02.04.2020

ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV

UTILIZAREA CORECTĂ A CUVINTELOR ŞI A SEMNELOR

DE PUNCTUAŢIE ÎN COMUNICAREA SCRISĂ

NUMELE:

Citeşte cu atenţie textul:

1. Pune semnul X în căsuţa care corespunde cuvintelor sau expresiilor întâlnite în text:

a) Gândăcelul era mic - cât un bob de rouă.

- cât un fir de linte.

- cât o boabă de mazăre.

b) Cerul era - înnorat.

- adânc şi albastru.

- plin de stele.

„Gândăcelul nu-şi dădea seama cum venise pe lume. S-a trezit ca dintr-un somn şi parcă era de când pământul. Şi mult îşi muncise gândul: cum răsărise şi al cui era?

Mic cât un fir de linte, mişca picioruşele fragede şi ocolea frunzişoara care-l adăpostise.

Într-o zi îl încercă o putere lăuntrică: ieşi de sub umbra răcoroasă şi dădu buzna afară. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la loc, deschise ochişorii şi privi în sus. Cu câtă strălucire, ce adânc şi albastru se dezvelea cerul! Şi ce întunecime, câtă umezeală era sub frunzişoara lui! Ce căutase dânsul acolo?”

(După Emil Gârleanu – „Gândăcelul”)

c) Sub frunzişoară era - lumină şi căldură.

- întunecime şi umezeală.

- odihnă şi plăcere.

2. Transcrie enunţurile următoare, înlocuind expresiile subliniate cu altele care au sens asemănător.

Gândăcelul nu-şi dădea seama cum venise pe lume. S-a trezit ca dintr-un somn şi parcă era de când pământul. Şi mult îşi muncise gândul: cum răsărise şi al cui era?

3. Scrie cuvinte cu sens opus pentru:

a) întuneric ___________________

b) a deschide __________________

c) a răsări __________________

4. Scrie trei propoziţii în care cuvântul ochi să aibă de fiecare dată sens complet diferit.

5. Răspunde la următoarele întrebări:

a) Din ce cauză gândăcelul a rămas pe loc când a ieşit afară?

b) În ce anotimp crezi că s-a trezit gândăcelul?

c) Ce a văzut el când a deschis ochii?

6. Scrie un dialog între tine şi gândăcel. Foloseşte câte două verbe la cele trei timpuri (prezent, trecut, viitor).

23.04.2020

ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV

IDENTIFICAREA TRĂSĂTURILOR FIZICE ŞI MORALE

ALE PERSONAJELOR

NUMELE:

Citeşte cu atenţie textul:

1. Reciteşte textul pentru a putea răspunde la următoarele întrebări:

a) Cum era băiatul?

b) Cum avea el ochii?

„Era un copilaş palid şi mărunţel şi târa pe pământul reavăn nişte ciubote grele ale unui frate mai mare. Ridica spre mine ochii trişti, învăluiţi ca-ntr-o umbră cenuşie şi-şi scoase anevoie din cap pălărioara veche pleoştită ca o ciupercă. Îmi dădu bună ziua cu-n glas moale în care parcă suna o suferinţă timpurie; apoi, descoperindu-se, ridică deasupra oilor un toiegel alb, îndemnându-le spre crâng.”

(Mihail Sadoveanu – „Un om năcăjit”)

c) Cum era îmbrăcat?

2. Scrie, pe spaţiile libere, adjectivele găsite în text, care determină următoarele substantive:

copilaş palid, __________________; pălărioara __________________;

umbra _______________________; glas _______________________;

ochii ________________________; suferinţă ___________________;

frate ________________________; toiegel _____________________.

3. Transcrie pe rândurile de mai jos, doar cuvintele care exprimă însuşirile copilului descris în text: trist, sărac, vesel, bogat, mic, mare, îndrăzneţ, retras, bucuros, necăjit.

4. Scrie trei enunţuri despre motivele care crezi că i-au provocat băiatului multă tristeţe.

30.04.2020

ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV

UTILIZAREA CORECTĂ A CUVINTELOR ŞI A SEMNELOR

DE PUNCTUAŢIE ÎN COMUNICAREA SCRISĂ

NUMELE:

Citeşte cu atenţie textul:

1. Completează spaţiile punctate cu expresii şi cuvinte din text:

a) covor cu …………………………………………………………………………

b) frunziş ………………………………………………………………………….

c) un verde …………………………………………………………………………

d) verdeaţă …………………………………………………………………………

2. Răspunde la următoarele întrebări:

a) Ce anotimp este descris în text?

b) De ce crezi că autorul foloseşte expresia „nu sunt două frunze la fel”?

3. Scrie ce înţelegi prin expresia „frunzişul era atins de asprimea vânturilor”?

„Pădurile de pe coastele acestea se văd din depărtare ca un mare covor în fel de fel de feţe. Jos, de-a lungul drumului, sunt mai ales nuci bătrâni şi groşi acoperiţi de un frunziş încă des, dar atins de asprimea vânturilor toamnei şi oarecum istovit.

Nu sunt două frunze la fel, dar toate împreună lasă în ochi simţirea dulce a unui verde ce bate în galben. Mai la deal, prin acest verde, prin acest verde ies la iveală pete mici, fâşii prelungi ori cotite: ici roşeaţa frasinului, acolo verdeaţa crudă a stejarului îndărătnic, mai departe, risipit, albul plopilor şi al răchitei – nesecat amestec de culori şi forme.”

(Ion Slavici – „O zi de toamnă”)

4. Toamna, pleacă spre Africa multe păsări. Ai urmărit vreodată şirul frânt al călătoarelor? Le-ai văzut cum se cheamă, cum se adună, cum se rotesc prin aer până ce îşi iau zborul spre depărtatele ţări ale soarelui?

Imaginează-ţi un dialog cu o barză înainte de plecarea ei spre ţările calde.

Scrie acest dialog în care să foloseşti câte două verbe la fiecare timp studiat (prezent, trecut, viitor).

Dă un titlu potrivit dialogului.

07.05.2020

Data ......................

FISA

Citește textul:

Pomii încă-s somnoroși, Când trec norii din greșeală Iar atunci când ploaia caldăDar răspund politicoși, Peste-a soarelui beteală, Brazda semănată scaldă,Plini de roua sclipitoare: Spun: „Să ne scuzați, vă rog!” Grâul, după câte știm, „Bună dimineața, soare!” Și-o iau repede din loc. Zice ploii: „Mulțumim!”.

1. Alege răspunsul corect:Deși sunt somnoroși, pomii... Salutul copacilor către soare e... Ploaia primește mulțumiri...a) răspund politicoși; a) Bună ziua, soare! a) de la brazdăb) își cer scuze; b) Bună seara, soare! b) de la grâuc) mulțumesc soarelui. c) Bună dimineața, soare! c) de la nori

2. Alege din text însușiri pentru:ploaie........................................... pomi...............................................................rouă.............................................. brazdă............................................................

3.Taie cu o linie cuvintele scrise gresit din urmatoarele enunturi.a)Eu ieream / eram in gradina.b)Nu fii / nu fi nerabdator.c)Ei / iei scriu tema la cunoasterea mediului.d)Azi vreau sa i-au / iau un buchet de flori.e)La poarta nea / ne-a intampinat ne-a / nea Mihai.f)Cand sau / s-au vazut s-au /sau salutat.

4. Încercuieşte cuvintele scrise greșit. Scrie-le corect.întînplare, hotărâ, sămînţă, înalt, înpreună, îndrept, începu

........................................................................................................................................5. Scrie cuvinte cu sens opus cuvintelor date:

departe-.....................................................puțin-...........................................................rar-.............................................................dușman-.....................................................

6. Formulează 2 propoziții în care cuvântul ochi să aibă înțelesuri diferite. ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

7. Transformati la forma de plural:

Veverita mananca - ……………………….............................................El nu isi face tema - ……………………….............................................Eu merg in vacanta - ……

14.05.2020 Fișă de lucru

Citește textul:

La bunici

Georgeta și Gina sunt două surori foarte harnice. Ele locuiesc cu familia în oraș. La fiecare sfârșit de săptămână merg în vizită la bunici, în satul Frumușei.

Bunica le întâmpină zâmbind fericită. Le invită în grădină, unde florile sunt înflorite și parfumate.

- Bunico, ce floare este aceasta?- Aceasta este o zambilă, răspunde bunica.

O albină zboară zumzăind pe lângă bunica. Aceasta se ferește și ochelarii îi cad lângă o floare de culoarea chihlimbarului.

- Poftim ochelarii, bunico! spune Gina.- Puteți să faceți un buchet de flori pentru mama voastră! spune

bunica.

Țopăind de fericire, fetele aleargă de la o floare la alta floare.

1.Răspunde la întrebările:

1) Cine sunt Gina și Georgeta?…………………………………………………………………………………………..

2) Unde locuiesc ele?………………………………………………………………………………………….

3) Unde merg la sfârșitul săptămânii?………………………………………………………………………………………….

4) Cum le primește bunica și unde le invită?………………………………………………………………………………………….

5) Ce le îndeamnă bunica pe fete?………………………………………………………………………………………….

6) Cum se simt fetele?………………………………………………………………………………………….

2. Completează cu che, chi, ge sau gi pentru a forma cuvinte:

o-_____ - lari mar- _____ - ne ____ - brit,

min-__

cas- _____ - tă re- _____ - nul ____- ta-ră

pa-___-nă

3. Unește cuvintele cu înțeles opus:

împachetat nouă

veche descheiat

încheiat despachetat

hotărât călduros

înhamă nehotărât

friguros deshamă

Ţi-ar plăcea să o ajuţi pe bunica? Colorează!

21.05.2020ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV

IDENTIFICAREA TRĂSĂTURILOR FIZICE ŞI MORALE

ALE PERSONAJELOR

NUMELE:

Citeşte cu atenţie textul:

1. După ce reciteşti textul, completează următoarele enunţuri cu expresiile găsite în text:

a) A fost odată ……………………………………………………………………….

b) Fata mamei se alinta ……………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………….

„Era odată un moşneag şi o babă; şi moşneagul avea o fată şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă, dar pentru că era “fata mamei”, se alinta cum se alintă cioara-n laţ, lăsând tot greul pe fata moşneagului.

Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare, bună la inimă şi muncea cât era ziulica de mare. Dar această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă şi de mama cea vitregă; noroc că era o fată muncitoare şi răbdătoare, căci altfel ar fi fost vai şi-amar de pielea ei.

Când se duceau amândouă la şezătoare, fata moşului torcea câte un ciur plin de fuse, iar fata babei îndruga şi ea câte un fus. Ş-apoi, când veneau amândouă acasă, fata babei, vicleană cum era, lua ciurul şi fugea în casa spunând că ea a tors toate acele fuse.”

(după Ion Creangă – „Fata babei şi fata moşneagului”)

c) La şezătoare fata ………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………….

2. Explică înţelesul următoarelor expresii:

a) „cât era ziulica de mare”

b) „ţâfnoasă şi rea la inimă”

c) „ar fi fost vai şi amar de pielea ei”

3. Scrie:

A. Însuşiri fizice desprinse din text, pentru:

a) fata babei

b) fata moşului

B. Însuşiri sufleteşti desprinse din text, pentru:

a) fata babei

b) fata moşului

C. Formează perechi între însuşirile care au sens opus:

28.05.2020

04.06.2020

11.06.2020