PROIECT DIDACTIC

Obiectul: Limba şi literatura română

Clasa: a XI-a RB

Profesor: Nuţu Elena-Mirela

Tema: Enigma Otiliei de G. Călinescu

Caracterizarea personajelor; caracterizarea Otiliei

Tipul lecţiei: de predare-învăţare

Scopul lecţiei: fixarea reperelor necesare pentru caracterizarea

personajelor

Competenţe specifice:

• Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a

textelor studiate

• Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei

experienţe de lectură

• Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi

contextul cultural în care a apărut aceasta

• Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală

• Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme

• Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de

comunicare diverse (scrise sau orale)

• Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării

unor judecăţi proprii

Strategie didactică

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, analiza literară, lectura

selectivă, problematizarea

Concepte operaţionale: roman, realism, acţiune, personaj literar,

modalităţi de caracterizare a personajelor

Forme de organizare a clasei: activitate frontală

Resurse educaţionale: cunoştinţele şi lectura elevilor; competenţele

elevilor de receptare şi interpretare a unor texte literare

Material bibliografic:

• G. Călinescu, Enigma Otiliei, Editura CARTEX 2000, Bucureşti, 2003

• Nicolae Manolescu, Arca lui Noe (eseu despre romanul românesc),

Editura Gramar, Bucureşti, 2006

• E. Simion, Scriitori români de azi, vol. II, Editura Cartea Românească,

Bucureşti, 1976

• Mioriţa Got, Rodica Lungu, Literatura română, Editura Nomina, 2007

• L. Paicu, M. Columban, H. Corcheş, M. Lascăr, Limba şi literatura

română, Grupul Editorial Art, 2009

• Emilia Boghiu, Lăcrămioara Mutoiu, Hermeneutică şi naratologie

aplicată, ediţia a II-a, Eurocart, Iaşi, 2003

• Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în

şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999

• Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Universităţii “Al. I.

Cuza”, Iaşi, 2004

Evaluare: observarea sistematică a elevilor, chestionare orală cu

aprecieri prin calificative.

Etapele lecţiei Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

1.Moment

organizatoric

• organizarea clasei, pregătirea materialelor

• prezenţa

2.Actualizarea

cunoştinţelor

• se prezintă, pe scurt elementele care fac posibilă încadrarea romanului

în contextul literaturii române: roman interbelic (1938), realist

balzacian, îmbinând elemente ale mai multor curente literare, de

inspiraţie citadină

• se prezintă temele romanului: viaţa socială de la începutul secolului

XX; moştenirea, paternitatea, parvenitismul, iubirea

Conversaţia Observarea sistematică a elevilorChestionare

orală cu

aprecieri

prin

calificative

3.Captarea

atenţiei pentru

lecţia nouă

• se precizează faptul că fiecare temă a romanului poate fi ilustrată cu

ajutorul unui personaj

• apartenenţa romanului la realism poate fi susţinută şi prin personajele

tipice pentru diverse categorii – „o comedie umană modernă” (Nicolae

Balotă)

• ca punct de plecare pentru discuţie poate fi propusă părerea lui

Nicolae Manolescu: „Puţini dintre protagoniştii Enigmei Otiliei au o

Conversaţia

Fişa de lucru

Lectura

Observarea sistematică a elevilorChestionare orală cu aprecieri prin calificative

concepţie morală asupra vieţii (...) Unul este fără îndoială Pascalopol,

(...) filozof pragmatic. Altul este Felix (...) Otilia reprezintă pe tânăra

fată fermecătoare, cochetă şi insesizabilă, Aurica e fata bătrână, Moş

Costache e avarul iubitor de copii, (...) Aglae e baba absolută, Titi,

imbecilul placid, Simion, dementul senil şi aşa mai departe.”

selectivă

Conversaţia

4. Anunţarea

temei lecţiei

• Nicolae Manolescu o include pe Otilia într-o categorie; alţi critici

consideră că Otilia este un personaj modern; întruchiparea eternului

feminin: „Enigma ei este însăşi feminitatea ei, mereu proaspătă, de un

magnetism care deformează şi pe avarul Costache şi pe cei mai rigizi

duşmani ai ei.” (Pompiliu Constantinescu); „Eroina este tipizarea mea

în variantă feminină. Otilia este oglinda mea de argint.” (G. Călineascu)

• urmează punctarea unor repere pentru caracterizarea Otiliei, pentru a

stabili dacă este un personaj tipic

Conversaţia

Explicaţia

Problematizare

Observarea sistematică a elevilor

5. Desfăşurarea

lecţiei

• prin discuţie cu elevii se stabilesc repere necesare pentru realizarea

caracterizării personajului

- locul şi rolul personajului în operă – personaj eponim, important;

prezenţă complexă şi enigmatică; o posibilitate de concretizare a

Conversaţia Observarea sistematică a elevilor

misterului feminin; relativizarea personajului se realizează prin

însumarea perspectivelor (tehnica reflectării poliedrice)

- prezentarea modalităţilor folosite pentru caracterizare:

° caracterizarea directă – realizată de narator; se confundă cu viziunea

personajului reflector, Felix (spre exemplu, portretul fizic)

° autocaracterizarea – Otilia îşi recunoaşte defectele, dând dovadă de

maturitate

° caracterizarea făcută de alte personaje – părerile sunt, de multe ori,

diametral opuse; rezultă un portret realizat între oglinzi paralele

- este femeia ideală pentru Felix şi pentru Pascalopol (perspectiva

tânărului şi a bărbatului matur)

- perspectiva celorlalte personaje: Aglae, Aurica, Olimpia, Titi –

jignitoare, din cauza invidiei; Costache o consideră în continuare, un

copil; Stănică o invidiază, dar o şi admiră

° caracterizarea indirectă – prin fapte şi gesturi – se conturează aceeaşi

personalitate enigmatică, prin unele fapte contradictorii pentru Felix

° caracterizarea prin relaţie cu celelalte personaje

Explicaţia

Analiza literară

Conversaţia

Fişele de lucru

Lectura

selectivă

Conversaţia

Observarea sistematică a elevilor

Chestionare orală cu aprecieri prin calificative

° caracterizarea prin mediu – descrierea camerei Otiliei (prin ochii lui

Felix) – sugerează exuberanţa fetei; sunt semnificative oglinzile mobile

pentru aerul de mister care învăluie personajul

- ultima imagine a Otiliei – fotografia din care Felix nu o mai

recunoaşte : „Femeia era frumoasă, cu linii fine, dar nu era Otilia, nu

era fata nebunatică. Un aer de platitudine feminină stingea totul.

Avusese dreptate fata: «Noi nu trăim decât cinci-şase ani!»”

- modalităţile de caracterizare şi trăsăturile personajului se ilustrează

prin citate sau scene semnificative

- concluzii; exprimarea opiniei în legătură cu personajul

Otilia – un personaj memorabil; imaginea feminităţii (în viziunea

autorului)

Analiza literară

Observarea sistematică a elevilor

Chestionare orală cu aprecieri prin calificative

6.Asigurarea

feed-backului

• se punctează faptul că Otilia este un personaj semnificativ pentru

condiţia femeii în perioada interbelică; ilustrează trecerea de la

mentalitatea tradiţională (femeia dependentă de bărbat, necesitatea

căsătoriei pentru ca femeia să aibă o poziţie onorabilă în societate) la

cea modernă; precizarea sarcinilor pentru acasă

Conversaţia Observarea sistematică a elevilor