Subiecte examen - medicina de familie

Structura examen:

1 subiect MF in sistemele de sanatate

2 subiecte preventie

3 subiecte copil

1 subiect patologia femeii (planning, gravida, menopauza, pms etc)

1 subiect patologia varstnicului/adolescentului (de obicei varstnic)

2 subiecte din cardio/respirator/urgente (orice combinatie; diabet nu s-a dat niciodata)

Total 10 subiecte, 1 ora 30 minute, 4 numere.

1. Functiile MF

asigura accesul la asistenta medicala

supravegherea starii de sanatate - are grija de omul sanatos

preventie

primara (prevenirea bolii)

secundara (diagnostic precoce)

teritara (prevenirea complicatiilor)

specifica (gravide, sugari, institutionalizati etc.)

acorda ingrijiri medicale curente

asistenta medicala curativa

facilitarea intrarii in sistemul de sanatate

sinteza diagnostica

sinteza terapeutica

coordonarea serviciilor medicale

asistenta medicala continua (longitudinala)

recuperare, reinsertie, reintegrare sociala (dupa boala)

asistenta starilor terminale

asistenta medicala a familiei si a comunitatii

cercetare stiintifica

2. Caracteristici MF

locul de prim contact cu sistemul de sanatate

sanatate, preventie

foloseste eficient resursele din sistemul sanitar

asigura ingrijirea familiei, dar si a comunitatii

asigura preventia

asigura asistenta medicala curativa

promoveaza sanatatea

se ocupa de educatia sanitara

3. Factori care contribuie la promovarea medicinei de familie (aici e imp sa fie toti 6)

biologici

organismul uman reactioneaza unitar la diferite solicitari sau agresiuni din exterior

omul apartine unui ecosistem si unui mediu social si familial care poate avea un impact important asupra starii lui de sanatate

medicali

debutul unei boli poate fi nespecific

debutul poate fi atipic la unele boli

coexistenta mai multor boli la acelasi individ

frecventa crescuta a unor situatii patologice benigne

organizatorici

complexitatea specialitatilor spitalicesti ce face ca accesibilitatea sa devina dificila

imposibilitatea acoperirii cu specialisti a tuturor zonelor

discontinuitatea asistentei de specialitate comparativ cu mentinerea continuitatii in cadrul MF

economici - utilizarea eficienta a unor resurse limitate

psihologici - stresul trimiterii pacientului la spital

legati de asigurarile de sanatate - MF coordoneaza accesul in sistemul de sanatate

4. Asistenta medicala primara

locul de prim contact cu sistemul de sanatate

poate fi:

MF

medic scolar

medic de medicina muncii

UPU/camere de garda

ambulanta

SANEPID

stomatolog

farmacist comunitar (recomanda medicamente pt diverse afectiuni in limita cunostintelor)

asigura preventia primara (trb detaliat si despre preventia primara putin)

rol de a eficientiza si ieftini asistenta medicala

5. Asistenta medicala secundara

locul de contact secundar - contact cu medicul de alta specialitate decat MF

in policlinica sau unitate spitaliceasca de tip ambulator (stationarul - pacientul internat tine de asistenta medicala tertiara - e trimis acolo daca specialistul nu il poate rezolva in ambulator)

investigatii paraclinice

imagistica

explorari functionale

recuperare

6. Diferente AMP/AMS

AMP

AMS

orientata spre sanatate

orientata spre bolnav

orientata spre medicina preventiva

orientata spre medicina curativa

orientata spre bolnav

orientata spre boala

loc de prim contact

loc de contact secund

continua

episodica

nu solicita dotari speciale

solicita dotari speciale

ieftina

scumpa

7. Distributia bugetului de sanatate (se da rar)

investind 15% din bugetul de sanatate in asistenta medicala primara se pot rezolva 90% din problemele medicale curente ale populatiei

8. Preventia primara - definitie, continut

previne aparitia bolii

poate fi specifica sau nespecifica

preventia nespecifica:

educatia sanitara (intra la ambele categorii)

alimentatie sanatoasa (fara zahar, grasimi, dieta mediteraneeana etc etc)

renuntarea la fumat

minim 30 de minute de miscare pe zi

etc etc

preventia specifica:

educatie sanitara (intra la ambele categorii)

medicul de medicina scolara care interzice intrarea copiilor bolnavi in salile de clasa

analog pentru medicul de medicina muncii

vaccinarea

florurarea apei - previne cariile dentare

sarea iodata - previne gusa endemica

acid folic administrat la gravide 1 mg/zi - previne malformatiile tubului neural la copil

prevenirea rahitismului (vezi detalii mai jos)

prevenirea anemiei feriprive (vezi detalii mai jos)

9. Preventia secundara - definitie, continut

diagnosticul precoce al bolii

screeningul:

prenatal:

morfologie/antropometrie ecografica

malformatii congenitale de cord

anomalii de tub neural

sindromul Down

alte boli genetice

la nastere:

examenul clinic! - ne indruma catre urmatoarele investigatii (Ex - eco de sold sau eco cord)

hipotiroidismul congenital (TSH)

fenilcetonuria

acuitatea auditiva

la copilul mic:

examenul clinic

urmarirea dezvoltarii neuropsihomotorii

la adult:

examenul de bilant: examen clinic cu monitorizarea TA, AV etc. + analize uzuale (hemograma, glicemie, TGP, creatinina, profil lipidic, Na, K)

aparat respirator:

examen clinic

radiografie pulmonara standard

IDR la PPD

aparat digestiv:

examen clinic

testul hemocult

in functie de factorii de risc (AHC etc) se poate recomanda direct colonoscopie

aparat uro-genital:

la femeie:

examen clinic general si local (tuseu vaginal, examen cu valve)

test Babes-Papanicolaou

autopalparea sanului

mamografie / ecografie mamara

la barbat:

examen clinic si examen local (palparea testiculului, tuseu rectal)

autopalparea testiculului

PSA

aparat cardiovascular:

examen clinic cu masurarea TA si AV

calcularea IMC

masurarea circumferintei abdominale

profil lipidic complet

boli transmisibile:

screeningul tuberculozei (vezi ap. respirator)

VDRL - sifilis

anticorpi HIV

Ac anti HBS

10. Preventia tertiara - definitie, continut

prevenirea aparitiei complicatiilor unei boli deja instalate

tratamentul corect al bolii de fond

controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicatiilor

adaptarea tratamentului la complicatii

monitorizarea in colaborare cu specialistul

exemplu: la pacientii cu DZ exista dubla monitorizare - din 6 in 6 luni la MF si din 6 in 6 luni la diabetolog (automat pacientul e vazut cam la 3 luni)

recuperare, reinsertie sociala

11. Tipuri de vaccinuri

vaccinuri vii atenuate

vaccinuri inactivate

componente microbiene purificate (anatoxine)

componente microbiene polizaharidice conjugate proteic

proteine recombinate prin inginerie genetica

12. Contraindicatii si reactii adverse ale vaccinurilor vii atenuate

contraindicatii:

femei nsrcinate datorit virusului pot aparea malformaii la ft (numai dac gradul expunerii este foarte mare)

administrarea de imunoglubuline contraindic folosirea vaccinurilor cu virus viu la interval mai mic de 3 sptmni nainte sau dup administrare

persoanele cu maligniti (leucemie, limfoame, tumori)

imunodeprimai (HIV pozitiv, imunosupresoare, corticosteroizi, radioterapie)

indivizii cu infecie HIV simptomatic au contraindicat vaccinul BCG i febra galben

copiii i femeile la vrsta procreerii cu HIV pozitiv simptomatic ar trebui s primeasc vaccinul DTP, VHB i AP

reactii adverse:

locale:

inflamatia locului de injectare

limfangita

abcese sterile

generale:

febra

cefalee

convulsii

anafilaxie

13. Eficacitatea vaccinurilor si efectele adverse

criteriul clinic: nu face boala

criteriul serologic: dozarea titrului de anticorpi

criteriul epidemiologic: scade incidenta bolii in populatie

efecte adverse - vezi mai sus

14. Vaccinarea HPV

serotipurile 16, 18 determina 71.5% din cancerele de col uterin

vaccinarea anti HPV poate impiedica aparitia a peste 70% din cancerele de col uterin

serotipul 1 determina veruci plantare

serotipurile 6 si 11 determina veruci anogenitale

exista doua vaccinuri anti HPV:

Gardasil (serotipurile 6, 11, 16, 18) - obtinut prin recombinare genetica

Cervarix (serotipurile 16, 18) - obtinut prin recombinare genetica

schema de vaccinare cuprinde 3 doze (0, 2 si 6 luni de la prima doza)

15. Profilaxia rahitismului

la gravida:

alimentatia corecta si echilibrata a gravidei

expunere adecvata la soare

suplimente de vitamina D 500-1000 UI/zi in ultimul trimestru de sarcina

nu se suplimenteaza cu calciu

la copil:

alimentatia corec