01.Raport de Audit Energetic
description
Transcript of 01.Raport de Audit Energetic
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
26
III. RAPORT DE AUDIT ENERGETIC
Audit energetic la clădire casă de cultură, Oraș Dărăbani, jud. Botoșani
TITLU PROIECT: REABILITARE CASĂ DE CULTURĂ IN ORASUL DĂRĂBANI,
str. 1 Decembrie, oraș Dărăbani, jud. Botoșani
FAZA: Audit energetic și Certificat de Performanță Energetică clădire inițială, DALI BENEFICIAR PROIECT: Consiliul local oraș Dărăbani, jud. Botoșani PROIECTANT:
Proiectant: S.C. PRO-ACTIV CONSULTING-S.R.L. Iasi, jud. IasiStr.Mayer Octav nr.3, mansarda I, cod 700173Tel/fax: +40-232-242436 (Romtelecom)Director: Ing.Claudia CondratovE-mail: [email protected]
DATA ELABORĂRII PROIECTULUI:
01 februarie 2014
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
27
Lista cu semnături
1. Reprezentantul legal al proiectantului: DIRECTOR GENERAL, Ing. CONDRATOV CLAUDIA
2. Șef de proiect: ing. Condratov Claudia
Colaboratori pe specialități:
3. Audit energetic ing. Rusu Valentin
4. Arhitectură: arh. Alina Antochi
5. Instalații: ing. V. Gavrilescu Ing. Soficu Daniel
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
28
A. Date de identificare a clădirii supuse auditului energetic şi a proprietarului / administratorului acesteia.
Raport de audit energeticProprietar:Administrator:Adresa cladirii:Cod postal:Telefon administrator cladire:
Proiectant: N/AExecutant: N/ARegim înalţime: P+1Numar camere: 9Data recepţie: cca 1951Structura rezistenta: zidarie portanta, planseu b.a. si grinzi rasinoaseSupraf. locuibila: 425,10 [mp]Supraf. utila spaţiu încalzit: 332,01 [mp]Volumul spaţiului încalzit : 1837,00 [mc]Înalţime medie libera nivel : 6,70 [m]
.0231631347
Consiliul Local DarabaniConsiliul Local Darabani, jud. Botosanioras Darabani, jud. Botosani715100
B. Date de identificare a auditorului energetic pentru clădiri sau a biroului de consultanţă energetică care a efectuat analiza termică şi energetică şi auditul energetic al clădirii.
• Numele auditorului energetic pentru clădiri:
parte de construcţii - ing. Rusu Valentin adresă: Ale. Pacea, nr.5, sc. C, ap.6, Botoșani/BT nr. telefon : 0741 062 300, nr. certificat de atestare : BA, nr. 0848, parte de instalaţii - ing. Rusu Valentin adresă: Ale. Pacea, nr.5, sc. C, ap.6, Botoșani/BT nr. telefon : 0741 062 300, nr. certificat de atestare : BA, nr. 0789,
Data efectuarii analizei termice si energetice: 15 ianuarie 2014Nr. dosar de audit energetic: AEC 001/2014Data efectuarii raport de analiza termica si energetica: 01 februarie 2014
Proiectant: S.C. PRO-ACTIV CONSULTING-S.R.L. Iasi, jud. IasiStr. Izvoarelor , nr. 6A, mun. Botosani, jud. Botosani, Tel: 0740/227.453
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
29
C. Prezentarea generală a raportului de audit energetic şi sinteza pachetelor de măsuri tehnice cu eficienţa economică cea mai mare, propuse pentru modernizarea energetică a clădirii Conţinutul raportului de audit energetic
Analiza termică şi energetică a clădirii existente şi a clădirii de referinţă Metodologia prevăzută de reglementările tehnice în vigoare se utilizează la stabilirea/verificarea
performanţei energetice a clădirii în vederea elaborării certificatului de performanţă energetică a clădirii precum şi la analiza termică şi energetică, respectiv întocmirea auditului energetic al clădirii care urmează a fi modernizată din punct de vedere termic şi energetic.
Pentru înţelegerea rezultatelor care urmează a fi prezentate dăm definiţia din metodologie a principalilor termeni utilizaţi în prezentul capitol.
Clădire: ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului higrotermic interior. Termenul clădire defineşte atât clădirea în ansamblu, cât şi părţi ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat.
Anvelopa clădirii: Totalitatea suprafeţelor elementelor de construcţie perimetrale, care
delimiteză volumul interior (încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior sau de spaţii neîncălzite din exteriorul clădirii.
Performanţa energetică a clădirii (PEC) - energia efectiv consumată sau estimată pentru a
răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie.
Analiză termică şi energetică a clădirii - operaţiune prin care se identifică principalele
caracteristici termice şi energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia si determinarea consumurilor anuale de energie pentru încălzirea spaţiilor, ventilare / climatizare, apă caldă de consum şi iluminat.
Audit energetic al unei clădiri - procedură sistematică de obţinere a unor date despre profilul
consumului energetic existent al unei clădiri, de identificare şi de cuantificare a măsurilor pentru realizarea unor economii de energie, precum şi de raportare a rezultatelor.
Raport de audit energetic - document tehnic care conţine descrierea modului în care a fost
efectuat auditul, a principalelor caracteristici termice şi energetice ale clădirii, a măsurilor propuse de modernizare energetică a clădirii şi instalaţiilor interioare aferente acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la măsurile eficiente din punct de vedere economic.
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
30
Clădire de referinţă - clădire având în principiu aceleaşi caracteristici de alcătuire ca şi clădirea
reală şi în care se asigură utilizarea eficientă a energiei. Consum normal de energie - consumul de energie termică/electrică în scopul realizării stării de
confort termic. Evaluarea performanţelor energetice ale unei clădiri se referă la determinarea nivelului de protecţie termică al clădirii şi a eficienţei energetice a instalaţiilor de încălzire interioară, de ventilare / climatizare, de preparare a apei calde de consum şi de iluminat.
Determinarea performanţelor energetice şi a consumului anual de energie al clădirii pentru încălzirea spaţiilor, apa caldă de consum, ventilare / climatizare şi iluminat se realizează în conformitate cu părţile I şi II ale Metodologiei, ţinând seama şi de datele obţinute prin activitatea de investigare preliminară a clădirii şi constă în:
- determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de construcţie din
componenţa anvelopei clădirii (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea I-a),
- determinarea parametrilor termodinamici caracteristici spaţiilor încălzite şi neîncălzite
ale clădirii (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea I-a), inclusiv a necesarului de căldură / frig şi a temperaturii interioare pe timp de vară fără climatizare (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea a-II-a),
- determinarea consumului anual de energie, total şi specific (prin raportare la aria utilă a
spaţiilor încălzite, AÎnc), pentru încălzirea spaţiilor, la nivelul sursei de energie a clădirii (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea a II-a):
- determinarea consumului anual de energie, total şi specific (prin raportare la aria utilă a
spaţiilor încălzite, AÎnc), pentru ventilare – climatizare, la nivelul sursei de energie a clădirii: - determinarea necesarului anual de căldură şi frig (sensibil şi latent) al spaţiilor din principalele zone energetice ale clădiri (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea a II-a),
- determinarea consumului anual de energie, total şi specific (prin raportare la aria utilă a spaţiilor încălzite, AÎnc), pentru iluminatul artificial, la nivelul sursei de energie a clădirii.
- determinarea consumului anual de energie electrică pentru asigurarea condiţiilor de confort interior (iluminat) aferent clădirilor şi a Performanţei Energetice a Clădirii.
- determinarea consumului anual de energie, total şi specific (prin raportare la aria utilă a spaţiilor încălzite, AÎnc), pentru apa caldă de consum, la nivelul sursei de energie a clădirii.
- determinarea necesarului anual de apă caldă de consum la nivelul punctelor de consum; - determinarea eficienţei sistemului de producere / furnizare, distribuţie şi utilizare a apei
calde de consum, - determinarea consumului anual de apă caldă de consum şi a consumului anual de energie
pentru furnizarea apei calde de consum şi a Performanţei Energetice a Clădirii.
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
31
Prezentarea generală a clădirii
a. partiuri de arhitectura pentru fiecare nivel :
Clădirea propusă spre analiza termica si energetica, precum si auditare energetica este o clădire cu regim de înălţime parter și etaj parțial, fără subsol tehnic şi cu acoperiş tip terasă.
Situatia existenta
- Parterul are o suprafata utila de 280,84 mp. Functionalul este compus din:
• Birou S= 14,88mp
• Hol acces S=24,98mp
• Birou S=5,69mp
• Hol casa scărilor S= 8,56mp
• Depozitare S=11,02mp
• hol S= 5,24mp
• hol S= 5,24mp
• Sala spectacol S= 170,54
• scenă S=34,69mp Etajul are o suprafata utila de 51,17 mp.
Functionalul este compus din:
• Scara S=8,4mp
• Hol S=6,84mp
• Depozitare S=5,52mp
• Birou S=8,36mp
• Birou S=5,8mp
• Camera tehnica S=16,25mp Accesul în clădire se face pe o ușă din tâmplărie pvc cu dimensiunile de 2,65*2,50 mp amplasată simetric, la mijlocul faţadei nordice. Holul de la intrare permite accesul în foaier și de acolo în sala de spectacol. Pardoseala în spaţiile anexă ( hol, cameră tehnică, magazii) sunt din mozaic, în sala de spectacole pardoseala este din parchet. Regimul de înălţime clădire este de 6,40 m. Acoperişul este de tip învelitoare. Sala de spectacole şi anexele sunt încălzite.
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
32
Documentaţia pusă la dispoziţie cuprinde relevee executate de S.C. PRO-ACTIV CONSULTING S.R.L. Iași.
b. starea elementelor de construcţie opace şi evidenţierea punţilor termice liniare, a
defecţiunilor sau a deteriorărilor
Clădirea face parte din clădirile ridicate în anii 1950 în orașul Dărăbani, jud. Botoşani. Regimul de înălțime a clădirilor este P+4, P+1, P. Clădirea propusa spre analiză termica si energetică si auditare energetica este o clădire P+E, etaj
parțial, fără subsol tehnic si este prevăzută cu acoperiş tip șaropantă. La baza analizei efectuate au stat constatările înregistrate cu ocazia analizei vizuale in situ şi a
discuţiilor purtate cu administratorul clădirii. Datele obţinute în cadrul analizei calitative prin analiza vizuală şi/sau termografiere vor fi utilizate la analiza cantitativă, prin calcul, în cadrul căreia vor fi calculaţi parametrii termo-energetici prezentaţi în breviarul de calcul anexat.
Pereţii exteriori nu au efectuate izolări termice parțiale de către administratorul clădirii.
Sunt prezente fisuri la îmbinarea stâlpilor cu pereţii de cărămidă, degradări ale tencuielii, igrasii si infiltraţii de apa ce au condus la scăderea rezistentei termice a elementelor de închidere perimetrală. La pereţii interiori se remarca zone cu mucegai si condens remanent. Grupurile sanitare, duşurile sunt în stare de bună, la fel şi lavoarele și sunt situate intr-o extindere a clădirii. Trotuarul are o lăţime de cca. 50 cm si nu se prezintă in buna stare.
Acoperişul este de tip șarpantă, placa de peste sală este izolata termic cu un strat de 10 cm vată minerală sub care este aşezat stratul de protecţie din ipsos. Învelitoarea de tablă este parţial deteriorată, iar vată minerală prezintă pe cca 50% din suprafaţă tasări. Invelitoarea este este prevazuta cu jgheaburi si burlane pentru eliminarea apei provenita din precipitatii.
Placa pe sol, soclul: nu sunt prevazute izolatii termice la soclu si placa pe sol. Sunt identificate punţi termice la nivelul colturilor, plăcilor peste subsol, curente si peste ultimul
nivel. Îmbinările in forma de T constituie si ele punţi termice. Conturul ferestrelor si uşilor de balcon au un rol major in corectarea rezistentei termice. Stâlpii cu rol de rezistenţă din componenţa faţadelor sunt considerate punţi termice cu pondere însemnata. Aticurile au rol însemnat in prezenta fluxurilor de căldura spre exteriorul clădirii. b. identificarea tipurilor de închideri transparente:
Tâmplăria exterioară: tâmplăria exterioara de la ferestre si de la uşile de la intrare sunt executate din lemn de răşinoase (STAS 475 ) prevăzute cu doua foi de geam simplu de 4 mm, sistem cuplat sau din pvc și paneluri termopan. Tocurile sunt poziţionate în laterala peretelui. Ferestrele au tâmplăria neetanşă, degradată şi cu un singur rând de geam Tâmplăria de la intrare este din pvc. Parte din ochiuri lipsesc sau sunt crăpate.
c. starea elementelor de închidere vitrate din spatiile locuite / ocupate si din cele cu funcţii de spatii comune ( casa scărilor, subsoluri, etc.):
Nu este cazul
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
33
d. starea canalelor de ventilare a spatiilor anexa ( bai, bucătării, etc. ) Nu este cazul Evaluarea stării actuale a instalaţiilor prin comparaţie cu soluţia din proiect
Instalaţii de încălzire Identificarea tipului de sistem de încălzire a spaţiilor locuite / ocupate şi comune:
Încălzirea clădirii a fost prevăzută a se realiza cu ajutorul unor ventiloconvectoare.
Încălzirea clădirii
Instalaţia a fost echipată cu un nr de 4 ventiloconvectoare. Instalaţii de ventilare şi climatizare
Nu sunt. Sisteme locale de încălzire şi răcire cu aer şi/sau pompe de căldură
Nu este cazul. Sisteme de ventilare mecanică (refulare, refulare / aspiraţie)
Nu este cazul. Sisteme centralizate de climatizare
Nu este cazul.
Instalaţii de iluminat artificial Instalaţia electrică din amplasamente s-a realizat cu tuburi IPY şi accesorii montate în pereţii
clădirii. Circuitele de lumină şi prize ale clădirii sunt separate. Distribuţia electrică s-a realizat dintr-o firidă amplasată în vestiarul profesoarelor.
Corpurile de iluminat, de diferite tipuri, cu becuri cu incandescenta, corpuri fluorescente sau cu vapori de mercur, prezintă uzură de funcţionare.
Conductoarele sunt din Al şi sunt îmbătrânite. Instalaţia de iluminat nu are in componenta dispozitive de control si reglare automata a fluxului
luminos si dispozitive de alimentare controlata cu energie electrica. Instalaţii de preparare şi furnizare a apei calde de consum Sisteme locale de preparare a apei calde de consum
Instalaţia din clădire are în componenţă un aparat instant pentru prepararea apei calde. .
Instalații centrale de preparare a apei calde de consum
Nu sunt.
Prelevarea de probe fizice se face în vederea: - stabilirii tipului solului pe care este amplasată clădirea şi adâncimea pânzei freatice; - stabilirii structurilor, respectiv a grosimilor elementelor exterioare ale anvelopei (pereţi,
planşee peste subsol, planşee peste pod, acoperiş);
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
34
- obţinerii de probe edificatoare din elementele exterioare în vederea stabilirii umidităţii, densităţii şi conductivităţii termice, în laboratoare specializate;
- aprecierii gradului de degradare a materialului prin determinări de rezistenţe fizico-mecanice şi examinarea microscopică (cristale de săruri, micelii, bacterii etc.), în laboratoare specializate.
OBSERVAȚII: 1. Nu sunt efectuate termoizolări parțiale la pereții exteriori.
2. Nu sunt înlocuiri la suprafața vitrată a clădirii cu ferestre care au caracteristici
similare cu tâmplăria propusă a înlocui tâmplăria inițială de lemn și sticlă sau din metal și sticlă.
3. Clădirea nu are sistem de distribuire și recirculare pentru apa caldă de consum. 4. Clădirea nu mai are sistem mecanizat de ventilare, ventilarea se face în mod natural.
• SCURTĂ PREZENTARE a fiecărui pachet de măsuri / soluții preconizate:
Rus
u V
alen
tin-
I.I
. A
udit
or e
nerg
etic
V
II.
Rap
ort
de a
udit
ene
rget
ic
Aud
it e
nerg
etic
la c
ladi
re C
asa
de c
ultu
ra, o
ras
Dar
aban
i, ju
d. B
otos
ani
35
Var
iant
a 1
= V
1 sa
u pa
chet
ul d
e so
luti
i 1 -
scu
rta
prez
enta
re s
olut
ii
B1
cond
ucto
ri, c
orpu
ri ilu
min
at
0,2
0,05
Int
erve
ntii
tip
B
reab
ilita
re in
stal
a?ie
de
ilum
inat
, înl
ocui
re ?
i mon
tare
cor
puri
noi,
econ
omic
e
PV
C, A
l, ge
am
term
opan
low
-e
0,06
term
oizo
lare
per
eti e
xter
iori
opac
i + c
ontu
r go
luri
cu E
PS
, pro
teja
re c
u te
ncui
ala
subt
ire (
5-10
mm
) ar
mat
a cu
tesa
tura
dea
sa d
in fi
bre
+ te
rmoi
zola
re s
oclu
cu
XP
S +
de
sfac
ere
si r
efac
ere
trot
uare
(te
rmoi
zola
re p
eret
e fa
?ada
prin
cipa
lă s
e fa
ce c
u po
listir
en e
xpan
dat,
pe in
terio
r, a
vând
gro
sim
ea d
e 5
cm)
A3
term
oizo
lare
pla
că p
e so
l cu
XP
S
A2
term
oizo
lare
pla
nseu
sup
erio
r di
n be
ton
arm
at c
u E
PS
igni
fuga
t ?i t
erm
oizo
lare
cu
vata
min
eral
ă pl
anse
u sa
la d
e sp
ecta
col +
str
at p
rote
ctie
sca
ndur
a
polis
tire
n ex
pand
at,
mor
tar,
pla
sa m
etal
, va
tă m
iner
ală
baza
ltică
polis
tiren
ext
ruda
t
A1
Int
erve
ntii
tip
A
gros
ime
(m)
0,03
; 0,0
5;
0,10
; si 0
,08
măs
uri d
e re
abili
tare
/ so
lutii
de
mod
erni
zare
polis
tire
n ex
pand
at
EP
S, d
eten
sion
at s
i ig
nifu
gat,
XP
S
mat
eria
lnr
. sol
.
A4
mon
tare
tâm
plar
ie g
eam
term
opan
e-
low
si u
si a
cces
din
alu
min
iu, g
lafu
ri no
i din
P
VC
, pr
otec
?ie
grila
j fer
estr
e
Rus
u V
alen
tin-
I.I
. A
udit
or e
nerg
etic
V
II.
Rap
ort
de a
udit
ene
rget
ic
Aud
it e
nerg
etic
la c
ladi
re C
asa
de c
ultu
ra, o
ras
Dar
aban
i, ju
d. B
otos
ani
36
Var
iant
a 2
= V
2 sa
u pa
chet
ul d
e so
luti
i 2 -
scu
rta
prez
enta
re s
olut
ii
B1
cond
ucto
ri, c
orpu
ri ilu
min
at
Int
erve
ntii
tip
A
vat
ă m
iner
ală
baza
ltic
a, E
PS
, XP
S0,
03; 0
,05;
0,
10; s
i 0,0
8
nr. s
ol.
măs
uri d
e re
abili
tare
/ so
lutii
de
mod
erni
zare
mat
eria
lgr
osim
e (m
)
term
oizo
lare
per
eti e
xter
iori
opac
i + c
ontu
r go
luri
cu v
ată
min
eral
ă ba
zalti
că,
prot
ejar
e cu
tenc
uial
a su
btire
(5-
10 m
m)
arm
ata
cu te
satu
ra d
easa
din
fibr
e +
te
rmoi
zola
re s
oclu
cu
XP
S +
des
face
re s
i ref
acer
e tr
otua
re
polis
tire
n ex
trud
at,
mor
tar,
pla
sa m
etal
ica
vată
min
eral
ă ba
zalti
ca0,
2
PV
C, A
l, ge
am
term
opan
low
-e, a
rgon
0,06
reab
ilita
re in
stal
a?ie
de
ilum
inat
, înl
ocui
re ?
i mon
tare
cor
puri
noi,
econ
omic
e
term
oizo
lare
pla
că p
e so
l cu
XP
S
polis
tiren
ext
ruda
t0,
05
term
oizo
lare
pla
nseu
sup
erio
r di
n be
ton
arm
at c
u X
PS
igni
fuga
t, te
rmoi
zola
re c
u va
ta
min
eral
ă pl
anse
u sa
la d
e sp
ecta
col +
str
at p
rote
ctie
sca
ndur
a
A4
mon
tare
tâm
plar
ie g
eam
term
opan
e-
low
si u
si a
cces
din
alu
min
iu, g
lafu
ri no
i din
P
VC
, pr
otec
?ie
grila
j fer
estr
e
Int
erve
ntii
tip
B
A3
A2
A1
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
37
• DATE DE INTRARE pentru analiza economică a măsurilor tehnice preconizate: preţuri pentru energie, rata anuală de creştere a preţurilor energiei, rata anuală de depreciere a monedei utilizate etc.;
Analiza economica a soluţiilor de modernizare energetica a clădirii se bazează pe următoarele
ipoteze si date de intrare: � sumele necesare realizării lucrărilor de investiţie se considera ca fiind existente în cont
bancar, � beneficiarul suportă costul cu sau fără credit bancar, � calculele tehnico economice se realizează in €: 1 €= 4,4978 lei; � costul energiei termice (sistem centralizat, cu centrala termică cu gaze naturale) la data
întocmirii auditului energetic este: cost en. termică cI=0,08 €/kWh; cost G.N. cG=0,02€/kWh; cost en. Elec. cE=0,07€/kWh;
� f – rata anuală de creştere a preţului energiei: f = 0,08; � i – rata anulă de depreciere a monedei euro: i = 0,07, � d – dobânda anuală fixă a creditului: r = 5%, � N – durata fizică de viaţă estimată sistem analizat: 20 ani.
indicatori de eficiență economică utilizați la compararea soluțiilor: � NR – durata fizică de viaţă a sistemului analizat – ani, cât mai mică � e=costul unității de căldură economisită - €/kWh, � XCC)m(VNA Em ⋅∆−=∆ = valoare netă actualizată şi trebuie să aibă valoare negativă
pentru lucrări de modernizare energetică eficiente,
XCC)m(VNA Em ⋅∆−=∆ , unde: Cm – costul investiţiei aferente proiectului de modernizare energetică; ∆ CE - c· ∆E Valoarea netă actualizată : XCCVNA Eo ⋅+=
tN
1t i1
f1X ∑
+
+=
=
Co – costul investiţiei totale în anul zero (euro) , CE – costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referinţă.
Analizând în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice şi unei rezolvări cu caracter
energetic conservativ, ambele soluţii având dotări cu durata de viaţă egală N, se obţine ∆VNA aferentă investiţiei suplimentare datorate aplicării proiectului de modernizare energetică:
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
38
• DESCRIEREA DETALIATĂ a măsurilor de modernizare energetică preconizate şi rezultatele analizei tehnice şi economice ale fiecărui pachet de măsuri.
PACHETUL DE MĂSURI 1.
INTERVENȚII TIP A
A. 1. Reabilitare termică - faţadă parte opacă - montarea unui strat de izolaţie termică suplimentară din plăci de polistiren expandat
ignifugat şi detensionat de 10 cm la pereţii neizolaţi, excepție făcând fațada principală unde termoizolarea se face pe interior și cu grosimea de 5 cm; se vor folosi profile soclu și profil superior fereastră cu lăcrimar,
- pentru parter se prevede întărirea protecției stratului termoizolator cu o tencuială slab armată cu plasă de sârmă sau dublarea țesăturii de protecție,
- existența soclului presupune termoizolare soclu cu un strat de 8 cm de polistiren extrudat striat, se continuă sub cota CTS cu 30 cm, desfacere și refacere trotuare,
- termoizolare contur ferestre şi uşi exterioare cu un strat de 3 cm polistiren expandat ignifugat, se vor folosi profile de protecție pentru colțuri,
Se vor folosi materiale având:
- clasa de reacţie la foc de min. B-s2, d0, - efortul de compresiune al plăcilor EPS la o deformaţie de 10%, CS min 80kPa, - rezistență la tracțiune perpendiculară pe fețe TR: min 120 kPa.
Se vor borda golurile ferestrelor de la vestiare, la partea superioară a lor, în zona buiandrugilor cu fâşii orizontale continui de termoizolaţie cu clasa de reacţie la focA1 sau A2-s1, d0, cu lăţimea de min. 30 cm şi având aceeaşi grosime cu a materialului termoizolant B-s2, d0 utilizat la termoizolarea faţadei.
Lucrări de intervenție/activități: - curățare prin periere, spălare strat suport si control tehnic de calitate; - izolare termică suprafață exterioară fațadă, cu produse de construcții compatibile tehnic, inclusiv termoizolarea conturului golurilor (spaleți, buiandrugi, glafuri); - termoizolare soclului (hmed = 0,6 m); - montare - demontare si transport schelă; - utilizarea schelei aferentă unei perioade de închiriere de 1,5 luni calendaristice; - transport materiale si moloz la o distanță de 10 km; - reparații la tencuieli exterioare; - consolidarea/demolarea si refacerea unor elemente structurale/nestructurale a căror necesitate este stabilită, în condițiile legii, prin raport de expertiză tehnică; - repararea/consolidarea parapeților la balcoane/logii, a aticelor si a altor elemente de fațadă cu potențial risc de desprindere/prăbusire; - demontare - remontare echipamente pe fațadă.
Cost unitar propus: 34,00 euro/mp fațadă parte opacă reabilitată termic.
Sistemul compozit de izolare termică cuprinde, în principal:
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
39
- aplicarea adezivului pentru lipirea izolației termice pe stratul suport; - material termoizolant; - pozarea ssssi fixarea mecanică a materialului termoizolant; - aplicarea masei de șpaclu armată cu plasă din fibră de sticlă; - realizarea stratului de finisare cu tencuială decorativă.
PLASA DIN FIBRĂ DE STICLĂ TREBUIE CUPRINSĂ ÎN INTERIORUL MASEI DE ȘPACLU, SE APLICĂ UN STRAT DE MASĂ DE ȘPACLU, SE MONTEAZĂ PLASA ȘI SE APLICA CEL DE-AL DOILEA STRAT DE MASĂ DE ȘPACLU.
Rosturile de dilatare verticale cât și cele orizontale nu vor fi acoperite cu placi de
polistiren. Peste rosturile clădirii vor fi suprapuse rosturile câmpurilor de polistiren.
Fig. Dispunerea termoizolației pe exteriorul clădirii
Materialul termoizolant va fi amplasat pe suprafaţa exterioară a pereţilor existenţi, protejat cu tencuială subţire (de cca. 5 mm) armată cu ţesătură deasă de fibră de sticlă sau fibre organice. În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, se prevede dublarea ţesăturii de fibră de sticlă sau a armăturii din fibre organice şi folosirea unor profile subţiri din aluminiu sau din PVC.
Soluţia prezintă avantajele următoare: - corectează majoritatea punţilor termice (zonele roşii şi galbene din radiografiile IR) care
reprezintă la clădirea existentă un procent de circa 15...20% din suprafaţa pereţilor exteriori; - protejează elementele de construcţie structurale precum şi structura în ansamblu, de efectele
variaţiei de temperatură a mediului exterior; - nu conduce la micşorarea ariilor locuibile şi utile;
permite realizarea, prin aceeaşi operaţie, a renovării faţadelor; - nu necesită modificarea poziţiei corpurilor de încălzire şi a conductelor instalaţiei de încălzire; - permite folosirii spaţiului clădirii în timpul executării lucrărilor de reabilitare şi modernizare; - nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile şi vopsitoriile interioare existente etc.;
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
40
Soluţia propusă va fi realizată astfel: Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolaţiei, verificat şi
eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea (având în vedere că în această soluţie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de protecţie) şi curăţat de praf şi depuneri;
Stratul termoizolant din plăci de polistiren expandat ignifugat este fixat mecanic şi prin lipire pe suprafaţa suport, reparată şi curăţată în prealabil; stratul de lipire se realizează, de regulă, din mortar sau pastă adezivă cu lianţi organici (răşini) lipirea făcându-se local, pe conturul plăcii de polistiren, pe fâşii sau în puncte.
Fixarea mecanică se realizează cu bolţuri din oţel inoxidabil, cu expandare, montate în găuri forate cu dispozitive rotopercutante sau cu dibluri de plastic cu rozetă.
Montarea plăcilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cât mai mici şi decalate pe rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces şi să nu ajungă în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariţiei ulterioare a crăpăturilor în stratul de finisaj.
La colţuri şi pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante în formă de L.
Stratul de protecţie şi de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul şi tinciul/pelicula de finisare finală), cu grosime totală de 5... 10 mm şi se armează cu o ţesătură deasa din fibre de sticlă sau fibre organice.
Tencuiala (grundul) trebuie să realizeze pe lângă o aderenţă bună la suport (inclusiv elasticitate pentru reluarea dilatărilor şi contracţiilor datorită variaţiilor climatice, fără desprinderea de suport) şi permeabilitate la vaporii de apă concomitent cu impermeabilitate la apa meteorică.
Tencuiala subţire se realizează din paste pe bază de răşini siliconice obţinute prin combinarea lianţilor din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie apoasă care reduce coeficientul de absorbţie de apă prin capilaritate.
Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele variante: - vopsele silicatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbţie mare la apă şi
rezistenţă mică la agenţi atmosferici care trebuie corectate prin adaosuri de max. 5% de răşini sintetice în dispersie şi hidrofobizarea ulterioară a suprafeţelor; pigmenţii sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat);
- vopsele pe bază de răşini siliconice in dispersie apoasa care au bună permeabilitate a vaporilor de apă, absorbţie mică prin capilaritate. aderenţă pe orice tip de suport, aspect mat în variantă, finisajul se poate realiza cu un strop din materiale hidrofobe.
Reţeaua de armare, fixata pe suprafaţa suport cu mortar adeziv, este în funcţie de tipul liantului folosit la componenta de protecţie (din fibre de sticlă – eventual protejate cu o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecţiei împotriva compuşilor alcalini în cazul tencuielilor cu mortare hidraulice - sau fibre organice: polipropilenă, poliester).
Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de
ţesătură din fibră de sticlă sau fibre organice (min. 10 cm). În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, pe conturul golurilor de
fereastră, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă sau fibre organice (fâşii de 25 cm) sau/şi folosirea unor profile subţiri din aluminiu sau pvc.
La colţurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea ştraifuri din ţesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 20 x 40 cm, montate la 45°.
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
41
Fig. Întărirea colțurilor ferestrelor
Se vor prevedea rosturi de dilatare care separă faţada în câmpuri de cel mult 14 m², evitând alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră care sunt zone cu concentrări mari de eforturi. Este recomandată separarea celor două tipuri de rosturi.
Se pot prevedea cordoane vinilice sau profile metalice care să permită mişcarea independentă a faţadei în raport cu elementele de construcţie.
Execuţia trebuie făcută în condiţii speciale de calitate şi control, de către firme specializate, care deţin de altfel şi patentele aferente, referitoare în primul rând la compoziţia mortarului, dispozitivele de prindere şi solidarizare, scule, maşini, precum şi la tehnologia de execuţie.
Fig. Țeserea plăcilor de polistiren la montaj, pe perete - exemplu
Pe lângă avantajele menţionate mai sus, soluţia prezintă şi unele dezavantaje, astfel:
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
42
- rezistenţă mecanică mai redusă, în special la acţiuni dinamice, ceea ce presupune luarea unor masuri speciale de consolidare în zonele mai expuse, de exemplu pe o înălţime de cea 2.00 m de la cota trotuarului;
- pe suprafaţa soclurilor se va suplimenta armătura din ţesătura din fibre se sticlă sau fibre organice rezultând o rezistenţă la întindere mai mare decât cea a zonelor curente normală;
- durată de viaţă garantată, de regulă, la cel mult 20 ani; - limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat. În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice, aplicarea soluţiei trebuie
să se facă astfel încât să se asigure în cât mai mare măsură, continuitatea stratului termoizolant, inclusiv şi în special, la racordarea cu soclul, cu streşinile acoperişului cu pod.
Se vor trata cu deosebită atenţie execuţia acestor zone pentru a elimina posibilitatea infiltraţiilor de apă între izolaţia termică şi peretele suport.
Pe conturul planşeului de peste ultimul nivel, se continuă termoizolaţia peretelui exterior pe înălţimea aticului (lungimea zonei de influenţă).
Pentru termoizolarea soclului, acolo unde există, se va monta un strat de 8 cm de polistiren extrudat cu fețe striate. Se continua cca 30 de cm sub CTS stratul izolator. Se vor desface şi reface trotuarele. Procedura este cea recomandată de producătorul materialelor.
Fig. Dispunerea profilului de soclu - exemplu
Pentru a realiza o protecţie termică corespunzătoare şi reducerea efectului punţii termice orizontale din zona planşeului inferior (de la cota zero) izolaţia termică se va dispune şi pe înălţimea soclului + 30 cm sub CTS, iar stratul de protecţie va fi armat cu două straturi de ţesătură de fibre de sticlă sau din fibre organice.
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
43
Pe conturul tâmplăriei se realizează racordarea izolaţiei termice pe lățimea golului, cu EPS având o grosime de 3 cm, în zona glafurilor exterioare şi al solbancurilor, prevăzându-se profile de întărire şi protecţie adecvate (din aluminiu sau PVC), precum şi benzi suplimentare din ţesătură de fibră de sticlă sau fibre organice.
Fig: Detaliu contur ferestre - exemplu
Se vor prevedea glafuri noi din PVC.
A. 2 Reabilitare termică – termoizolare planșeu superior Montarea unui strat de izolaţie termică suplimentară din plăci de polistiren expandat
ignifugat, în grosime de 20 cm, peste planșeul din beton armat și cu vată minerală protejată cu scândură peste sala de spectacole.
Termoizolarea planșeului superior al clădirii se realizează luându-se în considerare de către
Proiectant de sisteme compozite de izolare termică - însoțite de documente de atestare a conformității - certificat de conformitate/declarație de performanță - întocmite pe baza unui referențial – standard / agrement tehnic – aplicabil.
Se vor folosi materiale având: - efortul de compresiune al plăcilor EPS la o deformaţie de 10%, CS(10/Y) min 120 kPa, - rezistența la tracțiune perpendiculară pe fețe –TR, min 150 kPa, - clasa de reacție la foc a sistemului compozit de izolare termică: B-s2,d0.
b) vată minerală bazaltică (MW): RezistenŃa la compresiune sau efortul la compresiune a plăcilor la o deformație de 10% - CS(10/Y)
min. 30 kPa Rezistența la tracțiune perpendiculară pe fețe - TR min. 10 kPa
Clasa de reacție la foc a sistemului compozit de izolare termică în stuctură compactă
A1 sauA2 – s1,d0
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
44
Sistemul de termoizolare cuprinde, în principal:
- strat difuzie si barieră contra vaporilor; - material termoizolant; - sapă armată cu plasă sudată sau protecție din scândură;
Lucrări de intervenție/activități:
- curățare stratul suport si control tehnic de calitate; - termoizolarea planșeului superior (suprafața orizontală si atic – hmed = 0,40 m) cu produse de construcții compatibile tehnic; - înlocuire copertină atic; - recondiționare/înlocuire piese deteriorate (parafrunzare, guri de scurgere, guri de aerisire); - transport materiale si moloz la 10 km. - îndepărtare strat protecție de nisip si dale; - desfacere hidroizolație existentă si reparare termoizolație existentă, activități a căror necesitate este stabilită, în condițiile legii, prin raport de expertiză tehnică; - demontare - remontare echipamente pe terasă; - supraînălțare atic si realizarea balustrăzii de protecție la atic.
La planşeul de peste ultimul nivel se recomandă o soluţie de sporire a izolaţiei termice, ce constă
în: • montarea unui strat termoizolant format din plăci de polistiren expandat, ignifugat, cu grosimea
totală de 20 cm şi racordarea pe conturul aticului pentru micşorarea efectului punţii termice; este recomandabil să se utilizeze cel puţin două straturi pentru decalarea rosturilor sau să se folosească plăci de polistiren prevăzute cu falţuri; stratul se montează peste cel existent,
• protejarea șapei armate se va face cu material hidroizolant de protecție, • se va efectua proba de inundare a terasei.
Soluţia prezintă avantajele următoare: • corectează majoritatea punţilor termice care reprezintă la clădirea existentă un procent de circa
15% ; • protejează volumul încălzit împotriva variaţiilor de temperatură exterioare;
Termoizolarea planșeului superior a clădirii se realizează luându-se în considerare de către
Proiectant de sisteme compozite de izolare termică - însoțite de documente de atestare a conformității - certificat de conformitate/declarație de performanță - întocmite pe baza unui referențial – standard / agrement tehnic – aplicabil,
sau produse de construcții, compatibile tehnic pentru destinația preconizată de reabilitare termică
terasă si ale căror caracteristici tehnice, clase si niveluri de performanță stabilite de proiectant în documentația tehnică respectă reglementările tehnice aplicabile, iar sistemul de termohidroizolare termică nou creat respectă cerințele fundamentale de calitate în construcții.
A. 3. Reabilitare termică – placă pe sol
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
45
Se propune termoizolarea plăcii de sol cu un strat de 5 cm din polistiren extrudat.
A 4. Reabilitare termică - fațadă parte vitrată Se recomandă înlocuirea ferestrelor din tâmplărie obişnuită cu ferestre din tâmplărie de PVC şi
geam termopan, float+e-low, 4-16-4 mm, ferestre prevăzute cu grilă de ventilație mecanică. Lucrări, în principal:
• demontare tâmplărie existentă; • montaj tâmplărie exterioară termoizolantă cu glaf exterior; • transport materiale şi deşeuri rezultate din demontare la 10 km; •elemente de închidere la balcoane/logii (stâlpi de colț, stâlpi unghi variabil, profile de compensare, profile de dilatare).
Cerințe constructive pentru tâmplărie exterioară termoizolantă din profile PVC cu glaf exterior:
- Profil cu 5 camere, culoare albă; - Clasa A; - Armătură oțel zincat; - Grilă de ventilație mecanică; - Geam termoizolant dublu 4-16- 4, low-E; - Feronerie oscilo-batantă cu închideri multipunct; - Glaf exterior.
Principale caracteristici ale tâmplăriei exterioare termoizolante:
- rezistență termică minima corectată a tâmplăriei exterioare termoizolante: Rmin mai
mare ca 0,77 mpK/W, - comportare la încovoiere din vânt: clasa B2, - rezistență la deschidere/închidere repetată: ferestre: min 10.000 cicluri,
uși: min.100.000 cicluri, - etanșeitate la apă: min. clasa 5A, - clasă reacție la foc: clasa C2-s2, d0, - permeabilitate la aer: min clasa 3, - număr minim de schimburi de aer: 0,5 schimburi/oră.
Pentru tâmplăria de acces în clădire se recomandă tâmplărie de aluminiu cu barieră
pentru rupere de punte termică și cu număr mare de închideri/deschideri repetate. Se recomandă folosirea montajului cu bandă precomprimată de etanșare a rosturilor. Cost unitar propus: 95,00 euro/mp tâmplărie exterioară termoizolantă.
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
46
Uşa de la intrare în clădire se va schimba de asemenea cu una din aluminiu şi geam termopan cu rupere de punte termică cu grosimea de cel puţin 6 mm. La tâmplăria pentru acces se prevede montarea a câte unui automat pentru menținerea ușii închise. Se recomandă montarea unei a doua uşi la intrarea în clădire în vederea formării unui sas.
Se recomandă practicarea unor orificii sau montarea unor grile de aerisire pe elementele de închidere în vederea realizării unei ventilări ușoare, naturale, a clădirii.
B. 1. Reabilitare termică – instalație de iluminat
Se recomandă înlocuirea în totalitate a sistemului de iluminat și folosirea de lămpi cu consum
redus de energie, dar care să ofere un nivel de iluminare minim recomandat pentru acest tip de clădire. PACHETUL DE MĂSURI 2/ SOLUȚII 2 – Varianta 2 propusă pentru reabilitare termică
1. Reabilitare termică - faţadă parte opacă
1.b. Montarea unui strat de izolaţie termică suplimentară din plăci de vată minerală
bazaltică la pereţii neizolaţi. Condiţiile tehnice de execuţie sunt adaptate materialului pus in opera şi sunt conforme cu cele
puse la dispoziţie de producătorul vatei minerale. Se respectă celelalte condiţii impuse la pachetul 1.
2. Reabilitare termică – termoizolare planșeu superior (sub pod)
Montarea unui strat de izolaţie termică suplimentară din plăci de polistiren extrudat în
grosime de 20 cm, peste planşeul existent. In vederea asigurării nivelului de protecție recomandat de normele in vigoare pe terasa existenta se
aplica un strat de polistiren extrudat, protejare cu un strat hidroizolator. Se respectă celelalte condiţii impuse la pachetul 1.
3. Reabilitarea plăcii pe sol cu 5 cm polistiren extrudat. 4. Reabilitare termică - fațadă parte vitrată
Se recomandă înlocuirea ferestrelor din tâmplărie obişnuită cu ferestre din tâmplărie de PVC şi geam termopan, float+e-low, 4-16-4 mm, ferestre prevăzute cu grilă de ventilare.
5. Reabilitare termică –iluminat
Identic la Pachetul 1.
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
47
ANALIZA TEHNICĂ ȘI ECONOMICĂ A FIECĂRUI PACHET DE SOLUȚII TEHNICE DE REABILITARE / MODERNIZARE ENERGETICĂ
Indicatori de eficiență energetică ai pachetelor de măsuri preconizate:
Analiza economică a măsurilor de reabilitare/modernizare energetică a unei clădiri existente se realizează prin intermediul indicatorilor economici ai investiţiei. Dintre aceştia cei mai importanţi sunt următorii:
� valoarea netă actualizată aferentă investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de
reabilitare/modernizare energetică şi economiei de energie rezultată prin aplicarea proiectului menţionat, )m(VNA∆ [lei] ;
� durata de recuperare a investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de reabilitare/modernizare energetică, NR [ani], reprezentând timpul scurs din momentul realizării investiţiei în modernizarea energetică a unei clădiri şi momentul în care valoarea acesteia este egalată de valoarea economiilor realizate prin implementarea măsurilor de modernizare energetică, adusă la momentul iniţial al investiţiei;
� costul unităţii de energie economisită, e [lei/kWh], reprezentând raportul dintre valoarea investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de reabilitare/modernizare energetică şi economiile de energie realizate prin implementarea acestuia pe durata de recuperare a investiţiei,
În funcţie de valorile indicatorilor economici susmenţionaţi, rezultate prin analiza diverselor
măsuri de modernizare energetică a unei clădiri, vor fi alese acele măsuri caracterizate de:
� valoare netă actualizată , )m(VNA∆ , cu valori negative pentru durata de viaţă estimată pentru măsurile de modernizare energetică analizate,
, unde: Cm – costul investiţiei aferente proiectului de modernizare energetică; ∆ CE - c· ∆E Valoarea netă actualizată :
� Co – costul investiţiei totale în anul zero (euro) , CE – costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referinţă.
� durată de recuperare a investiţiei, NR, cât mai mică şi nu mai mare decât o perioadă de
referinţă, impusă din considerente economico-financiare (de către creditor sau investitor) sau tehnice (durată de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică);
XCC)m(VNA Em ⋅∆−=∆
XCCVNA Eo ⋅+=1t i1
X ∑
+
==
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
48
� costul unităţii de căldură economisită, e, cât mai mic şi nu mai mare decât proiecţia la momentul investiţiei a costului actual a unităţii de căldură.
Procedura de bază pentru compararea efectelor tehnice şi economice ale aplicării diverselor soluţii de
utilizare eficientă a energiei în construcţii o constituie analiza valorii nete actualizate a costurilor implicate de realizarea investiţiilor şi de exploatarea instalaţiilor aferente acestora.
• NR – durata recuperare investiție a sistemului analizat – ani, cât mai mică • e=costul unității de căldură economisită - €/kWh, cât mai mare • XCC)m(VNA Em ⋅∆−=∆ = valoare netă actualizată şi trebuie să aibă valoare negativă
pentru lucrări de modernizare energetică eficiente, • Aşa cum se menţiona anterior, analiza economică a măsurilor de modernizare energetică a clădirilor
existente conduce la alegerea măsurilor eficiente din punct de vedere economic, prin prisma indicatorilor economici printre care indicatorul fundamental îl reprezintă valoarea netă actualizată,
)m(VNA∆ . Implementarea efectivă a unui proiect de modernizare energetică presupune însă şi analiza finanţării posibile a proiectului, din punct de vedere al schemei de finanţare posibil de aplicat şi din punct de vedere al suportabilităţii beneficiarului proiectului.
Analizând în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice şi unei rezolvări cu caracter
energetic conservativ, ambele soluţii având dotări cu durata de viaţă egală N, se obţine ∆VNA aferentă investiţiei suplimentare datorate aplicării proiectului de modernizare energetică.
Rus
u V
alen
tin-
I.I
. A
udit
or e
nerg
etic
V
II.
Rap
ort
de a
udit
ene
rget
ic
Aud
it e
nerg
etic
la c
ladi
re C
asa
de c
ultu
ra, o
ras
Dar
aban
i, ju
d. B
otos
ani
49
Rez
ulta
tele
ana
lizei
ter
mic
e și
eco
nom
ice
ale
fiec
ărui
pac
het
de s
oluț
ii.
Var
iant
a 1
= V
1 sa
u pa
chet
ul d
e so
luti
i 1 -
scur
ta p
reze
ntar
e so
lutii
B1
cond
ucto
ri, c
orpu
ri ilu
min
at
Int
erve
ntii
tip
B
reab
ilita
re in
stal
a?ie
de
ilum
inat
, înl
ocui
re ?
i mon
tare
cor
puri
noi,
econ
omic
e
PV
C, A
l, ge
am
term
opan
low
-e
term
oizo
lare
per
eti e
xter
iori
opac
i + c
ontu
r go
luri
cu E
PS
, pro
teja
re c
u te
ncui
ala
subt
ire (
5-10
mm
) ar
mat
a cu
tesa
tura
dea
sa d
in fi
bre
+ te
rmoi
zola
re s
oclu
cu
XP
S +
de
sfac
ere
si r
efac
ere
trot
uare
(te
rmoi
zola
re p
eret
e fa
?ada
prin
cipa
lă s
e fa
ce c
u po
listir
en e
xpan
dat,
pe in
terio
r, a
vând
gro
sim
ea d
e 5
cm)
A3
term
oizo
lare
pla
că p
e so
l cu
XP
S
A2
term
oizo
lare
pla
nseu
sup
erio
r di
n be
ton
arm
at c
u E
PS
igni
fuga
t ?i t
erm
oizo
lare
cu
vata
min
eral
ă pl
anse
u sa
la d
e sp
ecta
col +
str
at p
rote
ctie
sca
ndur
a
polis
tire
n ex
pand
at,
mor
tar,
pla
sa m
etal
, va
tă m
iner
ală
baza
ltică
polis
tiren
ext
ruda
t
A1
Int
erve
ntii
tip
A
măs
uri d
e re
abili
tare
/ so
lutii
de
mod
erni
zare
polis
tire
n ex
pand
at
EP
S, d
eten
sion
at s
i ig
nifu
gat,
XP
S
mat
eria
lnr
. sol
.
A4
mon
tare
tâm
plar
ie g
eam
term
opan
e-
low
si u
si a
cces
din
alu
min
iu, g
lafu
ri no
i din
P
VC
, pr
otec
?ie
grila
j fer
estr
e
anal
iza
econ
omic
a so
lutia
1
8,00
332,
0126
56,0
828
21,9
332
,94
95,0
029
45,0
028
21,9
3
19,2
231
,00
1705
0,00
3104
1,21
12,0
033
60,0
0
29,0
081
20,0
0
cost
lu
crăr
i de
inte
rven
ţie
(
€ )
econ
.
de
ener
gie
[kW
h/an
]
Dur
ata
rec
up.
inve
stiţi
e
[a
ni]
cant
itate
(m
p)
1410
9,64
8465
,78
13,8
9
550,
00
280,
00
280,
00
31,0
0
cost
sp
ecifi
c
( €/m
2)
20,1
4
36,5
3
Rus
u V
alen
tin-
I.I
. A
udit
or e
nerg
etic
V
II.
Rap
ort
de a
udit
ene
rget
ic
Aud
it e
nerg
etic
la c
ladi
re C
asa
de c
ultu
ra, o
ras
Dar
aban
i, ju
d. B
otos
ani
50
Var
iant
a 2
= V
2 sa
u pa
chet
ul d
e so
lutii
2 -
scu
rta
prez
enta
re s
olut
ii
B1
cond
ucto
ri, c
orpu
ri ilu
min
at
Int
erve
ntii
tip A
vat
ă m
iner
ală
baza
ltic
a, E
PS
, XP
S
nr. s
ol.
măs
uri d
e re
abili
tare
/ so
lutii
de
mod
erni
zare
mat
eria
l
term
oizo
lare
per
eti e
xter
iori
opac
i + c
ontu
r go
luri
cu v
ată
min
eral
ă ba
zalti
că,
prot
ejar
e cu
tenc
uial
a su
btire
(5-
10 m
m)
arm
ata
cu te
satu
ra d
easa
din
fibr
e +
te
rmoi
zola
re s
oclu
cu
XP
S +
des
face
re s
i ref
acer
e tr
otua
re
polis
tire
n ex
trud
at,
mor
tar,
pla
sa m
etal
ica
vată
min
eral
ă ba
zalti
ca
PV
C, A
l, ge
am
term
opan
low
-e, a
rgon
reab
ilita
re in
stal
a?ie
de
ilum
inat
, înl
ocui
re ?
i mon
tare
cor
puri
noi,
econ
omic
e
term
oizo
lare
pla
că p
e so
l cu
XP
S
polis
tiren
ext
ruda
t
term
oizo
lare
pla
nseu
sup
erio
r di
n be
ton
arm
at c
u X
PS
igni
fuga
t, te
rmoi
zola
re c
u va
ta
min
eral
ă pl
anse
u sa
la d
e sp
ecta
col +
str
at p
rote
ctie
sca
ndur
a
A4
mon
tare
tâm
plar
ie g
eam
term
opan
e-
low
si u
si a
cces
din
alu
min
iu, g
lafu
ri no
i din
P
VC
, pr
otec
?ie
grila
j fer
estr
e
Int
erve
ntii
tip B
A3
A2
A1
anal
iza
econ
omic
a so
lutia
2
8,00
332,
0126
56,0
828
21,9
332
,94
550,
0038
,75
2131
2,50
3104
1,21
24,0
3
1015
0,00
1410
9,64
25,1
828
0,00
12,0
033
60,0
084
65,7
813
,89
31,0
036
,53
280,
00
95,0
029
45,0
028
21,9
3
36,2
5
cost
sp
ecifi
c
( €/m
2)
cant
itate
(m
p)
cost
lu
crăr
i de
inte
rven
ţie
( €
)
econ
.
de
ener
gie
[kW
h/an
]
Dur
ata
rec
up.
inve
stiţi
e
[a
ni]
Val
oril
e co
stur
ilor
uni
tare
con
side
rate
rep
rezi
ntă
o m
edie
de
pe p
iaţa
rom
ânea
scă
şi, c
a at
are,
un
calc
ul e
cono
mic
exa
ct s
e po
ate
face
num
ai în
mom
entu
l an
gajă
rii l
ucră
rii c
u un
ant
repe
nor
anum
e.
Rus
u V
alen
tin-
I.I
. A
udit
or e
nerg
etic
V
II.
Rap
ort
de a
udit
ene
rget
ic
Aud
it e
nerg
etic
la c
ladi
re C
asa
de c
ultu
ra, o
ras
Dar
aban
i, ju
d. B
otos
ani
51
.
V1
C0
=34
131,
08[€
]co
st in
vest
iţiei
tota
le p
roie
ct m
oder
niza
re e
nerg
etic
ă ni
vel a
n 0
V2
C0
=40
423,
58[€
]
CE
=79
85,9
7[€
/an]
CM
=25
0,00
[€/a
n]co
st a
nual
ope
raţiu
ni m
ente
nanţ
ă, la
niv
el a
n de
ref
erin
ţă
f =
0,08
[-]
rata
anu
ală
de c
reşt
ere
a co
stul
ui c
ăldu
riii
=0,
07[-
]ra
ta a
nual
ă de
de
depr
ecie
re a
mon
edei
eur
o
k =
1,00
[-]
N =
20,0
0[a
ni]
x =
1,01
Xk
=7,
05
cost
anu
al e
nerg
ie c
onsu
mat
ă, la
niv
el a
n de
ref
erin
ţă
cost
inve
stiţi
ei to
tale
pro
iect
mod
erni
zare
ene
rget
ică
nive
l an
0
indi
ce f-
cţie
de
tipul
ene
rgie
i util
izat
edu
rata
fizi
că d
e vi
aţă
a si
stem
ului
ana
lizat
V
1C
(m)
=34
131,
08[€
]
V2
C(m
) =
4042
3,58
[€]
∆C
E =
4515
,08
[€/a
n]
∆E
K =
5643
8,56
[kW
h/an
]
c k =
0,07
[€/k
Wh]
c I =
0,08
[€/k
Wh]
c G0,
02[€
/kW
h]c E
0,07
[€/k
Wh]
V1
∆V
NA
=22
84,6
1[€
]V
2∆
VN
A =
8577
,11
[€]
V1
e =
0,03
[€/k
Wh]
V2
e =
0,04
[€/k
Wh]
V1
Nr
=7,
56[a
ni]
V2
Nr
=9,
85[a
ni]
dura
ta d
e re
cupe
rare
a in
vest
iţiei
var
iant
a 2
Val
oare
a ne
tă a
ctua
lizat
ăV
aloa
rea
netă
act
ualiz
ată
cost
ul u
nită
ţii d
e că
ldur
ă ec
onom
isită
cost
ul u
nită
ţii d
e că
ldur
ă ec
onom
isită
cost
spe
cific
căl
dură
din
sur
se p
ropr
iico
st s
peci
fic e
nerg
ie e
lect
rică
redu
cere
cos
turi
expl
oata
re a
nual
e ur
mar
e a
aplic
ătii
proi
ectu
lui
de m
oder
niza
re e
nerg
etic
ă la
niv
elul
anu
lui d
e re
ferin
ţă
econ
omia
anu
ală
de e
nerg
ie k
est
imat
ă,ob
ţinut
ă pr
in im
plem
enta
rea
unei
măs
uri d
e m
oder
niza
re e
nerg
etic
ă
cost
ul a
ctua
l al u
nită
ţii d
e en
ergi
e k
dura
ta d
e re
cupe
rare
a in
vest
iţiei
var
iant
a 1
cost
act
ual a
l uni
tatii
de
ener
gie
k
cost
inve
st. a
fere
nte
proi
ect m
oder
niza
re e
nerg
etic
ă,ni
vel a
n 0
cost
inve
st. a
fere
nte
proi
ect m
oder
niza
re e
nerg
etic
ă,ni
vel a
n 1
Rus
u V
alen
tin-
I.I
. A
udit
or e
nerg
etic
V
II.
Rap
ort
de a
udit
ene
rget
ic
Aud
it e
nerg
etic
la c
ladi
re C
asa
de c
ultu
ra, o
ras
Dar
aban
i, ju
d. B
otos
ani
52
�
Cos
tul t
otal
al f
iecă
rui p
ache
t de
măs
uri
3413
140
424
Cos
tul t
otal
al f
ieca
rui p
ache
t de
mas
uri -
P
ache
tul d
e so
lutii
Var
iant
a 1
polis
tiren
exp
anda
t si v
ata
min
eral
a ba
zalti
ca
Var
iant
a 2
vata
min
eral
a ba
zalti
ca
V
aria
nta
1 ar
e pr
ețul
de
cost
mai
scă
zut.
�
Eco
nom
ii d
e co
mb
usti
bil e
stim
ate
pent
ru f
ieca
re p
ache
t –
tone
com
bus
tibi
l con
venț
iona
l
Pac
hetu
l de
solu
tiiE
cono
mii
de c
ombu
stib
ili e
stim
ate
pent
ru
fieca
re p
ache
t - t
cc
Var
iant
a 1
polis
tiren
exp
anda
t si v
ata
min
eral
a ba
zalti
ca48
0
Var
iant
a 2
vata
min
eral
a ba
zalti
ca45
7
În a
mbe
le v
aria
nte
se e
cono
mis
ește
ace
eași
can
tita
te d
e co
mbu
stib
il, p
rețu
l uni
tăți
i de
com
bust
ibil
eco
nom
isit
e fi
ind
acel
ași.
�
Dur
ata
de r
ecup
erar
e a
inve
stiț
iei ș
i Val
oare
a N
etă
Act
uali
zată
3413
179
8620
2285
0,07
5643
945
157,
560,
030
4042
479
8620
8577
0,07
5643
945
159,
850,
036
e
(€/
kWh)
Var
. 2 (
vata
baz
alt.)
Var
. 1 (
expa
ndat
)
CE
(€/a
n)
N
(a
ni)
∆V
NA
(€)
Pac
het
c
(€/
kWh)
∆E
(k
Wh/
an
)
∆C
E
(€
/an)
Nr
(a
ni)
C0
(€)
Pen
tru
vari
anta
1 d
urat
a de
rec
uper
are
a in
vest
iție
i est
e m
ai r
edus
ă, ia
r V
NA
are
o v
aloa
re n
egat
ivă
mai
mic
ă în
com
par
ație
cu
pach
etul
de
sol
uții
nr. 2
. 1 eu
ro=
4,49
78 le
i la
data
de
01 f
eb. 2
014
•
Suge
stii
priv
ind
real
izar
ea lu
crăr
ilor
de
mod
erni
zare
şi p
rivi
nd f
inan
ţare
a ac
esto
ra:
Rus
u V
alen
tin-
I.I
. A
udit
or e
nerg
etic
V
II.
Rap
ort
de a
udit
ene
rget
ic
Aud
it e
nerg
etic
la c
ladi
re C
asa
de c
ultu
ra, o
ras
Dar
aban
i, ju
d. B
otos
ani
53
Ana
liza
econ
omic
ă a
sol
uţii
lor
de m
oder
niza
re p
ropu
se a
re d
rept
sco
p fu
rniz
area
unu
i cri
teri
u pe
ntru
a ju
stif
ica
adop
tare
a un
eia
din
vari
ante
le p
ropu
se.
Cel
e do
ua v
aria
nte
de
reab
ilit
are
term
ică
sunt
ech
ival
ente
din
pun
ct d
e ve
dere
al e
fici
enţe
i ter
mo-
ener
geti
c, c
ondu
cînd
la a
ceea
si e
cono
mie
anu
ala
de e
nerg
ie.
Var
iant
a a
II-a
, pre
zint
ă o
capa
cita
te m
ai m
are
de tr
ansf
er a
vap
oril
or d
e ap
ă di
n in
teri
or, o
mai
bun
a co
mpo
rtar
e la
acţ
iune
a fa
ctor
ilor
clim
atic
i in
teri
ori
si d
urab
ilita
te în
tim
p, d
ar p
resu
pine
o v
aloa
re m
ai m
are
a ch
eltu
ieli
lor
de in
vest
iţie
iniţ
ială
. Ca
urm
are,
şi d
urat
a de
am
orti
zare
va
fi m
ai lu
ngă.
R
ezul
tă c
a m
ai a
vant
ajoa
sa d
in a
cest
pun
ct d
e ve
dere
est
e va
rian
ta I
, ad
ica
term
oizo
lati
e di
n po
lisi
ren
expa
ndat
ign
ifug
at l
a pe
reţi
, pr
otej
ată
cu
tenc
uial
a su
bţir
e, c
u li
anţi
org
anic
i
• In
flue
nţa
inte
rven
ţiil
or a
supr
a co
nsum
ului
ene
rget
ic a
l clă
diri
i C
onsu
mul
ene
rget
ic a
l une
i clă
diri
se
com
pune
din
: înc
ălzi
re, a
pa c
aldă
de
cons
um, v
enti
lare
-cli
mat
izar
e şi
alt
e fo
losi
nţe
elec
tro-
men
ajer
e.
Pe
lâng
ă ca
lită
ţile
ter
mic
e al
e cl
ădir
ii ş
i ca
lită
ţile
de b
ază
ale
inst
alaţ
iilo
r, a
cest
con
sum
dep
inde
de
impo
rtan
ţa î
ncăp
eril
or î
ncăl
zite
, de
med
iul
adia
cent
ac
esto
ra (
clim
at ş
i ve
cină
tate
), d
e op
ţiun
ile
ocup
anţi
lor
în m
ater
ie d
e co
nfor
t (ş
i de
eco
nom
ie)
şi d
e po
sibi
lită
ţile
de i
nter
venţ
ie a
le a
cest
ora
(de
man
ieră
dir
ectă
sa
u in
dire
ctă)
în m
od r
aţio
nal a
supr
a ge
stiu
nii p
ropr
iilo
r in
stal
aţii.
Ace
ste
posi
bili
tăţi
de g
esti
une
core
spun
d pa
ram
etri
lor
regl
ajul
ui ş
i pro
gram
ării
. În
sco
pul a
nali
zei
efec
tulu
i de
red
ucer
e a
cons
umul
ui d
e en
ergi
e al
clă
diri
i afe
rent
fie
căre
i măs
uri
de m
oder
niza
re e
nerg
etic
ă, s
e de
term
ină
cons
umul
de
ener
gie
anua
l no
rmal
pen
tru
încă
lzir
ea s
paţi
ilor
, pr
epar
area
ape
i ca
lde
de c
onsu
m,
vent
ilare
a/cl
imat
izar
ea ş
i as
igur
area
ilu
min
atul
ui c
lădi
rii
pent
ru s
ituaţ
ia
actu
ală,
ace
sta
deve
nind
o v
aloa
re d
e re
feri
nţă
pent
ru t
oate
int
erve
nţii
le a
supr
a cl
ădir
ii ş
i in
stal
aţii
lor
afer
ente
ace
stei
a. A
ceas
tă v
aloa
re s
e de
term
ină
în
conf
orm
itat
e cu
păr
ţile
I ş
i II
ale
Met
odol
ogie
i. In
flue
nţa
fiec
ărei
măs
uri
de m
oder
niza
re e
nerg
etic
ă a
cons
truc
ţiei
şi/
sau
a in
stal
aţii
lor
afer
ente
ace
stei
a se
det
erm
ină
prin
est
imar
ea c
onsu
mul
ui a
nual
no
rmal
de
ener
gie
pent
ru s
itua
ţia
aplic
ării
măs
urii
de
mod
erni
zare
ene
rget
ică,
în
conf
orm
itat
e cu
păr
ţile
I ş
i II
ale
Met
odol
ogie
i şi
pri
n ra
port
area
ace
stui
a la
va
loar
ea c
onsu
mul
ui a
nual
nor
mal
de
ener
gie
estim
at p
entr
u cl
ădir
ea în
sta
rea
sa a
ctua
lă (
iniţ
ială
).
Infl
uenţ
a ap
licăr
ii f
iecă
rei
solu
ţii
tehn
ice
de m
oder
niza
re e
nerg
etic
ă se
det
erm
ină
prin
est
imar
ea c
onsu
mul
ui a
nual
nor
mal
de
ener
gie
pent
ru s
itua
ţia
aplic
ării
ace
stor
a, c
onfo
rm p
ărţi
lor
I şi
II
ale
Met
odol
ogie
i şi p
rin
rapo
rtar
ea c
onsu
mul
ui la
val
oare
a co
nsum
ului
anu
al n
orm
al d
e en
ergi
e es
tim
at p
entr
u cl
ădir
ea
în s
tare
a sa
act
uală
(in
iţia
lă)
– va
loar
e de
term
inat
ă pr
in a
naliz
ă te
rmic
ă şi
ene
rget
ică
a cl
ădir
ii.
Dec
izia
ado
ptăr
ii u
nei m
ăsur
i de
mod
erni
zare
ene
rget
ică
este
cea
de
efic
ienţ
ă ec
onom
ică
a m
ăsur
ii (
pach
etul
ui d
e m
ăsur
i), î
n co
nfor
mita
te c
u in
dica
tori
i te
hnic
o-ec
onom
ici.
D
. CE
NT
RA
LIZ
AT
OR
UL
SO
LU
ȚII
OL
OR
de
reab
ilit
are
ener
geti
că a
clă
diri
i și r
ecom
andă
rile
aud
itor
ului
ene
rget
ic.
•
Sin
teza
rap
ortu
lui d
e an
aliz
ă te
rmic
ă şi
ene
rget
ică
cu p
reze
ntar
ea c
lădi
rii î
n st
area
sa
actu
ală
şi p
rinc
ipal
ele
cara
cter
isti
ci e
nerg
etic
e ca
re a
test
ă pe
rfor
man
ţa e
nerg
etic
ă ac
tual
ă a
cons
truc
ţiei
şi i
nsta
laţi
ei d
e în
călz
ire
şi p
repa
rare
a a
pei c
alde
de
cons
um a
fere
nte
aces
teia
;
Rus
u V
alen
tin-
I.I
. A
udit
or e
nerg
etic
V
II.
Rap
ort
de a
udit
ene
rget
ic
Aud
it e
nerg
etic
la c
ladi
re C
asa
de c
ultu
ra, o
ras
Dar
aban
i, ju
d. B
otos
ani
54
Rez
iste
nţă
term
ică
med
ie c
orec
tată
R'
m2 K
/W0,
682,
91N
otar
e en
erge
tică
- pu
ncta
j ene
rget
icN
45,0
086
,00
77,0
0C
onsu
m a
nual
de
ener
gie
pent
ru în
călz
ireQ
in
ckW
h/.a
n68315,63
3366
2,49
26488,6
Con
sum
anu
al s
peci
fic d
e en
ergi
e pe
ntru
încă
lzire
q in
ckW
h/m
2.a
n20
5,76
101,
3979
,78
Con
sum
anu
al d
e en
ergi
e pe
ntru
apă
cal
dă d
e co
nsum
Q a
cmkW
h/.a
n43777,604
2761
9,91
29093,84
Con
sum
anu
al s
peci
fic e
nerg
ie a
pă c
aldă
de
cons
umq
acm
kWh/
m2.a
n13
1,86
83,1
987
,63
Con
sum
anu
al d
e en
ergi
e pe
ntru
ilum
inat
Q il
umkW
h/.a
n1992
1992
,06
1992
Con
sum
anu
al s
peci
fic d
e en
ergi
e pe
ntru
ilum
inat
q il
umkW
h/m
2.a
n6,
006,
006,
00C
onsu
m a
nual
de
ener
gie
pent
ru c
limat
izar
eQ
cli
mkW
h/m
2.a
n0,
000,
0072
,24
Con
sum
anu
al s
peci
fic d
e en
ergi
e pe
ntru
clim
atiz
are
q cl
imkW
h/m
2.a
n0,
000,
000,
22C
onsu
m a
nual
de
ener
gie
vent
ilare
mec
anic
ăQ
ven
tkW
h/.a
n0,
000,
000,
00C
onsu
m a
nual
spe
cific
de
ener
gie
vent
ilare
mec
anic
ăq
ven
tkW
h/m
2.a
n0,
000,
000,
00T
otal
con
sum
anu
al d
e en
ergi
e Q
TkW
h/.a
n11
4085
,23
6327
4,47
5764
6,68
Tot
al c
onsu
m a
nual
spe
cific
de
ener
gie
q T
kWh/
m2.a
n34
3,62
190,
5817
3,63
Sup
rafa
ţă u
tilă
încă
lzită
Sin
cm
233
2,01
332,
0133
2,01
Indi
ce d
e em
isii
echi
alen
t CO
1m
CO
1kg
CO
2/m
2.a
n10
4,17
30,3
647
,19
BD
A
B
DD A
clăd
ire
de
refe
rinţ
ăC
lasa
ene
rg.
B
clăd
ire
reab
ilita
taC
lasa
en
erg.
Cla
sa
ener
g.
D E A
Den
umire
Sim
bol
U.M
.cl
ădir
e re
ală
B
Cri
teri
i de
elig
ibili
tate
:
Eco
nom
ie a
nual
a de
ene
rgie
%49
,47
Con
sum
anu
al s
peci
fic e
nerg
ie to
tal,
zona
clim
atic
a II
I, c
ladi
re r
eabi
litat
a te
rmic
unită
ţi de
m
ăsur
ă
kWh/
m2 .a
n57
646,
68
Sim
bol
Den
umire
indi
cato
r el
igib
ilita
te
qT
clăd
ire
reab
ilita
ta
În
urm
a m
ăsur
ilor
de r
eabi
litar
e pr
opus
e se
va
redu
ce c
onsu
mul
anu
al d
e en
ergi
e to
tal p
roce
ntua
l cu:
49,4
7%
,ia
r co
nsum
ul a
nual
spe
cifi
c de
ene
rgie
tot
al v
a fi
de:
57
646,
68k
Wh/
m2.
an.
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
55
Concluzii asupra evaluării - stabilirea diagnosticului energetic al clădirii prin interpretarea rezultatelor obţinute (protecţia termică a construcţiei şi gradul de utilizare a energiei la nivelul instalaţiilor aferente acesteia).
a. In situația actuală, clădirea prezintă un nivel de protecție termică redus, în raport nivelurile normate prevăzute în reglementările în vigoare. Astfel: • Rezistentele minime corectate pe elementele anvelopei prezintă următoarele valori, comparativ
cu cele normate : - pereți exteriori R’ = (0,41-0,47) [m2 K/w] < R’min = 1,8 [m2 K/ w], necesar normat, - planșeu superior R’ = 0,1,06 [m2 K/w] < R’min = 5 [m2 K/ w] , necesar normat, - planșeu inferior R’ = 2,14 < R’min = 2,9 [m2 K/ w], necesar normat, - ferestre R’ = 0,39 < R’min = 0,5 [m2 K/ w], necesar normat • Rezistenţa termică medie pe întreaga clădire este R’med = 0,56[m2 K/w] • Consumul anual de energie pentru încălzirea spatiilor prezintă valorile :
Q = 183553,28 [kwh/an] • Consumul specific anual are valoarea:
q = 404,66 [kwh/ m2/an]
b. Efectele propunerilor de reabilitare termoenergetica corespunzătoare primei variante, se reflecta in : • Creșterea rezistenţelor corectate pe elementele anvelopei si a rezistentei medii pe clădire,
comparativ cu cele normate: - pereți exteriori R’ = (1,88-2,15) [m2 K/ w] > R’min =1,8 [m2 K/w], necesar normat - planșeu superior R’ = 5,66 [m2 K/ W] > R’min = 5 [m2 K/w], necesar normat - planșeu inferior R’ = 2,91-3,03 > R’min = 2,9 [m2 K/w], necesar normat - ferestre R’ = 0,55 = R’min = 0.55[m2 K/w], necesar normat • Rezistenţa termică medie pe întreaga clădire este R’med = 1,85 [m2 K/w] • Reducerea necesarului de energie pentru încălzirea spatiilor • Consumul anual de energie pentru încălzirea spatiilor:
Q= 60260,2 [kWh/an
• Consumul specific anual are valoarea: q = 87,23 kWh/ mp.an. Valorile sunt conforme cu ANEXA 3 din C107/1-2005, modificat in 2010.
Prin interpretarea rezultatelor obţinute (protecţia termică a construcţiei şi gradul de utilizare a
energiei la nivelul instalaţiilor aferente acesteia), diagnosticului energetic al clădirii corespunde unei clădiri insuficient termoizolate chiar şi pentru realizarea condiţiilor minime de confort, cu o instalaţie de încălzire funcţionand cu randament scazut, în special pe partea de distributie.
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
56
Pereţii exteriori au rezistenţa termică insuficientă în raport cu valorile minime normate. Tâmplăria existentă cuplată din lemn cu 2 foi de geam obişnuit de 3 mm este degradată şi are
infiltraţii de aer mari.. Accesul în clădire se face prin zone cu tâmplărie cu ramă metalica şi geam obisnuit, fiind
prevăzute cu windfang şi sistem automat de închidere a uşilor. Termoizolaţia planșeului superior / terasei este subdimensionată. Acoperișul prezintă degradări
și sunt evidențiate infiltrații de apă provenită din precipitații. Sunt reclamate infiltraţii ale apei pluviale pe tavanul incaperilor de la ultimul nivel. Placa pe sol nu este termoizolată. Încălzirea se face cu sobe și nu se prepară apă caldă. Instalaţia pentru iluminat electric este veche, folosind cu preponderenţă iluminatul artificial
incandescent şi uneori, la băi, cel fluorescent. In situația actuală, clădirea prezintă un nivel de protecție termică relativ redus in raport cu
nivelurile normate prevăzute de reglementările in vigoare. Rezistentele minime corectate pe elementele anvelopei, comparativ cu cele normate sunt evidențiate în Raportul de rezultate pentru clădirea inițială.
Efectele propunerilor de reabilitare termică la clădire se reflecta in creșterea rezistentelor corectate pe elementele anvelopei comparativ cu cele normate, în creșterea rezistentei medii pe clădire, corelat cu reducerea consumurilor de energie pentru încălzire și sunt evidențiate în Raportul de rezultate pentru clădirea reabilitată.
Centralizatorul soluțiilor pentru reabilitarea termică:
Varianta 1 = V1 sau pachetul de solutii 1 - scurta prezentare solutii
B1conductori, corpuri
iluminat
0,2
0,05
Interventii tip B
reabilitare instala?ie de iluminat, înlocuire ?i montare corpuri noi, economice
PVC, Al, geam termopan low-e
0,06
termoizolare pereti exteriori opaci + contur goluri cu EPS, protejare cu tencuiala subtire (5-10 mm) armata cu tesatura deasa din fibre + termoizolare soclu cu XPS +
desfacere si refacere trotuare (termoizolare perete fa?ada principală se face cu polistiren expandat, pe interior, având grosimea de 5 cm)
A3 termoizolare placă pe sol cu XPS
A2termoizolare planseu superior din beton armat cu EPS ignifugat ?i termoizolare cu
vata minerală planseu sala de spectacol + strat protectie scandura
polistiren expandat, mortar, plasa metal,
vată minerală bazaltică
polistiren extrudat
A1
Interventii tip A
grosime (m)
0,03; 0,05; 0,10; si 0,08
măsuri de reabilitare / solutii de modernizare
polistiren expandat EPS, detensionat si
ignifugat, XPS
materialnr. sol.
A4montare tâmplarie geam termopan e- low si usi acces din aluminiu, glafuri noi din
PVC, protec?ie grilaj ferestre
Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani
57
Recomandările auditorului energetic: Pentru reabilitarea termoenergetică a clădirii analizate se recomandă adoptarea variantei
1, respectiv reabilitarea anvelopei cu polistiren expandat, ignifugat şi detensionat (pereţi exteriori opaci), precum şi termoizolarea pe contur a ferestrelor, termoizolare soclu, montarea unui termosistem cu polistiren expandat și vată minerală pe planșeul superior al clădirii, schimbarea tâmplăriei existente cu tâmplărie din PVC și geam termoizolator, la uși intrare din aluminiu și barieră pentru ruperea punții termice. Reabilitare instalație de iluminat și corpuri de iluminat.
Se recomandă beneficiarului ca lucrările de reabilitare energetică să se efectueze cu bani de
la bugetul local, din finanţări, surse proprii şi să nu se angajeze un credit bancar. !!!! Decizia luată trebuie să asigure protecţia beneficiarului pe cât o mai
îndelungată perioadă de timp. Numai măsurile acceptate de beneficiar vor face obiectul unui proiect tehnic de execuţie şi a documentelor de licitaţie pentru executant.
Auditor energetic pentru clădiri, Auditor energetic pentru clădiri,
parte de construcţii parte de instalaţii
Ing. Rusu Valentin, Ing. Rusu Valentin,
Ştampila şi semnătura Ştampila şi semnătura