01 Rino Logie

download 01 Rino Logie

If you can't read please download the document

  • date post

    05-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    160
  • download

    12

Embed Size (px)

Transcript of 01 Rino Logie

Prezentul "Caiet de lucrari practice ORlI-" reprezinta uh ~ghid ecesar tnsuslrf notlunllor de patologie i atltudine terapeutica in tc-rtno-larlnqoloqia moderna. EI a fost conceput intr-o rnanieraslmpla, rnoderna,la nivelul actual I de~voltirii disciplj,(lei ORL, fiind destinat studentilor in medlclna, slstentllor medicaR,rnedlcllor de familie i chiar persoanelor straine de actica rnedicala, Autorii s-au stradllif'sa prezln 1patologiaORLin context unitar al ntregului organis'!i familiariza"ctr.-i pe viitorii profesioni,tJ cu ehnicizarea accel.rrata a disciplinei. respective, oferindu-Ie'"notlunl lementare de terapie ,i de prim-ajl1fQr pentru acttvltatea practica iitoare. .'. A dori sI"~ubliniez'sprijinul ;,Fundatiei Umaniste Carol Davila", ~atrcnata de c'itre Confederatlat,iationalaa Femeilordin Romania,care ~i-au dovediil promptitudinea in realizarea unei asemenea tucrarl tiidactice moderne. Se ntm,arca in mod deosebit activitatea coledivlhui de cadre idacfticeaptilttinand Clinicii ORL.din.,.5pitalul fi")a NJaria",care au ~ ontrlbuit la intocmirea i apariti#"iucrar,J4(~ef jJcrari Dr. Codrut a[;fOle~rfu, Asist..an;" George Mincu-Radulesc~~sist. univ. tterina ella,Asist. univ. AmaliaNeagu,Asi.~niv. ValentinTheodor)... Aceleai r"Itltluhiri EditLJrU~arol Davila" r doamnei-dt. rJlioara Mincu,director generalal Ccbe9iului!lcmitar CarolDaVila"

Sef lucrari dr. CODRUT SARAFOLEANU Asist. univ. dr. CORINA MELLA Asist. univ, dr. AMALIA NEAGU Asist. univ, dr. GEORGE MI CU-RA.DULESCU Asist. univ, dr. VALENTIN THEODOR

OTO-RINOLARINGOLOGIE- caiet de lucrari practice -

Coordonator coleclie:Or. MIOARA MINCUDirector general, $coala Sanitara Postliceala "CAROL DAVILA"

Editura CAROL DAVILA Bucuresti, 2005

Redactor de carte: Tehnoredactor: Coperta:

dr. Mioara MINCD ing. Nelu tiDal dr. Mioara MINCD

Cap itolu 1 1

RINOLOGIEDr. / Pentru comenzi va rugam sa contactati: SCOALA SANITARA POSTLICEALA "CAROL DAVILA" . Bucuresti, Str. gral. Valter Maracineanu nr. 1, Sector 1, Bucuresti, Tel.lfax: 312.23.88

r!...

odrut SARAFOLEANUSef lucrari,

Doctor in Siinte Medicale

Situat in portiunea mediana a masivului facial, nasul constituie primul segment al cailor aeriene si prin aceasta este primul segment care vine in contact cu aerul inspirat. '

1. Emhriologia

nasului ~i sinusurilor paranazale

Copyright 2005 Editura CAROL DAVILA

1/

ISBN 973-87185-0-3

Formarea embrionara a nasului are stransa legatura cu formarea intestinului primitiv. In mugurele frontal se remarca dupa saptamana a 6-a doua invaginatii laterale separate care sunt fosetele olfactive. Ele cornunica cu cavitatea bucala prin ~an!urile nazo-olfactive. Din ingrosarea aces tor santuri vor lua nastere mugurii nazali - doi extemi si doi intemi, care reprezinta inceputul fosei nazale rimitive. MU~}lril nazali extemi dau nastere la eretele lateral al foselor nazale ~i71aregiunea etmoidala . .Mugurii nazali intemi ormeazaJ{iosul si varful nasului,7t>oqiunea mediana a buzei superioare ~iYosul incisiv cu incisivii. In jurul foselor nazale se formeaza din mezenchimul inconjurator capsula cartilaginoasa a nasuluiYseptul cartilaginos ~i;r., "c:>(Q.{k.(l)1Y\ ~

din artera etmoidala anterioara. Se poate lesne observa ca este yorba de ozona anastornotica intre cele doua sisteme carotidiene. Drenajul venos se face prin trei grupuri de vene: anterior, posterior ~i superior. Primul dreneaza in vena facial a, eel de-al doilea in vena maxilara iar ultimul in venele etmoidale. 1nerva(ia Joselor nazale este tripla, a sensibilitatii generale, vegetativa si senzoriala. Inervatia sensibilitatii general se realizeaza prin ramuri apartinand trigemenului. Inervatia vegetativa simpatica provine din coarnele medulare C6- T2, iar cea parasimpatica este transportata pe calea facialului, a nervului vidian la ganglionul sfenopalatin. Inervatia enzoriala este asigurata de nervul olfactiv, prima pereche de nervi cramem.

2. Notiuni de fiziologie nazalaFunctiile nasului sunt urmatoarele:1,- functia respiratorie;

Jv.- functia olfactiva;3. - functia de aparare;I.t.- functia fonatorie;

W. Il If.tu~ oU.JiM~ ~

Q.

.M \.

r

/

Fig. 5. - Imagine de disectie a peretelui lateral al fosei nazale.

Din sistemul carotidei interne e desprind arterele etmoidale antericara si posterioara care dau mai multe. ramuri n~z~le. _ In treimea anteroinferioara a septului nazal exista 0 zona de anast~moza a unor ramuri terminale din arterele ce vascularizeaza fosa n~zala. Aceasta zona anastomotica se numeste pata vasculara Kisselbach ~l este sediul eel mai fre~~ent al epist~xisului rPterior. Ramu~ile arterl~le c~ se anastom zeaza.JHcl sunt urmatoarele: 1artera septului n~l, 7artenola subcloisonului.jramul anterior din artera palatina mare ~yramul septal10

functia estetica. unctia respiratorie realizeaza incalzirea, umidifierea si purificarea aerului inspirat. Purificarea se realizeaza cu ajutorul vibrizelor si a covorului rulant muciciliar. Fosele nazale, la nivelul cornetelor si meaturilor, prezinta zona cea mai importanta pentru respiratia nazala. Coloana de aer este fermata dintr-un curent laminar si unul turbionar, proportia dintre ele influentand aspectul mocoasei nazale. Obstructia mecanica endonazala (deviatia de sept, stenoze cicatriceale), cu respiratie orala consecutiva, induce 0 serie de afectiuni ale mucoasei rino-sinusale. Permeabilitatea nazala este influentata de numerosi factori: temperatura si umiditatea mediului, activitatea fizica, tarele organice (pulmo~ nare, car?iace, endocrine). Indilzirea si umidifierea aerului inspirat se \ face la mvelul zonelor de contact cu mucoasa nazaHi mai ales in zona 10 cornetului Inferior, a carui structura de ti lacuri san uine favorizeaza eliberarea de ca ura. Functia olfactiv se realizeaza prin intermediul mucoasei olfactive si are rol in alimentatie si sexualitate. unctia de prot~c!i se realizeaza1mecanic~ acteriologic ~i3 muno logic.II

s:-

Aparare ecanica e realizeaza prin ~flexul de stranut, ce vizeaza expulzarea unui eventual corp strain din fosele nazale. Protectia acteriolo ic ~iCfuiu~olog~este realizata in primul rand prin aparatul muco-ciliar - "covorul rulant", care realizeaza un proces de autocuratire dependent de pH, temperatura, conformatia foselor nazale. Factorii de aparare sunt nesE,ecificj" continuti in secretii (lizozim, interferon, inhibitori ai p;;teazelor, complement) si ~ecifici (IgA, IgM, IgG). Materialul depozitat la nivelul nasului este transportat prin miscarile cililor spre portiunea posterioara a gatului, in 10-15 minute. Se presupune ca virusurile sunt transportate spre portiunea posterioara a rinofaringelui, unde sunt depozitate la nivelul amigdalei faringiene Luscka. Functia fonatori Cavitatile nazale ~i sinusurile paranazale fac parte din rezonatorii supralaringieni care confera sunetului (tonului) fundamental emis de laringe caracteristici de (timbru.j Tulburarile de permeabilitate nazala pot influenta timbrul vocii si vorbim de rinolalie inchisa in cazurile de adenoidite cronice hipertrofice, polipoze nazale sau hipertrofii masive ale cozilor de comete sau de rinolalie deschisa in cazuri de rinite atrofice s.a. Functia esteticii re un rol foarte important in definirea personalitatii individului si mai ales in evolutia psihologica si in capacitatea de integrare sociala.

Pozitia orizontala, cu capul pacientului situat prelungirea trunchiului, in care ~9pot observa urmatorele eleme~tp:~septul nazal in portiunea anterioaralcapul cornetului nazal inferior ~i1intrarea in meatul nazal inferior. Pozitia oblica Qa 30) care completeaza examenul fosei nazale si pe~ite observar,]a~corpul.ui cometu~ui ~?fe~ior:,?,aeptului nazal in J cea mal mare parteya capului cornetului mijlociu ~l almtrarii in meatul mijIociu,7t0tui pana la nivelul fantei olfactive (care este spatiul situat intre corpul cometului mijlociu si septul nazal). Examenul rinoscopic urmareste descoperirea tuturor modificarilnanatomice ale elementelor descrise, decelarea unor formatiuni polipoase sau tumorale sau prezenta secretiilor patologice in fosele nazale.Middle nasal concha (turbinate)

In

Bulging septum Airway to nasopharynx Inferior nasal concha (turbinate) ~-~~~~'--Inferior nasal meatus Floor of nasal cavity

Fig. 6. - Aspectul nasului la rinoscopia anterioard (dupii Netter).

3. Metode de examinare a nasuluiInspectia se realizeaza odata cu inspectia masivului facial si urmareste integritatea piramidei- aazale, eventualele leziuni ale tegumentelor, deformatii ale piramidei nazale sau orificiilor narinare. Palparea se face bimanual si este importanta mai ales in decelarea semnelor c1inice ale fracturilor - crepita!ii, mobilitate anormala a fragmentelor osoase, durere la palpare. Narinoscopia se efectueaza mobilizfmd cu policele lobulul nazal si inspectand orificiile narinare si vestibulul nazal. Urmareste descoperirea eventualelor asimetrii narinare, patologia tegumentelor vestibulare sau luxatiile de subcloison. Rinoscopia anterioara se efectueaza cu speculul nazal tip Hartmann, care se tine intre police si index fiind manipulat cu celelalte degete. Se introduce in fosele nazale inchis si se deschide pentru a putea examina . detaliile anatomice. Sunt descrise doua pozitii de examinare:12

.. _~~amenul functional al nasului urmareste determinarea permeabilitatii nazale si a acuitatii olfactive. Examenul permeabilitatii nazal se ~ace s~licitand pacientului sa expire la nivelul unei suprafete reci, lucl~ase ~I netede. Se compara apoi petele de condens si se poate aprecia grosier permeabilitatea nazala !?ieventualele asimetrii ale foselor nazale. . Examenul acuitatii olfactive e face folosind substante odorante dm .sm~.a,l!lL.-A~~~ pe care i le dam pacientului sa Ie miroasa altemativ cu ce~e doua narine. Se poate