vorbit chiar !Ara a fi autorizat, atunci am zis catre prie- tinul care'ml aducea aceasta grava stire despre Pawlowsky : Daca Pawlowsky a facut asta, a- tunci nu'1 mal cunosc pe Pawlowsky ! Dar 1-ai cunoscut, më'ntreaba prietinul, pe Pawlowsky ? I3a nu ! dar... Cum ?. atunci de undo stil de ce e capabil Pawlowsky, daca nu 1-ai eu- noscut InCiOdata ? Bine, asa e ; nu 1-am cunoscut ; dar, in fine, cum se poate ?... Pawlow- sky !... 1tl spuiü drept, nu m'asteptam la asta de la Pawlow.sky. Ion. Guvern de concentrare Mai probabilä este solutia unul guvern de concentrare. Exista un oro, nu tonnai mare bärbat de Stat, dar destul da bine vazut In cer- curile politice, care n'a Meut parte nid din ca- binetul d -lu! Deliyauis, niel din ace! demisio- nat, si care poate tua foarte bine succesiunea d -lui Ralli. Acesta este d. Carapanos, un vech ü partizan al grupärel tricupisie. D. Carapanos poate Intruni 1n jurul saü al4I oamen! cari, ca sr dlosul, ail scat de cil -va timp la o parte. Asa este d. Deligeorgis. o cotnbinatre ministerial» eu d. 'Zaimis, pre- sedintele Camera!, de asemenea este probabilä. Un singur lucru esto sigur : oricare va tl combinatia, viitorul guvern trebuie alcatuit ast -fel In cit sa »iba doplina Incredere a Ca- more!, adica a conducatoruhrl e!, d. Delyanis. Viitorul guvern va aves de dus la capät trata - tivele pentru incheerea ((ualä a pace! ca si aranjanrentul eu creditoril. Foreign. P. S. 'l'ocmal aculn, am vezut cet crani de gresit eánd me pasionam atAta asupra cazulul d-lul Pawlowsky, In a- dever, eft nu-1 cunosteam. Amicul mea mi-a repetat : In adever, nu-1 cunosti pe l'awlow- s y Nu'l cunosc pe Pawlowsky, am respuns ei.

Transcript of 1 3.t 11.r. AIIeIxIST.A . ntAN t;. It Ft 1 ZAPACEALA COLECTIVISTA · 2018. 1. 11. · Cu asa...

Page 1: 1 3.t 11.r. AIIeIxIST.A . ntAN t;. It Ft 1 ZAPACEALA COLECTIVISTA · 2018. 1. 11. · Cu asa rationament, nu mai e deosebire intre un guvern demn si un guvern slugarnic, nu mal incape,

SERIA. 1I.---ANIIL HL No. 565 Fditia a troia DUMINICA, 21 SEPTEMBRE 1891

NT_TMARUL 10 BAN!1...-

A 1f3c1?vNTAffiIráNTI:I,Ebeep le 1 s,i 15 ale tle-cArel Inn! ai ea pib..esr

tct-d'a-una maintein itw.cure.Iíl la Casa Administrati,+:

tn jaltefe {}i s:;eir1lt4tß prin mandate pu7taleUn an in tara 30 !el ; in stroiaatate 50 lol$ase laut . .. 15 a a s 25 a

Trot (uni . . ti s t:tUu nuraär In streiaatatte 30 bans

13dlaNl;Sí;il`;ïïi.E NU SE INAPOIAlAntAN

RRlRDA CTIAlto, i. STRADA CLhII);NT1Ci Fo. 1

Juaq An YYeetanra :*h 7011Mlñlfa,TO7 %Oi I 41 ,fvti0,e'e itrcití!m .,

buAmfglii,

i iwuliv

raàtltry:i/,$) st _QI sr,: :tas

1 : a , It

t;.;,t..rl Ft

sE yc)í

91,a:ii$cY '¡

-rinitr .N:+.14151 s-p 4,ß

i

ittrtiol hoM

3.t 11.r.

Ni; 3G .,.1:'.i x.:.!'I . . r,

TELEFON

NUM.A.RUL 10 BAN!'' .. " AN[J?ìiQA[E1RILlfzi

In Bucurasti tri judete as isrsimea! tuante I,:Admin)strat.ie

in stroinatate, direct la acaixi+aisirafde ,i '.aWitte oficiile de publiei!áte

An,mciarl la pag. IV . . . . . 0.3lt b. ?ia;/.!- » a a III t. loi ,.a n 3--- F a

Insertiíle si rectarneie 3 lof rtns;4t

ú a 01>txsr vecTs? , t34ÿ han1

AIIeIxIST.A .No. S. SRADA CLEMENT1TsyI 3

ZAPACEALA COLECTIVISTACAUZA SUJOARNICIEI

tre si din fiind in cînd ne batealn,joc de liberali întrebindu -i : «Ceata facut Cu programul de la Iasi ?»

Cinti argumentul s'a tocit cu to-tul, atunci el era demn sa ïncapape Inlinile aurelianistilor. Pentrua plictisi pe guvern, Drapelul pu-blica, eel putin o data pe sapta-mina, un artico! pe tenia : «ce aYI

facut cu programul de la Iasi ?»Nimenl nu mai la in serios a-

cest argument si nimeni nu maicrede in moftul acestá.

Atunci, ce mal leagti, intre dinsil,pe liberali ?

Idealul national, ni se zicea în-tr'o vreme. E drept ca s'a branittime de multi ani partidul liberalcu oare -cari aspiratiuui de marireexterna. Si marturisim ca, daca e-rain convinsi ca nimeni nu la inserios programul de la Iasi, totusicredealn ca macar unul din zece,unul din doua -zeci, dintre liberali,cred in cestiunea nationala.

Ei bine, am socotit chiar noi peliberali mal buna de cit sunt. Nuse gtiseste un liberal, ;t:.1 singur,care sa se fi aratat oln de colt-vingeri, în aceasta chestiune !

Cind il stringi eu usa in ches -tiunea nationala, atunci el itl ras -pund : «Ce sa facem, suntem libe-rali, .

Si fiind -ca cuvîntul acesta nuniai are niel un coprins real sid'aceea s'a si discreditat, in cit ori -ceom cu patina cultura si un dramde minte nu mal pomeneste dedînsul de cît eu dispret, firma li-beralizmului apare in toata goli-ciunea el. Ea nu mal e azi de citformula .salvatoare a tuturor spe-culantilor ce Or sa stea in jurulputerii.

In dosel formulei liberale nu seadapostesc de cil sinecurile, sluj-bele, clientela avocateasca, misitiilesi tripotagiile.

Aci nu mal e loe pentru demni-tate si patriotism.

Prin presa am redus pe liberalila tacere.

Prin conversatil i -am redus la a-ceA rusinos argument :

«Asa este, d. Sturdza a tacutscuze, a savirsit cucare noua umi-lintä ; dar credeti ca el face scuzede buna voe ?»

Cu asa rationament, nu mai edeosebire intre un guvern demn siun guvern slugarnic, nu mal incape,in politico, merit or demerit.

Negresit, nu ne închipuim ca, deplacere, se umileste d. Sturdza. Nicinu ne trece prin minte ca primulnlinistru colinda, in Coate dimine-tile, legatiunile streine si batïnd lausa agentilor diplomatici, le spune:«N'.avetI nevoe pe ziva de azi, deceva scuze, de vre -o concesie oare-care ?->

Nu. Dar cert este ca indata ceUD strain se infabseaza eu o recla-matie lá presedintele collsiliuluI,acesta, fara vorba, se supune.

Apol, d. Sturdza se desvinova-teste, probabil, fata de el insusizicindu -si : «Puteara en sa ma lin-potrivesc ? Puteara en sa declarrazboiti Rusiel ors Austro- Ungariel ?»

Cestiunile externe nu se pun însain termeni atit de simpli. Pots foar-te bine sä nu tact razboiû si sa ca-pep dreptate.

Chut, sub guvernul nostru, s'atras cu ghiulelile într'un vas strain,am fi ajuns in halul d -lui Sturdza,daca, fata de reclamatiile ce ni s'aüadresat, am fi zis : «Nu putem tra-ge sabia in contra Rusiel, deci tre-bue sa cedam ».

AI. Lahovari n'a tras sabia, nieln'a cedat.

E drept ca prin o asa atitudinete expul sa -p pierzi portofoliul, desi se poate sa scape un interes na-tional prin sacrificarea unul mi-nistru.

Aceasta e si singura temere acl -lui Sturdza.

Pentru a fi irisa drepti, se cadesa recutioastem ca presedintele con -siliulul nu e singur vinovat.

El nu e de cît unelta celui malticalos partid.

Haita de diurnistî, lefegil, specu-lanti si samsarl de prin credite,band, slujbe si parlamente, departede a indelnna pe d. Sturdza la unact de demnitate, l'ar sfasia cîndacesta ar primejdui diurnele, divi-dendele on jetoanele for de pre -zenta.

In adevar, ce alt sentiment decit acela al cïstigului tine fuchie-gati pe atesta oameni ?

Programul ? Dar programul dela Iasi n'a fost de tit un expe-dient, de care s'aü folosit, rind perind, liberalil si corservatoril sicare acum a incaput pe mina di-zidentilor.

Vazînd ca it tot plictisim intre-bìndu -i despre programul sor, li-beralil aü intrunit intro buna zi,o conlisiune sub presedintia d -luiPana Buescu, care le -a elaborat unprogram. Opera d -lui Pana Buescuera inepta, nerealizabila, dar isi a-tingea tinta, care era de a turmadiscutia prin un singur cuvint : «A-veln programul de la Iasi » .

Cind aü venit liberalil la putere,el an renegat acest program. Siniel ca. se putea altminterl. Puteanel sa desfiinteze ilnpozitele, sa sus-pende puterea exc'cutiva in tmpulalegerilor, etc ?

Nu. Din acel moment programulde la Iasi a cazut in Iniinile noas-

ATItUBINLA NOASTRA

Cine a recuit discursurile d -lut Stur-dza vi discursurile lut Al. Lahovari, dearum dota, tres ana , cine compara ati-tudinea noasträ in politica externa cuaceea a liberalilor, nu ponte sa nu vazacita deosibire pricepere ,si demnitatee Entre nos vi adversaril nostri.

Chiar presa cea mat pisnzavä fata deconservatori, a trebuit sa recunoasca çaam fost muli mal demnt ça liberalit.

Aceasta deosebire ne scutevte, pe nef,de mulle explicafiunf.

Ceca ce tara voevte sä vtie, o poateafta, de la net, fära sa avent nevoe ane deda la manifesta f iuni zgomotoase.

D'aceea, scandalurile de stradà pecari le dezaprobam alta data, le deza-probefm vi azf.

Ast -fel, suntem consecinft cu net in-sivf, devi, intrebuinffnd in contra d -lutSturdza aceleavt arme de cari s'a ser-vit el in contra noasträ, am putes sei

craint guvernului mute diflcultälf.Presa liberali nu e ansi mulfumitef

ou alit.Interpretirile date de organele colec-

tiviste atuudinel noastre, nu pot invelaansa pe ninzent, córnd vtiut este ci,prin scandal, liberadii ail pus mina peputere.

1,' drept ça puterea ast -fel dobindita,a costal pe lari multe umilirf.

D'aceea, noi nu vrem sa venim ba-nuifi la putere.

Voire ça preeen f a noasträ la cîrmasa fie compatibilä cu o atitudine demnefvi folositoare intereselor 'efrit.

Zäpäceala colectivitilorZxpAceala. Delegatia teleormiine-

nilor. Cestiunea dizols rilCorpnrilor I.elçlnitoare.

Zäpiiceala

0 zäpefceala de neinchipuit a cyprinsdiferitele grupirt din tabära colectivistif.Ultimele evenimente aú avut darul sivchilnbe in mare parte situalia poli-dicä.

D. Dim. Sturdza, care pefrea in ul-timul timp, ea reuvise sa atraga pemai mulft aureliaaivtf, descurájfnd pecet-l'al f I, se vede acum atacat chiar deunit dintre partizanil sai.

Se vorbevte de iminenta demisiune acabinetulut.

Pe de alta parte situalia d-lut Stef-tescu devine din ce in ce mat buna.

Aurelaanivtit cuti inceput sa prindacuraj va nu se sfzesc sa declare, culvrea si-t audä, ca nid gind n'aü sise impace eu guvernul dacä acesta nule ofera patrzt portofolit, läsind sätes-áivtilor doua vi sturdzi,vti!or numat unsingur portofoüü, anume cel al eccter-nel or.

Ridicutele preten f iuns ale aurelianivti-lor nu provoaca de cit rîsul. Insu,vt d.Take Giani, samsarul cinstit in imita-care, a declarat :

La nevoa cred ci vor mal lasa-ovi mat jos.

In afaref de aceasta, aurelaanivtit¢i-aú pierdut toate simpatiile, pe caripretind ca le-aft avut, in urma per fi-di.ïlor Drapelulul, in cestiunea nafio-nala.

Delegatia teleormanenilor

De o cam data aceasta este situaliain tabära liberala. Caratteristica acestel situa f is este zeipefceala vi, pe fie -carezi, ne putem avtepta la curioase sur-prinderf.

In afara de nemul fumirile provocatede po'itica guvernulul in cestiunea na-Venalef, mulls liberali aü inceput sä a-gite si nemulfumirile for locale. Intreaceste din urma avent de inregistratcertele dintre guvernanzentalil din Te-ltornzan, Argev vi Roman. In specialluptele teleormanenilor injosevte mull peguvern, caci mfin.e, Duminicef, sosevtein Capitala delegalia acestera compusadin d -nit deputali Procopiii, Bildirescu,State Anghelescu, senatorul SändulescuNenoveanu vi assai, ca sa protesteze incontra influenlet d -lui Kirilopol vi incontra prefectuluf.

Ott cum va rezolva d. Sturdza acestconflict, rezultatul va fi ca una din a-ceste tabere va parasi pe guvern.

Cestiunea dizolvaril Corpurilor Legiuitóre

Aceastä situa fie a partidulut ingri-jevte foarte muli pe guvern, ava cämuì f t se gindesc ca singurul remediú arfi dizolvarea Corpurilor Legiuiloare.

Ca dovada, citäm pe d. Gogu Canta-cuzino, care, cu ocazia sosirel Suvera-niler, a spus d lut Tache Giani laPredeal:

Dacä nu vom putea merge avacum suntem acum, vom cere dizolvareaCorpurilor Legluitoare vi cred cä d.Sturdza o va (Aline de la Rege.

de vorbä, ca egal la egal, eu (muele»partid liberal !...

D -nii Catargiu, Carp, G. Cantacuzino, Ge-neral Manu, Maiorescu, Take Ionescu, nupot sta de vorbä, ca egal la egal, eu Nacu,Ferechide, Stolojan, Aurelian, Dim. Sturdza,Gogu Cantacuzino si alti Xenopoll 1

Miirturisim cl elucubratiunea Voinfel esteasa fel, in cit niel nu stinr ce sä zicem.

Un singur lucru putero numal spune :este absoluta nevoie ca Voinfa sä angajezecu anul un alienist, pentru a 'I ingriji re-dactorii.

DIPLOMATII LIBERALI

Fiumirea d-lui Tr. DjuvaraCind d. Tr. Djuvara a fost numit mi-

nistru la Constantinopol, noi am desteptatguvernul asupra urmarilor acesteï scan-daloase nunirl.

Prevestirile noastre s'aú mndeplinit.Situafia ridicelä ce qi-a creiat ministrul

nostru la Constantinopol in corpul diplo-matic nedibñcia cu care a compromiscestiunile pendinte, aú hotcïrît chiar pe d.Sturdza sd ia mlísuri mn contra reprezin-tantului nostru pe lingií Sultan, de,vi eleste frate cu un membru din cabinet.

D. Tr. Djuvara exprimase intenfia dea tua un congediú,

Atunci d. Sturdza s'a fulosit de mmpre-jurare pentru a trimete sa-1 fie loczzl ped. Dli§u.

Aceastä procedare e in contra tuturorregulelor, cñ.ci, cmnd un ministru e mn con-gediú, unul din secretan ml fine locul camnsclrcinat de afaceri.

D. ñ'li,su a fost trimis la Constantino-pot cu misiunea d'a face o anchetá asu-pra actelor d-lui Djuvara.

Cmnd a aflat despre misiunea d-lui Ilfifu,d. Djuvara a comunicai d-lui ministru deexterne, cä renuntä la congediul sät.

D. Sturdza l'a mnvtiinlat mnsa cä nu-1

permite sä revie asupra hotarirel sale siil a poruncit sä paraseascä Constantinopolul.

Ast-fel a plecat d. Djuvara silit de laConstantinopol.

Din consideralie pentru d. Al. Djuvara,se zice cd guvernul cautá sd caseze pe d.Tr. Djuvara intz'o legafiune, de pildwla Bruxelles.

EGAL Lai EGALCäldurile aü Irecut, tosta lumea s'a tutors

de la bal si de la petreceri, reluludu -sl ocu-patiile; rrumal Voinla Nafionalä este incasub efectul cäldurilor caniculare din lunatrecutä.

In adevir, ziarul colectivtst a scris zileletrecute o nostimadä, care nu trebue trecutäCu vederea. Polemizind eu Timpul, care, cudrept cuvint, a afirmat cä partidul liberaln'are sef, pentru cä autoritatea d -lui Sturdzaeste contestata, Voin f a spune : «Par tidulconservator are pretentia sä vorbeascá cumarele (chits marele) partid liberal ca egalla egal».

Poate ca cititoril nostri socotesc cä gl u-mim. Nu aü de tit sä se convingi el in-§i§1 citind In Voin f a de Jot, 18 c., pag. I, col.II, rind, 28, aceasta piramidal» elucubratiune,esitä dintr'un creer, de sigur, dezechilibrat,

Daca ateste cuvinte n'ar fi fosa scrise inchier articolul de fond al foaiel colectiviste,an fi crezut cä avem a face eu o zeflemeaIn genul celor dirt räposata Jartiera sailalt ziar umoristic de aceeas valoare.

Auzi, partidul conservator nu poate sta

DIN S7'REINA'TATE

Criza ministerialä din Grecia

Pe lingä toate celo- l'alte bunätäti, fata cä oa-menil politici al Greciel ail gash de cuviintä säprovoace si o crizä ministerialä in tara nor.

In sedinta de Jout a Camerel, guvernul d -luiRallis venit dupa dezastrul de la Larissa, punindchestiunea de incredere, 20 de deputata aü vo-tat pentru, 93 contra si 43 s'aü abtinut.

Acest rezultat ne surprinde puma! fiind -cas'a produs In Imprejurarile actuale. De alt -felCamera greceascä era stiut ca -I devotata d -lu!Delyanis, sub care s'a ales guvernul actual; ne-avind in parlament de cit vre -o 25 de partizan!.

Revenirea d -lui DelyanisIn Atena, dupa ultimele depesi sosite eri,

se asteaptä venires Regela!, care se alla la De-kalia, castelul sad In Africa, pentru a aviza.

Este greü sä prevedem care va fi solutia Re-gelu! Greciel.

Este hotarlt Iosa ca d. Delyanis are eel malputinl sorti de a sua iaräsl f iuelo guvernulul.In adevar, in mare parte, acestui ori Greciadatoreste actuala sa situatie dezastroasä. D.Delyanis a impins lucrurile la räzhoiü. Dsa inparlament si ziarele sale in tara, ali aprins spi-ratele si aü Impins pe poporul grecesc sä cearaun razboiü ale carul rese urmarl este silit salo suporte ail cu ailla rosemuare.

TRIBUNA UT ERARA

Cazul d -lui Pawlowsky

Foarte rea a fäcut d. Pawlowsky, re-cunosc si ea ; dar orlcât as recunoaste-o,iarasi nu me pot multumi sä o constatnuriial. Cazul d-lui Pawlowsky este gray ;merita prin urmare o desbatere malaprofundata.

Sa procedam metodic.Mal tntâiü si 'ntäiü, cine 1-a autorizat

pe d. Pawlowsky sa vorbeasca ? fiindca,mal la urma urmelor, d. Pawlowsky,presupunC:nd ca este un om care serespecta, nu putea vorbi, färä o pIea-labila autorizare, de cât in numeled-sale personal, ca Pawlowsky, pur sisimplu Pawlowsky.

Dar sa meargä d. Pawlowsky si, faranido autorizare, sa 'sl permita a vorbìca si cum ar fi fost autorizat, martu-risesc drept ca aceasta n'o inteleg dinpartea d-lui Pawlowsky !

Eü banuesc ce si-a zis d. Pawlowsky.D. Pawlowsky si-a zis asa : nu sunt

autorizat sa vorbesc ; dar mal la urmaurmelor, ce'ml trebueste ? pot foarte binevorbl si fara sa fia autorizat.

El bine, iata ce nu pot ea aproba lad. Pawlowsky ; d. Pawlowsky a fäcutrea ca nu s'a ingrijit a avea la timpcuvenita autorizare. Caci, in definitiv, dacìfd. Pawlowsky tacea, n'ar fi vorbit. El ?daca n'ar fi vorbit, ce mare deosibire ?Dar d. Pawlowsky a tinut sa vorbeascá;foarte bine. Atunci me intreb ea : dacatare a tacea si a vorbi nu e nid o deo-sibire, fiind vorba de d. Pawlowsky, pen-tru ce ar fi. o deosibìre, fiind vorba deacelasi d. Pawlowsky, intre a vorbi sia tacea ?

Cu sistema aceasta a d-sale, prin ur-mare, d. Pawlowsky poate avea mâinepoimaine o alta neplacere : va trebul säjustifice pentru ce, in cutare saü cutareimprejurare, a tacut fara sa fie autori-zat a tacea. Acestea sutil inevitabileleurmari ale greselei d-lui Pawlowsky.

Marturisesc ca alaltaerl, când am au-zit ca d. Pawlowsky a vorbit, am avutun moment de indoiala. Desì stirea eraoficiala, mal presus prin urmare de orice banuiala de partialitate, mi-am zis :

Pawlowsky ?... Imposibil. Pawlowskynu poate fi capabil de asa greseli po-litice. Pawlowsky, pe care de obiceiü,il stiü totl, rezervat, ducCnd prudenta sitactul dincolo de limitele obicinuite,Pawlowsky ? nu se poate. Atunci, nu ePawlowsky acela ; este desigur o re-gretabila confuzie de nume.

Aü trecut doue zile. Sa spun ca ui-tasem detot in vremea aceasta de Paw-lowsky, n'asi spune adeverul. Din cândin cand si foarte des, iml reveneain minte :

Cum dracu ! Pawlow.sky ! nu crez !Pawlowsky e altfel de baiat. Dar, infine... Pawlowsky...

Altadata iaräsi gândeam :Dar adica de ce nu Pawlowsky ?

Poate... Omul e om.. Omul e supus gre-selil, cu saü fara autorizatie. Paw-lowsky, nu e si el om?... Atunci... i s'aputut intêmpla... si lui Pawlowsky.

Tot ïnsa nu 'mi venea sa crez unaca aceasta din partea lui Pawlowsky ;imi ziceam : nu se poate ; trebue nea-parat sa fie vorba de alt Pawlowsky--cine stie ce Pawlowsky !

Und irisa ieri mi s'a confirmat catot Pawlowsky acela este si mi s'a do-vedit ca Pawlowsky a vorbit chiar !Araa fi autorizat, atunci am zis catre prie-tinul care'ml aducea aceasta gravastire despre Pawlowsky :

Daca Pawlowsky a facut asta, a-tunci nu'1 mal cunosc pe Pawlowsky !

Dar 1-ai cunoscut, më'ntreabaprietinul, pe Pawlowsky ?

I3a nu ! dar...Cum ?. atunci de undo stil de ce

e capabil Pawlowsky, daca nu 1-ai eu-noscut InCiOdata ?

Bine, asa e ; nu 1-am cunoscut ;dar, in fine, cum se poate ?... Pawlow-sky !... 1tl spuiü drept, nu m'asteptam laasta de la Pawlow.sky.

Ion.

Guvern de concentrareMai probabilä este solutia unul guvern de

concentrare. Exista un oro, nu tonnai marebärbat de Stat, dar destul da bine vazut In cer-curile politice, care n'a Meut parte nid din ca-binetul d -lu! Deliyauis, niel din ace! demisio-nat, si care poate tua foarte bine succesiunead -lui Ralli. Acesta este d. Carapanos, unvech ü partizan al grupärel tricupisie.

D. Carapanos poate Intruni 1n jurul saü al4Ioamen! cari, ca sr dlosul, ail scat de cil -va timpla o parte. Asa este d. Deligeorgis.

o cotnbinatre ministerial» eu d. 'Zaimis, pre-sedintele Camera!, de asemenea este probabilä.

Un singur lucru esto sigur : oricare va tlcombinatia, viitorul guvern trebuie alcatuitast -fel In cit sa »iba doplina Incredere a Ca-more!, adica a conducatoruhrl e!, d. Delyanis.Viitorul guvern va aves de dus la capät trata -tivele pentru incheerea ((ualä a pace! ca si

aranjanrentul eu creditoril.Foreign.

P. S. 'l'ocmal aculn, am vezut cetcrani de gresit eánd me pasionam atAtaasupra cazulul d-lul Pawlowsky, In a-dever, eft nu-1 cunosteam. Amicul meami-a repetat :

In adever, nu-1 cunosti pe l'awlow-s y Nu'l cunosc pe Pawlowsky, amrespuns ei.

Page 2: 1 3.t 11.r. AIIeIxIST.A . ntAN t;. It Ft 1 ZAPACEALA COLECTIVISTA · 2018. 1. 11. · Cu asa rationament, nu mai e deosebire intre un guvern demn si un guvern slugarnic, nu mal incape,

EPOCAMundt, daca nu-1 cunosti pe Paw-

lowsky...Sa nu mal vorbini de Pat\1uwsky,

am rüspuus ed.

2. P. S. in momentul din urinä, afluca societatea Presel va tine desearä oIntrunire, la care sunt invitati tot( zia-ristil din capitalä, totl, chiar si acel carinu fac parte din Societate. Se va des-bate la acea intrunire asupra cazululd-lul Pawlowsky. MO duc negresit : dacatot( ziaristil sunt acolo, o sa am norocsa vnz si et pe d. Pawlowsky.

La editia a-treia, amOnunte asupra ca-zulu( d-lul Pawlowsky.

1f .

EPOCA" IM PROVINCIE;Pl l l: l 1,

Primim din Mizil urmätoarea scrisóre:Stimate Domnule Redactor,

Sub- senus.tul, proprietar alegalor In co-legiul I de Camera si al It -lea de Senat,In seara zilel de 15 Septembrie am fostridicat de la domiciliul men de o droae deagenti politienesti si dus in purnni gighionturi la cazarma pompierilor, uncleam font jinut arestat pînä a doua zi,pentru motivul ridicol ca am trecut cutrasura prea repede noaptea pe strada,fiind ambalati cali.

Am reclamat ministrulul de interne, par -chetulul de Buzan, precum si parchetululgeneral, dar stint sigur ca dreptate nu mise va face, din cauza ca aceste pornirlrele ale politie1 si administratiel locale,sunt Incurajate de sefil autoritatilor supe -rioare.

Hegimul teroarel de la 1888 a relaviat,de unde fäcatoril de rele sunt nesupäratIde politic ; hotiile si jafurile se petrec Intea mal deplina liniste. Nol cetatenil defruute suntem arestati si maltratati deviste betivanl descreerati, adapostiti In po-litie, pe clad locul lor ar fi fost de muliIn puscarie.

Sunt tinär si pentru prima oarä ciad amvotat In sesiunea trecutä am votat eu libe-ralil, fiind chiar liberal, fiind -ca cuvintul li-beral mi se pàrea mal dulce si mal aträ-gätor de cit euvintul conservator.

Dar ce deceptiune I credeam ca prin acestpartid sa consolidan si mal mult libertateapentru toti, fu schimb Irma am fost cel d'in-tlin ce mi s'a rapit libertatea de acest ne-trebuic si vitreg partid.

Aceastä falsa denumire de partid liberaleste o minciuna si declar ca pe lingä cä-inta ce am ca am servit pe acestl nenrer-niel eu votul men, al rudelor, si prietinilorniel, de asta -,I mainte nu voesc a mal anzide numele acestor shirr, cari n'ali adus tari!alit In näuntrul cit si afana de cit rusineasi minciuna.

De aceia de azl mainte, atit ea clt si ru-dele mele ne Inscriem si vom da tot con -eursul partidulul conservator, singurul carea apärat demnitatea noastra interna si ex-terna si care niel odatä n'a lovit in liber-tatea individuala.

'fermi, stimate d -le Redactor, cu ruga -minte a da publicitätei aceasta scrisoare ceam onoare a va o adresa, multumindu -vade ospitalitate.

Primita, va rog, stimate d -le Redactor,stima mea.

Ion TudoranMizil, 1897 Septembre 17.

CALATICititoril 1st aduc de sigur amiate cä, in

urma unui raport al faimosulul Stefan C.Joan, mazilitul inspector general al Invata-mIntulul primar, ministrul Haret a Inlocuitpe d. institutor Ioan Plävänescu din Calatila directia scoalei No. 4 de baieti din ace!oras.

La timp am arätat cä aceasta procedarea ministrulul a fort dictate de consideratitpolitice, d. Plävänescu, care a fost 7 jum.sul revizor scolar, apartinInd partidululconservator ; and arätat de asemenea titeran de stupide Invinuirile aduse d -lui Pla-vänescu si cat de pätima§ si pacatos s'adovedit a fi odatä mal mult slugoiul colec-tivist, care raspunde la numele de tefan

C. Ioan, ridicat uude se afiä acum prinstaruintele lui Suveicä din Focsaui.

Mai curind de tit se astepta, Imprejurä-rile ali venia sä dea d -lui I. Plävänescu Cetimai complectä satisfactie si sit dovedeascäopinil pub' ice cat de nerusinati suet coke-tivistiT din capul departainentulnl sicoalelor.

lu zileie de 2 si 3 Septembrie, anul en-rent, san tinut la liceul din Galati, conformregulanientului scoalelor secondare : elaburat de d. P. Poni, examenele pentru adulitere in class I licealä a absulventilor cursulul primar.

L aceste ex mene s'ali prezintat 2Oelevi Jbsolventi a patru clase primare dinGalati, pentru 120 locuri vacante. Ad funt,-tionat la lived patru comisil exaninatoaresi, din alitia candidati, elevü (Nui 1. Pht-vänescu, adicä a acelui institutor pe cared. $tefan C. Ion l'a gäsit abätut de la da-toriile lui, ali fost clasificaff cel d'întiiic.Avem Inaintea noastra tabloul oficial depusIn archiva liceulul din Galati si In frwsteahit aflam : 1) numele elevu!ul ParaschivS. Paraschiv, cu media 9 ; 2) numele ele-vulul l'riscä P., eu media 9; 3) numele e-levulul Pascu G,, cu media 8 ; 4) numeleelevulul Eftimiu Al., eu inedia 8. Tots avestipatin elevi, primis clasificali la liceul dinGalati, ali absolvit cursul primar la slcoalaNo. 4 din Galati si aft lost devil altri I.Plävänescu

Nu Intindem cercetarea mal departe ; a-ceste singure date suut suficiente pentru ada puternica dezmintire alegatiunilor stu-pide din raportul d -lui Stefan C. Ioan con-tra d -lui 1. Plävänescu.

Cu alit mal mult trebue semnalat acestsucces al d -lui Plävänescu, cu cit absol-ventil scoalei de aplicatie de pe tinga scolanornialä din Galati, In jurul carda s'a fa-cut tot d'aurea cam multa reclama oficiala,abia ad putut fi admisi, Premiul I de laaceasta scoalä cu media 9.70 In certificat afost clasificat. dupe examenul de admitereIn !iced, al 73 -lea; iar premiul II a fusi cla-sificat, dupa examenul de la !iced, al 39 -lea.

Pentru lumea, care judeca, deosebireasare In ochi si cu atit mal mare apare ne-dreptatea facutä d -lui I. Plävänescu.

nvFOBar_ATI:11Comitetul central al Ligel va afisa pe

zidurile Capitale!, astazi, Simbata, urma-torul apel :

Cetä f ent !

Trufia si sovinismul luatun noú avint.Tendin f a de desffin fare a tot ce este

viafä rontîneascä peste munft, isbucn.esteazt, din noli, in presa lor, cu oarbä sineinfranatä stäruinfä.

Niel odatä netoleranfa si pornirileagresive ale unul popor nu- s'aii mani-festat cu mat multa patimä, ca acuntin urmä.

Cu o deplorabilä unanimitate adver-sarit cred cä ar fi sosit momentul säasigure lumea europeanä, cd ominis-tinul ar fi strivit si culcat la picioarelefluor lut Arpad.

Romini IRábda-vom not aoeastd insinualiune

untilitoare pentru not ?Suporta-vom not triumful forfit brutale

si al minciunet ?Sta-vom not cu mïinele in sin, cind

maghiarit se laudä cu inäbusirea miscaret nationale, cind Romfnia liberast-ar da consimfimantul et la desfiinfa-rea nafionalitäfit noastre comune P

E cu neputin f ä !Toatä suflarea romfneascä e revoltatä

azl de acest noú atac !Cu tofil sintfirt cä täcerea noasträ arfi o incurajare pentru nzaghiart si o

släbire a luptel frafilor nostri.Credem a räspunde opiniunel noastre

unanime cerindu-vä sä venif l, la In-trunirea nafionalä ce va avea loc insala Hugo, Duminecä 21 Septembre laorele 2 p. nt.

Rominl IVenif t, cäct dreptatea, adevärul sidemnitatea noasträ a tutulor reclama o

protestare solemnä.Veni fi, Oct milioane de frafl ce gem

INSTITUTUL de FETEDORRESCII'

Fondat in anal 188247, Strada Seaunele, 47

Cursurile primare si liceale vor Iucepe la1 Septembrie, Cu vechiul Corp didactic, careIn mare parte este conrpus din profesora dela Liceele Statului.

Programul este acela al §coalelor Statulul.Studiul limbelor franceza sl germana obli-

gatorii de la clasa 1 -a primara, va fi obiectulcuor ingrijira speciale, ala ca elevele, dupäciti -va ant de seoalä sä poata vorbi en In-lesnire aceste douä limbi.

Musica, limba englesa si pittura aunt facultative.

Inscrierile se fac de la 25 August.Directoare, EIIPHROSINA C. C. DOBRESCU

ahaolventli t;ooalel Centrale de fete din Bneurettlil a Qeoalel Regale superloare de fete din Berlin.

Institutul de Domnipare

BOLINTINEANU"Fondat in anal 1874

BUCURESCI. Soseaua Jianu. BUCURESCISub Dlrecllanca D -nel

MARIA ANGIELESCUFata de importanta co autoritatea scolara o

da asta -zi invatnmintuluT privat, reservindu -nipe viitor mal mull parten educativa 3i condu-corea generala a institutului, am ineredintatinstructiunea ginerilor me!, d -lor profesor'' G.Popa si I. Clinclu, earl vor ramal fl secondatide urmatorul corp profesoral :

Pr. G. Flora, profesor la liceul Lazar.G. Popa, licentiat in litere, profesor la liceul

Loar.

In robie a,yteaptä cuvintul vostru, as-leaptä mingYere si ajutorul real.Venif i eu mie cu mare, act vorba 'e

de onoarea noasträ nafionalä.Comitetal central oxecntiv al Ligei culturale

i comitetul national studentese

De vre-o doua Ale, se poule-nertte destpre demisiunea ea bine-tullisri Stasirdza.

Nu se cunosc îusá blue cauzeleacestei tit misiuni.Unil zie ea 41. Sturdza, sim-

tind situatiafalsta In care se afi&,ar avea de gind sa demisionezede 'una voie. Iltentia lui ar tìca sa lase pe ítl. Stittesen in lo-eul lu.i /l-sa s&-lil refaca pu-pas popuiarilate pe cestiuneauationalla, aratind ca ell a desa-probat dilatoria I1Regelnï la Pestasqi d'aceea el n'a tntovaraetit peMajestatea Sa sli n'a inapolat vi-zita contellul t;olucl><osvsky.

Se zicP ius& ca d. Statesca u'arfi disrpns s& lla pnterea, In con-ditiunile de lata.

I)upa o alta versiuue, se zlceea demisia d-lu' Sturdza ar fi odemivic>lne silttß.

Llrcgivtr:am aceste ca sim-ple zr on .i<rï.

Programul pritiairi! M. S. Regelul laIasl, pe care l'am publicat in numarul..ostru de eri, va fi supus aprobarel Su-veranulul.

In acest scop, pritiarul, d. N. Gane,si prefectul de judet al Iasulul, d. V.Gheurghian, vor merge la Sinaia, in cur-sul saaptamine! viitoare.

D. D. Sturdza a dat la Sinaia un prinzdiplomatic, in onoarea contelul de Ley-den, care a fost transferat la Tokio.

Colonia germana din Capitalat de ase-menea va da un banchet in onoarea sa.

Un consiliCr de ministri se va tine inSinaia Dumineca, 21 Septembre, la ora10 jum. dimineata, la castelul Peles, subpresedintia M. Sale Regelul.

Constatasm cas ziarele ungurest( sositeer! se ocupa in termenl foarte amaritlcu toastul rostit de M. Sa Regele laBudapesta.

Egyetértés, de ildan, nu-1 conenteazasin prim-articol, ci intr'un articolar devie-o 15 rindurl, spune ca de sigur acesttoast nu va produce niel pe de parteefectul toastulul Impäratulul jVilltelnt'.

Budapesti Hirlap spune ca «opiniapublica maghiara s'a asteptat la pro-clamarea alianfet Rominiet cu Ungariasi la o condamnare a agitafiunilordaco-romane'.

Afläm ci; directia C. F. R. a primit or-din sit pregäteascä oit mal curînd trenulregal §i vaporul Principesa Elisabeta, invederea apropiatel vizite pe care o vaface M. Sa Regole Carol la Constantinopol.

Toate desmintirile preset ()Ukase incestiunea vizitel Suveranulu! la Yldiz-Kiosknu aú absolut niel un temeiíl.

Tinem sä satisfacem cererea confrati-lor de la Dreptatea, cari ne reclantan orectificare asupra infornratiunel noastreca ad Willis pe d. Szanielewicz la Buda-Pesta.

Dupa cum afirma confratele, in re-dactia Dreptäfet nu exista niel un domnSzanielewicz si e natural ca nid undomr Szanielewicz nu a putut repre-zinta Dreptatea la Budapesta.

Facem cu placere rectificarea pe carene-o cet confratil de la Dreptatea.

Suutem informati ca d. gene-ral Berendel , In urina inter-ventiel guvernulul unguresc, adat ordin httluror comandanti-

for corpurilor de armatti sa pnnaIn vederea ofi erllor ca treciudto Ungarla sail Transilvania sanu mal poarte uniforma tor, tactgrin aceasta agita pe Rominilif ransilvaRicca.

N. S. Regina a invitat tie violonistulungur din Budapesta, d. Eugen Hubay,s:i vie la Sinaia Si sal dc a mal multeserate muzicale la Castelul Pales,

M. S. Regina i -a proniis si un libretde opera ca sä -1 puna pe note.

D. Hubay va sosi in primele zile ale!urie( viitoare, in Capitala.

Ieri l'aia terminal examenele in sci isde hacalaureat.

S'ali prezintat 301 candidati. Dintreacertia, 275 ait trecut examenul clasic,tar 26 examenul real.

Mart( dimineata se va da rezultatulexamenulul in scris, dupa care se va in-cepe, la universitate, examenul oral.

Suntem informati ca pe mosia d-lui S.Gurita, Cimpurile, din judetul Putna, s'aüdescoperit importante gismente de carbunide pamint. Tot In aceeasi localitate s'aü ga-sit si bogate izvoare de (Acura.

De asemenea s'aü deseoperit cärhuni depamtnt In muntil Vrancel.

Terenurile carbonifere din ambele locali-tatT sunt foarte bogate si ocupa o mare In-tindere de pamtnt.

Duminecä, 21;Septembre, va avea localegerea consiliulul de disciplina al ba-roulul Capitalel.

In acest scop, totf avocatil inscrisl inbaroll sunt convocati, In sala de con-sultatil a palatulul Justitiel, pentru a-ceasta zi.

La azilul Elena Doantna s'a inflintat,pe 11110 cele-l'alte sectü, o sectie a me-najerelor.

In aceastä sectie vor fi trecute ele-vele din sectia normalas, lipsite de ap-titudinl pentru studiü.

Sectia mena jerelor va avea cinci sub-diviziunl :

Bucataria, hone, bone superioare, spat-lastorie si servitoare.

De o cam datan, s'ad infiintal sectiilede bucaatanrie si bone.

D-na Roth a fost numita dit-ectoare aambelor sectii.

Cu deschiderea viitorulul an acolar, lafacultatile de litere de la ambele uni-versita t1 din tara s'a infiintat analpreparatoriiís.

Bacalaureatil, cari vor voi sa urmezecursurile facultatilor de litere, vor trecemal intlif prin anal preparatoriü, dupacare la finale anulul scolarvor treceun examen de Inscriere, in facultate.

Numai reusita la acest examen va dadreptul la obtinerea cartel de student.

Anal preparatoriti va fi introdus sila facultatile de stiinte.

In acest scop, la ambele facultaste aüfost numitl cite pattu profesor! confe-rent.jar!.

B i0 OUR!Un prea frumps concert se va da

Slmbatä 27 Septembrie, in sala TeatrululLyric, de catre d -na Anna de Lapommeraye,eleva d -lui Edmond Duvernoy, profesor laconservatorul din Paris.

Dnii E Waterstrat, Flesch si Narice vorda bine - voitorul d -lor concurs.

Duminicä, 21 Septembrie, va avea loeo representatie in sala Teatrulul Hugo, inbeneficiul cunoscutel artiste Fatty trlädi-cesen.

Se va juca Ferneile noastre.Dupa o telegrama din Viena, In se-

dinta de la 18 Septembrie a Reichsrathuluiaustriac, deputatii Bucovinel si-ad formulaspropunerile privitoare la creatiunea unes

directiuni a C. F. la Cernant!, In tocmaiprecunl exista o directie a telegrafelor sipostelor.

Prefectura de Braila a scos in licitatiedarea In intreprindere a treT localuri descoalä rurala.

Totalul lucrarilor se ridicä la suma de67.599 lei.

ITIRI MIRENTE* Afiam cu pärere de raü Incetarea din

viata a d-nel Floarea G. Olangiu, sotia d-lutGhitä Olangiü, decedata ir ziva de 9 Sep-tembrie.

* D. Stefan Desilä a fost ales membruIn consiliul general al judetulul Vaslul, inlocul vacant.

* D. C. Penescu, prefectul de politie dinlag!, a sosit In Capitalä.

Prezenta d-sale e in legatura cu ultimeledispozitiunl ce ramtne de luat, cu privirela cälatoria M. S. Itegelul la Iasi.

.1111,

Criza ministerialä in GreciaAtena, 19 Septembrie. Camera deputa -tilor.D. Balli depune pe biuroü, trata-

tul preliminärilor de pace ; il declara im-povärätor 1ii zite cä ministerul va invocapentru ori -ce justificare faptul ca mijloci-rea puterilor era obligatorie pentru eä ae-ceptarea sa prealabilä se pusese ca primaconditie a unot suspeudttri de arana.

D. Balli nu cere Camerel sä adopte tra-tatul, ci sä voteze o mofiune de Incredere

sä amine lucrärile sale pînä dupa li-berarea teritoriulul. Odatä tratatul pus inexecutare, opera cabinetului va fi termi-nata.

D. Delyannis critica modul cum d. Rallipune cestiunea ; din nenorocir condiliu-nile de pace sunt executorli ¢i tratatuleste impovärätor. D. Delyannis ar dori caministerul sä nu puie cestiunea de fncre-dere, caci Camera nu poate sä la asu-pra-fi räspunderea cabinetului.

D. Ralli depune cestiunea de Incredere,care este respinsä. Cabinetul i i dA de-misia.

Atena, 19 Septembre. D. Balli s'a dusla palai gi a oferit Regelul demisiuneacabinetului, care i -a primit-o. Nu se ftienimio asupra nouluf cabinet.

Toati presa sfarla de ziarele delyaniste,primase eu o inultumire vie eriza minis-terial .

Regele a conferit cu pres7edintele Camerel.Cite -va zit.re de searA recomandä dizol-

varea Camerel.Amicii politici ai d -lui Delyanis, ali de-cis sä nu intre niel o data fntr'un cabinet

Delyanist.Atena, 19 Septembre. Regele a insinr-

cinat pe d. Zaimis eu fortnarea cabinetu-lui. D. Zaimis esita sä primeascá sf declaróeli dadi va forma cabinetul, va lua oa-meni non!.

1)I 1K:In,s1DIN CAPITALA

Accident nenoroclt. Un accident ne-no'ocit s'a intimplat er! dupa amiazi in stradaSft. Stefan 8.

Carciumarul N. Ionescu, voind sa eurete cite -va butoae de spirt. a turnat pucioasa aprinsain unul din ele. la momentul rind pucioasa afost introdusa in vas, butoiul a facutj explozie,ranind destul de gray pa circiumar la fata ,ila miini.

Dd

Sinucldere. Ni se comunica din Pite,ltica alalta ail, lecuitoril comunal Urluevti - Babeni din ,judetul Argev, ail gasit, pe margineapirlului care surge linga sat, cadavrul femeiiDumitra Radii Telav, din area comuna.

In urma cercetarilor (Acute si dupa semneleadinci pe cari cadavrul le punta la gat, s'acon'tatat ca Dumitra iii curmase singura zileleprin strangulare.

Parelitul rind avizat despre aceasta a auto -rizat inmormintarea cadavrulu'.

Crima din Rago va. Prefectura de Me-bediuti a telegrafiat era prefecture! polities Ca-pitalel, ca in ziva de 18 curent o trims oribilas'a savirait in comuna Ragova din acel judet.

Locuitorul Velciu Baloic, din atea comuna,in urma une! discutiunl violente ce a avut cusocrul saín Dulnitru Istodor, a loaf o secure dincasa cu o puternica lovitura i -a crapat capulIn dona, ucigindu -I pe loe.

I. Clincin, licenticl in litere vi filosofie, profla liceul Lazar.I, drama licentiat in litere si filosofie, prof.la liceul St Sava.D. Ghimpa, licentiat in stiiutele fisico - chimico,

profesor la liceul Lazar.Lt. Paul Angelescu, absolvent al ,cooler deartilerie ?i geniü.N. Colceag, licentiat In litere si filosofie, prof.

la gimnaziul 5incai.D -na Ivascn, licentiata In vStiintele naturale,

profosoara la externatul secundar No. 2.Viet. Biiläcescn, licentiat in drept.St. Enáchescu, licentiat in litere.D -ra Maria Ionescn, licentiate in litere, prof.la asilul Elena Doamna.G. Bogdan- Duicä, licentiat in litere.D -ra Eng. Economa, licentiate In litere.I. Georgescn, licentiat in drept.N. Gama. profesor la been! Sf. Sava.N. Clincin. student in medicina.D -ra loanid absolventa a scoalel secundare

din Craiova, institutoare.N. Petrescn, absolvent al vcoalei normale de

institutor!, institutor la s;eoala No. 27.Pentru limbile strenne franceza, germana, en-

Siena precum pentru dexteritati am angajat 14profesoare streine. Medical institutului esta d -1dr. Itautzaiu.

In anul acesta elevele externe ,si servi- inter-ne se vor putea bucura de avantagiul, ca pedinaintea institutului circula o linie de tramway.

luscrierile ali lnceput deja si vor continuaconform ultimel circulari ministeriale numaipilla la 15 Septembric.

Institutul de bäeti Gr. CobâlcescuBRAILA

sci, Strada 15f. Nlcolae, *5.Cursur! primare liceale. Se prinlesc elevi

intern!, semi - intern! extern!.Prospecte se trimit la cerera.Inceperea cursurilor la 1 Septembre.

Director, G. M. Maeedoneseu.

EDUCATIUNE HIGIENA DISCIPLINA

LYCÉE FRANÇAISPIIB SUB PATRONAOIIIL OEICIAL ALLEGA. "IUNEI FRANTEI

Str. : Scaunelor, 45 (casa Fleva)

Direttori: D-1111 LÉAUTEY sii LOLLIOTCLASE PRIMARE OIMNASIALE

INVXTXMINT CLASIC QI REALconform programelorStatulul român >gi Statulul francez

Materiile luvatamtntului romín vor fi pre-date !n limba Hominä. Materiile Invata-niintului trances vor fi predate in limbafrancesa.

Limba francesa si germana sunt obligatorldeja din clasa I -a primara.

Limba francesa, impusa cu usurinta tutulorelevilor, deja in primul an al presentel lorla liced este limba cea mal lutrebuintata,atit In raporturile elevilor cu directiuneacit si In relatiunile lor zilnice : la masa, inplimharl si in recreatil.

Pentru ori -ce cerere de prospecte, infor-matiuni si Inscrieri, a se adresa : la

LEGATIUNEA FRANTEI, Str. Biserica Amaeisun la

LYCÉE FRANÇAIS, Str. Scaune1or, 45.Liceul se deschide la I-iù Septembrie,

iar curaurile oficiale anulul colar 1897 -98vor encepe la 9 (21) Septembrie 1897.

De dat in ex Ioatare Al aralip padurea

tar deGolé-

sca situata la 7 kni. de gara Schitu Golest!, coin-pusa din '!9 stejar ¢i Sie fag, virata 80 an!. n-tindere 400 pogoane. Pentru detali! a seadresala G, Nanu, proprietar, Cimpu -Lung.

,,otDeDeh46\).- Fon.d -at In 11.387 .ivi

ßEr I A § I' 4 G.

NU, 8 (Cague

Acest institut se imparte in doua sec-tiun(: SECTIUNEA PRIMARA si SEC-TIUNEA LICEALA.

Un corp profesoral, ales printre ce!mal buffi institutor!, profesora si prepa-ratori, va preda cursurile prevazute inpiogramele Statulul, pentru sectiuneaprimaran.

Elevil sectiunel liceale vor urma cursu-rile liceulul national, sare se afla alaturlsi in institut vor gasi intretinere sj cre-stere perfecta ; preparatori, alesi cu In-grijire, vor pregati lectiunile zilnice im-preuna cu elevil. Aceastä sectiune s'areorganizat spre perfectionare.

Limba francesa si germana se vorpreda cit se poate de serios sj intr'unmod metodic, de castre profesora Ti pe-dagoga, clasati printre ces mat de seaniain Franta si Germania.

Muzica, alit cea votala cit si cea in-strumentala, precum ri desemnul si celel'alte arte de agreinent, se invata cu celmal buna maestrl.

Inscrierile incep in 15 August si tinpina la 1 Septembre st. v.Pentru ori -ce lämurire, a se cere brogura

explicative a scoalei, care se va trimeteimediat ; adresa sä fie data in mod destinde cite! §i de lämurit. IIRICFIUNEA.

Liceul Nou de domnipere(Anal al VIII -lea)

Autorisai oficial, sub Directiunea

Doanineìí G. H. LOLLIOTStrada Fântânel, 18. Bucuret}tI.

Cursori primare, cursurl secundare, cla-sice si moderne. bimba francesa este obli-gatorie pentru toate elevele futre ele, Inrelatiunile lor zilnice Cu Directiunea si culnstitutoarele.

Cursurile Incep regulat la 9 (21) Septembre,iar Inscrierile se fac chiar da acum.

Institutul de bäeti Eniu BälteanuBueurestl. Str. I'intulul, No. 6.

Autorisai de onor. Minister cu ordinul No.38113!9334 din 4 Iulie 1897.

Acest institut coprinde: curs primar, liceuclasic ,i real cu 7 clase, preparatiunT de baca-laureat, etc.

Se primese elevi intern'', extern! eri semi- interni.Cinc! minute departare de liceele : Mate! Be-

sarah, Mitial Bravul, gimnasiul *bid vi scoaleleade convert.

Inscrierile se Inca)) la 1 August, la ori -ce or*Prospecte se trimit la corers.Proparatiuuile de corigenta lucep la 15 August.

Director, DEH. M. PIPEIK'UPrufeor, lioenlit in alolegte.

Doctorul AL. COSTINIUMedic de Spital

Boale de copi!. Boule de Git, Nas si UrerbeConsultatil, 5 -7, Str. Flatlnel, 48.

Page 3: 1 3.t 11.r. AIIeIxIST.A . ntAN t;. It Ft 1 ZAPACEALA COLECTIVISTA · 2018. 1. 11. · Cu asa rationament, nu mai e deosebire intre un guvern demn si un guvern slugarnic, nu mal incape,

E P O C A 3

Criminal:], disparut imediat dupa sdvtrsireaeiirner, este eautat cu aetivitate de catre auto-ritatile locale, cire In neelasi time, an dit tde-granle In bate directiunile pentru priuderea lui.

DIN STREINATATR

IIn nod' Iancu. -La redae la Tidin Sabia s'a prezintat, zilele lrecute, un bravOran din StrezaCirtisoara (comit. Flignras),Joan Bucurenciú, un barbat vomit si chipe$, oadevarata figura de Romtn.

Venit -am sa ved pe presedintele nostru,dr. Ratiu, a zis el.

Am depauat eu el mal multe din cele alenoasire necazurl si duren, asa cum numal Ro-mínul o s'ie face, ciud, e eu .de -al nostri.. Ne -aspus, antro apele, ca a citit biografia lut Iancusi a plins de durera si nimia, alit de tare 'I anniscat povestirea nonorocirilor petrecute demarele eroa.

Am si ea un Iancu ne spune deodatataranul. lin baiat al mea, de u1 si 6 lunl. Sevede de pe arum aprig si strajnic puiú de Ro-min. De aceea l'ain s botezat Iancu Patricio.L um Kafurisit» sa fie ca Iancu ! a sfirsit ta-ranul, inccat de jale, aceontuind eu durerns sideosebit hoteles vorba Rafurisit ».

Dea Domnul, ca multi asemenea bravi Rn-minl sa mal avem noi, dar mai ales, inca nnIancu I ..

Princesa Chilnay Din Port -Said seanunta cPolitie el Coloniale», ea princesa Chi-may, d -na Clara Ward, insotita de Rigo, a sositpe bordul vaporului german, venind din Genes,in ziva de 4 Septembre.

Princesa Chimay pornise spre Japonia, dar,in urma une( iudispozitiunT, s'a oprit in Port-Said, iar de aid va pleca spre Cair,unde vasta mutt limp.

La sosirea ta Pert -Said a princeseT, o nlul-time de fotografi s'ail prezintat ca sa la por -tretul acestul princese, care a facili alita sgo-mot in lume eu fuga sa cu Rigo, frumosulLigan.

COMEHTICTIA DE GUISE(prin fir telegrafie)

Illtimele ptir7 de la bursele din sträi-nälale

New -York : Grit prompt `;a scaderetermin Mal -Iunie 91ferrosustinut

s 10 cent. scadere

LondraAnversParis

Viena : RedeschidereGM de primft-vara

s toamnaOPäz >. prima-varaSec. A A

» toamutiPorumb Mal-Iunie

» Sept.Octoul.'l'endinta t'ermä.

fl 11.48>, 11.70» 6.53» 8.70>, 8.72

5.38» 483

ceo.

Inchidereft. 11.58> 11.75>, 6 56s 8.72

8.755.38

> 4 84

Depesilt; de azi

(Selviciul Agentiei Ramble.)

Viena, 19 Septembrie. Bugetul pe 1898a fost depus pe biuroul Reichsrathulni. To-talut cheltuelilor se urca la 715.920 827 fio-rini, adita 26.776 126 fiorini mal mult deeitIn 1897. Veniturile se urta la suma de719.900.282 fiorini, adita eu 30.745.143 fio-rini mal mutt decit In 1897.

In expunerea sa, ministrul de finaute re-leveaza ca dovada cresterii Creditulul Aus-triel, cursul favorabil al rentelor amottisa-bile, din care parti marl sunt plasate InFrancia, C ->rmania si (liar In Suedia.

Excedentul budgetulul de 3 900.000 flo-rinl se va reduce probabil la 900000 nu-mal, din causa cheltuelilor comune. Mini -strul spera ca marea lucrare a reforme(impositelor se va termina In curind (a-plaus").

Deputatiti centrulul propon creares une(toril de onoare parlamentara.

Rambouillat, 19 Septembrie. Preeedin-tele Republicel a numit pe d. Lépine, gu-vernator- general al Algeriel.

Budapesta, 19 Septembrie. IntparateasaElisabeta a sosit de dimitleata.

Constantinopol, 19 Septembrie. Contra-riu stirel data de Corespondenfa Politica,ministrul de rllzboiil declarü ca nu se valibera niei un soldat al armate( de ope-ratÿiuni, mainte de semnarea tratatulul depace definitiv.--- ---ar a-+ --RrNï NFORMATVM

11I1ilcarea natioualüLa întrunirea de mïine, convocata de

Liga, vor participa ,i delegafii secfiuni-tor din fard ale Liges, cu drapele.

Ziarele din Budapesta înregistreazei culitere caracteristice ptirea ca higa ,vi stu-denfii aü convocar pe miine un meetingnationalonal pi exprima speranta cil d. Stur-dza va . t1 sñ la mlisurl In contra curell-tulul soli -m'+glisse.

* *,a

Ofi'ciosul Reichswehr din Viena vorbinddespre vizitet de la Budapesta pi despre,nipcarea nafionala ce s'a pornit in Bu-curepti, statuette pe itnguri sei se alienecu cele tres milioane de rolnini din Tran-silvania si Ungaria in stapfnirea farii,car: ast -fel ronnfnii cu ungurii ar formao real¢ majoritate in contra Slovacilor,Rutenilor pi Sîl'bilor, cari in definitiv nuurtnáresc rte cit nunfai utopiile panslave.

'Asetnenea alianfa, spune Reichswehr,ar fi cu atit mai mull de consiliat, caungurii s'atit putut convinge deja ca nupot sa tnagheriseze de toc pe toc pe ro-tnini, de ocre -ce poporul romín e un element trainic pi de cultura.

cYr'o cinol -zecs de deputatl romînl sicite -va locurl in administratiunea taritar fi de -ajuns spre a scspa politica in-terne a Ungariel de o mare grentate)).

D. G)1. Secapeanu, *profesor in Tulcea,ca (oat ziarist, ne trimite cite va rindurilie felicitare pentru aatitudinea vrednicacl intregei prese budttreptene faf d de invi-tarea ziariptilor magliari..

Insusl d. Eugen Ststescu desaproba,in termenil cel mal energici, ccnduitad -lui Sturdza In chestia nationale.

D. Stätescu, vorbind Cu un fruntas li-beral asupra ultimelor evenimente, s'a ex-primat aproape in urmatoril terment :

Se pare at d. Sturdza nu stie ça nnse pot tine doul pepeni într'o mina. D -saar fi trebnit sa stie cA modal cum a a-gitat chAstfunea nationale nu se potri-veste de loe en politica externa ce ur-msm. Ceea ce a facut d. Sturdza nueste o grecale de oui politic, ci o curata.prostie.

Dupa informatil ce primim din Iasi,M. Sa Regele va fi glizduit, cu prilejulvizitel sale In acel oras, In localul co-mandamentulul militar al corpulul 4 dearmara.

Prin testamentul defunctulut V asile7'acu din Iasi s'a lasat epitrupiel bisericelSft. Haralambie, din acel oras, un imo-bil in valoare de 2:,.000 lel.

D. Alex. Cozinski a lost numit direc-tor al polities din 'l'ulcea.

D. doctor Felix, directorul serviciululsanitar superior, pleats asta seara laViena, in urma unui concediu de 1

zile, pentru cäutarea sanatatei.

In urma unui conflict izhucnit lutre pre-fectul judetulul Dolj, faimosul lulian Vrä-biescu, si directorul sat, d. Locusteauu, a-cest din urmä si-a dat demisiunea din pos-tul ce ocupa, pe ziva de I O:;tornbrie.

Desgustat de mizeriile ce i se fac, d. Lo-custeanu a cerut retragerea drepturilor salela pensiuue.

Pe ziva de 1 Octombrie, d. Argiutoianu,dirigintele oficiulul telegrafie, si d. N. Cous-tantinescu, dirigintele oficiulul postal dinCapitald, vor fi Inaintati inspectora de eir-cumscriptie, au locurile remase vacante priademisiunea d -lor Floru si Chiritescu.

Angina difterica bîntuie cu furie incomuna Ivestl, jud. Tecnciü.

De la inceputul lune( Septembrie sipilla art, numal in spitalul rural dinIvestl, s'alii facet 21 de injectif cu se-rum anti- difteric.

Pentru ziva de 22 curent este fixate,inaintea sectiunel Ill -a a tribunalululIlfov, infati;area procesulut camata-rilor.

In conformitate cu legea cladirilorscolare, la toate prefecturile din tara,s'ali fnceput licitatil pentru arendareapeminturilor rolare si bisericestl.

lIîi1><e, Duminicil, Epocava apare, ca de obieeitii, irtres odi i>tlni.

La cditia a IlI-a vornda completa dare de sea-m& a fntrunirei convocatà,in sala Hugo, de Liga Cul-tllraltl.

Un confrate iesan anunta ca locuito-riJ din judetul Iasi', cari an suferit deinundatiite din prima -vara aceasta, vorinmina M. Sale Hegelul, eu prilegiulvizitel in capitala Moldova, o reclamatie- -prin care vor arata, ca nu li s'alidat ajutoarele fagaduite de guvern, pen-tru reconstruirea caselor tor, distrusede ape.

Asta if consiliul comunal tl orasululBacan, va procede la a'egerea untilprimar In locul d -lut Leon Sachelarie,limit prefect.

Noul primar va trebui sit nu iasa dincuvintul d -lut Sachelarie, de aceea-dupa Coate probabilitatile -va fi alesactualul ajutor d. Iamandi, omul sail def ncredere.

Dupe curo se stie, faire Condit ilepuse de d. Sachelarie, pentru priwireaprefecture(, a lost si aceea de a i selasa mina libera la primarie.

Ultintele numirl facute de ministeruljustitel din Viena, in magistratura Bu-covina, ail rrodus o mare nemultumireprintre Rotting.

In afars de cite -va numirl de Ronlfni,(acute la flute lunel August, de astadata nu s'aü numit de eft Ruteni siEvrel, in dispretul drepturilor castigate$i a cererilor fecute de candidatil i-o-urin>' Centre rominests, ca Sadagura,Rädautl, Vijnita, Siret, etc. an fort Im-panate Cu magistral- strain( de limbssi nationalitate.

linprejurarea aceasta a produs o vieagitarle printre Roniluil bucovineni. Dupacum ni se scrie din Cernautl, clubulFont's din capitala Bucovina este decisa interveni la ministerul justitiei dinViena, pentru a protesta contra numi-rilor facute.

In special numirea adjunctului Cons-tantin Zenta, Tutean de nationalitate,la Siret, a indignat pe llomini.

Ni se asigura cä grave ueregularitätl s'arfi petrecut eu prilejul coneursuluf pentrucatedrele de ntatemateci de la scoalele deagricultura din Roman, Slating si Arniesestl Ialomita.

Connisiunea avea ordinul de a protege peuuul dintre actualil suplinituri si In acest

stop, ea a tnceput prit: a Inlatura pe tollcandidatil eu cunostinte serioase.

Mai intfiü a eliminai pe dour Rotnini dinTransilvania, sub pretextul ca sunt streini.Amindoul aceetl tinerl sunt totuel absol-venti al scoalel de agricultura de la Ile-rastrat. Statul a cleltuit eu educatiuneator, tormal In scopul de a se putea foloside culostintele 1or si astazl, el se väd In-Iaturati de la concurs, sub motivul cä sentstreini.

Sicanele comisiunel ad mers si mai de-parte. S'at pus chestiuul, In afar¢ de pro -gramol publicat In Dionitorul Oficial, pinastud, in cele din urma, toti candidatil amifost respinsl.

i sit se noteze ca, printre el crag tinerlcu cunostinte Intinse, absolventl cu studilserioase al ecoalei de la lferaslrat.

Vor azisla, ca delegatl al guvernululr'omin, la congresul pentru combaterealeprel, ce se tine, In Octombrie a. c.,la Berlin, d-nil d-rI V. Babes, N. Calen-deru si Paul Petrini.

In acelasi congres, d. dr. Petrini-Ga-lati va reprezinta Eforia Spitalelor Ci-vile, iar d. dr. N. Georgescu primariacapitalei.

De la un fruntas romin din Tulceaprimim sosrea cA rechemarea primaru-lui Mircea Petrescu si numirea comisiu-nel interimare, in care pentru primavara figureaza si un profesor de la gim-naziü, a fost salutata cu bucurie de ro-mini si de tel - l'ait( cetatenl, cars apre-cieaza opera de progres savirsita deStatul romín in ateste parti ale tarit.

Lotul de 50.000 leiEri, seara, a sosit Ll Capitala taranul Va-

site Domeulz, clstigatorul lotulul de 50 000lei, Insotit de fiul site si de perceptorulErdes.

Afacerea eu furtul biletulul clstigätor n'afost de eit o simplä farsa, pe care IlotarulcomuteJ Cuza-Voda, a fäcut-o perceptorululde necaz, ca nu poate el sa insoteascä pefericitul cistigätor In C ipitalä pentru a be-neficia si el din eel 50.000 lei.

In adevar, taranul Domentz s'a adresatperceptorului, de la care si cumpárase bi-lefele, pentru ca sa I spline daca a clstigatceva si In urma raspunsulul aeestuia, cael este clstigatorul lotului cel mare, a ru-gat pa perceptor sa '1 Snsoteasca plait lnBucurestt ca sa Incaseze suma.

Notarul comunel, care era de fata s'a o-ferit el sä mearga, dar Domentz a refuzatdeclariud, ca trcbue sa ia pe perceptor deoare ce el i-a vindut hiletul ctstigator si desigur si o parte din norocul lui l'a ajutatca sä cfstige lotul cel mare.

Furios ca nu poste profita Itimic dili a-ceastä afacere Insemnata, notarul anuntaprefectura, cä perceptorul a furat biletulcistigator de la taranul Domentz. ln urmaacestui denunt, prefectura .de Roman a dattelegrame in toata tara pentru dovedireaposesorulul biletulul eu 216.450.

Dupa ce a sosit telegrama la politia dinCapitala, s'at prezintat In persoana si Do-mentz eu perceptorul, istorisind cazul.

Aceastä f I1sä a notarulul, a facut peDomentz sit mai tntlrzieze o zi cu tncasareasumeJ cisligate, pinä ce prefe aura de Ro-man va räspunde telegramei politiei princare se cer detalil asupra afacerel si asu-pra pelsoanclor lul Dumeutz si a percepto-rulul lardes.

Bilantul general al Creditulul Ag: ¡colpentru anal 1896 se Incheie cu totalul de24 393,379 lel activ si pasiv.

Beneficiile neto se Tidied la suola de1.420 305 lei, din cari 142.050 lei voi servila märirea fundulul de rezerva al Credilu-lul Agricol, iar restul de 1.278 274 lei sevor versa In casa S'atulul.

Conform art. 3 din legea vinzalil bunuri-lor Statulul, Creditul a fdcut si Imprumu-turl pentru stabilirea satenilor, Sn comuneledin nog formate.

Totalul tor, Impreuna eu operatilinite ceaft necesi tat, se ridica la sure a de 1.084,949 lei.

SPECTAC OLE

Teatru de varietáti Ilugo. Siagiuneateatrulul de varietatl de la stabilimentulIlugo se va deschide la 25 Septembrie euun program foarte variat.

Artistele si artistil eel mal rrputat( allfost angejltt pentru a delecta publicul Ca-pitalei, nutre artiste citdm pe dora PaulaBrebion do la Folies Bergeres din Paris,d -ra Cai-mellcita, rivala artistel Otero, bi-roneasa d'Avisard de la scoala din Paris.

Sala teatrului este relnoitä eu desävfr-sire, iar restaurautul s'a incredintat diree-tiunel until reputar restaurator francez.

SPORTAseara at avut loe In continuare, la Velo -

dronlul de la Sosea, interesantele curse debicicleta si tatidem eu championil strainl.

Iuta re-zultatele :Cursa \'. Biciclete.Répeellage, 2000 me-

tri (6 tururi). Au eeit : 1) Nitulescu ; 2) Mi-haescu ; 3) Pitcher.

Cursa VI. Biciclete. -1000 metri (3 tururi).Ad eeit : 1) Cantili ; 2) Bradeanu ; 3) Stavri.

Cursa V'II. Biciclete. Amatori. 2000 metri(6 turur)). Au eeit : I) Tomescu ; 2) Tremel.

Cursa VIL Seria I. Tandem. Profesio-nista, Internationale. 2000 metri (6 torturi).AO esit : I) Pasini eu Tomaselli ; 2) Mi-chelet cu Neppel.

Seria Ii. Tandem. Ali alegat : Lurion euHeller, Max eu Mihaescu, Pucier cu Nitu-lescu. La al 6 -lea tur, Inir'o goanä vert'-ginoase, cauciucul de la tandemul Lurion-Heller, a plesnit si i -a rostogolit de la vi-ragit pinä In josul pistel. I,urion s'a alescu cite -va contusiuul serioase, din carecause, n fost transportat pe brate si pan -sat. Heller s'a sgariat nomai la genunchi ;daca nu se lntimpla acest accident, prove-

nit numal'dirl neglijenta, de sigile ttä acestidoni calupioni ar fi eeit cel d'tuttit.

Din cele -falte doua echipe, at evil: 1)Max - Mihaescu.

Cursa IX. N'a avut loe.Cursa X. Biciclete. Fond. Internationale.

Profesiouistl, 20 kilometri (60 tururil. Din7 as esit: I) Tomaselli ; 2) Max ; 31 Nep-pel ; 4) Nitulescu.

Maine Duminictl 21 Septembrieora 4 p. in.

va aves loe la Yelodromul Itomiln de pesoseaua Kiselefi, rondul 11

Un MATCH de 1000 leinutre celebrul biciclist vienez LITRION sicalnpionul ca -e va clstiga marele premili Bumresti, de 2.900 lei.

La alergarile de mime vor fi Inca 7 curse deeel mal mare interns. Va fi Finala eu bici-elate spre a elstiga marele premili BucurestI.

Flnala cu tandem spre a castiga 1laarelepremili al Tribunelor, de 4000 lei.

Cursa pentru Chaluplouatul Itolululei.Invingatorul va fi proclamai champion si vaprimi o medalie de aur.

Cursa de 30 tururi pe tandem, la care vorlea parte toti campioni' sträiul.

Pretul locu"ilor: Loja I, 25 lei ; loja II, 20lo`; slat I, numerotat, lei 3,50; stai II, lei 2,50;in mijlocul Velodromulul 1,50 si galeria 1 lea,

Blletele se afla de vinzare deja de arum laadnninistratia ziarulul «Universul.'

BIBLIO(It4FIEA APARUT:

Curs de Aritmetica raticnatáEdifia II

deSt. Stoilceseu

Prdfesor de Maiematice la liceul Lazar"PARTEA 1I, pentru class III secundará.PARTEA I, pentru cl. Il secundara, va

apare la 15 Septembre, iar Aritmetica prac-tice pentru cl. I secundara va apare la 18Septembre.

Institntnl de EditaraRALLAN si IGNAT SAMITCA, CRAIOVA

A apärut pi se aflä ele vinzare la toatelibrariile din fard:

Dictionarul FRANCEZO -ROMANde MARIU I}AINEANU

Autorul a iutreprins pualicarea acestul Dictio-nar, eu toate ca exista patru mar vocha si donarecente, fiind -ca a crezut ea mal aunt progresede realisat, cl mal ramine de facut in acest geno lucrare mai exacta, mal concisa, dar cuprin-zaroare, in sfirsit mai sistematica, care sa ras-punza Cu usurinta la toate necesitatile. In aceastaprivinta, Dictionarul nostru nu seamAna cu nicrunui din dictionarele franceso- romine publicatepina asta -zi.

EI cuprinde toato cuvintele- vocabularulul fran-ces, chiar si acelea pe cari Academia francesainca. nu le -a admis. Credincios principiulul dea nu da niel un euvint neohicinuit in scoalel siin viata practica., autorul a omis un mare numarde termini, Cu dosavirsire lnveehitl san cazutide molt in uitare, precum si exdresiuni din argot.

Dictionarul adresindu -se mal ales elevilor descoli secundare, s'a dat in parantese, casurilepositive, e'imologia cuvintelor, indicata pe scurt,prontcnfarea exceptionala, precum si formaleneregulate ale verbelor.

Autorul a eautat mar ales a fi concis. Fie -carevorba sali nuanta de sens e redaia prin un sin -gur termen corespunzator in limba romina, foarterar prin doua, ceci a gramadi zece sinonimepentru unui e a produce o confusiune superflua.

In privinta terminilor techniel, cari ocupa oparte asa de importanta in viata practica sichiar in scoala, dictionarul nostro, nu numal cale -a oferit o larga ospitalitate, dar Inca lea Insotitdo explicatiile loe, explicatif scorte dar precise.Flora si Fauna sont si ele bogat representate.

Idiotismele find de mare impertauta, autoruls'a silit a le reda, pe cit 'f -a stat in putintd,pi in corespunzatoare romane. Aceeasi procederes'a urmat pentru un mare numdr de proverbe.

In sfirsit, pentru o mai uaioara cautare, s'aintrebuintat tren felurf de carattere : compactepentru vocabular, drspte pentru partes romi-neascd si cursive pentru exemplele franceze siconjugarea verbelor.

Cu toate imbunatatirile introduce, Dictionarulfranceso-rornin nu contino de c1t 705 pagina pe2 coloane. Prin continutul si prin executiuneasa, el va corespunde. speram, cerintelor scoalelsi publicului la care se adreseaza.

PANT (BILEI exemplar brolaal . . . 6 ter,i legal ile pinzer e lei'.

EDITORA.

At aparutsi so alla In depozit generalnumal la

LIBRARiA LA BISERICA ALBARucurefti, Catea Victories, 85

urmatoarole carts:TH. D. SPERANTIA

1. Cure practic de entire Yt recltalinnr pentruel. I secundara, 1,20.

2. Cars practic de compoettiuor, citare 11 recita -liant pentru cl. Ii secundara, 1,60.a. Curs practic de compoeltinni, citlre en li-

t ere ciriliano 11 recital IxanI pentru cl. Ill seoun. 1.40.4. fors prnctic de slit , i compoaltiuni pentruel. IV secundara, 2.

5. Grauxatica latini pentru cl. I secundara.C. needote, vo 1. I (editte de lux).'1. Omer Intlnerit.

Dr. URECHIAEleu.ente de lgleni (ediiie noun). Lucrare aprobata

de ministerul tustructiunel public.) pentru usul 4roalelor se-secundare. Prolul 3 lei 60 ban(.

O. G. BUZOIANU1. Elementele de geogralle pentru el. I seound.2. Continentele (Africa, Asia, America ql Oceania.

Vor aprem eurind deG. T. BUZOIANU

1. Harta Europei, azloa qi politiol (in a doua editle).2. Harta Rouxaniel,D. Anatol cosnpleet al Iumel ( lucrate in Institutul

Freytag r: nernod din Viena).TH. D. SPERANTIA ati FL. DIMITRESCULacte de dletendo - ort.ogratic (intoemlte (ntrun

mod admirabil dupe tabloul urtografic aprobat de Ministe-rul Oultelor pentru cl. II, III ql IV primara. Un east 86 b-

INV1 TATORII ASOCIATÏ(B. I. Stoieeseu, I'. Iuneaeu Lung, 41 Ballwin Obeorgbe)

Curs de scrlere verticals vi' Desecan eu minaIlberi, conform programe] oaciale in vigoare, pentru cl.II, III 1i IV primara. Un omet 30 bent.

G. ADAMESCUManual de Poetics pentru polite rom(uegtt : Exam

pie, Regule, Anallae Merare, Notice latoriee, 6 lei.

INSTITUT de DOMNISOARE$coala Noua - Negoescu

BUCURETIStrada rmeueaaveA. Calea Mosilor,

Bulevardul Carol.Directiunea acestul institut are onoare a

aduce la cunostinta päriutilor de familie camai dispune de 5 locurl libere de internesi 25 de externe, pentru cari sont rugati ase grays cu Inserierea, care va dura fumaipina la 30 1. c.

Externele se priwesc cu condifiunile celemai avantagioase.

Plna la 15 Septembre va apare si (Bule-tinul Institutului» eu lista profesorilor, aconterentiarilor, etc. si eu alte amanunte re-lative la acest Institut.

MINISTERUL JUSTITIEI

PIIBLICATIE1)nul Vasile Torna Bogheanu, invatator

Sn comuna Carligi, din ,jud. Roman, a facutcerere la acest Minister pentru reducereade la numele sad patronimic de «Torna Bo-gheanua a celui de 'Bogheanus, sprea a senumi =Vasile Tomas.

Ministerul publica aceasta cerere, conformdispozitiunilor art. 9 din legea asupra nu-melul, spre etiinta celor interesati, cari arvoi sa faca opositiune In termenul prevazut

.

de aliniatul 2 al zisulul artico(.

PRIN FILTRUL.se ()Mine apil 'impede It aänätoasAAutorizat de inaltul consilia superior sanitar

Depositul general la : SALTER & CUNOBucuresti, Strad,' Ce/pf, No 31

si la principalele magazine de marchitauiesi portalanarie

NI. firmer qaa le

PANAMLe -meilleur de lou.

A

DSpòt G-I, Creanga .t: Comp. Bukarest.li astimostt

AVISGtRtiIT de SI.MiNTA de

prima calitatese gaseste de cumparat la d-nulSOLOMON BLANK

15. Strada Stavropoleos. 15.

Sub- semnata abso'ventei eu diplomaa conservatorulul din Viena se oferda da in familia lecf iunl de canto ,si

piano In condifiunt modeste.Emilia EJnseIiestk

Cales Rahovel No. 5, scara A.

Br. I. B ISil UNS TEINFusst aeiatent de Profesor in t'iena

Specialist pentru boalere CapululBeale de (}ît, Gara, Nas, Urechl ali Ochl

Scoaterea nedureroas.t. a Dinfilor prin. Aneste-sia (adormirea sea amortire) prin mijloa?e ne-

vätämätoare ïnsä interzise DentiftilorVINDECAREA MI ROS UL U I 1)IN GURA

Consultatiuni dela 8-11 a. m fi dela 2-5 p.m.Strada CotteJ, No. 14.

Dr. J. THOMA- THOMESCULaurent n1 Faeultat.el da Mediclna

Veohinl intern al spitalelor din Parisprofesor la Universitate, etc.

S'A muTAT, 208, Calea Victorien, 20SCon'ulta iunf de la 1 -2 fi 6 7

Martes fi Sintbäla, con,sulta(ii gratuite

Doctor VelescúDentist

Fast sef de clinica la Facultatea dentistica diaPhiladelphia (America)

Toate operatiunile facute cu aparate electriceevitind absolut ori -ce durere

Consultafiuni: dimineafa de la 9 -12 piduptl ameaza de la 2 -5.

Strada Regali, 10 (Etajul I)Evitati de a bea apä nefiltratä

Griiiù de Sámintiide I-tnzare

la mosia Policioru, judeul Buzaa, proprie-tatea d lui N. utculescu.

Amatorii se pot adresa la d. N. Rildulesoustrada Biserica-Amzel, 15, Bucurestl.

De incliìrìatde la Sf. Dumitiu viitor, casele din StradaVAl11Et, No. 11, actualmente locuite de Le-gatiunea Impeciala a Turciel, aviad tot conl-fortul: gaz. ape., bar, grajd, eopron, curtespatioasa si gradina.

Pentru ori -ce informatiuni a se adresa lad Th. I. Zamfirescu, la Ministerul afacerilorstrei tie.

DE INCHIRIATNI

DE VÎNZARECasele din strada Fontanel, No. 1 t;

peste drum de Catedrala Catolica

ale d -nului O- rigore Ion Lahovari

Page 4: 1 3.t 11.r. AIIeIxIST.A . ntAN t;. It Ft 1 ZAPACEALA COLECTIVISTA · 2018. 1. 11. · Cu asa rationament, nu mai e deosebire intre un guvern demn si un guvern slugarnic, nu mal incape,

A

trsssss

_

fi

0%1.,AS

SE VA FERITI

$ DE IMITAT IUNI

=NEFOLOSI-

TOARE.

\/// DRDGNRIALEE$1

LN TOATE

NAGASINELE DIN11

TARA DI DIN TOATA LUMEN

= SOCIETE DE PRODUITS ITYGIENIQUES

STAPLER & C2VIENNE: PARI8:

XWII.GENTIGASSE27 R'IECUTEMPLE 197

DEPOULGENERALPENTRUROMANiA :á CH. LAZAROVITS BUCURESTI srls®ssssssssssssssssss'

e

e

e

e/VlAI /JOUA i

IN VENTIUNE á

Sl SIN6URUL `

savaN PRÄPARAT

NEINTItECUT

CONSERyAREa

DI NTILOR

^PENTRU

0is

4

,E'OI'l'A ZIAHULUI 'EPOCA

IVAN TUIIGHENIEFF

U! CUIB DE BOEANA$I

U expresie pe ,jumdtate tristi, pe juma-tate ironica, se raspindi pe figura sa. Pri-virea lui turbura pe Lisa, dar ea continuasä surldd.

Et, sale dea D -zeli noroc, opti dan-sul In fine, ça vorbindu -sl siesl ?

i :1T Intoarse capul.Lisa rosi.

'l'e insell, zise dansa. Grevait taudere %1... Vladimir Nicolaevicl nu trarrea ? II Intreba d'usa, pe negtndit.e.

--- Nu.Dece?11 crei un om t'Ara iuiu a.

Ztmbetul disparu de pe buzele Lisa -vetel.

Eat1 deprins sa judecl aspru lumen,zise dansa dupa o lungs tacere.

Nu riez. Ce drept ail aven, rogu -te,sä ms aria aspru eu altil, cind ani alliarevoie de bunätatea allora. Dament färäansemndtate sont singuril cari nu-al bat ,jotde mine. Dar, tocmal, zise dlnsul,%ial tinutf lgäduiala pe care mi -al dat -o ?

Care ?. Teal rugat pentru mine ?

Da, m'am rugat pentru d -ta, si ma

rog In toate zilele ; n'ar trebui sä vorbestide aceasta atit de usuratec.

Lavretzky protesta, cd niel o data nu i -atrecut prin cap una ca asta, cl respectafoarte mult toate convingerile ; apol se a-rmicd lntr'o disertatie asupra religiunii, a-supra crtstinismulul in general, si asuprarolulul sali tu istoria omeeiril.

Trebue, sä fil crestin, zise Lisa faclndo vare -care sfortare asupra sa Insitsl, nu casa incerti atl tilnldci lucrurile cerestl saopamintestf, dar fiind -ca tot omul trebue samoard.

Lavretzky ridica ocltil la Lisa eu un aermirai, si -'1 Intimi privirea.

Ce vorba e asta pe carezise dlusul.

Cuvintuldansa.

Nu al dtale... Darde ce al vorbit demoarte.

Nu stili. MA glndese de multe ori la ea.De multe ori ?Da!

N'ar putea erede cine -va, vifzindu -te Inacest moment ; al un chip alit de vesel,atlt de senin, atit de ztmbitor...

Da, ce e drept, sunt veselä acum, raspunse diosa eu naivitate.

Lavretzky fu ispitit sä l apure ainindouänlainite si sa i le sarute ferbinte.

Liso, Liso, vin -o 'ncoa si vezl ce ba-boias am prins eli ! striga Maria Dmitrievna.

Numal de clt, mamá, rdspunse Lisaduetndu -se la ea.

Si Lavretzky remase singur.I.atn vorbit ca si cum nu mi s'ar

fi sfirait viata! se glndi el.Lisa, departindu -se, 's1 agitase pal/tria

de o traca. Lavretzky se uita Intr'un chipstraniü si Cu un fel de gingäsie, la palAriaaceea eu lungile -I pangliel mototolite.

o rostisl ?

nu este al mee, rAspmise

E P O C A

Lisa se relutoarse entlud ai-al reluit locul.De ce (i se pare cd Vladimir Nicolae-

viel n'are inirnä, de loe ? nitraba dansadupa cite -va clipe.

Am zis ca pot sit ma isel. De alt-fel,limpul o sa arate.

Lisa se . puse pe glndurl. Lavretzky '1vorbi de zelul site de viatA, ln Vasilievskoe,de Anton, de toasts luurea sa ; simtea ne-voe sit vorbeascd eu Lisa, sa-1 Imparla-seasea tot ce se petrecea in sulletul site ;ea l'asculta eu alita grafie, eu anta bagarede seams !

Razele sale observatiuni si replicele sale'1 pareaü agit de simple si plane de ,jude-cata ! Merse plia acolo ca s'o i -o spuHA.Lisa fu miratd.

'Lie ! zise dansa; ee care m'am cre-zut multa vrenie la fel cu fata din casa amea, Nastea, care n'are cuvinte de aguasi care zicea logodniculul sAÜ : «Trebue sate plictisesti cu mine ; tu 'ml spul mereslucrurl frumoase, si et n'am cuvinte de spuss.

SlavA domnului, se gindi Lavretzky,cA este asan.

XVIII

Se fdcuse cani tlrzifi, si Mariel Dmi-trievna i se facuse dor sa piece acasd. Tre-bui multa staruinta ca sa semait feti(eledin iaz si sa le Imbrace. Lavretzky fagA-dui sit Insoteasca pe mosafiril sal pina la,jumdtatea drumulul si porunci sAI pueaua e cal. Ajutind pe Maria Dmitrievna

sit se urce In träsurd, el baga de seamAca Lemnl lipseste. Bdtrinul nu se puteagasi, el piense indatA ce pescuitul se sflr-slse.

Anton Inclise uscióra eu o usurintä vrednicd. de luat lu seamit la virsta sa, si strigacu un glas poruncitor :

Iuaiute, vizitiü !Trdsura se urui. Maria Dmitaievua stetea

In fund eu Lisa ; fetitele si fata din casa,dinainte ; Lavretzky cAlarea In partea Lisel ;din clnd In cind schimba cite va cuvintecu tindrA fata. Atnurgul se stingea, noapteavenise si aerul se incälzise. Maria Drnitrevnanlotäea ; fetitele si fata'c casa adormirá siele. 'frAsura ulergea repede.

Lisa scoase capul pe ferestruica. RazeleInnil, ce rdsArea, i luminail fata. Adiereaimbälsämatä a serif '1 desnierda ocliil siobrajil ; se simtea bine si multamita. Minasi o pusese pe pervasul ferestruicii trdsuril,aldturt de a lui Lavretzky. Si el se simteafericit ; se lasa In voia farmecelor acestelaoptl, caldute, eu ochil pironiti pe fata a-ceea tinar& si blajind, ascultlud vocea fra-geda si timbrata, care-1 spunea lucruri sim-ple si scurte ; sosi ast-f.1, faxa sa bage deseanid, la juniatatea drumulul, si, nevoindsa destepte pe Maria Dmitrevna, strinseusor nilna Lisel si-1 zise :

Suntem prieteni, acum, nu-1 asa ?Ea dete din cap si el siopri celui. '1rA-

sura 'sl urma drumul mal departe, legs-nlndu-se pe arcurl. Lavretzky se intoarseacasd, la pas.

... Totul se odihnea, si, ta acest repaos,vinta i se ailla pliud de sevä si de tine-rete... Räcoarea aerulul I1 pdtrundea printoate simturile ca o intdritoare desmer-dare... Lavretzky era cumins de farmeculacesta si se simtea niultumit ed-1 simte.

'l'ot o sä mal trdim, se guidi el ; nuslut sdrobit pentru ca tot-de-a-una...

Si nu sfYrsi. Apol Incepu sa se gindeascdla Lisa ; se Yntrebä daca ea putea sa iu-beascä pe Pansin ; lsl zise cd daca ar filntilnit-o In alte ilnprejurArf, viatai ar fi a-vut probabil alt curs...

Drumul si-1 continua eu capul plecat ; si

apol, de odatä, ridielnd capul, murmuraIncet:

Am ars tot ce am adorat odata siador acum ceea ce am ars.

Dote pinteci calulul si o tua ln galop pinaatase. Descalicind, el se mai intoarse odatacu un zinrbet de recuuostintA. Noaptea calduca si täcuta, se lntiudea pe dealurl si peva) ; aburul acela cald si alinätor se colo-ra din cet ? venea din pamtnt ?

Stie D -zed din ce adlnciule imbalsamataajiingea pina la dtnsul.

Lavretzky mai trinrese Lisel o ultimi sa-lutare si se urca pe peton, In fuga. Zivaa doua fu mal monotond ; ploua de dimineata.Lemm se uita posomorlt si stringea din ceIn ce mal niult buzele, ca si cum ar fi fa-cut jurämint sa nu vorbeascä. Culcindn -seIn pat tua o legatura de gazete franceze pecare nu le citise de cincl spre-zece zile..Era sa le arunce In colo, clnd foita uneiadin gazete II atrase bagarea de seamA ; elsari ca si cum 1 -ar fi muscat un searpe.In foita aceea, acel d. Eduard, pe care noidP1a -1 cunoastem, anunta cititorilor sii oveste dureroasd.

elnclutätoarea si seducätoarea Moscoviti,seria el, una din reginele model, podoabasaloanelor parisiene, d -na Lavretzky, a muritfard. de veste ; si vestea aceasta, care dinnefericire era foarte adevärata, ajunsese laurechile lui numal de cit. Se poate zite,urma dtnsul, cl am fost unul din prietenilraposatel.s

Lavretzky se linbrdcä iarAS1, se scobortin gradina si se plimba de colo pina colo,paia dimineata.

(Va urma)

se vindeca cu succes stralueltintrebuintlnd ANTIBETIN.

Numeroase serisori de recu-nostinta.

Ne avïnd gust se poate dabetivului t'Ara stirea lui.

Unit dosa, trimisa franco,costa 10 lei.

CASA DE SClII1lId

TEESEI.A di, SAMUEL

NoA se adresa la farmacia Vnitnr

4ya6 ,,8+,;PI*`eif a!e

j.

.15, Lugoa, Aus. -Ong., Banat.I)epozitul general pentru teatä Romania la1)rogueria Brus, Bulevardul Elisabeta

Báile MitraszewschiStrada Politleï, No. 4 gi 6

Se aduce la cunostinta onor. pu-blic, ça acest stabiliment, cet maiingrijit usi mal bun, deserva bäT cupreturile urmatoare :

Classa IO bae de potina cu duse, lei 2.50O bae de abur, complect, ' 2.50Avonament de 10 bai . . . « 20.

Classa IIO bae de potina ' 1.55Abonament de 10 bai ' 12.00

BUCURIä:SCIIlic. Strada Lllpacsnl

si vende efecto publice at face ori-schimb de momie.

Cursal pe ziva de 19 Septembre 1897

RentA Amortisabili. . .

Amortivabill. . .

Obligat. de Stat (Cov. R.)Municipale din íB89

>. » 1890Scrisurt Tuneiar Rurale

s Urbane .a s s Ian! .

`rtetiunl Banes Natio -ah .

s s Ao coli .s Dacia Ro- nia asig.

Stea N ,sonala asig,S -tatea de ..oastructiuni .F:lorini valoare A.ustriacIMarci Germane . . . .

Bacnote Francese . .

Italiane. . .s ruble hlrtie . .

ICamp Vlnd

83'i9 98'-102103f899 ---93 eil

a¡e 89

1850330420466170I1

10198I

1011029798938186

1l d0326

'It'S

ta

415460169-

10089

g

10

f6

1325

70

Les Véritables Eaux Minérales de

ICHsoul les Sources

VICHY- ETATCÉLESTINS

GRANDE - GRILLEHOPITAL

Expies le nom sur la Capsuleet l'Etlquette.

Les Seules VéritablesPastilles de Vichy sont les

Pastilles VICHY -ETATtabrlgnees aveo les sels naturels

extraits des Eaux VtChy -Etat

COMPRIMES DE VICHYaux sels naturels VICHY -ETAT

pour préparer l'eau artificielle deVichy gazeuse.

Agent Général pour la ROUMANIE,BULGARIE, SERBIE:

A. G. CARISSY, Bucarest

TIPOGAFIA EPOCA" executá tot felulde lucran atingatoare de aceastä arta.

SOCIETATEAde Basalt Artificial §i de Ceramica

De la CotroceniCapital social 2.500.000 intreg virsatSe aduce la cunovtin a dlor detentori

de actiuni ale Societatel de Basait, cAcuponul de dividend No. 12 al exercitiu-lui 1896, se plateste cu ancepere de Luni7 Aprilie 1897, eu cite lei 25 de fie -care,la casa da bancs Ieschek & C -ie, stradaLipseani No. 1.

Constantin SimionescuDoctorand In Medicinal

Paris, Boulevard Moatpari. ass 152

Stabilit de mat mult Limp In Paris sifind In relatil eu toil speualistit si ce-lebritA(ile Medicate din Paris, pot eferiservieiile mole persoaneior cari vin leParis sa se consulte eu Dr. speeialistl,asemenea se poate face consultatiune siDrin eoreiuondsntA.

111F.DICAMENT PIIOC4PIIATIC

Ix DE VIALVINUL DE VIA(_ este un modi6t'ator pu-

ternie al organismulul In casurile de :ebdilitate generala, crescerea intflrzfata, con-

valescenta lunga, anemia, perderea ape-titulul, a fortelor slabiciunel nervoase.

Dosa este de un paharel de lichior in-naintea mesel. El coniplecteaza nutritiu-nea insuficientä a bolnavilor si a con-valescentilor.

Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi in Coate farmaciile.

SOBE CALORIFERE BEL6IANEUnica tpecialitale in felul for

Prin excelenta lorbigienic, recomandate

ventilatiune aú devenit sistemul cel malprin certificate de onor. domnil doctor!

generali Theodori, Maldarescu, Var-lam, etc.

deeed casters.. a fort aprobalVi introdur de Onor Direc(iaC. F. II. si Onor ilinirter deInterne.

Consumind putin material all unfoc necontenit, care produce calduracea alai plAcuta si neschimbatoare.

Vinzarea sobelor se face cu con -ditiune ca in cazul cind nu vor func-tiona bine sa se primeasca inapol.

Tot in MAGASINUL meli se gA-seste un MARE ASORTIMENT de

I.ámpi pentru PetroleraI imp1 pentru Gaz aerian

eu Bec ALERMacine de buclátiirie

Sistem American

toate rnárirnele, CLII.SETL, etc.SE PRIMESCE ORI-CE INSTALA'ÇIUNE

MARCiTS LITT:IgAN S-sor I. WA1'PNER61, Calea Victorle! (vis-il-vis de Episcopie).edRloekeefeer

WATSON & YOUELLMA *INE AGRICOLE I INDUSTRIALE

BIUROU DE CONSTRTJCTIUNI '1TECIINICERUCURE$TI. STRADA ACADEMIE , 14 (fost Ratea)

CALATI, Strada PORTULUI BRAILA, Strada REGALAREPRESENTANTI GENERALI Al FABRICE!

RHEINISCHE ROHRENDAMPFKESSEL FABRIK"A. B eTT1VElß 4'a

l7EHRDiNGEN PE B IN

tIAZANE MULTITUBULARE INEXPLOSIBILE"PATE1%T BÜTTNLIK"

SINGIJRUL

SISTEMcu

CIRCUL ATTUNE

REPEDE

CU 1NCHIZATURir)E

SIOURANTA

ABUR USCAT

GARANTAT

CAZANE D,E. ORI -CARE ALTE SISTEMEAPARATE do curatif apa, de alimentat sistemul propriu, simplu fi eftin

Prospecte fi devisari gratis fi franco.

w.... nss+.....: v..,..,,,..wn-....n..+...w..,. -........

PRETUTINDENIchier in tara, se cauta persoane onorablesi active, cnpabile d'a se ocupa de vinza-rea unul articol noií si foarte cAutat.Capital nu e necesar. Ori si eine poate ase ocupa, chier in mod accesos. MareRabat si salario fix in cas de sucres.5-20 franc! de cAstigat pe zi, (araosteneala Ocupatie onorabila si lasse.

A serie sub :B. B. H. 2, Office de Publicité

la Bruxelles (Belgia)

Pentru numai Lei .7.25contra rambnrs expe-diez un superb Accor-deon de Concert cunoile me11e Claviaturlcu tireur!, cari aufostbrevetate In diferitestate. Pria aceastanoua Claviaturs se va

econom'ti ('umpárätorului mult necaz tcheltuell de reparatiune. Acest instru-ment are 10 klappe, 20 tonuri duble,2 bassurT, 2 registro, claviaturi£ deschisàjde nickel, garniturd imppre ur tot dintacest metal §i complecta, 2 burdufurlcluble >ìf farte tari, 2 inchisäturi, tine deburduf asortate si In cols, de nickel.Märime 35 Centimetre. MetodA de aOn äía de a tinta singur si ambalagiugratis. Porto 2 Lei. A se face comandelela Henri Sfihr, Harmonika Export la

Neiírnrade, Germania.

Cea mai btlnd calitate existentddeCOCS

DE USINA DE GAZvi se furniseaza la domicilia, in saritona de 1000 kgr. grentatea garantata

data va adresatl printr'o carte postalasan personal cases

A. GOLDSTEl11'9, STRADA DECEBAL, 9

BUCUREIITI Telefou No. 66.Tot acolo se alli in deposit : Coco

marunt pentru sobe Parigine si Bel -giane, lei 64 toua. Coco de Fonderie,Coca de FerArie, Carboni( din mi-nele englezestl de Kardiff, Antraci)englezesc prima calitate, pentru sobeRelies, Briquette, etc.

Expeditiunt en gros §i en detail dinBucurestl, Constante ai Breile la ori -cestatiune a chilor fertile.

e.v.s+....r.rv.rwr,-r....-..e.rwwV.rrw.-.MIMM

CELE MAI FINE

STOFEMODERNE

PENTRU

PARDESIURI, PALTOANEnr

COSTUMEDE

BARBATILA

GRUN&C16 STRADA LIIPSCAN116

Colectiunile noestre se gitsebc laloti croitoril bunt din tari.

aUN MARE

SOBE C

tioNrmASOATIMEN i

fiPOSITASORTIMEI

CALORIFERETE, SíIíAL`UITE >;i SIMPLE

rea mai renumita fubrica

DE

IGIENICE, NICHELATE,belgian, din

DSCUENE Comp.pentru IncAlzit camere, salane, apar-tamente, pritválii, cafenele, birte,

rteol1, etc. etc., cu incepere de la100 pîná la 475 metri cubi

Aceste SOBE calorgere, cari toate sunt cuZidárie de liefiaelae,cunt construite Inadins pentru arderea deCOKE Antracit (carbuni de piatra)baie LE3ÍNE.

Ele întruneac conditiunile de igie-nìí,, curi tenie §i economie de combua-til §i slut d'o eftinö,tate remarcabilá

MARE DEPOITde tot Celui de

MAINE de BUCATESpecialitAtl de tot felul de SOBE de Fontä de tabla fier, sistem austriac, etc.

Onor. Publie este eu insistenti rugat de a onora Magasinul anea eu visitaD -los, spre a se convinge de cele zise. Cu stimi

ELLAS S. BJIISCHET21, Calea VaeareittI, 21.mo;

Tipografia EPOCA executa tot felul de lucrarï atingötoare de acea-eta arta, an tea mal mare acurateth cu preturl foarte modérate.

IULIUS HOLZNERLIJGiOS

INSTALEAZA:FABRICiDE

( RARA nunktÌCUPTORE CIRCULARE

DUPE SISTEME PROPRIEPATENTATE

Pentru PRODUCTIUNEA IN MASA de

C.1iRA111ID1OLANE

ECONOMIE DE COMBUSTIBIL

RANDÁMENTCAT SE POATE DE MARE

Friedrich Wannieck & Co.I3HUNN

FABRICA de MA§INi

TURNATORIE DE FERFURN1Sl;ZA ca SPECIALITATE:

MAINPENTRU

CARAMIDARIISistem TH. GROKF.

VA_ IL, ri-ui,ÌSIMPLE, DUBLE si TRIPLE

APARATE DE TÂTÂTPRESE

DE MANA t I CU AHURIPentru CAR MI11I, etc. etc.

REPRESENTANT PENTRU ROMANIA

VICTOR LUPESCOINGIINER

BUCURE *TI. BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis(Lingo miniat.rnl Domealllor)

BiJCURESTI -- Tipografia EPOCA Strada Cteatneri +ni 3, -- BUCURE$TI


Studiu Reprezentant Guvern Popa

Studiu Reprezentant Guvern Popa

Guvern Mondial

Guvern Mondial

Hotararea de Guvern 1007/2006

Hotararea de Guvern 1007/2006

SLOVNÍK - Sweb.czar-autos.sweb.cz/doc-prof/a07 roman.pdf · 2018. 10. 7. · Nevejde se (souprava, náklad...). .. Nu incape (autocamionul, încärcå- tura, marfa)... inkape (autokamionu/,

SLOVNÍK - Sweb.czar-autos.sweb.cz/doc-prof/a07 roman.pdf · 2018. 10. 7. · Nevejde se (souprava, náklad...). .. Nu incape (autocamionul, încärcå- tura, marfa)... inkape (autokamionu/,

Raport Guvern RM 2011

Raport Guvern RM 2011

Program Guvern 20.01.2016

Program Guvern 20.01.2016

Hotararea de Guvern 119/2004

Hotararea de Guvern 119/2004

ite Guvern [nvestit · Cele mai importante declaratii ale premierului desemnat Emil Boc: • sunt aici pentru a v` cere [ncrederea nu numai pen-tru a forma un Guvern ci pentru a da

ite Guvern [nvestit · Cele mai importante declaratii ale premierului desemnat Emil Boc: • sunt aici pentru a v` cere [ncrederea nu numai pen-tru a forma un Guvern ci pentru a da

Masuri Austeritate Guvern Anexa

Masuri Austeritate Guvern Anexa

GUVERN DECENTA MUNCA ANGAJATOR NEGOCIERE …

GUVERN DECENTA MUNCA ANGAJATOR NEGOCIERE …

Vigoare HOTARARE GUVERN 78/2015 - Comuna Cermeicomuna-cermei.ro/wp-content/uploads/2015/05/hotararea-78-amenajament.pdf · HOTARARE GUVERN 78/2015 Vigoare Emitent: Guvern Domenii:

Vigoare HOTARARE GUVERN 78/2015 - Comuna Cermeicomuna-cermei.ro/wp-content/uploads/2015/05/hotararea-78-amenajament.pdf · HOTARARE GUVERN 78/2015 Vigoare Emitent: Guvern Domenii:

MODULUL: VIinformatii. Aceasta retea uriasa de calculatoare nu este controlata de nici un guvern sau organizatie, nu are un administrator unic. Totusi anumite retele conectate la Internet

MODULUL: VIinformatii. Aceasta retea uriasa de calculatoare nu este controlata de nici un guvern sau organizatie, nu are un administrator unic. Totusi anumite retele conectate la Internet

Program Guvern Final (1)

Program Guvern Final (1)

Acte juridice emise de Guvern

Acte juridice emise de Guvern

hotarire guvern 2002

hotarire guvern 2002

Raport Guvern Parlament

Raport Guvern Parlament

ESTUDIO DE FACTIBILIDAD DE EXPANSIÓN DE INCAPE …

ESTUDIO DE FACTIBILIDAD DE EXPANSIÓN DE INCAPE …

ALEGERI - Wikimedia Commons_nr._824.pdf · esti silit sé fii cir,stit. In asemenea conditiuni si vor pre-sinta colectivistii la alegeri. Nu mai incape indoialà cà eu un ... prea

ALEGERI - Wikimedia Commons_nr._824.pdf · esti silit sé fii cir,stit. In asemenea conditiuni si vor pre-sinta colectivistii la alegeri. Nu mai incape indoialà cà eu un ... prea

Guvern Curs II

Guvern Curs II

Intntampla cu copilul meu, cand eu nu voi mai fi?" .Din cauza disperarii parintilor, am decis sa Iansarn acest apel catre Guvern: dupa 27 ani, inca nu stirn ca1i adulti cu autism sunt

Intntampla cu copilul meu, cand eu nu voi mai fi?" .Din cauza disperarii parintilor, am decis sa Iansarn acest apel catre Guvern: dupa 27 ani, inca nu stirn ca1i adulti cu autism sunt