î t u , m S Q ~ !B n S ) - CORE · Calendarul Asociaţiunii / 7 pe anul comun 11 1927 B #>...

B 2=3) B H <E3[ (S T S C (S T <

. ÜN1V. ULUJ-S&KJî t u , m S

Nr. 139.

Întocmit de: HORDA P E T R A - P E T R E S C Us e c r e t a r lite r a r su b stitu t a „A soela(tu nii“.

E d itu ra „Asociaţiunii" , Sibiiu, S tra d a Ş a g u n a 6

fes)

Q

~!B

nS

)

giiiiiiiiiiliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiinininiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiliiiHiiiiiiiinii

! „ A S O C I A Ţ I U N E A pentru literatura | | română şi cultura poporului român“ . |

Întemeiată la 1861.*||IIU||i|IMI|||||HI||||llHl|||llll||||l>l||||illll||||lHl||||llll||||llll!|||llll||||IMIt||||Ml||||IMl||||llll||||ll*l||||lllll|^

| PREŞEDINTE DE ONOARE:M. S. Regele FERDINAND 1.

Jj President aetlu: j|1 Vasilie Goldiş.= Vlee-prezident 1.: * Viee-prezident 11.: jFI Dr. Oet. Russu. Dr. Gh. P red a. |= Comitetul central al „Asoetajiunii“ numără 50 de g H fruntaşi din toate păturile societăţii româneşti, p1 p!llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllillllllllHHHI|

| I IW - E de datoria fiecărui bun § i | Român s ă sprijineaseă „A so - | I | ciaţiunea“ abonând publicaţiile j

I I ei şi inseriindu-se de membru. j§ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinii'iiiiiiiil I

Taxele de membru sunt următoarele:J Membru fondator al Casei Najionale, ş1 odată pentru totdeauna. . . . . Lei 5000'— 1§ Membru fondator al „Asociajiunel“ ,= odată pentru totdeauna .„ 1000'— §s Membru pe uiafă al „Asoeia)iunei“,? odată pentru totdeauna .„ 500' — ff§ Membru aetiu al „Asoeiaţiunei“, anual „ 50'— =Ş Membru ajut. al „Asociafiunei“, anual „ 10'— |>§iiiii|niiiiin'i'iiiiiiiii|iiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiii|Miiiiiiii|iiiiiiiiii|iiiiiiiii'i'iiriiiii|iiiiiiiiiniiiiiiiii1||iiiil

Calendarul Asociaţiunii/ 7

pe anul comun

11 1927 B# >

întocmit dehor ia Pet ra -Pet res cu ,secretarul literar locţiitor, al „Asociaţiunii .

Sibiiu. — Editura Asociaţiunii.Tiparul Tipografiei «Dacia Traiană».

întâmplările cele mai de seamă din lume.Câţi ani sunt:

Dela perioada b izan tin ă__________________ 7435— 7436» „ a lexa n d rin ă_____________________ 7437» „ iuliană-------------------------------- ---- 6640.» „ e v r e e ------------------_------------- 5687—5688„ potopul biblic______________________________ 4271„ prima olim piadă___________________________ 2703„ fondarea Romei după Varon______________ 2680„ era lui Nabonassar, fixată Miercuri în 26 Febr.

în anul 3967 a periodei iuliene sau Ia 747 înainte de Hristos după cronologişti şi 746după astronom i___________ _______________ 2674

„ moartea lui M achedon_____________________ 2250„ naşterea Domnului nostru Isus Hristos_____1927„ moartea Domnului nostru Isus Hristos_____1894

După calendarul gregorian stabilit în 1582 Octom-vrie, începând Luni 1 Ian u arie___________ 1927

„ calendarul iulian, începând cu 13 zile maitârziu, Duminecă în 14 Ianuarie_ ________ 1927

Dela căderea Ierusalimului _______ ____________ 1857„ descălecarea Romanilor în D a c i a ________ 1822„ creştinarea Romanilor _____________________1704„ egira, începutul calendarului musulman _ 1345„ despărţirea bisericei catolice de cea de ră

sărit --------------------------------------------------------------873„ descălecarea lui Radu Negru__________ :____637„ întemeierea M o ld o v e i______________ ______ 568„ tipărirea celui dintâi Calendar în Europa _ 455 „ descoperirea Americei de cătră Cristofor

Columb.____________________________________ 435

Dela moartea lui Ştefan-cel-mare, domnul Moldovii 423„ tipărirea celei dintâi cărţi în româneşte ... 367„ sădirea tutunului in E u ro p a ----------------- — 336„ moartea lui M ih a i-V iteazu l---------------------- 326„ Unirea Românilor din Transilvania cu biserica„ R om ei--------------------------------------------------------- 227

aflarea trenului cu aburi — ---------------------- 163„ răpirea Bucovinei de către N e m ţi------------- 150„ răscoala Românilor din Ardeal împotriva Un

gurilor _____________________________________ 143„ răpirea Basarabiei de cătră Ruşi----------------- 115„ răscoala lui Tudor Vladimirescu----------------- 106„ naşterea lui Avram Iancu---------------------------103„ unirea Moldovii cu Muntenia sub Cuza-

V o d ă _____________________________________ 68„ aflarea te le fon u lu i-------------------------------------50„ răsboiul pentru neatârnare sub Carol I. _ 50„ lipirea Dobrogei la România---------------------- 49„ întemeierea României ca R egat----------------- 46„ cel dintâi sbor cu maşina de s b u r a t -------- 22„ răsboiul cu Bulgarii şi lipirea Cadrilaterului

la R o m â n ia ----------------------------------------------- 14„ i sb u c n irea răsbo iu lu i e u r o p e a n -------------------- 13„ suirea pe Tron a Regelui Ferdinand I . ------- 13„ intrarea României în răsboiu---------------------- 11„ încheierea p ă c i:------------------------------------------ ------®„ unirea tu turor R o m â n i l o r ------------------------------- ------ 9„ încoronarea primului Rege al României în-

III •

1*

IV

Sărbători ale familiei regale(Cu Doxologie.)

22 Iulie, Onomastica Maiestăţii Sale Reginei.24 August, Naşterea Maiestăţii Sale Regelui.16 Octomvrie, Naşterea A. S. R. Principelui Mihaiu. 29 Octomvrie, Naşterea Maiestăţii Sale Reginei.

Anotimpurile.P r i m ă v a r a începe în 21 Martie.V a r a începe în 22 Iunie.T o a m n a începe în 23 Septemvrie.I a r n a începe în 22 Decemvrie.

Sărbătorile legale.(Singurele zile din an când nu se lucrează la nici

0 autoritate, iar şcolile sunt închise. In zilele însemnate cu o steluţa, dughenele (prăvăliile) sunt închise toată ziua.)

Duminecile' 29 Iunie Sf. Petru şi Pa vel1 Ianuarie, Sf. Vastle* 20 IuIIe> SA llie

7 ” st. °loana 6 August, Schimbarea la2 Februarie, Intimpinarea ic

Domnului (Stratenie). j Aug., Sf. Mana Mare*25 Martie, Bunavestire ! ® Sept., Sf. Maria Mică 23 April, Sf. Oheorghe 14 Septemv., Ziua CruciiCele doue zile de Paşti* 10 Mai, Unirea tuturor

Românilor*21 Mai, Sf. Const. şiElena 2 Iunie înălţarea Dom

nului' (Ziua eroilor). 12 Iunie, Rusaliile

26 Octomv., Sf. Dumitru8 Noemvrie, Sf. Mihail

şi Oavriil 21 Noemvrie, Intrarea in

Biserică6 Decemv., Sf. Nicolae

Două zile de Crăciun *

V

Dughenele (prăvăliile) şi crâşmele sunt închise Du- nineca dimineaţa, pentru ca c/eştinii să poată ■ ascultă torbele înţelepte ale Sf. Evanghelii.

Pe orice cerere făcută la autorităţi se pune un timbru fiscal de 1 Leu şi un timbru de ajutor de 50 bani. Altfel :ererea nu se ia în seamă.

Aniversări şi sărbători naţionale.

Unirea Principatelor Române, 24 Ianuarie 1859.Aniversarea revoluţiunii prin care s’ a realizat for

marea unei dinastii în România, 11 Februarie 1866.Proclamarea Regatului Român, 14 Martie 1881.Unirea Basarabiei cu România, 27 Martie 1918. ,Proclamarea Independenţei României, 10 Maiu

1 8 7 7 Ziua Eroilor Neamului Românesc, 12 Maiu.Aniversarea revoluţiunii dela 11 Iunie 1848.Intrarea României in răsboiul intregirei neamului

românesc, 14 August 1916.Bătălia dela Mărăşeşti, 6 August 1917.Proclamarea M. S. Ferdinand I. de Rege al Ro

mâniei, 28 Septemvrie 1914.încoronarea M. S. Regelui Ferdinand I al Româ

niei la 15 Octomvrie 1922.Unirea Bucovinei cu România, 15 Noemvrie 1918.Unirea Transilvaniei cu România, 18 Noemvrie (1

Decemvrie) 1918.

Notă. Printr’o ordonanţă ministerială, toate aniversările unirei provinciilor alipite se serbează într’o singură zi, în 10 Mai.

VI

Sărbătorile familiei regale.

Onomastica A. S. R. Princip. Elisabeta, 24 Aprilie.Onomastica AA. LL. RR. Principesele Elena şi

Ileana, 21 Main. 9

Onomastica M. S. Reginei Maria şi a A. S. R Principesei Mărioara, 22 Iulie.

Onomastica A. S. R. Principelui Nicolae, 6 De- cemvrie.

20 Aprilie* 1896,

.903, l ^ â T e t a f p e i l î? r . Pr' “ i|’ e ,“ i N IC0,,' ' 51 1 , N a ş . t e / 0e a S. Regelui Ferdinand I. al României,11 August 1865, la Sigmaringen.

Naşterea A. S. R. Principesei Elisabeta, 29 Set>- temvrie 1894, la Castelul Peleş“ ’ P

încoronarea MM. LL. Regele Ferdinand I şi Regina Mana, la 15 Octomvrie 1922.i c î^a^ e ea S- Reg 'nei Maria, 16 Octomvrie 1875, la Eastirell-Parck, Englitera.os ™ N/!?t?rea A- S -R - Principelui Moştenitor Mihai,25 (12) Octomvrie 1921, la Castelul Foişor.

■ A‘ S‘ Principesei Ileana, 23 Decemvrie 1908, la Palatul Cotroceni.

• ionnŞt,ere^ ^ S* R- Principesei Maria, 27 Decemvrie 1899, la Qotha.m • Căsătoria MM. LL. Regelui Ferdinand I. şi Regina Maria a României, 28 Decemvrie 1892, Ia Sigmaringen.

Aniversări necrologice.

Moartea M. S. Reginei Elisabeta, 18 Febr. 1916. Moartea M. S. Regelui Carol I., 25 Sept. 1914. Moartea A. S. R. Principelui Mircea, 29 Oct. 1916.

VII

Posturile în biserica ortodoxă-rom ână.1. Zilele de Mercuri şi Vineri preste an. — 2. Ajunul

Botezului 5 Ianuarie. — 3. Postul Paştilor 7 Martie pânâ 23 Aprilie. — 4. Postul lui Sânt-Petru20 Iunie pană 28 Iunie. — 5. Postul Sântă-Măriei 1—14 August. —6. Tăierea capului S. Ioan 29 August. — 7. Ziua Crucii 14 Septemvrie. — 8 Postul Crăciunului 15 Noemvrie până 24 Decemvrie.

D ate cronologice pe anul 1925/1926.Litera Păscăliei (dela 1 Sept. 1926 pană la

31 Aug. 1 9 2 7 ) .....................................................Crugul S o a r e l u i ......................................................Crugul L u n e i ............................................................Mâna A n u l u i ...........................................................Temelia L u n e i ............................................................

Măsurile folosite în România m ărită.Măsuri de lungime. Pânza, stofa se măsoară cu

metru, care are 10 decimetri. Drumurile se măsoară cu kilometru, adică 1000 metri, însemnaţi pe şosele cu cateo piatră, mai înaltă, văruită şi cu numărul pe ele.

Suprafaţa ogoarelor se măsoară cu Hectarul, care cuprinde 100 ari sau 10,000 metri pătraţi.

Volum (Cuprins). Pietrişul de pe şosele se măsoară cu metru cub (mc sau m8), o ladă care are cate 1 m. înălţime, 1 m. lăţime şi 1 m. adâncime. Apa, vinul ş. a. corpuri care curg (lichide) se măsoară cu litrul sau cu decalitru = 10 litruri. .

Grânele se măsoară cu decalitru — 10 “ iruri, ?u dublu decalitru — 20 litruri sau cu Hectolitru (100 litruri).

Greutăţi mici se cântăresc cu Kilogramul — 1000 de grame. Greutăţi mai mari se socotesc cu maja can- tarul=\00 kgr., cu tona— 1000 kgr.

Vagonul plin cuprinde in el o greutate de 10 tone = 10,000 kgr.

1414

52

16

VIII

Preţurile lucrurilor se fac cu bani. înainte de răs- boiu erau bani de aur, argint ori nichel. Acum sunt bani de hârtie sau bancnote de 1000, 500, 100, 20, şi 5 lei, iar de metal de 2 şi un leu,, de 50 şi 25 bani.

M ăsurile vechi folosite încă între săteni.Lungime :

Cot moldoven. = 0 m. 64 „ muntenesc = 0 m. 66

Stânjen mold. = 2 m. 23 „ munt. = 1 m. 96

Prăjina = 3 stânjeni Poşta = 10,000 stânjeni Vârsta = 1066 m. Stânjenul= 2 m. 13 Arşinul = 0m . 71

Suprafeţi:Pogonul = cam 1U de

Hectar Falceam old.= l Hectar43 Jugărul = 1600 stânjeni p.

Volum :Oca = 1 1. 79 mold.

„ = 1 1 . 69 munt. D im erlia= 12 oca

Ora 12 înIn: Alexandria 12-15

Amsterdam 10-16Atena 11-50iierlin 11-16Berna 11-16Bruxelles 10-16Budapesta 11-16Calcutta 16-19Chicago 4-25

! Baniţa mică = 20 oca ! Baniţa mare = 40 oca

M ierţa= 10 dim .= 2 HI. 15 Chila mold. = 2 merţe

„ munt. = 10 băniţi mari

P. licide:

Vadra mold. = 12 1. 8 „ munt. = 15 1.

Oca mold. = 1 1. 28 „ munt. = 1 1. 52

Litra = 0 1. 32 (0 1. 38)Greutăţi:

Oca mold: = 4 litre == 400 dramuri — 1 Kgr. 291

Oca munt. = 1 Kgr. 271 Fondul = 400 grame = a-

proape ‘/s de Kgr.

BucureştiIn: Copenhaga 11-16

Geneva 11-16Londra 10-16New-York 5-16Paris 10-25Peking 10-01Roma 11-16Viena 11-16Varşovia 11-40

IX

Adresele M inisterelor şi autorităţilor din . Bucureşti.

Palatul Regal, Calea Victoriei; Ministere: de interne, Str. Academiei 34; de externe, Şos. Bonaparte 1 (Palatul Sturdza); de finanţe. Calea Victoriei 123; de răsboiu, Piaţa Valter Mărăcineanu; de lucrări publice, B-dul Elisabeta; de comunicaţii, B-dul Elisabeta; de comerţ şi industrie, Calea Victoriei 157; de justiţie, Ştr^ Bursei 2; de domenii, B-dul Carol; al cultelor şi artelor,

"Str. OerifBerthelot 26; de instrucţiuni publice, Str. Spiru Haret 8; al muncii şi al ocrotirilor sociale, Stradela Alex. Lahovari; al domeniilor şi agriculturii, B-dul Carol 2. — Direcţiunea Generală C. F. R., Calea Victoriei (Biserica Albă). Direcţiunea Generală P. T. T., Calea Victoriei (Palatul Poştelor). Direcţiunea Generală a Serviciului Sanitar, B-dul Carol 68. Direcţiunea Generală a închisorilor, Str. Bursei 2. Direcţia Generală a S. M. R. la Minist. Com un, B-dul Elisabeta. Palatul de Justiţie, Calea Rahovei 4. Direcţiunea Serv. Com. C. F. R., Str. Gen. Berthelot. Primăria Capitalei, Str. Sf. Vineri. Prefectura Poliţiei, Calea Victoriei. Prefectura Jud. Ilfov, Str. Ilfov, (în dosul Casei de dep.). Casa de Depuneri, Calea Victoriei 13. Camera Deputaţilor, Dealul Mitropoliei. Senatul, Piaţa Universităţii. Siguranţa Gen. a Statului, Bulevardul Pake 94. Casa pensiilor, Minist. de Finanţe. Casa şcoalelor, Str. General Berthelot 26. Casa Bisericilor, Str. General Berthelot 26. Direcţiunea gen, a teatrelor, Teatrul Naţional. Regia Monop. Statului, ŞîtSeauă Ciuleşti colţ bulev. Regiei. Curtea de Casaţie, Palatul de Justiţie. Monitorul Oficial, Bulevardul Elisabeta. Biroul Controlul Străinilor» Str. Matei Basarab 3.

Ianuarie are 31 zile GerarZilele Numele sf. bis. ort. apusene ÎnsemnăriSâmb. 1 Tánr.íüi.jS.VaQ Amil nn:;Dum. înaintea B otezului, Ev. j . Marcii, c. 1, v. 1, j l . 7 , st. 10Dhrî. 2 P. Silvestru MacariuLuni 3 Pr. Malachia GenovevaMarţi 4 Sob. SS.70 Ap. TituMere. 5 Teopemt, Teona TelesforI i 6 ( f ) Botezul Dnulu ( r) EpifaniaVineri 7 f Sob.S.ican B. ValentinSâmb. 8 C. Qeorge SeverinDum. flnpă B otez. ev. (lela Matetn, c. 4 , st. 12, ol. 8, v . 11.Duns. 9 M. Polieuct J) IulianLuni 10 P. Qrigorie PaulMarţi 11 C. Teodosie HiginMere. 12 M. Tatiana ErnestJoi 13 M. Ermil llarieVineri 14 Păr. din Sinai FelixSâmb. 15 C. Pavel Teb. Maur.Dumln. X V delà Luca a Iul Z a cîe lu . Ev. delà Luca c . 17, t. 2.Dum. 16 Lanţ.Ap. Petru MarcelinLuni 17 f C. Antonie m AntonieMarţi 18 P. At. şi Chirii PriscaMerc. 19 C. Macarie CanutusJoi 20 f C. Eutimie Fab., Seb.Vineri 21 C. Maxim AgnesSâmb. 22 Ap. Timoteiu Vincenţie

Dnm lneca, Ev. öela Lnca c 18, st 35, :|i. 2 , V. 2.Dîm. 23 M. Clement Log. Mar.Luni 24 C. Xeriia TimoteiuMarţi 25 f P.Qrig.Teol.ţ PavelMere. 26 C. Xenofont PolicarpJoi 27 f loan Hrisost. loan Chr.Vineri 28 P.Efrem Şirul CarolSâmb. 29 M. Ignatie FranciseDum ineca to i M e i n , Ev dela Lsca, c. 19, st . 1, al. 3 v . 3.Dun. 30 (t)SS.V.Gr.Ioan Martina

Luni 31 Chir si loan PetruNol.

Ianuarie 31 zile G erarV A rsfttoral (le apft.

Ianuarie — dela zeul Romanilor Ianus, zeul casei romane. Prima zi a anului eră consacrată accstui zeu.

Soarele | L u n aF azele:

Lună nouă . . . © 1 ora 7^2 Primul sfert . . 0 9 „ 7 35 Lună plină . . . © 17 „ 2331 Ultimul sfert . . C 25 „ 23 35

Sfaturi econom ice. Nu uită să alegi seminţe bune pentru simănat. Curăţă fructele stricate, iar vitele să le îngrijeşti cât de bine. De acum înainte începe iarna grea; aşterne-le bine şi le hrăneşte bine, nu numai cu fân ci le dă şi sare cât de des. Bate parii la vie şi trage vinul. De bucate nu uita ca să le intorci. Cară gunoiul, guno- ieşte sămănăturile de trifoi şi lucernă. _____

Cine e sârguincios la tinereţe, va avea zi!c bune la bătrâneţe.

Răsare Apune1 8 1 16 4

11 757 161921 749 1634

Februarie are 28 zile FaurZilele Numele sf. bis. ort. apusene

Marţif.brc.

JoiVineriSâmb.

-1 M. Trifon ©2 ( f ) Int. Do!;'r;ili’ i3 Drept. Simeon4 P. Isidor5 M. Agatia

Ignat.(1) Int. Ci r.

Blasiu Veronica Agata

Dumineca Hananencii, Ev. dela Mateiu, _______ cap 15, st. 21, gl. 4, v. 4.

LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

6 P. Vucol ep.7 P. Partenie8 Teodor Strat. 5)9 M. Nichifor

10 M. Haralamp.11 M. Vlasie12 P. Meletie

DoroteaRomualdloanApoloniaScolasticaDesideriuEulalia

Dumineca Vameşului şi a Fariseului ev. dela Luca, c 15, st. 10, gl. 5, v. 5. •


13 P. Martinian14 P. Axentie15 Ap. Onisim r~16 M. Pamfilie17 M.Teod.Tir.S.M.18 P. Leon papa19 Ap. Archip

Inc. post.ValentinFaustinIulianaConstanţaFlavianConrad

Dumineca Fiului rătăcit, ev. dela Luca c. 15, st. 11, gl. 6, v, 6.

Dra.LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

20 P. Leon ep.21 P. Timoteiu22 M. din Evgenia23 M. Policarp £24 f Afl.c.S .I.B .25 P. Tarasie26 P. Porfirie

EleuteriuEleonoraPetru C.RomanaMateiuValpurgaAlexandr.

Dumineca lăsatului de'carne, ev. dela Marcu, cap 25, st. 31, gl. 7, v. 7.

Dî’m. I 27 P. Procopie Luni 1 28 P. Vasilie

LeandruRomanus

însemnări

Februarie are 28 zile Fau rP e ş t ii .

Origina iui Februarie: dela serbările expiatoare făcute Ia Rom ani în luna a doua a anului — l-'ebruales.

11121

Soarele

Răsare Apune7 3 5 1 65 37 1 9 17 10701 1 72 7

Sfaturi economice-

L u n aFazele:

. • ©

. • B1 o r a 17 25 8 „ 020

1 5 „ 1 8 36 2 3 „ 135 1

Lună nouă .Primul sfert Lună plină .Ultimul sfert . . C

_________■ Nu lăsă oile să bea apă depe zăpadă fiindcă pierd mielul cele ce vor făta mai târziu, iar celor cu lapte li se strică laptele. Gândeşte*te^ la altoit şi taie mlădiţele din partea de miazăzi a pomilor şi le pune în nisip umed. Curăţeşte pomii de omide şi de crengile mici, şi sădeşte pomi, dacă timpul e frumos. Fă straturi calde pentru răsaduri. Poţi aşa şi mai târziu în ogoarele de toamnă şi sămânâ. Gunoieşte în vie, iar pivniţa o curăţeşte şi afumă cu picioasă vasele goale. Curăţă bine vinurile înflorite.

Cine cheltuieşte preste ce câştigă, n'are în casă mămăligă.

M artie_________ are 31 zile_______ MărţişorZilele Numele sf. bis. ort. apusene | însemnări

MariiMere.ToiVineriSâmb.

1 M. Eudochia2 M. Teodot ©3 M. Eutropie4 C. Oerasim5 M. Conon

Albin.SimpliciuCunigun.CasimirEusebiu

D.lăs. debrânză,ev.M at.,c.6, st. 14,gl.8,v.8.

D m n. 6 SS. 42 Martiri FridericLuni 7M . d. Cherson Toma Aq.Marţi 8 P. Teofilact £) loanMere. 9 f SS. 40 Martiri FranciscaJoi 10 M. Codrat 40 MartiriVineri 11 P. Sofronie HeraclieSâmb. 12 C. Teofan OrigorieDum. 1. în Pärisimi, ev. Toan, c. 1, st. 13, gl. 9. v. 7.

DilW. 13 P. Nichifor Rosina.Luni 14 C. Benedict MatildaMarţi 15 M. Agáp LonginMere. 16 M. Sabin HeribertJoi 17 C. Alexie ® OertrudVineri 18 P. Ciril EduardSâmb. 19 S.M.Hris., Darie Iosif Log.Dum. 'i. în Părcsimi, ev. Marcu, c. 2, st. 1, gl. 2, v. 13.

Dum. 20 PP. u. in Sava NichitaLuni 21 C. Iacob BenedictMarţi 22 M. Vasilie OctavianMere. 23 C. Nicon VictorinJoi 24 C. P. Zaharie GavrilVineri 25 (DBunavcstfroţ ( f ) Biinav.Sâmb. 26 Sob.Ar.Qavriil EmanuilDum. 3. în Păresimi, ev. Marcu, c. 3, st. 3, gl 3, v. 11.

Dam. 27 C. M. Matrona RuperiLuni 28 C. Par. Marcu MalchusMarţi 29 Sf. Marcu Ep. Sf.Eustaţ.Mere. 30 Sâmb.Sf.Acat.I. QuirinusJoi 31 Cuv. Ipatie Amos •

Martie are 31 zile M ărţişorBerbecele.

Martie, dela zeul Romanilor AV'irs (Ia Greci Ares). zeul r.lshoiului. Iii această lună se serbau Ililaries, un fel de carnaval al nostru

Soarele L u n aFazele:

Răsare Apune ; Lună nouă _ t . @ 2 ora 11001 6 44 1 741 j Primul sfert . . S 8 „ 12 50

11 624 1757 i Lună plină . . . © 17 „ 42021 0 02 1 813 i Ultimul sfert . . C 25 „ 612

Sfaturi econom ice. Nutreţ bun vitelor de lucru. Mânzilor de 10—12 zile le poţi da ovăs, iar iepele la 3—4 luni le pui la lucru. Ţine scroafele cari au fătat, bine, lasă purceii când e vreme frumoasă peafară. Pune cloşte că începe vremea bună. Se pot face semănăturile de primăvară şi locurile de tritoi şi lucernă le grâpează din nou. Curăţă şanţurile şi răzoarele şi gunoieşte via. Samănă flori şi legume cât de curând dacă te lasă vremea. Curăţă coşniţele şi dă mâncare albinelor.

Dumnezeu dă omului, dar în traistă nu-i bagă.

ApvV-’r.'. are 30 zile P rierZilele Numele sf. bis. ort. apusene

VineriSâmb.

1 Maria egipt. ©2 Cuv. Par. Tit

HugoFrancise

Dum. 4. în Păresiral, ev. Marcu, c. 9, v. 17 gl. 4, v. 1.

t.-LnniMarţiMere.loiVineriSâmb.

3 Păr. Ni chita4 Păr. losif5 S. M. Claudie6 C. P. Eutichie7 P. Qeor. Ep.Mil.8 S.Ap.lrodion ■'9 C. M. Eupsichie

CristianIsidorEusebitiSixtusHermanDionisiuMaria

Dum. 5. în Păresimi, ev. Marcu, c. 10, s t 33, gl. 5, v- 2.

Dur;.LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

10 S. M.Terentie11 S. M. Antipa12 Cuv. Vasilie13 M. Artimon14 Ap. Toma15 Ap. Trofim16 M. Agapia ú-)

(t )F io riifa Leo Pap- Julius Justinl i ; Jai.îPaşf. Anastasie Turibius

Dum. Floriilor, ev. dela loan c. 12. st. 1.Ü:LuniMarţiMere.JoivinariSâmb.

17i t ) Floriile18 C. P. loan19 C. P. loan Peş.20 C. P. Teodor21 S. M Ianuariu 2 2 h )'>lm’.ivi> Palim. 23(1 ) M iJO-G cu rjţp

( f ) D.Paşt.It) Í-. P.i jt.Crescent.SulpitiusAnselmSot. şi Ca.Adalbert

Dumineca Paştilor.

0« :r:.Li: .'ii Mr.rţi Mere. JoiVineriSâmb.

24 < î)i).P ;-ţ 'ilr .r ft 25« H. p-i'vlüor26 ti. Mus. Vasilie27 M. Simeon28 Ap. lason29 9M.dinChizic30 Ap. lacob

GeorgeMarcuCletusPeregrinVitalisPetruCatarina

Aprilie are 30 zile PrierTanrul.

jnîs “ g " ' Ş K ' S S r s s i i ' i s s ţ s

Soarele ! L u n ai Fazele:

Răsare Apune Lună nouă . . . © 1 ora 1 'J.1 538 1830 .Primul sfert . . fi 8 „ 21

11 517 1 8 « Lună plină . . 16 „ 13 53oi 4 57 19 01 j Ultimul sfert . . C 24 „

Sfaturi econom ice. Începe vremea umedă şi, când p » » . ? « " » »mai din vreme decât mat târziu, mat des daca vremea

este uscată. Tutunul dacă are 5 - 6 foi sie Poaty ă!sapd£ In grădină se plivesc straturile şi se pune fasolea. Pa şune pentru oi, mieii grijiţi de umezea . ţşi curtea, bolile acum încep şi necurăţenia es e destu de mare boală. Orijiţi de frumseţea casei, pune tlon înaintea casei.

Când norocu-şi schimbă pasul, n'aduc ani, cc-aduceceasul.

Maia are 31 zile FlorarZilele Numele sf. bis. ort. apusene

D. 2. Tomii, ev. loan, c.20, st. 19, gl. 1, v. 1.Dam.LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

1 Pr. Ieremia2 P. Atanasie3 M. Timoteiu .4 C. Muc. Pelagia5 M. Irina6 Dreptul Iov7 Arăt. Sf. cruci

FilipAtanasiuf Afl. Cr.FlórianPiusloan P.Stanislau

D. 3. Miron., ev. Marcu, c. 15, st. 43, el .2, v. 3.Ds d .LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

8 t Ap. şi Ev. I. fi9 Pr. Isaia

10 Sarb. Naţionali11 S. M. Mochie12 P. Epif. Ep.13 S. M. Glicheria14 S. M. Izidor

MihailGregorieS.GordianGangolfPancraţServaţiuBonifaciu

L>. 4. Slăbănog, ev. loan, c. 5, st. 1, gl. 3, v. 4.Dam.LuniMarţiMere.Joi

15 0. P. Pai. c . Mare ®16 C. P. Teodor17 Ap.Andronic18 M. Petru19 M. PatrichieI? $ /c s taî & »

Sofia loan Nép. Pascal Venantius Celestiu Sf. Bern. Sf. Felix

D. 5 Samar., ev. loan, c. 4, st. 5, gl. 4, v. 7.D u r i.


22 M. Vasilisc C23 S. M. Mihail24 C. P. Simeon25 A3-aafI.e.I.Bot.26 S. Ap. Carp27 M. Terapont28 Cuv. P. Nichita

IuliaHelenaDesideriu

( V & aa.loan P. Wilhelm

D. 6. Orb., ev. loan, c. 9, st. 1, gl. 5, v. 8.Dam.LuniMarţi

29 C. M. Teod. © 1 Maximin.30 P. M. Isachie i Ferdinand31 Ap. Ermie Petronila

însemnări

Gemenii.Malu dela Maja, mama zeului Mercur, eră dedicată ei. Eră şl luna

celor bătrâni M ajorei.

Malu are 31 zile F lorar

Soarele

Răsare Apune

438 19 >7420 19 334 08 19 46

Luna^ ,F azele:.1 7

'Vl 2235 4 13

2355 18 48. 1249

Lună nouă . - : „ .Primul sfert . . D 8 ora Lună plină . . . © 15 Ultimul sfert . . fi 22 Lună nouă . . . © 29

Sfaturi econom ice. Sămânatul s’a făcut, numai cânepa a mai rămas şi e bine să ne grăbim cu ea. Holdele se curăţă de scai, fânaţele de muşuroaie, se culeg pietrele şi se scot mizurinele. Se vor răsădi zarzavaturile, crastavetii şi să nu contenim cu udatul, dacă e uscat. Nu luă copilul dela şcoală pentru al trimite cu vitele a păşunat. Folos nu vei avea. Roiurile încep şi pregăteşte coşniţele. Curăţă pomii de viermi, mai ales de păduchii roşii, pe cari cu pământ galbin şi petrol îi poţi risipi. Cărăbuşii dimineaţa sunt amorţiţi şi scuturând pomii, cad şi se pot culege. Hrană pentru găini. Viţa se stropeşte cu piatră vânătă în contra peronosporei._______________

Când îi dai, îi fată iapa, când ii ceri, îi moare mănzui.

V

Iunie___________ are 30 zile________ CîreşarZilele Numele sf. bis. ort. apusene 1 însemnări

- Merc.iciVineriSâtnb.

1 M. Iustin 2 (f) In.D-hIZ.Er.3 S. M. Lucia4 S. P. Mitrofan

Invenţ.ErasmusClotildaQuirinus

D. 7. SS.Părinţi,ev.'loan, c.17, st. 1, gl.6, v.lQ

Dum.LuniMartiMere.JoiVineriSâmb.

5 M. Doroteiu6 C.Visar. şi 11. d7 Muc. Teodot.8 Muc. T. Strat.9 C. P. Chirii

10 M. Timotei11 Ap.Bart.Varn.

Dura. R '.'S .Lünia í’ ;:e.LucreţiaMedardusPrimusMargaretaBarn aba

Dumineca Rusaliilor, ev. loan, c. 7, st. 37.

Dam.LuniMartiMere.loiVineriSâmb.

12 (f)Pogor.S. Duh13 Lunla Rusaliilor14 Pr. Eliseu (5)15 Pr. Amos16 P. Tihon17 M. Manuil18 M. Leontie

loan F. Antonie loan Nov. Vitus

f ö o f rj8Qervasju

D. 1. d. Rus. ev. Mat. c. 10, st. 32, gl. 8, v. 1.

Ouai.LuniMarjiMere.JoiVineriSâmb.

19 A.Iuda,fr.Dlui20 M. Metodiu21 M. Iulian C22 M. Eusebiu23 M. Agripina 24ffJaşt.S.loan Bot. 25 M. Fevronia

IulianaSilveriuAloisPaulinEdeltrudloan Bot.Prosper

Dum. 2. d. Rus., ev. Mat., c. 4, st. 18, gl. 1, v. 2.

D::m.LuniMarţiHnro.Joi

26 Ci David27 P. Samson28 Chir. şi loan ©29 f SS.A.Î’i!r?.r.U.30 Sinoa.SS.Ap.

Virgiliu Ladislau Leo II.

< î & PaV-

Iunie aie 30 zile C ireşarRacnl.

unie în onoarea zeiţei Iuno, femeia lui lupitcr. Luna dcdicată celor tineri iuniores.

>

Răsare3 5 83 5 23 5 2

Apune 19 58

•20 06 2 0 1 0

Primul sfert Lună plină. Ultimul sfert Lună nouă .

Soarele L u n aFazele:. . t) 6 ora 809 . . ® 14 „ 1108 . . « 21 „ 1214 . . © 28 „ 2213

Sfaturi econom ice. Cucuruzul se sapă şi întâia oară şi a doua oară. Nu lăsă prea dese firele, răreşte bine şi coseşte fânaţele. Sapă cartofii, adună frunze şi le usucă, ţin mai mult ca fânul. Ajută roiurile slabe, dă-lemiere ori apă dulce. In vie umblă des, o stropeşte. Va- lorizează cireşele şi v i ş i n e l e . ____________

Decât cu’n mojic la câştig, mai bine cu un om de omenie la pagubă.

f a l t e __________ are 31 zile CuptorZilele Numele sf. bis. ort. apusene I însemnări

VineriSâmb.

1 Cosma şi Dam.2 Veştm.Mariei

TeodorCerc.Mar.

Dum.3. d. Rus., ev. Mat., c. 6, st. 22, gl. 2, v.3.Dum.LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

3 M. lacint4 P. Andreiu

■ 5 P. Atanasie6 P. Sisoe S7 P. Toma8 M. Procopie9 M. Pancraţie

HeliodorUdalricCir.,Meth.IsaiaVilibaldCilianAnatalia

Uum. 4. d. Rus., ev. Mat., ţ.8 , st. 5, gl. 3.V.4.Dum.


10 45 Mart. d. N.11 M. Eufemia12 M. Pr. şi Ilarie13 f Arh. Oavril ®14 Ap. Achila15 M. Ghiril şi lud.16 M. Atinogen

AmaliaPiusEnricMargaretaBonavent.Ap. T omaMaria d.B.

D. 5.d.Rus., SS.P.ev.Mat., c.9, st. 14,gl. 4, v. 5.Dum.LuniMarţiMere.

JoiVineriSâmb.

17 M. Marina18 M.Iac.Emilian19 C. Macrina20 (f)S .P ror.llieţ21 C. Sim.şi loan22 Maria Magdal.23 M. Foca

AlexeFridericAureliaIlie Pr.PraxedisMar.Mag.Apolinar

Dum. 6. d. Rus., ev. Mat., c. 9 st. 1, gl. 5, v. 6.Dum.

LuniMarţiMere.JoiVineri Sâmb. D um .'

24 M. Cristina25 f Ad. S. Anei26 M. Ermolae27 fM . Pantel.28 Ap. Prohor ©29 M. Calinic30 Ap.Sila^iSilv.

. d. Rus., ev. Mat., c .9,

Cristina Iacob A. AnaPantelim. Victor Marta Avdon

st. 27, gl. 6, v. 7Dum. 31 D. Eudochim lg. Loiola

Iulie are 31 ziie CuptorLeul.

Luna Qulnliles a fost numită după lulius Cacsar, Iulie, ci fiind reformatorul calendarului. Calendarul Iulhn este făcut de astronomul SosiRcuns.

11121

Soarele

Răsare Apune

3 5 7 2 0 iu4 05 4 16

2 0 0 5 19 55

Primul sfert Lună plină . Ultimul sfert Lună nouă .

L u n aFazele:. . T) 6 ora 1402• • ® 13 ”. . « 2 0 „ 3 5 5. . © 2 8 „ 6 13

Sfaturi econom ice. încep căldurile mari şi lucru cel mult. Seceră numai dacă e copt bine grâul iar ovăsu tăiat îl lasă la vatră să se usuce paiele. Oraul treerat îl întoarce. Alege trifoiul şi lucerna de sămânţă. Pliveşte legumele, udatul nu-1 uită. Porcii îi închide, acum vin boalele pentru ei, deasemenea şi hoarele. Stropeşte viţa şi o pliveşte. Sprijineşte pomii încărcaţi. Bea apă răcorită şi nu multă. Orijiţi să nu mănânce codii poame crude, mai ales prune. Nu vinde bucatele, holdele le asigură.

Calea bătută e totdeauna cea mai scurtă.

August are 31 zile M ăsălarZilele Numele sf. bis. ort. apusene

LuniMarţiMere.JoiVineriSâmh

1 fSc.şiS.M ac.2 Pr. M. Stefan3 C. P. Ioaniehie4 SS .7 tin. d.E.5 M. Eusignie J)6 (t)Sch. la faţă

Petru Porţiune. Stefan Dominic Maria (t)3c.la f.iţâ

D. 8. d. Rus., ev. Mat., c. 14, st. 14, gl.7, v. 8.Dm.


7 M. Domeţie8 M. Emilian9 Ap. Matia

10 M. Laurenţiu11 M. Euplu12 M.FotieşiAn. ©13 C. Maxim

CaietanChiriacRomanLaurenţiuSusanaClaraCasian

D. 9. d. Rus., ev. Mat., c. 14, st. 22, gl. 8, v. 9.Duni.Luni

MarţiMere.JoiVineriSâmb.

14 Pr. Mihea15 (f)Ad.Häsc.dt! D z16 M. Diomid17 M. Miron18 M. Flor, şi Laur19 M. A. Strat. £20 Pr. Samuil

Eusebie (t)Ad. Mar.

Rocus Bertram Elena Ludovic S. Stefan

D.10. d. Rus., ev. Mat., c. 17, st. 14, gl. 1, v. 10.Dira.

LuniMarţiMere.loiVineriSâmb.

21 Ap. Tadeu22 M. Agatonic23 M. Lup şi Ir.24 M. Eutichie25 Ap. Vartol. şi Tit26 M. Adrian ©27 C. Pinien

IoanaTimoteiuFilipBartolom.LudovicZefirinIosif

D. 11 d. Rus.' ev. Mat., c. 18, st. 23, gl.2,v. 11.Dum.Lun!

MarţiMere.

28 C.MoiseArap29 (t)T .cap.S. foan30 Alex. I., Pav.31 Bräul Preac.

Augustin T. c. loan Rosa Raimund

însemnări

August are 31 zile M ăsălarF ecio n rn .

Luna a şasea Sextllis a fost numita în onoarea lui Octavianus Aufiustus.

11121

Soarele

Răsare Apune

4 31 19 404 45 19 235 00 190»

Primul sfert Lună plină . Ultimul sfert Lună nouă .

L u n aFazele:, . (J 5 ora 5 48 . . @ 1 2 „ 1433. . 3 19 „ 1799. . Q 26 „ 13 40

Sfaturi econom ice. Culege fasolea, cânepa, te pregăteşte de anul care vine. Ară din vreme ogoarele după ce le-ai gunoit. Nu lăsă gunoiu in curte, scoate-I din vreme. Grădina bogată vine culeasă. Prunele le a- dună coapte, fă magiun şi-l valorizează. Din merele cari cad dacă sunt coapte poti să faci vin de mere. Usca frunze de (elină şi pătrânjel. Urdinişul îl stramtează, vremea rece începe. Viţa începe a se îndulci, piersicele sunt coapte şi de valoare. Oândiţi-vă la copii de şcoală şi nu uită că cereri de înscriere la cele mai multe şcoli se primesc numai până în 15 August.

Qîrciuma e scara, pc care ne scoborăm în iad.

Septem vrie are 30 zile______ RăpcîuneZilele Numele sf. bis. ort. apusene Însemnări

JoiVineriSâmb.

1 C. Simeon Stâlp.2 M. Mamant3 M. Antim J)

EgidiuStefanSerafina

Dum. 12.d. R., ev. Mat., c.19, st. 16, gl. 3, v. 1.

Bum.LuniMarţiMere.laiVineriSâmb.

4 M.Mois.şiVav.-5 Pr. Zaharia6 Min.Arh.Mih.7 M. Sozont8 fNaţt.Născ.Dz.9 f Ioachim şi Ana

10 M. Minodora ©

RosaliaLaurenţMagnusReginait) N. Mar.OorgineNie. Tol.

D. 13. d. Rus., ev. loan, c. 3, st. 13, gl. 4, v. 2.

Dum.LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

11 C. Teodora12 M. Antonom13 M. Corn. Sut. 14 (f) In&lt.S. Cruci15 f M- Nichita16 M. Eufemia17 M. Sofia £

Protus Macedón. Matern t în. S.Cr. Nicodem

■ Ludmila Hildegard

D. 14. după Rus., ev. 1 d. Marcu, c. 8, s t 34, gl. 5, v. 3.


18 C. Eumenie19 M. Trofim20 M. Eustatie21 Ap. Codrat22 M. Foca23 f Z. S. loan B.24 M. Tecla

Toma Ap.IanuarieEustatieMateiuMauriciuTeclaRupert

Dura. 15-a d. Rusalii, ev. 1 Luca, c. 5, st. 1, gl. 6, v. 4.

Dam.LuniMarţiMere.JoiVineri

25 C. Eufrosina ©26 fAd.S.Ap.loan27 M. Calistrat28 P. Hariton29 P. Chiriac30 M. Origorie

CleophasCiprianCosmaVenceslavMihailleronim

Septemvrie are 30 zile RăpciuneCnmpftna.

Luna a şaptea la Romani. Lună dedicată zeului Vulcanus Este şi luna zeului Baclius. Este explicabil, fiind şl luna veseliei vinuluL_____

Soarele

Răsare Apune

5 1 7 1 84 2 5 31 54 7

L u n aFazele:

Primul sfert . . G 3 ora 18 48Lună plină. . . ® 10 „ 645

18 20 Ultimul sfert . . 1 l î „ 5 2718 58 Lună nouă . . . © 25 „ 2119

Sfaturi econom ice. Hambarele se umplu şi cu cucuruz. Bostanii se culeg şi se face imediat după tă- ierea tuleilor arătura pentru grâu. Se scot cartofii, dar numai pe vreme uscată. Adună seminţe dela zarzavaturi, scoate-le şi le aşează în nisip. Perele iernatice le culege şi le pune pe poliţe în pivniţă să se înmoaie. Păstrează fructele, mai târziu au preţ bun. Pregăteşte butoaiele pentru vin şi poţi luă mierea dela albine.______________

Prietinii buni se cunosc numai în necazuri.

Octomvrie are 31 zile Brum ărelZilele Numele sf. bis. ort. apusene Însemnări

Sâmb. 1 Ap. Anania Rem.Dum. 16. d. Rus., ev. 2 dela Luca, c. 6, s t 31, gl. 7, v. 5.Dna.


2 M. Ciprian3 M .Dion. Ar. 1)4 M. Ieroteiu5 M. Haritina6 f Ap. Toma7 M.Serg.Vach.8 C. Pelagia

EleuteriuCandidFranciscPlacidBrunoIustinaBrigi ta

Dum. 17. d .R us., ev. 3 dela Luca, c. 7, st. 11, gl. 8, v. 6.Dum.

LuniMarţiMere.JoiVineri

Sâmb.

9 tAp.Iac. 1. Alf. © 10 M. Eulampiu Í1 Ap. Filip12 M. Pr. Tarah13 M.Carp. şi P.14 (f) C .^rciah.15 M. Lucian C

DionisieFranciscNicasiuMaximii.ColomanCalistTeresia

Dum. 18. d. Rus., ev. 4 dela Luca, c . 8, s t 5, gl. 1, v. 7.


16 M. Longin sut.17 Pr. Osie18 Ap. şi Ev. Luca19 Pr. Ioil20 M. Artemie21 C. P. llarion22 P. Averchie

OalHedwigLucaPetru d.A. Felician Ursula Cordula

Dum. 19. d. R u s , ev. ö dela Luca, c. 8, s t 26, gl. 2, v. 8.

Dum.LuniMarţiMere.

JoiVineriSâmb.

23 Ap.Iacobfr.Dlui24 M. Areta ©25 M. Marcian26 (f) f ’ uc. Dln;itrir27 M. Nestor28 M. Terenţie29 M. Anastas:?.

loan C.RafailHrisantAmandFrumentSimeonNarcis

Dum. 20. d. R u s, ev. 5 dela Luca, c. 16, s t 19, gl. 3, v. 9.

Durr!.Luni

30 M. Zenovie31 A.Stahie şi soţii Ö

ClaudieWolfgang

Octomvrie are 31 zile Brum ărelScorpia.

Luna a opta (octo) şi este dedicată zeului Marte, zeului r,tsl)oiulul.

Soarele

Răsare Apune 6 0 2 1 7 3 66 17 17 156 3 4 1 65 5

Primul sfert Lună plină . Ultimul sfert Lună nouă . Primul sfert

L u n aFazele:. . 3 o r a 1 15 7 . . ® 9 „ 2 3 1 3 . . 3 15 „ 15 28 . . © 2 4 „ 8 1 5 . . a 31 „ 8 1 5

Sfaturi econom ice. După ziua Crucii se începe gândul sâmănăturilor de toamnă. Vitele acum se pun pe iesle, fă-ţi socoteala cu nutreţul. Aduţi la cale grajdu- rile şi nu risipi cu hrana. Stupii se retrag pentru^ iarna. Nucile se usucă bine şi le spală bine, au valoare mai mare.

Serile lungi, fusul se întoarce şi cărturarul din casă ceteşte şi altora câte ceva bun.

De omul iute depărtcază-te un minut, de cel făţarnic fugi necontenit.

Noemvrie are 30 zile Brum arZilele Numele sf. bis. ort. I apusene Însemnări

Marţi 1 Cosma, Dam. ( t ) Toţi Sf.Merc. 2 M. Achindin Pom.Rep.Joi 3 M. Acepsima HubertVineri 4 C. Ioanichie CarolSâmb. 5 M. Qalacteon Emeric

Dum. 21. d. Rus., ev. 7 dela Luca, c. 8, s t 41, gl. 4, v. 10.

Dhbi. 6 P. Pavel LeonhardLuni 7 SS. 33M .d. Mei. EngelbertMarţi 8 +AlÎ.Ii!3.ţ!Em. GottfriedMere. 9 M. Onisifor © TeodorJoi 10 Ap. Erast şi soţ. AndreiuVineri 11 Victor, Mina MartinSâmb. 12 S.Ioanmilost. Cunibert

Dum. 22. d. R u s , ev. 8 dela Luca, c. 10 s t 25, gl. 5, v. 11.

Dasa. 13 1 1. Q. de aur StanislauLuni 14 f Ap. Filip VenerandMarţi 15 M. Ourie LeopoldMere. 16 f A.E.Mateiu ( OtmarJoi 17 P. Origorie GrigorieVineri 18 M. Platon Odo Ab.Sâmb. 19 Pr. Avdie Elisaveta

Dum. 23 după Rus., ev. 9 dela Luca, c.12, s t 16, gl. 6, v. 1.

Dum. 20 fC.Grig.P.Pr. FeliceLuni 21 (f)lntr.in biserică Intr.Näsc.Marţi 22 Ap. Filimon CeciliaMere. 23 P. Amfilohie ClementJoi 24 P. Clement © loanVineri 25 + M. Ecaterina CatarinaSâmb. 26 C. Alipie Conrad

Dum. 24. d. Rusali, ev. 13 dela Luca, c. 18, st. 18 ,g l.7 ,v .2

Dara. 27 Iacob Persul VirgilLuni 28 M.Stef.c.nou Sosten ■Marţi 29 M. Párámon SaturninMere. 30 (f) Ap. Andreiu AndreiuA.

Noemvrie are 30 zile Brum arS ă g e tă to ru l.

Luna a noua şi este dedicată zeiţei Diana. Este luna a noua In calendarul lui Romulus, In care anul aveâ numai 10 luni.

11121

Soarele

Răsare Apune655 16357 09 1619725 1607

L u n aFazele:

Lună plină . Ultimul sfert Lună nouă .

® 9 ora 15 34 C 16 „ 002 © 24 „ 17 21

Sfaturi econom ice. Se scoate gunoiul, se sădesc pomi, se sapă răzoarele şi pomii îi îngrijeşte. Pune spini în jurul lor, să nu-i roadă iepurii. Se strânge varza şi se pune pe iarnă. Viţa se îngroapă. Se repară uneltele de casă şi se aduce în ordine casa şi grădina.

Dacă nu poţi da săracului, nu-i mai lua din traistă.

D ece m v rie are 31 zile IndreaZilele Numele sf. bis. ort. apusene

loiVineriSâmb.

1 Pr. Naum ÿ Eligiu2 Pr. Avacum 1 Bibiana3 Pr. Sofronie | Fr. Xaver

Dum. 25. d. Rusalii, ev. 10 dela Luca, c. 13, st. 10, g l. 8, v. 3.

D s; :î î .Luni

iiMere.JoiVmeriSâmb.

4 f M. Varvara5 C.Savac.sfinţit6 (f ) Pâr. Nicclae7 P. Ambrosie8 C. Patapie @9 fZem .Sf.Ana

10 M. Mina, Erm.

VarvaraSava

( f ) íJ ica la u Ambrosie

(+)Z.riăsp„ Leocadia Iudita

Dum. 26 d. Rus.. SS. str., ev. 11 Luca, c. 14, s t 16, g. 1, v.4

D um .LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

11 C. Daniil stâlp.12 + P. Spiridon13 Ţ M. Eustr., soţii14 M. Tirs şi soţii15 M. Eleuterie (16 Pr. Ageu17 Pr. Daniil

DamaschinMaxentieLuciaSpiridonCelianAdelaidaLazar

Dum . 2 7 . in . Nast. Dlul, ev . Matelu, c a p -1, s t . 1, n i. 2, v . 5.D ani.LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

18 M. Sebastian19 M. Bonifaciu20 M. Ignatie21 M. Iuliana22 M. Anastasia23 SS.lOM.d.C. ©24 M. Eugenia

OraţianNemesieLiberatToma A.DimitrieVictoriaAdam,Eva

D im . 2 8 NasL D-lul. E v . Matelu, c. 2, st ., 1, o l 3, v . 6.Dusa. Luni Kar ţi Mere. JoiVineriSâmb.

251 Naşt D . Ils. Chr. 26-j-Soij.Proo.NAsc. 271 An- Arh. Stefan 28SS.20miiMart.29 Pr. ucişi de I.30 M. Anisia31 C. Melania

(t) Naşt. Ch. (}) M. Stefan loan Ev. Pruncii u. Toma ep. David Silvestru

însem n ări

Decemvrie are 31 zile IndreaCapricornul.

Luna a zecea. A devenit a 12-a lună după relorma Iui Numa Pom pilius Dela 1564 este luna ultimă a anului. __________

11121

Soarele

Răsare Apune7 39 15 597 52 1 5 537 59 15 58

L u n aFazele:

Primul sfert . • S 1 oraLună plină . . • © 8 VUltimul sfert . . € 15Lună nouă . . . © 23 )1Ultimul sfert . . C 30 y*

8 3 4 1 5 02

0 21 1 71 5 1 7 25

Sfaturi econom ice. Se aduc lemne la casă, iarna se pune. Se mai duce gunoiul. Vitele trebuesc bine îngrijite, altcum slăbesc şi nu pot răsbi la primăvară. Dă-le tărâţe cât de des şi dela viţei să nu tragi laptele.

In casă aeriseşte des şi cu războiul nu conteni. Te gândeşte la anul care vine şi fă-ţi planurile pentru viitor. ______

Dreptatea iese ca untul de lemn deasupra apei.

Exlras din tariful poştal românConform dispoziţiunilor in

vigoare şi a Convenţiunei poştale internaţionale dela Stok- holm, se aduce la cunoştinţa generala că taxele poştale, pentru interiorul ţării şi pentru străinătate, se fixează dela 1 lan. 1926, după cum urmează:

1. O scrisoare simplă pânăla 20 g ra m e __________________iar de fiecare 20 grame sau fracţiune în plus c â t e ___________

2. O carte poştală simplă3. O carte poştală cu răs

puns plătit____________________4. O carte poştală ilustrată5. Imprimate de orice fel,

de fiecare 50 grame câ te_____6. Cărţi didactice şi literare,

cataloage şi imprimate de editură şi librărie, jurnale şi publi- caţiuni periodice, cari apar in România şi se depun la poştă de editori, autori, librari, administraţii sau depozitari de ziare, de fiecare 50gr. sau fracţiune, câte Toate celelalte publ., se taxează conform aliniat. 5 precedent.

7. Imprimate în relief pentru orbi, de fiecare 1000 gr. câte

8. Hârtii de afaceri până la250 grame ---------------------------iar de fiecare 50 gr. sau fracţiune în plus, incâ câte_______

9. Probele de mărfuri pânăla 100 grame---------------------------

Taxa de recomandare peste taxele delà 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7S şi 9, după c a z ------------ — —

Taxa avizului de primire la obiectele recomandate:

a) cerut în momentul depunere! obiectului ------- — —

b) cerut ulterior depunerei obiectului_________________ —

Taxa unei foi de reclamaţiune Taxa unei cărţi de identitate Supra-taxa pentru obiectele

adresate poste-restant------------Taxa timbrului de asistenţă

socială ce se aplică la scrisorile simple, recomandate, de valoare şi cărţi poştale destinate în altă localitate decât în cea in caresunt depuse — ----------------------

Taxa de plată minimă pentru obiectele nefrancate complect

Supra-taxe pentru recomandate, recuvremente, mandate şi mesagerii prezentate la poştă Dum. sau într’o sărbătoare legală

Scala timbrelor.

Până la LeiScala I.' Scala II.2 Scala III.3

Lei bani Lei bani Lei bani

100 20 50 1 _200 40 1 — 2 --300 60 1 50 3 --400 80 2 — 4 --500 1 -- 2 50 5 --600 1 20 3 — 6 --700 1 40 3 50 7 --800 1 60 4 — 8 --900 1 80 4 50 9 --

1000 2 — 5 — 10 --2000 4 — 10 — 20 --3000 6 — 15 — 30 -T-4000 .8 — 20 — 40 --5000 10 — 25 — 50 --6000 12 — 30 — 60 --7000 14 — 35 — 70 --8000 16 — 40 — 80 --9000 18 _ 45 — 90 --

10000 20 — 50 — 100 --11000 22 — 55 110 --12000 24 — 60 — 120 --13000 26 — 65 — 130 --14000 28 — 70 — 140 --15000 30 _ 75 — 150 --16000 32 _ 80 — 160 --17000 34 _ 85 — 170 --18000 36 _ 90 — 180 --19000 38 _ 95 — 190 --20000 40 — 100 — 200

1) Scala I. a întrebuinţării pentru cambii.2) Scala II. pentru docum entele de drept, obligaţiuni, contracte

de arândare (pentru fiecare an) etc., chitanţe (sub 2 Lei libere de timbru). . , , . .

3) Scala III. pentru contracte de cumpărare şi de schimb asupra obiectelor mobile, contracte de literare, câştiguri de loterie şi contracte de noroc (hazard), contracte de prestatiuni de serviciu, împrumuturi sunătoare la purtător, contracte pe acţiuni pe mai mult de 10 ani etc.

Dela 20000 de Lei mai sus după fiecare mie începută încă 2, 5 şi 10 Lei.

A u to riz a i d e c . M in ls lc r u l S n n à lü lll

P u t e r e a de v i a ţ ăodă^ervoiluidulM bria"cu efectul cel mai ex celent la toate morburile de nervi: Excitări, insomnie migrena, tremu- rătură, p a l p i t a ţ i e de inimă nervoasă, la frică, iritaţie, supărare şi o- boseală intelectuală. —

.4 sticle 520 Lei.

n l i v î r 11 t IsrnisciGl ,,S1. Ei 11X11 UI Mafia",Lujo|.e ' l e a c p o p u l a r p e n t r u a ţ a ţ a r e a a p e t i t u l u i , î n l ă t u r a r e a g r e u t ă ţ i l o r d e m i s tu i r e ş i î n t ă r i r e a î n t r e g u lu i o r g a n i s m . D a c i i s u f e r i ( ie n e a - p e t i t d e m â n c a r e , r â g ă c l i , u m i l i t u r i , i c n e a l a . a p â s â r i d e s t o m a c , d u r e r i d e s t o m a c , a c r e l i , s f â ş ie r i d e l a i n i m ă , m i r o s a c r u d i n g u r a , d u r e r i d e p â n e c r , p e c u m ş i tot r â u l p r o v e n i t d in m i s t u i r e , a t u n c i c u r n p â r â r e n u m i t u l î n t ă r i t o r ş i id i n â t o r d e d u r e r i E lixirul M a r i a . 2 0 s t i c l e m i c i . - - ' 0 s t ic le m i j l o c i i s a u 6

s t ic le m a r i 5 1 0 I . e i

l i tSirop de piept „Maria*e s t e com p us con form n o ilo r p r e -

le n ţii ş l cn e je c t l a :

Tusa Anemie RăguşalăCatar Bronchită Sepojulosăjrocim la dlleriteior Hali «s ulMini ?i a or-

SaMlor r e s p ir a t o a r e .A c e s t l e a c d e p a s ă i n c c r e s t eu e| eet f ă r ă f le q m ă , J â r ă m i c ş o r a r e d e s â n g e a l ln S t o r d e l u s ă , ln | lu e n ]ă to ra su p ra o rg a n e lo r r e s p ir a to a r e , le a c c a r e în le s n e ş te m is tu ire a , în tă r e ş t e , fo rm e a z ă s â n g e le ş l o a s e le s l p rin a c e a s ta e s te un e fe c t e x c e len t nu nilm al la adulţi c l ş l la cop il.

A s t ic le 520 t e l .

Ă J «înnurul cu totul n c stric â c io su l m ijlo c contraCrema do „Amaianla n u m e l o r . P i ş i r u i i ? r , » p u z i tu r e u o r « .m e d o n llo p ; i o ilor n e c u r ă ţ l t a le p ie le i ch ia r ş i P e rs ° “ ne băta tor b ă lrâ n e le fa c e c o lo a re a fe te i p lacid a tin e re a s c a . L fe c lu l e bătător la o ch i ch iar şi num ai după_ inlrebi,in|area prim ei d o ie ,

cre m ă , pudra sau săpun lo U L ei. _____

v e r ita b ile f j f p i j j j j |j J ] . M ana“ , Lugoj, Pi3|3 R65iH3 M3ti3 Na. 114.

V eritab il num ai cu m arca a c e a s ta d e fa b rică

numai d e la :

P re tu rile sunt n co b lig o le .

Bolnavii de P L Ă M Â N IScrofuloţl Slăbiţi

A u to r iza t de c. M inisteru l Sănătăţii s . A’o . 678 - 24 ş i 2.5.

AstmaticiAnem ici

Bolnavi de p ie p t Săraci de sSnge

A flă m u lt d o r ita u şu ra re a su fer in ţe lor lo r prin

Siropul VértesS e în treb u in ţea ză în c â la : tu s ă m ăgărească , fa c lU tis (b o a lă v'e n g le z e a scă \ s cu ip a t d e sânge, b o a ie fem e ieşti, p r e c u m şi la t o t fe lu l do s lă b iciu n i M ii şi m ii s c r iso r i d e recu n oştin ţă d o v e d e s c e fe ctu l S irop u lu i V értes. (Just foarte p lă cu t . P rem ia t la P a ris . L ondra, O stende ş i R o m a . Un c o le t p o ş ta l con ţin â n d 4 stic le

540 Lei.

C in e v o ie ş te a s că p a d e p a t im a a c e a s ta u r ic io a sâ să în tre b u in ţe z e „A n tib e tin u l V ért e s “ s c u t it le g a l, p rep arat, în c e r c a t d e m u lt, ca re des- g u s tă b e ţ iv u l d e beu tu ri sp ir to a s ă . F iin d fără g u s t să p o a te d a p ă tim a şu lu i fără ş t ir e a sa . M ii şi m ii scrisori d e recu n oştin ţă . 2 fla coa n e

360 Lei-

( lim rb icu l cordo^ la t), se sco a te prin P ilu le Cu-O V értes

S em n e le p a n g lic e i: cra m p e , v o m e z i, t e apa să cev a , p a rcă u n g h e m ţi*se u rcă pân ă în g â t , a m e ţe ş t i, leş in i, e ş t i a n e m ic , n ’ a i a p e t it , câ teod a tă m ă n â n ci ca lu p u l, eşti o b o s it ş i nu poţi lu cra , a i p rea m u ltă fiopm ă, g u ra ţi-c acră , te înţeapă în p ie p t , e tc 1 cu tie p ilu le C u-O 2 ‘ O L ei. 1 cutie de pilule Cu-O şî 2 sticle Exen|ă de stomac pentru întărirea stomacului

total 480 Lei.

Veritabile numai d e la :Farmacia la „V u ltu ru l a lb“ , No. 307.

L. Vértes, Lugoj.Preturile sunt neobligate. Spesele poştale şi ambalaj în regie proprie.

B oale de S T O H A Cd e t o t fe lu l c a : lip sa d o apetit., m is tu irea grea , ca ta ru l de s to m a c , a crea la , greaţa şi v o m a re a , s ifirc i d e s to m a c şi pnste to a te g reu tăţile şi s lă b iciu n ile s to m a cu lu i su în lătură prin

Esenţa de stomac VértesA c e s t m ijlo c d ie te tic , ca sn ic , în tăreşte s to m a cu l, p r o v o a c ă m istu irea , fa ce p o ftă de m â n ca re şi a ju tă m en ţin erea şi re sta b ilirea a ct iv ită ţii m istu itoa re şi p rin a cea sta săn ătă ţii tru p u lu i în treg , m a i b in e ca ori şi c* a lt m ijlo c c u n o s c u t p ân ă a cu m . Mii şi m ii scr iso r i de recu n oştin ţă d o v e d e s c e fe ctu l al E senţei de s to m a c V értes , i 'r e m ia t în P aris,L on d ra , O sten d e şi R om a. Un c o le t p oşta l

con ţin â n d 4 s t ic le 540 L ei.

Pilule purgative Vértesau un rezumai sigur şl fără dureri, la CONSPIRAŢIE (eşirea grea afară) INVÂRTOŞIRE şi altele. In urma excelentei preparări suni cu totul neslricăcioase, şi sunt recomandabile şi pentru curăţirea sângelui. 1 culie mică 36 Lei, 1 culie mare conţinând de 3-orl mai

mull, în loc de 108 Lei numai 96 Lei.

A u toriza t de c. M inisteru l

R E U M A T IS M U LPodagra Iţias N evralgie Scr3ntlrlprecum dureri de cap, nervi şi contra ori-ce fel de dureri resultate din răceală, esie cel mai bun pentru alinarea durerilor şi întărirea

prin fricţiuni

Hercutin VértesFluid contra reum el

3 sticle Hercuiîn fluid conlra rcumei şi 1 borcan alifie penlru fric- ţiunî la olaltă 540 Lei.

Veritabil num ai delii: Farmacia la „Vulturul alb" Nr 307.L. Vértes, Lugoj. ___

■--------------------- ------------- ~ - - - - - - _Preturile sunt neobligate. Spesele poşlaie şl ambalaj în regie proprie.

Autorizat de c . Minis'erul Sănătăţii c . No. 678—24 şi 22926—25.

C â s t M O l A c t r i r a f se cu răţă la b o a le le po<?a{rrice, J d l i g C i C re u m a t ic e ş i s ifilit ice prin

Sirop Sassaparila Vértes cu iodcaliS e re co m a n d ă în d e o s e b i a ce lo r p e rso a n e , ca r i a u tră it în a in te o v ieaţă u şu ra tecă , au su fe r it d e s ifilis s a u a lte a se m e n e a m o rb u r i in fe c to a s e d e sânge şi au n e g lija t a ce lea ,

sa u nu s ’ au cu ra t p e d e p lin . 4 s t ic le 540 Lei.

C # l l M l O V O (tr ip er la bărbaţi, s cu rs o a re a lb ă la fem ei) g t S i t î ca taru l v a se lo r urin are e tc ., se în lătură prin

injecţie Vértes în contra gonorheişi Salurin Vértes tablete diuretice.

E x a i-tu l m o d d e în tre b u in ţa re e s te a n e x a t . P en tru fem ei să p re g ă te ş te c a p ra f. 3 f la coa n e In jecţie şi 2 fla coan e

T a b le te în to ta l 580 Lei.

C l ă l t i f i U M I d ife r ite : ca s lă b ic iu n i p r in e x c e s e , sgâr- S I O D I U U n i c iu ri is te r ice , s lă b eţe d e n erv i, s lăb i

c iu n i b ă rb ă te ş ti, n e p ro d u ct iv ita te a se în lă tu ră prin

Rohol Vértes tablete întăritoarei d osă du b lă 320 L ei.

E v i i m n a c â a m d e v e n it p r in H E L IN ! Aşa declarau ■ I U I I I W Ö ^ C i suţe ş} suje mii de dame, a căror faţă a fost diformaiă prin necură|ii şi care se eliberau de aceste jprin crema de fajă Helin şi primeau înfăţişare plăcuta, frumoasă şi

rumenă. La trimitere înainie de 200 Lei 4 dose.

numafdcln: Farmacia la „Vulturul Alb“ , 307.L. Vértes, Lugoj.

B f—------- ------------------- ----------------- - - -------- — ---------------- " ”Preturile sunt neobligaie. Spesele poştale şi ambalaj în regie proprie.

p j f w g • | pentru tineri ş i bătrâni, pentru ca să şi fa~1 ¥ mi l i e, pentru să n ă toş i ş i bolnaui este înti-

tulată o că r tic ică ca r e ex p lică d ijerite le b oa le ş l lea cu r ile de v in d ecare a a c e lo ra , p recu m in form ează asupra m odului de în gr ijirea frum useţei. A ceastă că r tic ică in teresantă, fo

lo s ito a re ş l scu rt com pu să s e ua expedia gratis d e la :

Farmacia la „Vulturul alb“ Nr. 307, Lugoj.

i p i g ' i i i i i ^ a E a E ' a E a E a E a E a B a

Pescarul fără suflet.— Poucstc. —

Pe ţărmul unui râuleţ vioiu de munte, sta eu undiţa întinsă un om cu faţa costelivă şi cu sprâncenele încruntate. Stâncile ascuţite dimprejur şi brazii deşi, cari se ridicau cu mândrie spre albastrul cerului ocrotitor, aruncau priviri mirate făpturii posomorâte, trimeasă parcă să întunece veselia ţinutului şi să turbure aierul din care florile pajişteiîsi sorbeau viaţa.

Din când în când câte o mreana lacoma prinsă în ac, mişca aţa, ca să-şi desprmdă botişorul de cârligul duşman. Ochii călăului aruncau atunci scântei de fioroasă bucurie. El smâcea băţul în sus şi în capătul firului s e vedea sbătându-se din toate puterile peştişorul nevinovat, în tremurări disperate, cari în lumina zilei deveneau sclipiri deargint. ,

Omul fără mită întindea braţul triumfător si prada nevinovată intra în stăpânirea muşchilor lui puternici. Opintirea nervoasă a mrenei în luptă cu moartea părea în palma lui un jo c al desfătării; iar răceala de ghiaţă a solzilor ei netezi îi încălzeau sângele, ca un vin bun.

1

2

Iute o asvârlea în noroiu, la umbra unei răchite. Apoi întindea arma primejdioasă în aşteptarea altui peştişor neastâmpărat.

Toţi prizonierii av?au aceeaşi soartă. In câteua ceasuri se strânsese sub răchită un mănunchiu sdrauăn de fiinţe pedepsite să caşte neîncetat, şi neîncetat să închidă gura lor mică, cerând prin acest semn ajutor dela oricine Var fi putut da.

Prin-prejur, pe-aproape, nicăeri, nici un ochiu de apă, cât de puţină, în care ei să-şi fi sfârşit viaţa mai mângăios, mai ea lumea.

Ispraua ajunse la urechile împăratului mrenelor. Cu mare grabă, el îşi părăsi tronul, luă cu el caţiua credincioşi şi înotă cu furie în susul apei, până în dreptul unde se aşezase pescarul fără suflet.

S coase o clipă capul din apa limpede, şi se înfiora de chipul şi de faptele pescarului.

Fără să mai stea pe gânduri — cu tovarăşii după el — împăratul înotă în sus, tot mai în sus, spre isvorul râuleţului cu mrene.

Şi când se simţi aproape de Cel Atotputernic începu să bată nebuneşte din aripioare, cu ochii ţintă spre seninul^ de deasupra stâncilor, făcând salturi desnădăjduite.

Dar, fiindcă peştii nu pot să grăiască, un cocoş de munte îi veni în ajutor, cu glasul lui bărbătesc, care sperie culmile în zori de zi.

3

El strigă către c e r :— Doamne, fă dreptate mrenelor nă

păstuite. Pedepseşte pe ticălosul fără suflet.Dumnezeu il auzi şi fără întârziere tri

mise pe Sfântul Petru Ia ţărmul râului.Sfântul Petru se prefăcu într’un băieţel

de doisprezece ani, sfios, cu plete aurii, cu chipul blând şi plin de nevinovăţie.

Când dete cu ochii de pescar, băiatul rămase câtva timp încremenit: Era un fel de sălbatec, îmbrăcat în haine de orăşan. N ai fi putut ghici, după înfăţişare, nici c e rost are, nici din ce loc vine. Şi pe bună dreptate Sfântul îşi luă în gând hotărârea; să întrebe pe Creator pentru ce a mai lăsat pe pământ asemenea fiinţe.

Băiatul se apropie uşor de omul cu undiţa:

— Bună ziua, nenelAcesta îl măsură cu nişte ochi înspăi

mântători. Apoi întoarse iute capul şi nu-î răspunse.

— Prinzi m rene?Iarăşi tăcere.— Nu ţi-e milă de ele să le laşi să-şi

tragă sufletul aşa în noroiu, ca cine ştie ce ucigaş ? De ce nu le pui într’un vas cu apă ?

Dar, n apucă să sfârşească bine vorba, că pescarul fără suflet întoarse băţul undiţei

l*

n

şi vru să dea cu sete. Lemnul se isbi de pământ si s e rupse in zec i de bucăţele, pe când băieţelul de doisprezece ani pierea vesel în stufişurile de m ăceş şi mure.

Atunci se petrecu o minune:Mănunchiul de mrene s e resfiră deodată.

Peştişorii prinseră putere şi în salturi sprintene se întorceau unul câte unul în apa sgo- motoasă a râuleţului iutac.

împăratul mrenelor îşi aştepta nerăbdător supuşii rătăciţi, ca să-i dojenească. Cu ochii plini de mulţumire, el văzu din ascunzişul lui că pescarul fără suflet, împietrit de groaza, se uita eum i se prăbuşeşte avutul, picătură cu picătură.

Şi ar fi rămas îneă multă vreme să întunece veselia ţinutului şi să turbure aierul din care florile pajiştei îşi sorbeau viaţa, dacă surorile lui bune, crezând că e în primejdie, nu i-ar fi sărit în ajutor.

Ele îl luară, fiecare de câte un braţ, şi-l târâră pe poteci, în josul apei, spre cine ştie ce alte locuri blestemate . . .

Fiindcă Răutatea şi Prostia au şi ele nevoe de sprijin. Şi-l gă sesc numai în făpturile lipsite de suflet şi de minte.

1. A. BASSARABBSCU.

«in iig iin iiin

5

A murit Vasile Stroeseu!Tărane român, care iai cartea aceasta în mână şl

dai eu ochii de rândurile de fală, înehina-te adânc înaintea icoanei lui Vasile Stroeseu, aşa cum Ji-o arata chipul de |a|a şi închipuirea ta.

Ti-a murit unul din eei mai mari şi adeuărati prietini boierul basarabean, care în timp_ de isbehşte, când era primejduită soariea ta, ti-a sărit intr ajutor şl li-a întins nutremânt sufletesc, carte rom aneasca.

A sa boieri să auem cât mai mulţi! A priceput ea a ii bo ier însem nează a auea inimă şi fajă de ţărănime şi a cutreierat satele şi oraşele romaneşti, prilejind societăţii noasire „Astra“ m area fe r ic ired e a împart darurile sale în cărţi tămăduitoare de suflet şi cursuri de tot felul, chemate să ridice gospodăria rom aneasca.

Lăsăm să urmeze eâteua rânduri ale cunoscătorului stărilor basarabene şi ardelene^ aledlu iin .spnt'or general al „Astrei“ în Basarabia, Dr. Omsifor Ghibu.

Născut în Basarabia, dinir’o familie bo ierea scă ueehe care nu şi-a desminlit niei odaia eahtaji e de adeuărată nobleţă, Stroeseu a înuatat unmersitatea in Rusia. Tânăr, a funcţionat un timp oarecare ea ]ude cător de p a ce în Basarabia, auand prilejul şa cu n oască din imediata apropiere mata şi s^tetul ţăranului moldouean de care se simtia legat cu legaturi sfinte, indisolubile. Totuş, uiafa de einoume rus, nu l-a satisfăcut şi în consecinţă s 'a deuotat agriculturii, cauzând şă “şi îngrijească în eonditile cele mal bune m oşiile întinse, moştenite dela părinţi. Dar şi aci se L în eurând de o profundă nemulţumire: nedreptatea socia lă , pe urma căreia suferea de u e a e u r i m assa ţărăn ească lipsită de pământ, îl faeu sa paraseasc3a agricultura şi să se deuoteze altor preocupări, şi mai nobile. Îşi dădu d eci toate moşiile in arenda la obştii, ţărăneşti, înfiinţate după ideile şi dupa le făcu acestora ce le mai ideale condiţii de plată.

6

iar din arendă se apucase să ajute nafia rom ânească, pentru a -şi putea întrema sufletul în u ederea ulitorului e e -l aşteaptă.

In Rusia i se părea, eă sistemul ţarist îl împied ecă de a lucra pentru fraţii să i basaraben i pe teren cultural.

■ Mai întâi, în lo c să se ducă să cheltuiască agoniseala sfântă a miilor de ţărani, în locurile de pe treceri din Apus, Stroeseu a plecat, singur şi necunoscut de nimeni, în pelerinaj la fraţii lui din ce le lalte prouineii, pentru a-i cunoaşte şi ajuta la neuoi. Boierul din Basarabia, mişcat de ee le uăzute, în Ioc să eritiee şi să blestem e pe ce i uinouaji pentru astfel de stări şi apoi să p leee cât mai departe, spre alte m eleaguri mai fericite, se duce şi caută eu înfrigurare p e aeeia, prin eari ar putea să ajute ţara. Des- făeându»şi baerile pungii, el uarsă imediat eâteua sute d e mii de lei, eu eari să se puie ba za unei catedrale în capitală şi să se înfiinţeze în M oldoua ureo 20 30 de şco li primare eu direcţii practice sănătoase.

Lumea dela Bucureşti a răm as surprinsă Misteriosul binefăcător îşi pierdu p e neobseruate urma. fltins de o uşoară boală de piept, el se îndreptă spre Dauos, unde îşi petrecea an de an o mare parte a timpului, apoi de a co lo p lecă în diferite călătorii.

In cursul acestor călătorii, el uizită şi Ardealul, m ergând din oraş în oraş şi obseruând de aproape uiaţa, fără să aibă însă curajul de a se am esteca eumua în ualurile ei. Citirea cărţii lui l. Slauiei despre Ardeal, îi insuflă o dragoste puternică pentru această prouineie, care i se părea eă adăposteşte cea mai Riguroasă parte a poporului român.

In momentele ce le mai grele, p e eari le auu după ~1867 Ardealul rom ânesc, îi fu sortit lui Stroeseu să

deuie adeuăratul saluafor al acestei ramuri a rom ânismului. Gând, după 190?, graţie legii lui Apponyi. cultura rom ânească fu louită în inima ei de eătră guuernul unguresc şi când în sufletul poporului nostru intrase groaza morţii, ea un arhanghel mântuitor apăru

7

f Vasile Stroeseu.

8

din necunoscut boierul de peste Prut, ca re ne întinse mâna, ne desuălui inima şi îşi uărsă punga pentru izbăuirea noastră.

Apari{ia lui Stroeseu fu ea o adeuărată minune. Lumea a rămas în primul moment uluită de gestul Iui, ea dinpoueste. In adeuăr, nici nu putea fi crezută uestea eea dintâi, eare uenea dela Blaj, că , adeeă un boier basarabean, eare trăieşte la D auos, a trimis eonsistorului pentru ajutorarea şco lilor primare ame- ninjate de legea Iui Apponyi, suma de 110.000 coroane, sumă co losa lă p e atunci. Şi totuş, ştirea era adeuă- rată. La eâtăua ureme au uenit ştiri eă aeelaş boier a dat şi pentru Sibiiu o asem enea sumă, apoi şi pentru Arad şi C aransebeş, apoi şi pentru „Astra“ şi a. m. d.

Pentru lumea noastră numele de „S troeseu “ de- uenise în curând legendar; s e părea eă el este trimis din eer ea izbăuitor. De pretutindeni începură a se îndrepta spre Dauos cereri de ajutor, eu sutele şi eu miile. Nu ered să fi rămas multe sate ardelene, cari între anii 1909—1914 să nu fi primit ajutoare pentru şeoli şi pentru biserici dela nobilul binefăcător, eare a cheltuit astfel milioane de eoroane.

Dar e e e a e e fă cea ea opera lui Stroeseu să fie priuilă eu drept euuânt ea o faptă fără păreehe în analele uiefii noastre naţionale, era împrejurarea eă el nu auea numai punga desch isă , ei mai întâi inima şi mintea. Bl ajuta pentru a îndemna şi pentru a trezi interes în noi înşine.

_De aeeea se euuine ea în elipa, în eare el ne părăseşte pentru totdeauna, aeeia eari l-am cunoscut şi l-am iubit, să-i aducem ea tribut întreagă dragostea şi recunoştinţa noastră şi să-l arătăm generaţiilor ee uln, ca pe eea mai frum oasă figură a epoeei noastre.

Dr. ON1SIFOR QHIBU.co m isa r cjcn. a l „Astrei* în lia sarab la .

..." " i l P " 1"11

o

Emilia Dp. I. Raţiu.Aducem în fa(a editorilor pe una din fruntaşele

fem ei române, pe una din fiin[vle, de cari nu nc-am mira d a că cineua i-ar putea descoperi un arbore g e n ealog ic, o legătură de rudenie, eu Cornelia, mama Graehilor, uestita mamă romană. Ca Cornelia şi-a iubit şi îşi iubeşte dna Emilia Dr. 1. Rafiu odraslele şi nu numai acestea, ei tot e e este rom ânesc de samă. Ca ea a dat dooezi că poate ţinea piept cu o soarte nem iloasă şi ea ea s 'a bucurat de înuingerile glorioase.

flcum a împlinit 80 de ani dna Emilia Dr. 1. Raliu, dar spiritul ei n'a îmbătrânit, flpropiaţi-uă numai de îngerul păzitor al „m emorandiştilor“ şi ueti auzi din gura acestei matroane romane-române euuinte de îmbărbătare, păreri foarte sănătoase in mijlocul o ie rului nesănătos de astăzi şi. mai eu samă, sfaturi cât se poate de îndreptăţite de a ne lărgi orizonturile, cercu l uederii noastre, ea să putem priui toate de pe un loe mai ridicat, nu numai din unghiul mititel al unui brotăeel, încrezut în atotştiinţa sa.

Pentru ee este tn stare dna E. Raliu să ne dea astfel de sfaturi? Pentrueă a uăzut multe şi a auzit multe.

Ca fată tinără de tot s ’a măritat după aduoeatul Dr. 1. RaJIu în Turda. Era fiica braijoueanului Orghidan, bărbat eu uază în societatea braşoueană. De îndata ee a ajuns dna Dr. I. Ra|iu în Turda a început să luc reze pentru societatea rom ânească. A înfiinţat în Turda „Reuniunea femeilor rom âne“ şi s 'a pus în fruntea mişcării româneşti de aeolo. Pe multe doamne române le -a înuăjat româneşte.

10

Când a isbuenit răsboiul din 1877/8 a întreprinsă eoleetă în mijlocul neamului rom ân esc din Ardeal pentru răniţii de pe câmpurile de luptă. Z eci şi zeci de lăzi de ruje, de pânză penlru legal răni|ii, de medicam ente, au trecut Carpatii. ea să adeuereaseă eelor de prin spitale, că sunt inimi nobile, compătimitoare şi în Ardealul nostru.

Că s 'a născut la noi ideia najională şi că a crescut eu putere, în urma înuingerii rom ânilor dela Pleuna şi alte locuri, răm ase istorice, din Bulgaria, a fost prea firese. Eram prea mulţi lângăolallă eu să ne dăm bătuţi şi Jara rom ânească era prea aproape. (Bănffij spunea lui Take loneseu că de saşi n’are teamă, fiindcă sunt sute de kilometri depărtaţi de Germania, iar p e noi- nu ne desparte deeât o grani]ă.)

So(ul dnei Rajiu s ’a pus în fruntea „memorandi- ştilor“ , ea să ducă la tronul Habsburgilor plângerile neamului rom ânese, dar - după cum să ştie — plângerile acestea îndreptăţite au dat de urechi surde, ba — c e s 'a răsbunat amar de tot asupra dinastiei hrăpăreţe — nici chiar scr isoa rea „m emorandiştilor“ n’a fost desch isă , s ’a găsit neatinsă în arhiuele din Vtena, aeum, după răsboiul

„M emorandiştii“ au căpătat temniţă, în loc de laudă că s'au adresat suueranului lor, eu cereri îndreptăţite. (Biné a spus latinul că „p e cine a urut Dzeu să-l piardă i-a luat u ederea“ : politieianilor maghiari le-a luat uederea clară!) Din oameni de treabă, aduoeali, mediei, ziarişti, profesori, a făcut guuernul maghiar „martiri“, sărbătoriţi de întreagăsuflarearom âneaseă. Nimic mai natural deeât ea aten(ia publicului rom ânese să fie aţintită asupra acestor martiri din temniţele din S e-

11

Dna Em ilia Dr. Ra|iu.

12

ghedin şi Va), câ tă urem e lie e e rom âneşti aueau ro mânii m ai puţine d eeât d eg ete le m ânilor ş i eâtă ureme e e e ra ro m â n esc e ra p ersecu ta t eu brutalitate.

Dna Raliu a fost p e u rem ea a e e e a fem eia, e a re s 'a pus în fruntea m işcării fem eilor rom âne, fl auut legături minunate eu stră in ăta tea , eu doam nele din Italia, F ran fa , Anglia. A împărţit album e de prop agandă, costum e ţărăneşti, note eu c â n te ce rom âneşti, c a să fa c ă cu noscu te străinătăţii co m o rile , eari z a c neşiiute, p e la noi. Nici în suferinţă nu a părăsit pe sojul ei. Cu fiice le ei am ândouă, F e lic ia ş i D orina, s 'a dus în ap ro p ierea temniţei din S eg h ed in (poporul cânta p e a lu n ei: „Segh ed in e, S eg h ed in e , D zeu eum te m ai tin e l“) ş i a locuit în c a m e re pline d e um ezeală, cum um ede erau şi tem niţele m artirilor rom âni. A fost îngerul p ăzitor a l c e lo r întem nitaji, m ângăindu-i, în- eurajându-i în d urerile sufleteşti.

(A şa p ricep eau austriacii ş i m aghiarii s ă -ş i c re a s c ă ce tă ţe n ii: p e eeh i îi trim eteau la B rixen în Tirol— H aulieeh! — pe italieni în Hufstein ş i Briinn — Siluio Pellieo — p e rom âni în S eg h ed in şi V a jl)

Spuneţi d a c ă nu este un m erit s ă fii m ână de ajutor ce lo r p ed ep siţi p e nedreptul 1

Când mulţimea întărîtată, asm u ja tă de o furie oarb ă , a nimicit m obilele, b ib lio teca , locuinţa b ă rb a tului ei, în Turda, dna Em ilia Dr. Rajiu a fost a e e e a , e a re a primit toate eu fruntea rid ica tă , ştiind c ă sufere pentru dreptate, după eum a primit ş i şrapnelul ro m ân esc , e a re a făcut stricăciu n e p e eo p erişu l c a se i, ţn Sibiiu , în decursu l răsboiu lu i, eu o linişte suflete a sc ă urednieă de adm irat ş i cu euuintele: „era rău s ă fi trebuit s ă mor tocm ai d e un glonte ro m ân esc 1“

13

N’ci murit şi so a rta i-a hărăzit s ă uadă întrupată R om ânia întregită.

A {ost întotdeauna în fruntea doam nelor rom âne eân d a fost uorba de o propagand ă să n ă to a să . S ’a b ucurat de prietinia R eginei Carm en S ijlu a şi ch iar ş i R e g e le Carol i-a dat multă atenţie. (Amândoi au d e c o r a t -o : R egina eu „C rucea de au r“. R eg e le cu „M edalia ju b ilară“.) A ţinut o uiie corespond entă eu b ă rb a ţi politiei de sam ă, e a G. fl. Rosetti, loan B ră- tianu, M. C ogăln ieeanu, Papiu llarian , ş . a ., încât m agh iarii au în seris-o în „ca rtea n e a g ră “ (în „Cartea n e a g ră “ s ă fi în scris ei pe ee i c e săpau groap a poporului lor propriu, p e şouiniştii, ca ri nu uoiau o d es- le g a re cinstită a p roblem ei naţionalităţilor, ei uisau de o U ngarie eu un singur popor!)

F em eie de sa lon , de o frum sete răp itoare în tU n e re )e , plină de deştepeiu ne, m am ă m odel (una din ji ie e este m ăritată după u ieep reşed . I. al „A strei“, dl Dr. Oet. Russu), soţie — după cum am spus — d e- uotată, sam arineană Id eală , pretutindeni unde este u o rb a de ajutat — a ş a o cunoaştem eu toţii.

Ş i astăzi trimite dna Rajiu regulat la „A stra“, la „A soeiajiu ne“, după broşuri, după cărţi, s ă a ib ă c e îm părţi când uin ţărani s ă -i sărute m âna şi s ă o între b e de sănătate. Ş i astăz i este în p linătatea eon- ştiintii sale .

B p rea firesc d a c ă d o reşte şi „Calendarul „A strei“ tot b inele a ces te i uredniee m atroane rom âne, a c e s te i so jii, m am e, p ropagand iste, a le eă re i însuşiri sufleteşti ua fi foarte eu c a le să şi le pună la inimă domniş o a re le şi doam nele din ziua de astăzi.

14

Credinţă în bine.într’un sat, din nu m ai ştiu c a r e (ară,

ven ise prim ăvara târziu d e tot în anul acela . Vânturile d ela m iază-noapte nu s e m ai ogoiau. Z iua-noaptca s e învârteau, silindu-i p e oam eni să um ble în straie g r o a s e d e iarnă.

F ir icele le d e iarbă, ca r i cutezau să ră sară, când, în răstimpuri depărtate, încălzea ochiul soarelu i, s e prăpădeau îngheţate d e asprim ea vântului, c a re întărea sco a r fa pă- mântului în f ie c a r e noapte.

Un om din sat spu se într'o dimineaţă d esn ăd ejd ea tuturor:

„Anul acesta n o să m ai arăm, n o să m ai sem ănăm . Ar f i zadarnic. S ă ne pregătim m ai b in e d e sfârşitul lumii. S e aprop ie

D eşi spunea d esn ădejdea tuturor, oam enii s e înfiorară la v orbele lui. Un picur d e c r e dinţă tot m ai licărea în sufletele lor. îşi z ic e a u : „Dumnezeu e bun ş i milostiv ş i va opri puterea duşm ănoasă a vânturilor d ela m iază-noapte. S o a rele e încă tot p e c e r ca ş i în alţi ani, norii purtători d e roadă plutesc ş i acum în văzduh, iar pământul nu e a c e la ş p e c a r e îl ştim? Numai vânturile să înceteze

15

D ar omul ce l nebun, cân d văzu c ă nu e ascultat, începu sa um ble din c a să în c a s ăş i să in/rice p e oameni.

— „ Anul trecut a fo s t roadă din b elşu g \ z ic ea el „D-zeu ne-a dat m ai mult, c a s ă avem ş i p e anul acesta . Cine îşi va pune grăunţele în pământ o să m oară d e foam e. E le trebu iesc păstrate în c o ş pentru vrem urile g r e le c e vor veni'1.

Oamenii îl ascultau îngroziţi. S ’ar putea să s e întâmple ş i a şa cum o spunea omul pe care-1 credem nebun.

— „Nu mai e nici o n ădejde d e d esp r i- m ăvărare. Căldurile m ari a le verii vor veni îndată după îngheţul iernii, lată, am trecut d e Sângiorgiu, şi facem încă fo c în c a s ă “.

Cu zilele c e treceau oam enii îşi p ierd eau credinţa ş i nădejdea. Nime nu s e m ai g ân dea să pună plugul în brazdă .

în satele vecine plugarii sem ăn aseră pri- m ăverile. E i credeau ş i nădăjduiau în pu terea de sus.

Când ce i din satul desnădăjduiţilor îi vedeau la lucru, le z iceau :

„Rău faceţi că vă ascundeţi săm ânţa în pământ. Cine vă asigură că va rodi, c ă va da căldura ş i va creşte holda ca în alţi an i? “

Toţi s e mirau d e astfel d e întrebări.— „D’apoi bine, nebuni sunteţi voi, sau

c e v’a întimpinat? Cine a rodit pământul d e cân d lum ea? Şi, ch iar d e ar f i anul acesta roada m ai s la b ă , nu suntem noi datori să lucrăm pământul ca ş i altă dată ? Nu s ’a mai întâmplat să f ie s e c e tă ? N’a bătut de-atâtea ori ghiaţa ? D ar unde s ’a m ai pom enit să nu lucrezi pământul fiindcă nu eşti sigur dacă va da road ă din b elşu g ori b a ? Nu din c r e dinţă am trăit ş i am lucrat toate rândurile d e oam eni, ca r i au trăit înaintea noastră, d e când e lum ea?

„Voi sunteţi un sat d e nebuni? Ce s ’ar aleg e d e lume dacă ar fa c e numai lucrurile ace le d esp re car i ştie înainte că le aduc fo lo s? Cine v ed e treaba muncii s a le înainte d e-a fi muncit? M ergeţi a ca să ş i apucaţi-vă d e plu- gărit'1.

Dar oam enii din satul desnădăjduiţilor îşi încuiară coşu rile ş i începură să s e h răn ească cu măsură. Plugurile ruginiră subt şoproan e. Nime nu s e apuca d e lucru.

aPentruce să muncim în zadar dacă nu ştim c e roadă vom cu lege 1“.

1B

17

Omul c e l nebun reuşi s ă - i zm intească p e toii.

* **

După o vrem e vânturile încetară. S o a r e le s e ivi, pământul înverzi.

— vNu vă m işcaţi“, le spunea nebunul. VE numai o părere, o să vină călduri g ro a z n ice acum ş i vor ard e toată v erd ea ţa “.

Nebunia creş tea din zi în zi.„O să vină p lo i mari, z ic ea nebunul, ş i

v or îneca tot, va b a te ghiaja ş i va lăsa h o ld ele una cu pământul11.

Ş i mulfimea, înebunită, z icea cum z ic ea nebunul. Ş i anul a c e la nu lucrară nimic, iar toam na luară băful cerşetoriei, satul întreg.

N oroc cu sate le învecinate în car i oam enii nu-şi pierdură credinţa ş i lucrară pământul. E i îi miluiră până la anul, cân d începură să c r ea d ă ş i să m uncească din nou, du păce spânzurară p e nebunul, c a r e le-a luat ş i lor minţile.

* **

P ovestea aceasta ne vine în minte d e - câ teor i vedem cum s e clatină în ziua d e azi credin ja multora în zile mai bune pentru fara

noastră. Mulţi s ic că r e le le d e ani sunt aşa de multe ş i d e mari, încât nu s e plăteşte să fa c i altceva d ecâ t să aduni grăunţe în c o ş ş i p e car i le~ai adunat să le păstrez i b in e .

Multă lume fuge d e muncă, nu m ai c r ed e în roada p e c a r e o poate adu ce în linişte ş i omenie. Mulţi nu mai c r ed d ecâ t în lucrurile pe car i le poţi pipăi ş i că ro ra le poţi lua îndată folosu l.

Ş i nU'Şi dau seam a eă lucrurile ş i b o găţiile adevărate nu le poţi câştiga d ecât prin credinţă în ele , până a nu le v edea încă cu ochii.

N enorocit poporul, ca re nu mai luptă s pentru roadele , car i înca nu s e pot v edea / ,

El îşi p regăteşte p ieirea, ea ş i oamenii j din satul desnădăjduiţilor. j

Când le clatină nădejdea ş i credinţa în j vremuri m ai bune, mai drepte, încetează lupta cea mai d e căpeten ie ş i m ai jo lo s itoare la un p o p o r : lupta pentru m arile bunuri a le vieţii: pentru dreptate, cinste ş i sfinţenia legii.

D acă azi a ces te bunuri sunt întunecate, dacă sunt bătute de crivăţul d ela m iazănoapte a patim ilor om eneşti, lupta pentru ele,

lti

10

m unca d e fie ca re zi pentru a le ara pământul c e l bun in ca re să c r ea scă , e o datorie pentru f i e c a r e român.

D acă vom sta cu mânile în sân, d acă nu vom munci, temându-ne că munca e zadarnică, d e bună seam a că soarta c e ne aşteaptă va f i a oam enilor din satul c e lo r necredincioşi.

D acă vom cr ed e ş i vom nădăjdui, vom lu cra ca ş i oam enii din satele c e lo r cuminţi, ş i în loc să lăsăm să ne înnece nebunii, vom fi mai mulţi ş i vom scăp a d e p ieire p e n ecred in cioşi ş i p e nebuni.

Dumitru Comşa aîmplinit 80 de ani!D a c ă satele şi o ra şe le noastre uor sărb ăto ri în

anul a c e s ta pe bătrânul-tinăr Dumitru Comşa din Sibiiu,o s ă înd ep lin ească numai o datorie urednieă de laudă.

Dumitru C om şa este al nostru, a l tuturora. Cine n 'a auzit de d s a ? Su tele, miile de teologi ş i pedagogi d e p e la teologia şi p ed ag o g ia din Sibiiu, ca ri l-au auut e a p rofesor iubit; sa te le , prin ca ri a străbătut, finând con feren je , d esp re îngrijirea uitelor şi a pom ilor, d esp re lu crarea pământului, d esp re frum useţea ţesătu rilor şi crestătu rilor ro m ân eşti; o ra şe le , căro ra le -a dăruit album ele m inunate: „Album de crestături

/. AQÂRB1CEANU.

20

în lem n“ şi „O rnam entiea R om ână“ — eu lo ji şi toate trebuie s ă fie mulţumitori fa jă de a c e s t n eobosit sti ă je r a l auutului nostru artistic şi al go sp o d ărie i cuminte, a ş e z a te , înfloritoare.

Am s c r is : "n eo b o sit“. S ă -I u ed eji ş i acum pe ce l c e s e a p ro p ie de pragul c e lo r 80 d e ani cum c a lc ă d e b ă rb ă te ş te ş i cum cutreieră sa te le , d e p a rcă a r fi un tinăr de 25 de anii Ş i acum dă, e a în sprintena-i p ou estire „Nana Zam fira“, „nanelor“ de prin sate sfaturi p ra c tice , a m esteca te eu u ese lie ş i pufitel piper. Ş i acum adună o b iec te pentru expoziţii, ca ri sunt o să rb ă to a re pentru och i (şi „A stra" a re să -i multă- m e a s c ă în jg h e b a re a a multe expozijii I). Ş i aeum s co a te eă r ji fo lo sitoare , e a c e le 3 tomuri de „că lău ză a g r ico lă “ (eu sute d e ilustraţii!), e a s ă ştie Jăran ii noştri cum s ă -ş i lu cre z e eăm pul, cum s ă în g rije a sc ă de pomi, d e u ija de uie, de legum e, d e flori.

E a u ârsta d sa le a r putea s ă s e d ea odihnei — d ar uezi c ă inima îi dă m ereu gh ies ş i fot m ai multe şi m ai multe sfaturi îi uin p e b uzele-i de apostol al binelui ş i în p ea n a -i înrudită eu p e a n a a c e lo ra din înaintaşii noştri, c a r i d oreau s ă rid ice ş i nu s ă tâ ra s c ă în noroi.

Întrem are su fle tea scă şi tru p e a scă găseş/e în fie c a re an p etrecân d eâteua săptăm âni la Ş a n ta , lângă Păltinişul Sibiiului. A colo, în mijlocul naturii, la uărf de munte, d eseh ilineşte lucrurile şi u o rb ele oam enilor mai bine, p ricep e câ t suntem de miei — furnicile unui muşinoiul — şi u rea să ne d ea gânduri, ca ri în ch eag ă, îndrum ări, ca ri prind bine sufletului înseioşat după cunoştinţe.

21

Când în ccp e s ă -tip o u e s te a se ă bătrânul-tinur amintiri din tinereje, când m ergea prin „]ara cehului“ şi ju c a eu eeh o aiee le , ca ri s e apropiau de îndată ee a u z e a u c ă e rom ân şi nu au striac urgisit; eând lupta în rândurile ce le dintâi, c a red acto r la „'Iribuna şi „ F o a ia Poporului“, c e le ueehi, (şi leafa la „Fo aia P op oru lu i“ p e atunci e ra de 200 co ro an e pe anul în treg !); e â n d a stat, mai apoi, în temniţa din Vat, fiindcă dus e s e şi d sa „M em orandul“ la V ien a ; eând î)i po- u e ste şte d esp re trecutul frumos al „Reuniunii a g rico le , a l c ă re i prezident şi întem eietor a fost îi scâ n te ia z ă o ch ii ş i pricep i p rea b ine de c e i-a aninat p e piept R e g e le Carol ordinul „G oroana Rom âniei , d e ee „Rom ânia fună“ din V iena, „Reuniunea fem eilor ro m â n e “ dtn jud. H unedoara, „Reun. a g rico lă “ din Sibiiu ş i — m ai p e urmă — c e a dintâi socie ta te culturală a Rom âniei întregite: „A cadem ia Rom ână“ — l-au a le s m em bru de on o are al lor.

Ş i acum nt s e întâm plă e a prin satele pe unde n e oprim s ă ne în trebe lum ea: „da când m ai dă pe la noi şi domnu’ C om şa d ela S ib iiu ? “ Ş i ru g area s ă ten ilor o dăm mai d ep arte eu seum pătate şi „domnu C o m şa “ o ia, haida-hai, la drum, câtă urem e alţii stau în c ă cu nasu 'n puf, dimineţile, p le a că , cuprins de a e e e a ş d ragoste tin e re a scă de c e este frumos şi bine.

F ie c a încă mulţi ani sa m ai cu treiere sa te le şt o ra ş e le n o a s tre !

im... .

Strămoşii mei...ele PETREA UASOĂI.UL.

Străm oşii m ei n’aveau palate Ş i nici întinsuri d e m oşii;Aveau doar su jlete curate Ş i trupuri d es îngenunchiate L a-alt arul sfintei liturghii.

S trăm oşii m ei luptau cu trudaŞ i Jalea inimii ’n b o r d e i___A des s e ’nvăluiau cu ciuda,Că nepoftiţii poartă ruda,P e-ogoru l plămădit d e ei.

S trăm oşii sunt azi în morminte Ş i su fletele lor în rai,N epoţilor le stau ’nainte Palate, câm puri; bunuri sfinte, R oiesc p e rom ânescu l plai.

D ar nu ştiu cum, îmi p a re poale , Mă’nşeală firea , mai ştiu ce-i?Că c e a m ai scum pă dintre toate A vere, dus-au, dus, nepoate, Străm oşii, în mormânt cu ei.

23

Palatul cultural din T.-Seuerin.Publicăm cu multă bucurie su fletească c e le două

fotografii. cari ne ara tă palatul cultural al societăţi.T ea tru l“ din Turnu-Seuerin. . . . . „

Guri nesp ălate tot mai p o n e g re sc : nu-i nim ica bu nu-i n im ica curat in ueehlul R egat. Ce tică lo a sa Imuta. F ire ş te , pentru ce l c e nu-şl ia osten eala s a cunoasoa.,e mult m ai uşor. m al iejtin, d ar şi m a i . . . crnm nal sa te i ş i s ă spânzuri. Pentru c e l c e s c apropie ş i cauia. je lum inos e a lumina soarelu i c ă sunt şi " d'n e° is m e n i muljl. de inimă şi plini de auânt, oam en

1 «d n iei de a le urma sfatu rile ; c ă sunt şi m ueehiui R e g -nt socie tă ţi, institutiuni. eart trebuiese lăudate şi

a r ă ta i<e e a m°del-^ am arătat c e lucruri minunate a său ârşit

. . T ‘: c J dl gen. 1. M anoleseu eu „Centra a C a- un b ă rb a t . ^ uenim astăzi s& atragem luarea

am inte a ‘ cetito rilo r noştri asup ra palatului cultura

dÍtl i T Z ' T Z m , din Jos de Porţile de fier. în , T I e s 'T -S e u e rln . situat pe colină, s e m alta

« ■ " « ' d in je r tfa s e u e r i-

1cm”1“ t » S w » p" ”“ le“'“"'",rr c ' r i . . . . . . . . . . . . . . . . . .D a cic i.

Palatul C

ultural „T

eatrul“

(Faţadei) Turnu-Seuepin.

A pelu l ca ld ajlîi rep ed e răsunet şi lată ţirâlilm lu-se b ogaţi ş i s ă ra c i , oşteni şi plugari, doamne şl (rinei din p o p o r , c a să -ş i d ea obolul lor pentru rid icarea unui nou a ltar, m ăreţ c a şi M ănăstirea Argeşului.

D u pă tra g ere a hotarelor de azi, consiliul <le a d m in istraţie în frunte eu ualorosul şl urednleul el p reşed in te , în lo c să caute s ă s e îm bog aţeasca ea atâţia alţii, o r i c a s ă -ş i re fa că gosp od ăriile distruse de înainte— s e g â n d e s c la term inarea clădirii, e a re acum dculiie c e l m ai m ăreţ monument închinat unirci lultirttr rumânilor.

B a n i nu erau , ba erau datorii, acoperişul ciuruit de g lo an ţe . M aterialele de construcţie tindeau spre u rc a re . Atunci p reşed in te le , dl T. C dkIcscu - fiu de ţăran din Q orj. fost d irector, p rofesor, d e p u t a t , secre tar g e n e ra l, p refect, e a re a rid icat o mulţimi! de şeoa < m od el, sp ita le , b ise ric i, şo s e le , etc. — îşi descoperăo m a g a z ie d e bucate şi cu tabla plumbuita acop eră P alatu l cultural. Cum pără şi ulnde cerea le , /.a iar. p â n z ă ş i din uenitul d e p este 1 milion începe lucrările. C u m pără o fab rică de ch e re ste a , c.ari J 1,n' * _ în treg m aterialul lem nos trebuincios tâmplar ei. . - le a z ă la foştii să i eleul, s ă - l împrumute cu ban <.■>- rantând împrumutul eu m oşia şl c a sa sa. .< 1 fostului d irector, eleuii răspund eu Mima ( e ■2 m ilioan e. P refectu ra , prim ăria, comuneI, « In |mM. e o o p era tiu e le . b ăn cile populare, n r un , in b e lşu g a re pentru term inarea acestui mo

lnstituţiunlle de stat. Mini^t<-r<-«'. ‘‘ ’‘i ‘,u' M inist. cu ltelor ş i artelor. B an ea f aţ n

Palatul C

ultural „T

eatrul“

Turnu-Seuerin. (B

iblioteca B

ibieeseu

).

le obolul lor, a s lje l eă în toam na anului192n s a putut laugura c lăd irea a şa cum o presintăm în c lişe e le

ep rod use.Dl 1 C osteseu , din m oşia c e t-a răm as după ex-

.ro p îere , a uândut jum ătate, ia r sum a de 5 m ilioane ea lizată din a c e a s tă uânzare, o dăruit-o S o e . Cult. T eatru l“ pentru ach itarea datoriilor contractate pentru •onstrucjia Palatului Cultural. A sem enea gesturi, ca ri >araeterizau p e boerii înaintaşi au început s a d isp ara ieod ată eu d ispariţia urednieilor lor urm aşi.

în tre a g a clăd ire , c a z id ărie , tâm plărie. ornam ente, mobilier, instalajiunile d e ap ă, ca lo rifer şl lumina uzină, ap a ra te , atelier, ete. a costat p ână in prezent suma de 10 m ilioane. Pentru com p lecta term inare m ai trebuiese în că 16 m ilioane.

S ’a putut fa ce a c e a s ta o p eră monumentală, e a re este o p o d o ab ă a tării şi adm irată de străini, numai mulţumită idealului sfânt, d e ea ri au fost ş i sunt p ă trunşi conducătorii a c e s te i institut.uni, ea ri sunt o pilda uie d e cinste şi dragoste pentru neam şi tară.

Cu co n d u cerea Palatului Cultural e ste încredinţat părintele Coriolan 1. B uraeu , fost p reot în M ehadia, eare a organizat d espărtăm intele „A strei“ la O rşoua şi M oldoua nouă.

Seuerinul l'n primit ea o douadă uie de unitate su fletească c e irobuie să existe între toti fratu n e a

mului noslru.

28

Din Basarabia.Ne lăudăm pe toate drum urile eu (ara noasfr

m ândră ş i b o g ată , fă ră a o cu n o aşte însă cum e trebui. S ig u r, e ă nu e eu putinjă e a toată lum ea s e a la to re a s e ă pretutindeni ş i s ă uad ă la fa|a loeuli eum stau lucrurile ş i cum m erg treburile în {a ra în tre a g ă . D a r la cu n o a şterea unei Jări sau a unei pro uincii s e m ai poate a ju nge şi p e alte că i, d ecâ t pri: că lăto rii, eine a r u rea s ă c u n o a s c ă d. e. Germani a r g a s i a tâ tea d e sc rie r i d esp re a e e a s iă Ja ră , încs n a r fi lăture a uiejii germ ane a su p ra c ă re ia s ă ni te poţi docum enta în mod p re c is ş i com plect, d a r cine e în s ta re s ă c e te a s c ă că rţile s c r is e în lim ba ger m ană s a r m ai putea inform a, a p ro a p e tot atât d e tem einic, ş i asu p ra altor Jări, c ă c i germ anii au fost aee pop or, unic în felul său , c a re s 'a in teresat d e toate ţările ş i p o p o are le din lume.

L ucru ciudat însă, e ă tocm ai Jările locuite de ro mâni au fost m ai pufin c e rc e ta te d e scriitorii ş i în u ă ja jii germ ani, eu toate c ă ueehiul R egat e ra ir a lian jă eu G erm ania ş i fostul re g e G arol 1. s a strădui mult s ă fa c ă legături câ t m ai s trâ n se între c e le doui Jări. ;

O are eum s a r putea exp lica a c e a s tă lip să d e inte re s fa(ă de Rom ânia ueehie ş i fa jă de celelalte prouineii locuite de rom âni? O e x p lica re a r fi a c ea sta ! C ea m al m are p arte a neamului ro m â n esc s e găsec1 înainte d e răsb o iu sub dominajiuni străine. A eeslec’ n aueau m ei un interes s ă s e oeupe de populaţia rom â n e a sc ă din sta te le lor şi s ’o s co a tă la iuealăj

L’Il

, a trăg ân d a su p ra c i interesul şl c*iirft)xll<itf«> oamenilor J de ştiinţă. D im polrină, s e căuta tinerea lor cât mal d ep arte d e o r ice con tact eu lum ea einlllnată din apus.

! A stfel c e rce tă to r ii germ ani n 'ar fl pulul străbate la poporul rom ân de sub domina|lunlle străine fără de a s e exp u n e la n ep lăceri din p artea ţjuuernclor re;;- p eetiu e.

A co lo unde a r Ji putut să fa că lucrul acr.sla, adică în u eehiu l R eg at, a r fi întâmpinat alte neajunsuri. Adm inistraţia u eeh e ro m â n ca scă s e ocupa, e a şl astăxl de a ltfel, m ai mult de politica de partide, deeâl de p ro b lem ele culturale ş i so c io lo g ice a le poporului. Din a c e a s t ă ca u ză , Jara ro m â n ea scă fl răm as In urina tuturor Jă r ilo r din E urop a în e e e a c e prlweşle scrierile de s ta tis tic ă ş l de informatluni soc ia le -so elo lo ţjlce şl culturale.

In urm a a c e s te i d esin teresări din partea .(neţurilor, c ă r o r a le -a r ji reuenit a c e a s tă îndatorire, aslazl suntem lipsiţi de m ijlo a ce lc de Informatic precisa asu p ra m ultor chestiuni. L ip sa a c e a s ta c acum şl ntal sim ţită, c ă e i la ueehiul R egat s'au adaoqal şl c e le lalte p rou in eii rom âneşti, în priuinta că ro ra slam toi atât d e rău în e e e a c e priueşfe m ijloacelc de ln|or- m ajie.

A ce s to r îm p rejurări s e d atoreşte faptul ca ni < u- noaştem a ş a d e puţin (ara noaslra .

D intre toate prouinciile c c a mal pu|in eumiseii .1 este în să B a s a ra b ia . D esp re a ces t col| di pama ro m â n esc s e ştie foarte puţin şi ch iar c .n o ş l n|.-l- n oastre a su p ra lui suni în nicirc p<irlt* ţj ttşi f - l aceasta ua fi Îndreptată însă eu llmpul prin ac|inm.-a

À

î n t r e p r i n s ă d e „ A s o c i a f i u n e a p e n t r u c u l t u r a ş i liter

Î S u S T ~ mi n“ (Asfra) dela Sibl,u- ™jurul e ă r e i a T " “ f ™ * “' e a r8 3 P a re ,a e h i? inău- J meni d e sfiim ”311 S ranS Cei m a* buni seriifori ?i oî!

A stra“ arp tn % En" S° g â s e s e aeum în Basarabi: letin în Pr.rP , 091,0 numap a l ziarului numit un b;

c h e s t i u n i d h f ^ ^ d e ° a m e n i e h e m a l i- « W b u l e t i n e u o l fi a e e s , e i . 0r o u i n e » . e u t i m p u l aees!* s e u a î n l • s e ° a s e ş t m b r o ş u r i ie / f in e ş i astjt

l e s n l m u l t c u n o a ş t e r e a B a s a r a b i e i . j

ceuaT m a L ,a, f f tSC0P înGepem aeum să PubIieâr'D n t i V S w , ,înf° rmallU şi în P ^ I ic a l i i le „Aslrei' e p l ri- *•■ g. u şi C- Mâtu sunt red a cto ri la R. N.-

to Basarahfn " M° ld° Ua’ dar frăte* e de - d o i f e a e S í ' ^ ^ ° e u n o a ? t e í ^ r t e b i n e ; a

Î a r i s n nrr^ u 9i 6 ^ ^ bUtl di" tret a l e X i p?, H lQn! f b a sa ra b e n I- Am ândoi sunt tiner, unei acfinn ' m uneă în ţelegători at trebuinţeB a sa ra h “ n U,l9U r0aSe de p ro p a9 andă M u r a l ă ' , în Î h u SOe’ ”flS tra“- A s,' e l ”fls tra “ paqand Iti H mânuiforl de ^ondeiu doi propagand şti deuotaj, a l u n i i cu lturale, în trep rin să i prouineia dintre Prut şi Nistru a p r in s a ■

ş i z £ r i n t; : m i , e p ° e , ie el * ena D°b ro ?mschi s e d a to rese fot cercu lu i di ruton grupaţi în jurul ziarului „R. N.“. Cu foate ei

am andoua num ele p ar străine, tin ere le noasfre poet,

n e p o Î , T r : T e vD 9T r a F , e U r a - e ’ * * * — * - »nepoata d e-a lu, V as.le flleesand ri. A supra aeesto:

irtiP ,| Ure falente b a s a ra b e n e am publicat ursp e c ia l in reuista „Societatea d e mâine“ din Cluj

B a la d a b a sa ra b e a n ă e luată lot din m aterialul c e se g ă s e ş te la re d a e jie „R. M.“. E le /ae parte dintr'o eo lee lie m ai m are, a dlui loan Popouiciu, un harnic înuă{ător m oldouean din Ghişinău.

S ă nădăjduim, c ă c e le pu blicate a ic i în legătură eu scu m p a noastră B a sa ra b ie , uor trezi la cetitorii din A rd eal un in teres m ai m are fafă de a c e a s tă prouineie, de e a re trebuie s ă n e apropiem cât s e p oate mai mult.

G h i ş i n ă u , 1926,ION BAlLA,

prim -redaclor la „România Nouă“.

31

Poezie.L a noi palate nu-s,Nici muzică a le a s ă . . .D ar sunt la noi câmvii,<Sunt râuri onduloase,C ăsuţe a lb e sânt Ş i păsări, c a r e cântă,Ş i inimi sunt la noi\Sunt inimi, c a r e sâ m t...

ELENA nonnoşiNScm,

Baladă din Basarabia.

32

Frunză v erd e trei m ăsline. S p re S o ro e a cine vine,Cu mulfime d e a r ca ş i Ş i cu m eşteri sulifaşi?Cine ’n fruntea lor c a sm eu C ălăreşte p e „a lbău “, S trălu ceşte ca un s o a r e Ş i-a re pinteni la p ic io a re? Mări-i Ştefan, Domn C el Mare, Al M oldovei mândru so are , Fără chip şi-asem an are,C e z o reş te la hotare, înspre h oard e le tătare,C ari ne strică sa te le Ş i ne fu r’ bucatele.Foileană d e trei tei Din pădurea „ V oloaveiu *) Tătărimea sfărâm ată Fuge m ări ’nspăimântată,P este Nistru busna dând,Ţărna cu dinţii muşcând.

* ) P ă d u r e a V o l o a u e i e x is f r i «;i -

o r a ş u l u i S o r o e a . Ş in a P r o P ' e « = a

33

Numai frunză lemn bătut,Ceasul b ine n o trecut Ş i întreaga tătărime Măturată-i hăt ş i bine. în M oldova ’nviorată,Liniştită, uşurată,Strigă straşnic mări, odată :„Să trăit,i Ştefane, T ată1. “

(Auzită d ela loan Th. Iepure, c ioban, de ÎJ3 ani, din satul V ârlejeni, jud. S o ro e a , în anul 1092, Aug. 30.)

Hai să rândem 1Să râdem , că c i viafa-i frum oasă.Nu-i nimic de nu vrea să radă cu noi. Am cetit o poveste — a fost m incinoasă, C ea mai nouă din toate poveştile noi — Hai să râdem I Cine spune,Că sufletul meu s e frăm ântă ? —Simt că picură sânge din rană mai rar. Cine spune că m oare iubirea c ea sfântă, înflorită în sufletul tău, în za d ar? -

Măi sâ râdem J

3U

Cine spu n e?Cine c r e d eCa eu o u oioasă copilă ,O cră ia să fru m oasă cu-un ’r â s d e argint,Am nevoie de-un p ic d e iu b ire ... De m ilă..D e un du lce săru t... D e un du lce cuvânt.. Line c r e d e ? . . .Cine ştie,Că gura c e a m ică ş i roză,Nu m ai p oa te s ă spue m ereu p o ez ii:Cine ştie că viaţa m ea es te o proză,Ca e g reu s ’o repeţi, că e g reu s ’o d escr ii - Cm e ştie?Hai s ă r â d em !! ...Vezi, f lo a r ea a c e e a fru m oasă?Ah, d e c e a i zvârlit-o acum în n oro i? .... . . Am cetit o p ov este — a fo s t m incinoasă. C ea inai noua din toate poveştile noi. n a i să râdem l

HUNA I TiUUlUJ.

Pe malul unui râu.U ndişoară-albăstrioară,Cursul tău d e unde vine?N enoroc sau fer ic ire ,Ce ne~aduci acum cu tine?

Veşnic lim pede, uşoară,Tu străbaţi atâtea ţ ă r i . . .Vezi pustiuri, vezi o raşe ,Vezi sclipirile d e mări.

Dar răm âi la toate rece .Fără doruri, fă ră chin,Cânţi din v eac in v eac povestea Fericitului senin . . .

Când aş fi un strop d e ploaie,M’aş g răb i să te ’n soţesc Ş i viaţa ta întreagă P oate-aş şti să ţi-o g h ic e s c ...

Ur.llNA DOIMOŞINSCHI.

36

Ce este seeţia medicală şi biopolitieă a Astrei?

O rice lu cra re numai atunci d u ce la izbândă d acă m unca s e îm parte după p r ic c p e re ş i f ie c a re indiuid

esfe P us la *°eu l Iui. eâfe n ăcazu ri a suferit om enirea tocm ai din c a u z ă c ă în fruntea treburilor erau oam eni n ep rieep u fi! „A stra“ a ceru t ajutorul tuturor earturalilor, a şez â n d u -se f ie c a re Ia locul lui A şa s a faeut ş i s e e lia m ed ica lă , c a r e este condusă

e m ediei, c a r i d o re sc s ă m u n c e a sc ă pentru b inele poporului rom ân.

S a n ă ta tea e c e a m ai seu m p ă z estre , pe ca re trebuie s ă o ştim p ăstra . S e c f ia m ed ica lă a „A strei“ ne inuafa cum s ă n e îngrijim să n ă ta te a , eum s ă ne ferim de boli, dându-ne sfaturi pentru a au ea o fa milie sa n a to a să . D a c ă auem săn ă ta te putem lucra Şi pu em câ ştig a traiul, c a re ne a s ig u ră muljumire dor de muncă.

Stătu1 fa c e tot c e îi s tă în putinfă pentru săn ătatea cetăţenilor, singur în să nu ua putea fa c e fot. E ste lipsa de ajutorul oam enilor iubitori de patrie, ca ri prin fapfe ş i uorbe s ă uină în ajutorul statului. Astfel ş i doctorii rom âni din A rdeal şi B ă n a t s a u înşiruit sub steagul ele luptă al „A strei“. Au form at o se c ţie numitei „m ed icală ş i b iop olilieă“.

Doctorul a re datoria nu numai s ă windeec c i să şi inuetc p e oam eni eum să s e fe r e a s c ă de boli *E mat uşor s ă p ăzeşti pe eineim de b o a lă , d ecât să -i uindeei b o ala primită.

37

D octorii m erg la sate, uorbind ţăranilor d esp re boli. d esp re unele obiceiuri re le , ca ri sunt uătăm ătoare sănătăţii. Scriu eăr[i fo lo sitoare , pe ea ri eitindu-le înueti cum s e pot ocoli b o a le le , ori d a că ai auut n e norocul s ă capeţi b o ala — cum s ă te îngrijeşti. A ceste cunoştinţe folositoare Ie ră sp â n d eşte în să nu numai prin graiu, s cr is , ei prin ico a n e , fotografii frum oase, ca ri pot Ji în je lese şi de neşliutorii de earte.

Astfel răspândind cunoştinţe fo lositoare şi în sa te le m ai îndepărtate, p reg ăteşte ţărăn im ea pentru în ţeleg e r e a tuturor legilor, e a r i p riu ese săn ătatea . L u cre a z ă d e c i mână în m ână eu sfatul, adueându-i a c e l ajutor' p e c a re e dator să -l ad ucă fie c a re rom ân. Statul a ş i recu noscu t aetiuitatea a c e s te i seefii şi i-a pus la d ispoziţie banii trebuineioşi pentru tip ărirea eăr|ilor şi ico an elo r, pentru lum inarea ţăranului. Astfel a tip ărit până acum 4 că rţi: „Igiena natiunei“, „B iopoliliea“ „Infecţia tu bereu losă", „Tratamentul tu bercu lozei“ sunt c e le dintâi căr(i, ca ri treb u iesc s ă fie pe m asa Jieeăru i rom ân, c e stă în fruntea unui sat ori grup de oam eni. Numai atunci ua fi bine în a c e a s tă Jară, d a că c e i ca ri au răspunderea condu cerii cu n o sc şi regu- le le unei uie[i săn ăto ase . Cine stă îu fruntea unei grup d e oam eni e răspunzător, nu numai de bunele m o- rauuri, e i şi de sănătatea aeelu i grup.

D octorii din a c e a s tă s e c ţie s e întâlnesc în Gluj< în Jie e a re lună şi s e sfătu iesc asupra tuturor lucrurilor, c a r i treb u iesc făcute. A stjel în luna Iulie s'ausfătuit asu p ra tueerculozei (ofticei) ş i au înuă|at în- preună fot c e s e poale fa ce în a c e a s tă boală cjmx.auă, c a r e om oară pe an în Rom ânia noastră scum pă c in c iz e c i de mii de oam eni.

38

In toam nă s ’au sfătuit a su p ra sifilisului.A stfe1 eu puteri însutite uor în ce p e a lupta contra

tuturor re le lo r. D a e ă f ie c a re făran ua înuăja cum să tră ia sc ă , cum s ă s e p ă z e a s c ă d e b o a le , cum şi eu cin e s ă s e le c u ia s c ă , cum s ă -ş i c r e a s c ă fam ilia — atunci ja r a n o a stră ua fi fe ric ită ş i ua fi trainică, auând minte ş i suflet să n ă to s în eorp săn ătos. Aşa a înfeles s ă kipte s e c ţ ia m ed ica lă p ân ă acum , lot astfe l ua Iuera ş i în uiitor. Auând înaintea ochilor b inele c e l m a ip re jio s — săn ăta tea ş i u ig o a rea nafiunei rom âne ua lupta pentru p ă s tra re a s ă n ă tă ţi şi a uirtutilor ueehi străm o şeşti. D a e ă uom au ea o naţiune să n ă to a să ş i u ig u ro asă — p atria n o a stră ua înflori, ua fi m are şi u eein ică ş i nim eni nu o ua birui.

P rofesoru l Dr. 1. HAŢIBOAN,p reşe d in te le se e fie i m ed ica le ş i h in p o lilic e .

Efectele binefăcătoare ale razelor de soare.

w ° rază dela soare, lăsată săpatrujidă prin o bucată de quarf, scoate la iueală eele 7 culori, cari compun eeeaee noi numim spectrul solar (roş, portocaliu galben, uerde, albastru, indigo şi uiolet).

S e mai ştie că ştiinţa a putut să douedească efectele acesto r raze, precum şi ale altor raze n eseoase la iueală prin spectrul solar cunoscute sub numele de infrarnşiu (dincolo de roş) şi ultraviolet (dincolo de uiolet).

39

Astăzi deei putem categorisi razele ee ne uin dela soare după efectul lor în: raze de căldură (calorice) ee cuprid roşul şi infra- roşul; raze de lumină (luminoase) galbenul şi uerdele şi raze ch im ice: uioletul şi ultra- uioletul.

Să uedem ce înrâurinţă a re fiecare din aceste soiuri de raze asupra uieţuitoarelor şi, în special, asupra omului, precum şi modul cum le-am putea folosi în tratamentul diferitelor boli organice.

Razele calorice produc negreşit căldura. Apărarea naturală contra căldurii se face prin o lărgire a uaselor de sânge dela suprafaţa trupului şi care perm ite m ărirea şi sp orirea reţelei de sânge şi deei a circulaţiei. Prin această mărire se produce şi o asudoare bogată (dela suprafaţa pielei), asudoare, care , euaporând, răceşte pielea. Prin acea stă r ă ceală se regulează sau se caută a se păstra (rămânea) la o tem peratură statornică (37 ) corpul omenesc, supraîncălzit prin ra zele de soare.

In faţa razelor de căldură, deei, elem entele ee compun organismul nostru, lu crează (fără ştirea noastră) pentru p ăstrarea ech ilibrului, mărind pe de o parte acţiunea p ierderii de căldură din corp şi m icşorând, pe de alta, primirea altei cantităţi (câtimi) de căldură.

Cand acţiunea acesto r elem ente nu reuşeşte, suferim urmările arsurei de soare (bou de piele) sau a şocului de căldură (in-

reu şeşte , acţiunea este fauo- rabita organismului, că c i pe lângă buna punere în m işcare a plămânului şi a inimei se aduce şi o m ărire a globulelor roşii şi albe din sânge. Acţiunea razelor luminoase şi chimice^ solare^ este cunoscută ea o acţiune oxidantă, ad ică o acţiune, ca re înlesneşte m arirea consum aţiei de oxigen din corp.

. ^ ţe a s tă acţiune foloseşte, la rândul ei, aetiuităţii schim burilor nutritoare şi care are m are influenţă în cât priueşte sănătatea.

E xperienţele întreprinse pe m icrobi, animale şi oam eni douedese până la ee punct lipsa de lumină distruge pe ce i dintâi, m icşorează greutatea corpului, anemiază (lipseşte de sânge) şi slăbeşte organele celor din urmă.

M icrobul tuberculozei, al febrei tifoide, al pestei (ciumei), holerei, al cărbunelui, al difteriei, ete. nu pot ţine piept la acţiunea prelungită a luminei.

Timpul trebuincios pentru nim icirea a c e stor germ eni, cari dau boale, e sehim băeios şi după soiul lor, dar şi după puterea de lumină. In general permite aierul mai uşor pătrunderea razelor luminoase şi chim ice- pentru distrugerea lor uine apoi în al 2-lea loc lichidele şi numai mai târziu solidele.

încât priueşte solidele s ’a obseruat apoi că unele ţesături sau substanţe au mai multă dragoste pentru raze, decât altele.

Din cele înşirate se înţelege uşor însem nătatea pătrunderii luminei în cam ere şi mai ales a aierului plin de raze de soare (prin deschiderea ferestrilor şiauşilor). Cu această lumină uine în casă şi cel mai puternic şi folositor desinfectant (eurăţitor) contra microbilor.

Acţiunea de curăţire a luminei se arată şi la suprafaţa pământului şi mai ales a apelor, însem nătatea luminii se uedea atât la greci, când în miturile (credinţele) lor faim oase luau pe Apolon (zeul soarelui) ea tată al lui Eseulap (zeul Medicinei), cât şi la egipteni, pentru cari faraonul (împăratul) era luat drept un fiu al soarelui. Asupra anim alelor razele luminoase şi, îndeosebi cele chim ice, dau fenomene de orientări şi de m işcări diferite (melcii, limbricii, ete., se adună spre ro ş şi galben ; albinele, fluturii, ete. spre albastru şi uiolet) dau apoi culori sau pigmentări ua- riate. (Pielea animalelor dela polul Nord şi în timpul nopţilor de iarnă, este mai albă ea a anim alelor dela equator); ajută la desuoltare (ouăle de m uscă se deschid mai repede, deci, când sunt expuse la lumină) şi chiar la ieşirea anumitor sexe.

Asupra omului lucrează lumina atât asupra funcţiunilor sale fizice, cât şi asupra celor intelectuale sau psihice.

41

®Ptlune generală s ’q obseruat căfim nn i °rg an iee fa c ea urina (udul) dintimnlii !••Sa .iie mai toxieă, ea eea din

pul nopţn; sim ţirea şi m işcarea se arată..l n' are lua Şi mai s lab ă noaptea, chiar arcu

it,1 ^ funcţiuni sexuale, precum sunt regulele la Jemei, lip sesc pe timpul eelor 6 luni deÎ Î L T !™ a P?Ü- Ga acţiune locală se ştie

oţi cum lumina aduce o înegrire”a pielei,o parare a ei ş i eare se arată mai mult la blonzi (balai) d ecât la bruni (bruneţi). Din IU,n e ., uedere sufletesc s ’a obseruat că

culorile roşii sunt escitante (aţâţătoare), perîf1« albastre sunt calmanteipotolitoare). De asem enea orice muncă făcuta^ în lumină o boseşte mai puţin ca eea dm întuneric Chiar inspiraţiunile mari (dacă ar ji sa credem ce e a ce s 'a spus şi scris

e maru autori muzicali Humperdinh, Gounod sau literari: N ietzsche) uin în zile de lumină Şi sub un ce r frumos, albastru.

x eonsiderată ea agent binefăcătorjost întrebuinţată în toate timpurile şi pentru

m ndeearea diferitelor boli.

o _i ^ ueehe Romă casele aueau aşa-zisele Um\ Un Îi de euri1’ în ea ri Pătrundea

SlP«. o f» 9 <Un^6 Persoanele din casă (mai f n r w l L suferinziI) se expuneau (arătau) goi in radele soarelui. In aceste curţi temperatura* căzută era ţinută prin stropirea deasă eu apă.

43

Astăzi încă se întrebuinţează razele so lare asupra corpului gol, expus în anumite uerande (târnaţe), balcoane sau curţi, (bine stropite cu apă), la anumite tulburări, unde este o încetinire a nutriţiei (a nutremântului), sau boli, cari au o compoziţie rea a sângelui (anemie, cloroză, limfatism), chiar în anumite boli neruoase, în cari sunt mari dureri (neuralgii, histerii, tabes, ete.). Acţiunea oxidantă a luminii, cu puternica dare afară de urină (ud), ne impune să o folosim în diferite boli inflamatorii, grele sau cronice (ale bronşiilor, plămânilor, inimii, rinichilor, be- şieii, ete.). In anumite boli chirurgicale efectele luminii încă au fost uimitoare. (Tuberculoze (oftica) locale, aseite, pleurezii, ete.)

N egreşit trebuie să auem o progresie în durata expunerii la soare, ţinând seam ă im presionabilitatea (gingăşia pielii) bolna- uului şi mai ales de tăria luminii şi căldurii, ca re se schim bă dela anotimp la anotimp şi ch ia r dela ceas la ceas.

S e ua începe dela 10 minute până la 15 minute, mergând treptat până la 2 ceasuri. Toam na şi iarna se pot expune bolnauii la razele , cari pătrund prin ferestri.

In unele boli locale, mai ales acele de piele (lupus, pelagră, naeui uasculari, epite- lism e, ele.) se întrebuinţează apltcaţiunile lo ca le de lumină. A ceste aplleaţluni se fac prin ajutorul diferitelor aparate, în special al acelu i inuentat de înuăţatul Finsen.

ln n *i. f ll} aPheaJiunile generale cât şi în cele Locale trebuie sa se consulte (întrebe) şi să se urmeze preseriptiunile medicilor, întru

n e e abuz, cantitatiu sau ealitatiu, de raze ae soare poate aduce tulburări generale (şo- ln" n , ouituri de căldură) sau lesiuni (răni) locale (entem e, uezieaţii, eesem ă, lphelide,

eroderm a, ete.) foarte greu de uindecat. unt insa şi eâteua boli, căro ra lumina

n n J e i e ° r ui‘ue bine- Astfel auem : uariola, rugeola, turbarea, ete. Pentru uindecareaacestora se recom andă să ţinem bolnauiicat mat mult in cam ere puţin luminoase.

Dr. G. PREDA, d ire c to r de spila l,

u ice-p reşed in le II. a l vA s lre i“ .

Pământul ţârii noastre.(D m trun cuuânl, ro s lil e lev ilo r de clasa a IV. de liceu

la un concurs de geografie.)

dra9 ‘ copii, întâia g en eraţie a A rdealului c a r e învaţă, liberă , carte rom ă-mimaT l- 1 - ear/ea. trebuie s ă vă înveţe nu numai hm ba rom anească, c i sim ţire ro m ă -

,sim tire, ca s ă f ie adevărată• adânca pana la cutrem urarea fiinţai v o a stre. o ueli capătă cunoscând ş i iubind intrea neamul[ nostru ş i trecutul lui, precum s i in-

'L‘y pământul neamului nostru.

Pământul ş i Neamul pentru noi sunt două lucruri, cari nu s e pot despărfi. Pământul acesta este lăcaşul d e odihnă a l străm oşilor dintâi, din Dacia felix dacii ş i rom anii, p o p o a re mândre, cari aveau civilizaţii strălucite p e vrem ea când ungurii, m âncători d e carn e crudă, rătăceau încă prin ierbu rile înalte a le A siei centrale. In pământul a ces ta s ’au co - b or ît înaintaşii noştri, să ra c i ş i oropsiţi, amuţiţi d e amărăciunile unei soar te n edrepte, c a r e nu s ’a îmbunai timp d e sute d e ani. E i s ’au luptat ş i la urmă au fo s t înfrânţi, dar, cu i- cân du -se în braţele pământului străbun, au trecut urmaşilor dorul d e libertate ş i m ândria unei rasse, care s e sim te su perioară asupritorilor. Pe pământul acesta au suferit părinţii voştri, car i au avut minte, inimă ş i voinţă, dar nu s e puteau ridica la stările, e a r i li s e cuveniau, — fiindcă erau români... P e p ă mântul acesta voi aţi crescu t, a d e se a în a s prim e ş i lipsă, dar în curăţie ş i cinste aţi crescut^ sănătoşi, plini d e pu tere ş i d e neastâm păr, ca să fiţi n ădejdea noastră, ca să fiţi m ai drepţi, maj buni ş i m ai cuminte d ecâ t am fost noj, ca să fiţi vrednici ca a c es t p ă mânt să vă poarte d easu pra lui.

Munţii acestui pământ au aruncat um bra lor ocrotitoare p e leagănul vostru, a p e le lui v'au întărit în undele lor r ă co ro a se . E l v ’a încântat cu pădurile, cu pajiştile ş i cu flo r ile lui, ş i tot e l v a hrănit cu pâinea, cu turm ele ş i cu poam ele lui. Când asupritorii au luat tot,

46

pământul a pus Ia Ioc, din belşugul daruli său. Când au căutat s ă uă r is ip ească e i ş i-a d escop er it văile să lbatice , zăvorite d e chei, ş culmile netezite, înconjurate d e prăpăstii, c să vă ascundeţi satele, unde nu mai puteai pătrunde duşmanii. Când au căutat să vă furi ş i lim ba ş i gândul, tot e i v ’au păstrat neatins cu obicejurile, cu amintirile ş i legen dele voa stre străvech i, răspândind în jurul voştri priveliştile d e frumuseţe, d e g in găşie ş i dt m ăreţie, ca r i îndreptau c e căuta să str ice < carte străină d e sufletul vostru. Au fo s t tim puri cân d nu aţi avut nici un ajutor dela o a meni. Atunci nu m ai răm ânea d ecâ t ajutoru dela Dumnezeu ş i d e la pământul acesta , dt ca re vă lipeaţi strâns, ca un cop il bătut li sânul unei mame.

E l nu v’a lăsat. E l a apărat neamul no stru, l-a înmulţit ş i l-a întărit, a şa ca astăz să fie stăpân în ţara lui. Acum, ca stăpân în ţara voastră, întoarceţi datoria pământului Priviţi-1 cu dragostea fiului, îngrijiţi-l s ă ro d ea scă însutit, c ă c i peniru voi rod eşte , cu noaşteţi-1 ş i studiaţi-l cât m ai adâncit, c ă c pentru voi o faceţi, mândriţi-vă cu e l ş i spu neţi lumii mândria voastră. Iar m ai târziu apăraţi-1, p e bunul ş i sfântul nostru păm ânt ocrotitorul trecutului rom ân esc s i n ădejdec viitorului.

Ea izuoarele Mureşului şi Oltului.

Întinsă şi frumoasă este m oşia neamului rom ânesc 1 Ş i dacă din ea p etece — unele mai miei, iar altele mai mari — au mai răm as îneă afară de hotarele Ţării Rom âneşti de astăzi, totuş, partea cea mai m are, ce a mai bogată şi frumoasă a ei o au în stăpânire ţărani români, liberi, în ţară liberă.

E bine să -ş i însemneze fiecare , că ţara, ea s ’o iubeşti eu adeuărat, trebuie s ’o şi cunoşti eu adeuărat. Din uăzute, din auzite, din cântece şi din poueşti, ori din pouestiri aieuea, dar trebuie cunoscută.

** *Cine nu cunoaşte duioasa poueste a ce lo r

doi copii de era i? a craiului, ca re îşi auea cetatea în munţii din răsăritul Ardealului şi care, plecând la răsboiu eu ueeinii, p lecat a fo st? L a îndemnul mamei lor — a îm părătesei — au plecat din munte ce i doi erăişori, copiii lui, să-l caute, dar abia depărtându-se de cetate au început să se certe şi s ’au d espărţit, apucând unul spre m iază-noapte, iar celalalt spre miazăzi. Mama lor, eare-i priirici cu lacrimi în ochi din uârful muntelui, uăzând răutatea lor, i-a blăstămat, să se p refacă în râuri, şi în râuri s ’au prefăcut şi de atunci nu s ’au mal întâlnit.

4?

• Pouestea blândului şi liniştitulu M ureş şi a săltăreţului şi sgomotosului Olt pentrueă întâiul, bun şi blând, era şi în uieaţe iar celalalt, Oltul, certăreţ şi neastâmpărat spune pouestea.

Am fost nu de mult la isuoarele lor, Credeam, după câte citisem şi auzisem, c ă

azi la izuoarele lor uoi găsi altă lume, nu aceea, ca re era şi pe urem ea împăratului din poueste.

* * *•Fie că uii dela apus peste cununa de munţi ai Arehitei — fie dela miază-zi peste şesurile de pe lângă Olt — ale Ciueului, — sau dela m iază-noapte peste câm pia mănoasă dela izuorul Mureşului — a Giurgiului (Gherghiului), — se uede de departe, cale de mai multe poşte, zidul m are şi dărâmat al munţilor Suhardul şi Suhărzelul, Bălanul şi Curmătura, munţii, în culmile căro ra era ÎT- ®PuPe pouestea — cetatea împăratului. Dărâmăturile lor, pereţii lor prăpăstioşi ţi se par aieuea zidurile pustiite şi prăbuşite ale unei cetăţi uechi. De acolo, din creştetul lor, din turnul cel mai înalt al curţilor împără- te şti priuea. eu lacrimi în ochi, îm părăteasa uaduuită depărterea mândrilor erăişori. Ochii ei petreceau paşii lor grăbiţi. Cu inima tre- murăndă îşi temea odoarele, iar când a uăzut, ca se iau Ia ceartă şi la bătaie, fiindcă Mureşul paşea mai încet, iar Oltul îi cerea s alerge ea şi el, îi blestem ă în supărarea ei.

lit,ăt,

Sji

F a m ilie Jrunlaţtt.- r o n ia n c o a r t d in M ' i e x l ^ ()(jrr

50

Blestem ul i se împlini, dar eând copiii ei se prefăcură în ape curgătoare, în acelaş moment cetatea se prăbuşi, iar turnul şi curtea în care stetea, fu înghiţit de pământ. Muntele se despică în două şi în erepătură pieri pentru ueei curtea şi îm părăteasa. Până astăzi se uede locul acela prăpăstios şi de aceeai se şi zice Curmătura.

Ş i în ace le uremi bătrâne prin poienile acelor munţi, cari se întindeau până pe sub zidurile cetăţii, ciobani tineri şi uoiniei p ăzeau turmele lor de mioare şi cântau duios din fluier. Au uăzut şi ei grozaua întâmplare a erăişorilor, a cetăţii şi curţilor împărăteşti, le-au uăzut şi s ’au cutremurat. Le-au pouestit nepoţilor şi strănepoţilor şi pouestea a ajuns să se păstreze până în zilele noastre şi să fie cunoscută de întreg neamul ro m ânesc.

** *

Multă ureme s ’a scurs de atunci. Pe frum oasele câmpii dela isuoarele Mureşului şi Oltului au uenit peste românaşit noştri eu timpul şi alte neamuri străine, dintre cari unul s ’a ţinut şi se ţine până în zilele noastre : sunt săeuii. Din calea lor s ’au retras ai noştri mai la munte, mai la codru, mai aproape de izuoarele pâraielor, iar ce i r ă maşi de uale au fost eutropiţi, mai eu buna, mai cu sila, de uenetici. Vedeau cei dela

52

munte eă li se înstrăinează moşia şl fraţii răm aşi pe luncile celor două ape surori, uedeau, dar ajutor nu le puteau da, eă ure- murile erau g re le . . . nădejdea lor nu s ’a stins. De pe coastele scăldate în razele lungi ale apusului uedeau uăile largi ale M ureşului şi Oltului în umbră, uedeau răzoarele de-a lungul cărora răsuna glas strein, uedeau ogoarele, unde alţii brăzdau, uedeau lanurile, de roadele cărora alţii se bucurau; iar apele dela munte duceau uersul doinelor lor Mureşului şi Oltului, cari le dedeau dincolo de înstrăinatele plaiuri fraţilor de a eeeaş limbă.

Veacuri de-a rândul şi-au păzit turmele, şi-au păstrat limba, portul şi obiceiurile, şi-au pouestit urmaşilor poueştile ferm ecate de împăratul, care p lecase, de erăişorii, cari se prefăeuseră în cele două ape, de îm părăteasa şi cetatea înghiţite de măruntaiele munţilor şi altele. Din când în când coborau dela munte eu turmele în uale ori eu lemne tăiate şi lucrate de ei în ferestraele şi joa- gările de munte, ori să -şi uadă rudele r ă m ase în uale printre săeui, dar a că ro r uorbă o pricepeau din zi în zi tot mai greu, până când într’o bună zi i-am uăzut pierzându-se între streini.

* * *Aşa a fost pe uăile mai jos de isuoarele

ce lo r două râuri gemene, dar mat sus pe coaste şi la izuoare s ’au păstrat până azi

ro m â n ii noştri frumoşi, în port frumos, m.imlrl e a b ra z ii între cari tratam şl cumţl in limbii ş i su flet ca apa păraelor, cari c o b o r a u năv a ln ic în Olt şl M ureş.

D upă ce treci peste |inulul zis ni e u ilo r — uechiu, dar azi îuslroiinil. piimmit ro m â n e s c , — la Isţwoarele erelor tlnuA np<- ia r întâlneşti fete frum oase şl nciicslc llm-n- p u rtând unul dintre ce le mal ix-stlt.- porlmi ro m â n e şti - portul xls d<* tâ ln e ş ti bărbaţi uolniel eu plete *1 ui, n i c io b ă n a ş i, ca n uremea ' - î i ■

n 0 Ş t O £ b e T (V o s l a H T l n w n l . » o t .-n l . H J-

c ,le m arg in ea unul linut

Feriţi-uă de boalele lipicioase!(P .w fl bun.', in-cîir „ n u l

Ş tim cu totli, c.1 I,. pui.-md in tre bunurile ce le ma ^ ^ a u e a pe paman • ‘ n|nl|t- nu-|i a u e a bogă|U e lui n - uC â tl dintre hog. ! ' ;’ ^ s c h im b a bucuros c i t n u m ai sănătoşi sa JU -

P !|l ‘nu - 11 (« ii« -'""“ '

S ll„ « .- li ll '» * ' " ' , r l .u-r .Mnr.

54

Gu toate eă stau lucrurile aşa, o m u l până este sănătos, nu se gândeşte la b o a lă . Gred eă nu ua strica la nici unul, dacă u ă uoi da câte un sfat, cum să uă feriţi de b o a le , că c i trebuie să ştiţi, eă este de o mie de o r i mai uşor să te fereşti de boală, decât s ă o uindeei. După ce ţi-a întrat odată b o a la în oase cam eu greu o scoţi. Unde mat p u i eheltuelile, ce le ai eu leacurile şi eu doftorii, afară de suferinţele, ce le înduri.

M’aş bucura dacă din sfaturile mele — ce l puţin o parte din ele — uor fi ascu lta te , să poată aduce roadă ea sămânţa că z u tă pe pământ gras din parabola săm ănătorului.

Pentru ea să ne putem feri de b o a le , trebue mult-puţin să le cunoaştem. Aici u ă uoi spune eâte-eeua despre boalele lip ic io a se (molipsitoare). B oalele ăstea, dupăeum s e uede şi din numele lor, de lipieoase, le putem căpăta numai dela bolnavul, ca re sufere d e o astfel de boală. E le nu uin niciodată d in bun senin.

Cele mai cunoscute boale lip ic io a se dela noi su n t: tifosul (lingoarea, lungoarea), difteria, holera, scarlatina, tifosul exantem atic, iar mai de mnlt se ştia şl de vărsat (bubat). De el nu s ’a mal pomenit de multă u rem e şi anume de când au început să le pu nă copiilor uărsat la umăr (să-i oltuiască, u a e e i- neze). In timpul războiului a început iar să s e arăte prin unele părţi.

55

Gum ne putem feri de o boală lipicio a s ă ? Mai bine este dacă nu ne băgăm d e fe l intr’o casă , unde ştim că s ’a inbolnăuit cineua d e o b oa lă lipicioasă. Ce se^ poate întâmpla, dacă ne băgăm într’o ca să unde este un astfel de bolnau ? P este ureo eâteua zile ori ne îmbolnăuim şi noi, tot de boala aceea , ori, dacă noi am scăpat, o putem lăţi, da la alţii şl uedem că peste ureo eâteua zile ni se înbolnăueşte neuasta ori copilul.

Gel mal bun lucru este să chem i doctorul, d acă ai pe cineua bolnau în casă , că c i el ştie d acă boala este lipicioasă sau nu. S e ştie, că d acă doctorul ajlă într’o ca să boală lipicio asă , pune ţidulă pe poartă, pentruea un timp să nu între nimenea acolo şi nici să nu iasă.

Ge bine ar fi dacă s ’ar ţinea oamenii de opreliştea astal In câte c a s e nu s ’ar m ai a b a te atunci m oartea şi câţi oameni mari şi copii ar răm ânea oameni întregi, nu schilozi (nemuriei), dupăeum rămân dacă se uindeeă după câte o boală lipicioasă. Dar uezi, că pănă-i omul sănătos nu se gândeşte la toate astea, şi băgându-se în casa , eu boala lipicioasă , să mai stea de uorbă, nu-şi dă seam a, că se jo a c ă cu sănătatea sa şi a familiei sale, când a pune mâna pe clanţa portiţei eu ţidula.

Ş l mal rău fac acela cari când sunt bolnaul nu cheam ă de fel doctorul, de frică să nu le lipească ţidula pe poartă.

56

Unii oameni tot nu ureau să se dumire a scă (să înţeleagă) că Dumnezeu, dupăeum a lăsat boale, tot aşa a lăsat şi leae şi leacul tot mai curând îl poate şti doctorul, care tot eu asta îşi bate capul o uieaţă întreagă, decât câte o babă (urăjitoare,) care ştie câte un descântec — două, ad ecă nişte uorbe goale şl la urmă, pe deasupra, ca fuiorul popii, îţi mat pune şi nişte ceapă crudă ort coaptă ori îţi dă să beai apa, în ca re a stâns 3 cărbuni.

Slauă Domnului însă, astăzi nu mai este cum era mai de mult. In multe părţi babele eu deseânteeile au început să se rărească , ba prin câte un sat luminat nu se mai pom eneşte de ele. Mai înainte ureme în cele mai multe sate nici nu se ştia de doctor, ei d acă se îmbolnăuea elneua alerga la baba să-i descânte, ori de se întâmpla să-l doară spatele şi se nem ereape acolo ureun ţigan eu ursul, se punea omul la pământ eu faţa în jos şi uenea ursul de-l călea. Astăzi comune mai fruntaşe ce r să ll se dea doctor comunal, ad ecă un doctor singur la un sat, că c i am mai înuăţat şl noi cum e mai bine, dela naţii mai luminate de cât noi: este şt aceasta un semn, că eu ajutorul Iul Dumnezeu, m ăcar că încet, dar tot mergem înainte.

Dr. V1NTILĂ,medie,

«S'//. U hearţ/hu (Jurii-fu l Tre innm m n).

Viitorul industriei noastre.U eeh ea ţară ro m ân ească , Rom ânia m ieă de dina

intea răsboiu lu i celui m are, era o ţărişo ară cu c a rac ter a g r ico l, industria el fiind în fazele începutului.

L ip sa unor m aterii prim e (fier, cărbuni) îngreuna d esu oltarea industriei m ecan ice şl bogăţiile ţării: c e rea le , petrol, ch erestea , ele., s e scu rgeau în maro parte nep relu erate sp re graniţe, dând streinilor materia le le trebuincioase.

Populaţia ţării, de o m ieă densitate, (locuind puţini pe un Km. pătrat), nu tindea prea mult sp re oraşe , nu s e resim ţia în că neuoia ducerii unei părţi din ţărănim e în fab rici, nu exista nici capital trebuincios, nici tradiţie industrială.

A stăzi s ta re a s ’a schim bat din tem elie. Nouile prouinell adue Rom âniei, pe lângă cărbuni, gaz metan şi fier, un ş ir întreg de fabrict m oderne, cu mii şt mii d e industriaşi ş l lucrători. De altă parte exp erienţele triste a le unui răsboiu purtat fără de industrie naţională, au a tras atenţia gen erală asupra trebuinţei de a o form a.

R eform a a g ra ră a deslănţuit capitalele ueehllor p rop rietari Im obilizate (nem işcate) în agricultură, ele trebuiau can alizate în alte direcţii, ia r cel mal prielnic teren e ra industria. Neuoia de a ne em ancipa (de a ajunge p e p ic io a re le noastre;) tot mai mult de străinătate, a dat n aştere multor fabrici, cari asigură, in parte sau în întregim e, trebuinţele interne; a le populaţiei.

57

58

Încât, d a că în trecut p roblem a industriei e ra d iscutată eu interes, d ar m ai mult c a o m uzică a uiito- rului, astăzi ea e una dintre e e le m ai arz ă to a re în treb ări şi d ela felul d esuoltării ei a iârn ă (depinde) în bună parte ş i d esu oltarea go sp o d ărie i no astre n a ţionale.

D a că uom exam ina p ro g re se le rea liza te de industria noastră d ela răsb o iu în c o a ce , uom putea c o n stata o mulţime de rezultate sa tis fă că to a re , d ar uom u ed ea şi eâteua d ireeliue păgubitoare.

In c e le c e u rm ează m ă uotu m ărgini a le sem naliza în mod prineipiar, fără a intra în discuţia lor amănunţită :

1. In timpul din urm ă s ’au înfiinjat o mulţime de soeietă|i industriale, p e lângă ee le existente în trecut, în eepân du -se fab ricaţii de tot felul. E le au a tras şi a n g a jat (luat) sp ecia lişti, tehnicieni ş i muncitori, din fără ş i străinătate, au introdus m aşini ş i tnstalafiuni j u alo ro ase ş i au prouăzut publicul eu fabrica|ii indi- ! g en e (din fără).

U nele din a c e s te fabrici, b azân d u -se m ai mult pe sp eran ţa unor debu şeu ri fantastice, (uânzări e a din poueşti), d ecât p e forfe financiare solide ş i o rg an iz a re ştiinţifică, au încetat îneurând sau sta g n e a z ă (tân jese).

Altele, ca ri au ţinut m al mult sea m ă de realitate ş l c a r i au urmărit o d esu oltare lentă (în ceată) şi s i stem atică , ferindu-se de salturi (sărituri) prim ejd ioase , au putut prin o p erfecţio n are continuă a a ran jam en telor, s ă -ş i asig u re consumul intern şi să tină fa jă concurentei din străinătate.

59

C e le dinlâi au contribuit la form area unei neînc re d e r i în uiitorul industriei n oastre , eăe i eâteua fa lim ente sgo m o to ase fae m ai mult rău, d ecât b inele adus d e m unca sistem atică a celorlalte întreprinderi. Din n o ro c ire , a c e s te cazuri ajung tot mai rari, re a litatea îş i a ra tă tot mai mult p e ce te a pe terenul industrial.

2. S p re re a liz a re a unei industrii model s e resim te neuoia unei organizări ştiinţifice, sp re a putea prod uce eâ t m ai mult, cât m ai bine şi eu sforţările ce le mai m iei. Cu cât rezultatele obţinute uor fi mai mari în p ro p o r jie eu m unca introdusă, eu atât mai m are o să fie rendem entul (produsul, uenitul) econom ie şi industrial.

E xem p le le m ăreţelor organizaţii de uzine şi luc ră ri din străinătate trebuie să se ru e a seă ea model şi industriilor noastre. Gele exp u se şi realizate de T aglor, Gilreth, Ford , Ghalelier, ete., uor trebui introduse — natural, în proporţiile d ela noi — şi în uzinele n o a stre .

E co n o m ia eu for)a o m en ea scă , fo losirea fiecărui om la locu l s ă u , , suprim area risipei de energie şi m ateria le , in trod ucerea m aşinilor şi a lucrărilor ce lo r mai p e rfe c te , uor trebui s ă fie luate în uedere în cel mai ap rop iat timp al industriei rom âne.

G ăe i, urând-neurând, treb u iesc introduse, îşi uor uor fa c e c a le a eu o tărie c e nu cunoaşte împotriuire, c ă c i altfel nu s e ua putea înconjura concuren|a n e miluită a fab ricilo r din străinătate. Azi, când fabric ile s tre in e uând pentru Rom ânia produse industriale sub preţul de fab ricaţie , numai s ă -ş i asigure ellcn -

60

tela şl să o p ria seă d esu oltarea industriei noastre, numai e e a m ai bună o rg a n iz a re ne p o ate fa c e în stare de a |inea piept eu eoneuren ja.

3. Un alt elem ent, m ai pre(ios d eeât m aşinile ee le m ai com plicate, m ai u aloros d eeât e e le mai bune unelte, e m aşina u ie ; muncitorul industrial.

A cest elem ent trebuie folosit cu c e a mai m are g r ijă , sp re a putea luera în e e le mai bune eondi|iuni şi a rea liza eât s e p oate mai mult eâştig pentru industrie şi pentru sin e.

M oralul muncii trebuie susfinut ş i desuoltat cu o rice p re j, c ă c i fă ră muncitori deuotali ş i mulţumiţi sunt m oarte e e le m ai m oderne m aşini ş i c e le mai g en ia le (minunate), inuentii.

Instruarea muncitorului, u şu rarea muncii s a le prin i m aşini ş i transporturi m ecan ice , o co lire a sforţărilor d e p riso s, o co lire a muneii p re a lungi şi istouitoare, n im icirea putintii d e a s e întâmpla n en orociri, trebuie s ă p reocu p e pe conducătorii industriei.

C rea re a unor condiţii de u iajă cât m ai prielnice- prin clăd iri de loeuin je m uncitoreşti ş i consumuri pentru alim ente, societăţi culturale şi sportiue, sunt m ijlo ace le prin ca ri s e ap rop ie eu d rag muncitorul d e m unca sa , ferindu-1 de a lco o lism şi agifaiii păgubitoare.

Ş i în a c e s t c a z slreinătatea ne o je ră exem ple fru- m o aşe , cari, rea liza te la noi, nor contribui la c re a re a unor raporturi mai bune între muncitor şi patron şi la o desuoltare m ai să n ă to a să a condiţiilor so c ia le în în treagă n la ja industrială.

e i

4. Euidenl c ă neuola unei industrii interne e îndreptăţită prin b inele ee-1 poate aduee populaţiei, dându-i noui m ijloace de muncă, existenţă şt propăşire.

D ec i d a că uoim ea industria să Jie înjiptă .solid în ţa ră ş i s ă fie interesul trebuincios cu neuoiie populaţiei, e a trebuie adusă cât mal strâns dc noi, atât c e priueşte capitalul, cât şi personalul întrebuinţat.

P e a c e s t teren stăm îneă rău, uneori în condiţii im p osib ile; în multe cazuri rolul elementului rom anesc în industrie s e red u ce la eâţiua figuranţi cu numele, în con siliile de adm inistraţie şi la eâţiua lucratori, ne- instruaţi, esp loataţi şi umiliţi deopotriuă.

S ’a accentu at în repeţite rânduri, în parlament, p resă ş i c o n g re se le asociaţiilor Industriale, că starea a c e a s ta trebuie s ă d ispară, e ă e l ea loueşte nu numai în in te re se le indiuiduale ale industriei, ei e periculoasă ch iar uieţil noastre naţionale.

Fiind absolut c la r , c ă industria trebuie cucerită prin m uncă şi p ricep ere , ferindu-ne de-a cad ca în proteeţionism e (ap ărări eu protecţie) naţionale exagerate (duse p rea departe) şi neîndreptăţile, nedem. totuş, e ă unele industrii p ar a fi monopolizate ca nişte: eetăţui de rezistenţă, de că tre stăpânii de Ieri şi Infiltraţii d e azi.

O interuenţie de a opri d eraiarea industriei pe a c e s te drumuri fa lse (m incinoase), e o dalorinţa naţională ş i stalul ua trebui să o înceap ă cel dintâi.

5. Motiuul inuoeat ad eseo ri eă poporul rom ânesc nu dispune în eă de elem ente sp ecializate, e, laraş, numai o arm ă ptin e a re se cearcă oprirea Intrării inIndustrie a a c e lo ra , earl uor şl trebuie să lucrase pentru r c fa c e r c a ţârii.

62

Ş c o lile politehnice, de con du cători tehnici, de com erţ ş i m eserii, ne dau an de an m ai multe mii de sp ecia lişti, c a r i a şteap tă s ă -ş i ualorizeze cunoştinţele. C ei m a' mulţi sunt angajaţi în seru ieiile d e S ta t, unde numărul petiţionarilor în cep e s ă în trea că lo cu rile ua- eante , e ă e i industria p articu lară , eu m iei excep ţii, ii prim eşte aneu oios ş i eu g re le eondiţiuni.

Încă un an, doi ş i g en eraţiile uiitoare nu uor mai putea fi p u se ’n post. e a z u ri e ă ingineri rom âni, fă- eând u-şi studiile în străinătate ş î re în torşi în ţară, uăzând situaţia e e -i aşteap tă , au preferit a s e reînto a rce , sunt adeuăruri d u rero ase ş i e a ri d a e ă s e uor rep eta uor fi o p ierd ere sim ţitoare d e en erg ii naţionale.

Ş i n’am uoi e a unui p roletariat a g ra r a l ueehilor iobagi şi e lă ea ş i, s ă - i urm eze proletariatul intelectual ş i industrial, a l elem entului ro m â n esc , în statul nou, c re a t prin jertfe ş i suferinţe.

Ţinând sea m ă de a c e s te realităţi, atenţia ş i aeli- uitatea c e lo r ea ri eondue industria n o astră , trebuieşte con centrată în a ş a fel, e a d eod ată eu d esu o lta rea si- tstem alieă a industriei, elementul ro m â n esc s ă -ş i ob- ină rolul său precum pănitor, în loe de inferioritatea uădiiă, îu c a re s e sb a te astăzi.

Ing. F i, A VIU ŞULUŢIU.

Din tainele Jirii.Tot la unsprezece ani şi eeua măreţul

nostru soare, care'ne dă lumină şi căldură, este curat timp de un an sau doi. Apoi începe a se împestriţa eu pete, din ce în ce mai dese şi mai mari, timp de 3—4 ani. In alţi 3—4 ani petele se micşorează şi se împuţinează, până când suprafaţa soarelui iarăş ajunge curată, timp de un an sau doi, pentru ea jocul să înceapă din nou.

Undulaţia aceasta de unsprezece ani şi câteua luni a aşa-numitei activităţi solare e în strânsă legătură eu multe schimbări pe pământul nostru. De zeci de ani astronomii tot pândesc şi urmăresc legătura aceasta, ajungând la rezultate uimitoare. Astfel s'a aflat bunăoară, că trecând ur'o pată mare pe suprafaţa soarelui, se luesc la noi pe pământ mari tulburări în curenţii magnetici şi electrici, încât de multe ori nu se poate nici telegrafa, nici telefona. Apoi zări minunate, ea de focuri uriaşe, se arată pe cer, în ţinuturile dela miază-noapteşidelamiază-zl, zări numite aurore polare, cari se uăd din Anglia, Suedia, Noruegia, Rusia, Siberia, Canada şi uneori din Danemarca, Germania, ete., apoi din Australia, Africa de Sud, partea de miază-zi a Argentinei, ete.

Dar astronomii urmăresc şl mal departe legătura dintre activitatea solară şl fenome

03

64

nele (arătările) de pe pământ. Se întreabă că oare mersul uremii dela noi nu e regulat de undulatia petelor de pe soare? Tot aşa cutremurele de pământ şi erupţiile uuleaniee?

Se pare că este mare rost în cercetă- ! rile aceste. 1

Anul 1926 îşi lasă urme în analele astronomice prin înmuljirea petelor solare, dar şi prin ui elii şl ploi torenjiale în toate părţile pământului, apoi prin cutremurare de pământ şi sbuenirea multori uuleani (munţi scuipători de foc şi cenuşe).

E destul să amintim inundaţiile de astă iarnă, aproape din toate ţările Europei, apoi cutremurul dela Sumatra, din Asia-Mieă, Egipt, Grecia, etc., ea să ne eonuingem că cercetările înuăţaţilor au multă îndreptăţire.

Gât de bine ar jl să se facă studii de acestea şi la noi în ţarăl Dar toată lumea e înfrigurată de politică. Pentru cercetări ! migăloase nu se află nici oameni, nici mijloace materiale Eu am început modeste cercetări de aceste încă din anul 1906 şi am publicat câteua dări da seamă în „Transiluania“. Dar din lipsa de instrumente potriuite era peste putinţă progresarea, iar după răsboiu, scum- petea a pus capăt la toate.

OAvmr, rome a.

""«"HI®!"1111"

Ce ne trebuie.*)

Sigur că fiecare din Du. aţi auut ocaziunea de a întâlni în uiaţă oameni de eari să puteţi zice: iată un om bine educat, bine crescut, un om de caracter, un adeuărat om.

Şi sigur că la întâlnirea unor astfel de oameni, u’aţi simţit bine, foarte mulţumiţi şi chiar fericiţi; aţi simţit că puteţi auea încredere în ei, că puteţi să-i iubiţi, că puteţi să vă apropiaţi de ei, că puteţi merge pe aeelaş drum eu ei.

Care să fie oare cauza acestei Imediate şi temeinice simpatii, care ne apropie şi ne leagă de un om bine crescut, de un om de caracter?

Sigur că nu poate fi alta, decât alesele lut uirtuţi morale şi sufleteşti, care se manifestă în toate uorbele şi faptele lui şi care fiind isuorîte din iubire şi întemeiate pe dreptate şi adeuăr, nu pot să nască în sujletul nostru decât tot iubire.

*) Conferinţă Jinută In ci.soeiii|l<i „Aştrii“, clcspăr-

lâtnănlu! Sibiu, în 7 Noemuric W2H.

Dar să uedem cari sunt uirluţile, cari caracterizează şi trebuie să caracterizeze pe omul bine educat, pe omul de caracter?

Sunt multe aceste uirtuţi şi nu uoiu putea să mă ocup de toate în cadrul acestei conferinţe; uoiu căuta însă să uă expun 12 din ele, în ordinea însemnătăţii pe care le-o atri- buese eu, arătând în aeelaş timp şi însemnătatea fiecăreia din punctul de uedere al educaţiei.

Prima virtute, care trebuie să stăpânească sufletul unut om este patriotismul. Fără iubire de neam şi de ţară, omul ua fi un rătăcit în uiaţă. Poate el să aibă toate bunătăţile pământului; ele nu-i uor tihni, căci pururea se ua simţi străin pe lume, fără nici un scop, fără nici un căpătâi.

Sufletul lui ua fi pururea pustiu, pentrueă numai iubirea de ţară şi neam, care este cea mai puternică din toate, are darul de a umple sufletul şi a-l face fericit şi numai ea împinge omul la acte sublime de eroism şi sacrificiu.

Numai posedând această uirtute, omul ua putea fi bun cetăţean, bun familist, bun părinte şi bun oştean; şi numai neamul, care ua auea aşemenea fii ua putea fi puternic, fericit şi bogat.

Şi cum s’ar putea să fie alifel, când Patria însemnează: pământul, pe care ne-am născut noi, cu toţi moşii şi strămoşii noştri; pă-

6?

mântui în care odihnesc osemintele tuturor acelor moşi şi strămoşi, cari au luptat şi au murit pentru binele şi apărarea ei şi care poartă semnele amintitoare ale urednieiei faptelor lor şi ale iubirei lor de neam şi de ţară; pământul în care s’au îngropat cei 800 de mii de martiri şi eroi, cari în zilele noastre, au luptai şi au murit pentru desrobirea tuturor fraţilor şl unirea lor într’un singur neam şi ţară mare; în fine, pământul, pe care noi îl uom lăsa moştenire copiilor noştri, pentru binele şi fericirea lor şi pentru fala şi gloria neamului nostru românesc.

A doua virtute: mila de deaproapele şi jertfirea pentru uşurarea durerilor lui, este cel mai înalt precept moral, care trebuie să existe la baza oricărei organizaţii sociale.

Dacă omul nu are acest sentiment, dacă el nu munceşte şl nu agoniseşte decât pentru sine, dacă rămâne orb şi surd la suferinţele altora, atunci nu mal e om, ei cel mult un animal eu chip de om.

Căci, în adeuăr, şi animalele, sau multe animale, au în totul calităţile acestui animal eu chip de om, adică: şi ele muncesc, agonisesc, se îmbracă, îşi fac case, au copii, pe cari îi îngrijesc, dorm, mânâneă, se plimbă, ete.

Cari sunt atunci calităţile, cari îl ridică pe om de-asupra animalităţii şi-i dau dreptul de a se numi rege al creaţiunii?

68

Sigur eă numai calităţile şi acţiunile lui al- truistiee, adică numai mila de deaproapele şi jertfirea pentru uşurarea uieţii şi durerilor lui.

A treia virtute: aceea care eonstitue farul strălucitor către care sunt îndreptate toate năzuinţele omeneşti, este dreptatea.

Pentrueă omul a făcut în toate timpurile cele mai mari jertfe, şi pentru ea, în zilele noastre, omenirea s’a îneăerat în cel mai grozau răsboiu din câte a fost ur’odată pe [ faţa pământului. î

Căci, în adeuăr, dacă nu este dreptate, f la ce foloseşte străduinţa fiecăruia din noi ? Dacă nu uom putea fiecare să ne bucurăm de eeeaee ni se euuine; dacă nu ni se ua preţui munca pe dreptate; dacă ni se ua răpi sau ni se ua nesocoti dreptul, dacă uom fi oropsiţi sau umiliţi de mai marii noştri, oare uiaţa nu ua fi un iad şi atunci omul nu ua pierde orice dragoste de a mai lupta pentru înfrumseţarea şi îndulcirea ei ?

Nici o rană socială n’a fost mai cumplită decât nedreptatea şi am putea spune eă, în primul rând, ei se datoreşte faptul eă omenirea n’a putut ajunge mai curând la un grad mai înalt de eiuilizaţie şi progres.

A patra virtute este dragostea de adevăr, adică acea uirtute, fără care omul nu ua putea atinge culmea progresului cultural şi moral pe care i l’a hărăzit Dumnezeu pe pământ, adică uirtutea, care împreună eu

G9

dreptatea, trebuie să călăuzească paşii omenirii spre culmea luminoasă a mintii şi a sufletului, de unde, odată şi odată, după cum serie în cărţile sfinte, omul ua putea să privească pe Dumnezeu în toată gloria şi mărirea Sa.

Căci, în adeuăr, ce ştiinţă, ce morală şi ce societate sau faptă omenească se poate întemeia pe minciună? Cum ua putea omul să trăiască şi să prospere prin minciună, când Dumnezeu, care i-a dat uiaţa şi i-o întreţine, reprezintă adeuărul şi când toate operile acestui Dumnezeu din adeuăr sunt isuorîte.

Este dar mai mult decât lămurit că trebuie să iubim adeuărul şi pe el să întemeiem toate faptele noastre, dacă uoim ea progresul ee-l uom realiza să fie real.

Vett zice, poate, că mulţi şi poate cei mai mulţi în zilele noastre se ridică prin minciună şi nedreptate şl că cei drepţi şi iubitori de adeuăr rămân adesea nu numai în urmă, dar chiar huliţi şl oropsiţi.

Este drept, dar Du. ştiţi ea şi mine că ridicarea unor astfel de oameni nu ajută la nimic societăţii omeneşti, căci el fiind de regulă egoişti, rămân izolaţi şi mai curând sau mai târziu, se prăbuşesc împreună eu toate faptele lor, eaşleum n’ar fl existat niciodată; pe când cei buni şi drepţi, cari de regulă sunt cei necunoscuţi, dar cari îşi pun

70

uiaţa şi faptele lor numai în seruieiul omenirii, aceştia uor rămâne deapururea în p rezent şi în uiitor, ea nişte stele strălucitoare, pe calea binelui şi progresului.

Găei mersul omenirii înainte nu se da- toreşte strălucirii şi atotputerniciei stăpâni- torilor, ei umililor necunoscuţi, al căror su flet se conduce numai de dreptate şi de adeuăr şi al căror scop n’a fost altul, decât binele şi înălţarea semenilor lor.

Pilde se pot da destule, în sprijinul acestei afirmaţiuni, dar eu nu uoi cita decât unul:

Religiunea creştină, aceea, care a dat minţii şi sufletului omenesc cea mai curată, mai sublimă şi mai înălţătoare orientare m orală ; aceea, care timp de 2000 de ani a ajutat şi garantat progresul şi eiuilizaţia omenirii; această religie nu se datoreşte, nici strălucitului luliu Cezar, nici puternicului Pilat d in Pont, nici înuăţaţilor rabi ai poporului eureese; ei blândului, uisătorului şi prea necunoscutului nazaritean Isus Cristos, ce l născut în iesle, cel umilit, batjocorit, scuipat şi răstignit între 2 tâlhari.

A cincea virtute, care face pârghia de resistenţă a sufletului omenesc, este cinstea.

Fiind în stăpânirea acestei uirtuţi, omul nu ua auea să se teamă de multele şi uaria- tele ademenirii, cari îi uor ieşi în cale şi cari îl împing spre pierzare, ei ua urma cu curaj

71

şi încredere, calea frumoasa, deşi poate spinoasă, care duce la adeuărata fericire, adecă la respectul, încrederea şi iubirea semenilor săi şi la conştiinţa clară şi senină eă este liber şi n’are a se teme de nimic.

A şasea virtute, aceea care a fost şi ua fi deapururea marea educătoare şi îndrumătoare a sufletului omenesc, este credinţa.

Fără credinţă omul nu ua auea nici-o orientare în uiaţă, pentru eă numai ea e făclia strălucitoare, care îndrumează sufletul omenesc pe calea binelui, eare-l sprijină şi-l încurajează, atunci când uânturile rele ale uieţii caută să-l nimicească şi eare-i precizeasă tot rostul lui pe pământ.

Este adeuărat eă ştiinţa, care caută să înţeleagă şi să explice totul, neagă în principiu credinţa şi aceasta pentrucă, cel puţin deocamdată, nu poate să-i explice şi să-i înţeleagă bine subiectul.

Dar oare ştiinţa aetiială cunoaşte ea natura intimă a tuturor lucrurilor şi faptelor pe cari le-a studiat? — ■ Adică; poate ştiinţa şi ua putea ea ur’odată, să spună, ce este în esenţă: electricitatea, lumina, căldura, uiaţa şl care este puterea şi poate şi înţelepciunea, care guuernează uniuersul nemărginit cu nemărginirea lui de lumi şi de aştri i

Ştiinţa are nişte graniţe, cari s au iuit de mult şi peste cari ea nu ua putea trece niciodată. Ei bine, dincolo de aceste graniţe

se găseşte tărâmul eredinţii, adică domeniul în care se află sufletul a tot ce se uede, suflet din care face parte şi sufletul nostru; sau, ea să mă exprim ea un religios, dincolo de graniţele minţii şi înţelegerii noastre se găseşte D-zeu, în care trebuie să credem şi pe care trebuie să-l slăvim, căci El ne-a dat uiaţa şi ne-o întreţine şi El conduce lumea şi uniuersul eu toate minunile lor.

Dar credinţa nu este numai îndrumătoarea sufletelor pe calea binelui şi a iubirii de deaproapele, ei ea este cel mai principal factor al istoriei, căci ei se datoreşte crearea sau prăbuşirea celor mai mari state şi a celor mai înfloritoare şi puternice eiuilizaţiuni; şi ea este, cum a fost şi în trecut, factorul cel mai puternic al vieţii naţiunilor, căci popoarele se guvernează nu eu idei adevărate, ei cu credinţe considerate ea adevărate.

A şaptea virtute este curajul. — Având această virtute, omul nu va şovăi în viaţă şi va înfrunta eu bărbăţie toate piedeeile cei se vor pune în cale.

Şi de altfel aici stă tot succesul în viaţă: să nu dai înnapoi.

Cine se va teme la fiecare pas că nu va isbutl în eeeaee întreprinde, eu siguranţă că nu va reuşi; şi din contră, acela care va avea deplină încredere în puterile şi destoinicia sa, poate fi sigur de succes; căci eonştiinta de a ft puternic te face şi mai puternic şi curajul îţi dă curaj.

? 2

73

A opta virtute, aceea, care deschide porţile inimei până chiar şi animalelor sălbatice este bunătatea, complectată cu /er/area.

Omul trebuie să fie bun, căci bunătatea este o condiţiune a fericirii lui pe pământ, făcându-1 iubit de semenii săi; şl fiindcă bunătatea naşte bunătate şl în sufletele altora, el trebuie să ierte greşalele, căci greşala fiind omenească, fără doar şi poate că ua auea şi el neuoie şi poate destul de des de această iertare.

Numai cei eu minte nesocotită şi lipsiţi de simţiri omeneşti caută să fie tirani şi nu iartă niciodată : dar de obicei astfel de indiuizl culeg tocmai ceea ee-au sămânat.

A noua virtute este umilinţa sau modestia. Nimic, nu ridică pe om mal mult decât modestia, căci ea presupune în indtuid Inteligenţă, judecată sănătoasă, înţelegerea clară a realităţii, suflet cinstit şl drept, respect de deaproapele şt o cultură serioasă.

Numai cei eu minte neroadă şl prea încântaţi de persoana lor, lipsiţi de edueaţlune şi eu o spoială de cultură, numai aceia sunt trufaşi şt caută să se impună alenţiunel şi admiraţtei lumii: dar de obicei aceşli bieţi nesocotiţi rămân de râsul tuturora, eăel lumea ştie cum să cântărească mintea şi suflelul omenesc şi în priuinţa aceasta ea nu se în- şală niciodată.

?4

A zecea virtute, aceea, care este con- troloarea şi judeeătoarea neînduplecată a acţiunilor omeneşti este conştiinţa morală, adică acel simţământ lăuntric, care ne spune în fiecare clipă a uieţii noastre ce am făcut bine şi ce am făcut rău, dându-ne în primul caz momente de adeuărată fericire eereseă şi în al doilea caz chinuri sufleteşti de multe ori de neîndurat.

Omul, care ua aoea o conştiinţă morală se formează urmând căile uirtuţilor, până se stabileşte obişnuinţa de a nu mai putea face altfel, adică până se organizează starea sufletească, care nu mai îngăduie indiuidului să urmeze altă cale, decât aceea a binelui, a adeuărulut şi a dreptăţii.

A unsprezecea virtute este dragostea de muncă, care este şi piatra de temelie a pro gresului şi fericirii omeneşti. — Căci în adeuăr ce progres poate realiza un neam sau un indiuid dacă nu muncesc şi cum uor putea ei, fără această uirtule, să facă uiaţa nu numai suportabilă, dar chiar plăcută?

Trebuie dar să iubim munca, oricare ar fi ea, căci numai munca înalţă şi înobilează pe om şi trebuie să cinstim pe omul muncitor, căci numai cel care munceşte are drept la cinstirea noastră.

Lucrătorul, care sapă pământul sau cel care scoate aurul, are drept tot la atâta cinstire din partea noastră, ca şi acel care

guvernează o ţară, cuci şl unii şi ceilalţi lucrează în uederea aeeluiaş scop, care este binele şi fericirea tuturora.

Numai cel care nu munceşte, nu se poate bucura de cinstirea noastră şi numai de prietenia acestuia trebuie să ne ferim şi sa ne ruşinăm.

Orice om, care munceşte trebuie să fie cinstit ea şi un împărat şi orice împarat, care nu face nimic pentru supuşii săi, trebuie sa fie dispreţuit ea cel mal de nimic om, caei numai munca este aceea care înalta şi <no- bllează pe om, adecă numai ea îl^depărteaza de căile păcatului şi ale pierzării şi-l îndreaptă pe acelea ale uirtutilor.

La noi in ţară până acum ur'o 30 ani numai dacă erai funcţionar, fie chiar şi cu 50 lei pe lună, te mai puteai număra între oameni; pe când negustorul, industriaşul şi plugarul, formau o clasă eu totul inferioai < de oameni, a căror societate te putea compromite. ,,

E adeuărat ea azi nu mal gândim ea ai.ui 30 pe ani, dar nici aşa departe nu suntein. Şi azi ca şl atunci, nu prea ne este draga munca şi nu ştim să respectăm cum se pe omul muncitor, căci şi a«i ea ş a uni. . ne uitam peste umăr la negustorul eit st I. muncitorul inteligent, patriot şt mora căutăm cu nesuţiu societatea acelora .< . în afară de privilegiul de n se ji "-.isout din

familii bune sau zise bune, ocupă, poate, din punct de uedere moral, treapta cea mai de jos a societăţii.

Dar cred că ne ua ajuta D-zeu, să scăpăm eu totul de aceste prejudecăţi, căci neamul nostru nu ua putea fi mare, tare şi fericit deeâj atunci, când uom şti să cinstim şi să răsplătim numai pe aceia din fraţii noştri, eari eontribuiese eu adeuărat la prosperarea şi înălţarea neamului şi ţării noastre.

A douăsprezecea virtute, aceea care este eondiţiunea succesului ori cărei acţiuni omeneşti este perseveranfa, adecă stăruinţa ne- şouelnieă spre a obţine un rezultat dorit.

Fără perseueranţă rămân moarte cele mai frumoase şi sauante planuri de muncă; căci, în adeuăr, la ee-ar folosi unui neam să

*n e^9en*- _eu putere mare de muncă, adânc cunoscător al comerţului, industriei şi agriculturii, al literilor, ştiinţelor şi artelor, dacă el nu ua căuta ea prin muncă stărui- toarea să împingă şi mai departe aceste eunoştinţi, ea apoi să scoată din ele cât mai multe aplieaţiuni practice, adecă cât mai multe izuoare de înauuţire culturală, morală şi economică.

Popoarele, eari ţin astăzi întâietate în ei- utlizaţie şi bogăţie, adecă englezii, francezii, americanii şi germanii, sunt tocmai popoarele, la cari perseueranţa este desuoltată în cel mai înalt grad.

?6

?7

Graţie mnneii lor perseuerante, englezii, un popor relatiu puţin numeros la început, au cucerit eeonomieeşte şi politiceşte aproape lumea întreagă, răspândind peste tot eiuili- zaţie, progres şi abundenţă; americanii, ea nişte furnici, muncesc şi produc fără seamăn, făcând din ţara lor una din cele mai bogate ale lumii; francezii au făcut ea să fie ante- mergătorii oricărui progres şi eiuilizaţiei în lumea întreagă, iar din punct de uedere economie să ajungă a fi poporul cel mai bodjat din Europa; germanii, prin munca lor ordonată, disciplinată şi peste măsură de perseueranţă, isbutiseră, înaintea răboiului, să stăpânească eeonomieeşte toate neamurile mai puţin înaintate şi să concureze cumplit chiar şi pe cele foarte înaintate. Dacă şarpele trufiei nu i-ar fi muşcat de inimă şi nu le-ar fi sădit în suflet dorinţa de a stăpâni lumea şi polieiceşte, în puţini ani ei ar fi dictat omenirii întregi din punct de uedere economie şi, indirect, şi politie.

Dar noi? — Noi, cari auem poate strălucite calităţi intelectuale, cele mai frumoase înclinări, spre cele mai produetiue acţiuni şi o ţară din cele mai bogate din Europa? - Ei bine, noi, uorbind de marea massă a poporului nostru, noi suntem săraci lipiţi pământului şi destul de înnapoiaţi din punct de uedere cultural, moral şi economic.

78

Şi pentru ee aceasta ? — Pentrueă nu ne place munca şi nu ştim să cinstim pe omul muncitor şi mai ales, pentrueă nu perse- uerăm, adecă nu muncim stăruitor.

Poate nu este un popor, care să se entusiasmeze mai uşor şi care să conceapă mai frumoase planuri de muncă ea românul; şi, iarăş, nu cred să fie un popor, la care entusiasmul şi îndemnul la muncă să se stingă mai uşor ea la el. De altfel această caracteristică a românului se arată clar în următoarea zicală: Românului i-e greu până se apuca de ceva, că de lăsat se lasă uşor.

Trist, dar adeuărat...Şi acum, după ee u’am expus principa

lele uirtuţi, care trebuiesc să stea la temelia unei adeuărate edueaţiuni, dacă ne uom baza pe deoparte, pe eonsideraţiunile pe cari le-am arătat la fiecare uirtute în parte, iar pedealta pe conştiinţele noastre actuale asupra gradului de edueaţiune al popoarelor, cred că putem formula următoarele eoneluziuni:

Dintre toate popoarele pământului, acela care a luptat şi a muncit mai mult pentru educaţia fiilor săi şi care se poate mândri a fi cel mai bine educat din lume, este poporul englez.

Cu educaţie tot bună, dar nu ea a englezilor, mai putem cita pe : japonezi, suedezi, noruegieni, danezi, belgieni, olandezi, elue- ţieni, francezi, germani... şi aci am putea nîeheia lista.

79

Nici uorbă eă aci este o seară eu trepte multe, din eari cele mai de jos sunt ocupate de popoarele primitiue şi treptat către uârf, de cele eu grade, din ce în ce mai mari de edueaţiune. v

Dar sigur că uă ueţi întreba: unde se ua fi găsind oare poporul român pe această scară ?

6u mâhnire trebuie să mărturisim eă, din punctul de uedere al educaţiei, el se găseşte mult mai aproape de popoarele primitiue, decât de cele înaintate.

O parte a poporului român are o cultură— mai mult sau mai puţin străină şi ea — dar o are; pe când calităţile pe cari le-am enumerat mai sus, care eonstituiese adeuă- rata educaţie, adeuărata ualoare a unui om sau mai bine zis adeuăratul om, pe acelea nu le are decât extraordinar de rari indiui2i, eari întâmplător se uor fi născut eu ele sau cari le uor fi dobândit prin edueaţiune dela părinţii lor, şi ei exemplare rare.

Toate popoarele uor fi arătat în cursul uremurilor o mai mare sau mai mică nepăsare în formarea edueaţiunei fiilor lo r; dar niei-unul n'a arătat o mai mare nepăsare şl poate chiar rea uoinţă ca neamul nostru, în cursul ultimilor 50 sau 60 de ani.

In această perioadă, care cade de altfel eu începutul ciuilizaţiei şi progresului

80

cultural al neamului nostru, se găseşte, din nenorocire, şi cel mai mare egoism indiuidual.

Toată activitatea românului în această perioadă, toată iubirea, tot interesul şi tot sbuciumul lui s’a redus la grija de a se ridica pe el, fără să-i pese de cei, cari îl înconjoară, ba chiar dacă împrejurările au cerut, distrugându-i pe aceştia.

Şi atunci, din această luptă de întrecere, condusă numai de egoism, a rezultat această înpestriţare de caractere ciudate, care caracterizează azi neamul nostru şi care în orice caz, nu ne poate fi nici de cinste, nici de folos.

Ne trebuieşte dar edueafiune, căci numai prin ajutorul ei ne vom putea ridica, ca să însemnăm ceva în lume.

Şl cred că, dacă uom fi conduşi de curată şl sinceră Iubire de neam, într’un timp mai scurt decât s’ar crede, uom putea stabili o educaţie, care să ridice neamul nostru, dacă nu deasupra, în tot cazul şi eu siguranţă, în rândul popoarelor celor mai înaintate; căci românul prin fineţa, sensibilitatea şi inteligenţa sa este capabil de a-şl apropia şl asimila orice progres cultural, intelectual sau moral, dacă, blne-înţeles, aceste bunuri se prezintă cum se cuuine, înţelegerii şi simţirii lui.

81

Dar să uedem cari sunt principiile de cari trebuie să se ţină seama de edueaţiune, care e ualoarea ei în general şi de cine trebuieşte ea făcută?

Edueaţiunea nu se poate realiza decât prin oarecare îrdrumări bine fixate; şi aceste îndrumări se fae prin o morală şi o religiune, cari trebuiesc de aşa fel fixate in sufletul copilului, ca ele să lucreze asupra lui fără ajutorul judecăţii, adecă întocmai ca instinctul, care povăţuieşte albina să-şi construiască stupul şi pasărea cuibul. Copilul trebuie să fie deprins a fi bun, iertător, cinstit, drept, curajos, ete. şi aceasta nu pentrueă găseşte •el că e bine aşa, ei pentrueă nu poate să fie altfel.

Ceeaee trebuieşte să se desuolte la un copil prin edueaţiune, nu e atâta judecata, cât simţirea. A instrui un suflet e bine, dar a construi o inimă, este o operă de ualoare incalculabilă. Om eu inimă, om eu caracter nu se ehiamă deeât acela, care poate înţelege bine,^ ce e demn de iubire sau de ură şl care rămâne totdeauna credincios eon- uingerilor sale de admiraţie sau de dispreţ.

Un astfel de om ua întră totdeauna hotărât în uiaţă, drept, capabil de încordări susţinute şi niciodată nu ua înghenunchia eonuingerile sale interesului.

0

8 2

A pune temelia unui caracter bun, adecă a face o educaţie bună, este opera cea mai de samă în construirea uie\ii unui om şi cea mai obligatoare.

Gultura trebuie săfielaîndemânafiecăruia. dar ea nu trebuie să se impună nimănui, eăei cunoştinţele din cărţi sunt ea nişte alimente, pe care nu le poate mistui orice minte. 0 cultură înţeleasă şi înmagazinată de mintea individului îi ua da puteri mari de gândire; când cea neînţeleasă ua turbura şi obosi sufletele copiilor, întocmai ea o mâncare prea abondentă, care turbură şi oboseşte funcţiunile stomacului.

Ştiinţa trebuieşte dar pusă în al doilea rând, iar în primul educaţiunea, adecă sănătatea fizică şi morală, căci numai de acestea atârnă temeinicia şi folosul faptelor omeneşti.

Mai înainte de a înţelege, copilul simte şi el nu ua înţelege bine, decât numai după ce a început să simtă bine. Educaţiunea simţirii este dar pentru copil cea dintâi condi- ţiune pentru desuoltarea înţelegerii lui. A începe educaţiunea unui copil prin a rezona însemnează a-l transforma într'o fiinţă sear- badă, neroadă şi pretenţioasă, ale cărei patimi, dacă ua auea ur’odată, îl uor conduce la acţiuni din cele mai periculoase şi degradatoare.

83

Dacă edueaţlunea se adresează judecăţii ea nu lucrează decât numai asupra acelei părţi a minţii copilului, unde sunt înmagazinate cunoşiinţele lui desere lume, parte, care la copil este foarte mărginită, căci el n’a avut vreme să înmagazineze toate cunoştinţele trebuincioase unui om; şi atunci se lasă în părăsire acea parte a fiinţii lui unde se află toată simţirea şi toate calităţile moştenite şi care formează întreaga şi adevărata lui fiinţă morală, fizică şi intelectuală.

Cine aţi citit romanul Discipolul de Paul Bourget, u’adueeţi aminte cum, un flăcăiandru îmbuibat de învăţături şi eu o logică puternică, dar lipsit de simţire, adecă fără edueaţiune, acomodează sufletului său sălbatec nişte învăţături din cele mai morale, propovăduite de un învăţat de seamă şi pe temeiul lor săvârşeşte o crimă.

Dacă sufletul nu e format, nu e educat, judecata nu va folosi individului decât să aducă scuze înţelepte deselor şi grelelor sale greşeli şi să-i formeze un fel de a gândi şi o morală, care vor fi pururea în pericol, atât pentru el, cât şi pentru societatea în mijlocul căreia trăieşte.

Pentru a forma dar caractere, trebuie să se lucreze asupra sufletului, iar nu asupra judecăţii. Oamenii tari şi îndrăsneţi, cari nu se tem de nimic în viaţă, nu se formează eu

6*

84

explieaţiuni, eăei a explica însemnează a slăbi, ei ei sunt rezultatul unei edueaţiuni a sufletului, în care simţirea s’a desuoltat la maximul ei. Orice rezonament în educaţie conduce la analiza faptelor şi deci la destrămarea lor şi orice rezonament asupra unei acţiuni, însemnează a-ţi procura motiue ea să n’o mai îndeplineşti.

Şi acum, înainte de a termina, să uedem cari sunt factorii prin ajutorul cărora se poate obţine o edueaţiune adeuărată şi temeinică.

1. Gel mai mare factor educator al su- iletului omenesc, atunci când ştiinţele nu erau atât de desuoltate, a fost religia.

Şi azi ea încă dă roade în prima etaie a copilăriei şi sigur că ar da roade şi mai târziu, dacă înuăţaţii lumii ar căuta s'o pună de acord eu marile adeuăruri ştiinţifice, ceeace n’ar fi de loc greu, căci azi religia nu mai e aşa de departe de ştiinţă.

2. Şcoala ar putea da, în parte, o educa- ţiune copiilor, dar din nenorocire ea se ocupă mai mult de judecată şi de îndoparea memoriei eu eunoştinţi cât mai multe şi ua- riate.

Dar mai e ceua: din cauza îmbâcselil ereerului eu atâtea şi atâtea lucruri, indi- uldul pierde tnstinetul curiozităţii şi cu acesta

85

şi dorinţa de a-şi eroi un drum în viaţă, prin munca lui personală. Ceeaee-i rămâne sunt doar pretenţiunile, eăei fiind hrănit numai eu formule, se ua erede oricând în stare, să reformeze lumea după placul său.

3. Societatea încă are şi trebuie să aibă un rol educator, prin diferitele instituţii şi societăţi eu scopuri morale, culturale, filantropice, umanitare, ete.

Aci interuin însă — şi mai puternic la noi ea ori unde — eâteue piedici, de multe ori de neînuins şi anume:

a) Politica, acel uierme distrugător a tot ce poate fi caracter, morală şi umanitqte şi care, dintr’un început, sugrumă sau falşifieă toate intenţiunile bune, toate sentimentele frumoase şi înălţătoare de suflete şi toate acţiunile eu adeuărat rodnice şi folositoare individului şi societăţii;

b) Îngâmfarea, vanitatea şi orgoliul în- fiinţătorllor de societăţi, cari lucrează pentru ele, doar atât cât isbutese să-şi pună în evidenţă simandicoasa lor personalitate.

Câte societăţi nu se înfiinţează la noi, eu scopuri din cele mai frumoase, dar la ee bun? căci dacă se grămădesc mulţi în jurul lor, ţinând morţiş fiecare să facă parte din comitet şi să dea planuri, care de care mai frumoase şi mal savante, apoi, când e vorba de treabă, se răspândesc toţi ea puii de

86

potârniehe, rămânând doar eâte un uisător sau idealist îndărătnic, care face până ce cade, încercări uriaşe, ea să dueă pe umeri o greutate, care trece peste puterile sale;

e) Parada împrejurulunui sentiment moral şi formalităţile nesfârşite, cari fac aproape neexeeutabile cele mai bune scopuri.

Aşa în zilele noastre prin societăţi bine constituite se propouădueşte mult pentru animale şi se recomandă aceasta atenţiunii publicului, prin placate eu maxime morale din cele mai creştineşti. Frumoasă şi înălţătoare morală, dar la ce bun, când membrii acestor morale societăţi, arată cea mai re- uoltătoare indiferenţă la durerile şt suferinţele semenilor lor, oropsiţi de soartă, cari sunt cei mulţi şi cei eu adeuărat produetiui ?

Se zice apoi că e foarte răspândită earitatea'în societatea modernă. E adeuărat: căci sunt o mulţime de societăţi de asistenţă publică şi se pare că niciodată omul n'a fost mai atent faţă cu seamănul său în suferinţă.

Din nenorocire aceasta nu este decât numai o părere şi nici deeum o realitate.

Căci, în adeuăr, aceste societăţi au neuoie de o mulţime de funcţionari, cari rareori dau gratuit concursul lor; apoi fondurile, oricât ar fi de mari, tot sunt mărginite faţă eu

KV

copleşitorul număr al eelor în suferinţă. Şi chiar dacă admitem că aceste fonduri sunt fără margini; eumua putea o mână de oameni, cari eonstituese comitetul diriguitor al societăţii, să afle şi să ajute pe toţi cei nenorociţi şi cum uor putea ei să împartă în mod mulţumitor ajutoarele, când direct şi personal, nu pot să se asigure de adeuăratele lor neuoi.

Trebuie dar eu totul alteena decât societăţi şi regulamente ea să se poată uşura suferinţa eelor obijduiţi. Trebuie o pornire sufletească, trebuie un ideal, eăei fără ideal rămân sterpe cele mai mari acte omaneşti. Registrele sunt bune ea să se înscrie în ele sume şl regulamentele ea să indice procedări; dar toate acestea nu uor putea fi niciodată cât o mişcare generoasă a inimei.

Să ne deprindem dar a auea milă faţă de deaproapele nostru nenorocit şi să simţim neuoia de a-1 ajuta, aşa cum sunt englezii, cari, înainte de răsboiu, strângeau numai în Londra din caritate publică, pentru întreţinerea spitalelor şl nenorociţilor 500 milioane lei; şi în aeelaş timp mai multe caractere.

Armata este o şcoală minunată de formare a caracterului şi mai ales de educaţie patriotică şi naţională.

Din păcate însă, ea nu lucrează tocmai alunei când, atât pornirile bune, cât şi cele rele sunt adânc înrădăcinate în firea lui.

8S

P fr principalii educatori şi cei mai temeinici, aceia dela cari trebuie să aşteptăm refacerea morală a neamului nostru, sunt pap/n///.

« Ei sunt chemaţi să dea o educaţie să- natoasă vlăstarelor şi aceasta nu eu vorba, ei cu pilda, căci pilda nu atinge gingăşia 9\ amorul propriu, ei el înuălueşte fiinţa copilului şi pătrunde încet şi pe nesimţite în sufletul lui.

Dacă părinţii ar da totdeauna exemplul cel mai bun, n ar auea de ce să se plânqă de fii lor.

Şi exemplul bun trebuie să-l dea părinţii, nu numai în viaţa lor de familie, ei şi în cea de societate. Apoi din toate puterile trebuie să lupte pentru a înlătura din calea copiilor lor exemplele rele, din stradă, din societate şi mai ales din localurile de petreceri şi spectacole, care de obicei au o influenţa puternică asupra firii individului tanar, pe care o schimbă adânc.

înainte ureme familia şi societatea, aşa simple eum erau, eondueându-se de principii de adevărată şi sănătoasă morală, da copiilor o edueaţlune, prin care le vârau în suf lete respectul şi dragostea în tot ce înalţă şl înnobilează fiinţa omenească şi le deştepta în acelaşi timp în suflete ruşinea şl desgu-

89

stul pentru tot ee este aţâţarea neuremel- nieă şi nesănătoasă a simţurilor.

Astăzi însă, eând suntem foarte culţi şi eiuilizaţi, tolerăm în societate localuri de des- frâu, cari reuoltă şi cel mai elementar bun simţ şi încurajăm prin concursul şi prezenţa noastră şi a copiilor noştri, spectacole ruşinoase şi triuiale, unde nu se înuaţă deeât necuuiiţa, neruşinarea şi destrăbălarea.

Şi ştim, că doar auem zilnic exemple, eă la asemenea spectacole se otrăueşte fiinţa morală a tinerimii şi eă în speluncile de petreceri triuiale şi degradatoare, tineretul îşi lasă toată ulaga uârstei sale, toate înclinările spre acţiuni bune şi nobile şi chiar tot rostul uieţii sale; şi eu toate acestea nu luăm nici o măsură, pentrucă uoim eu orice preţ să fim eiuilizaţi şi moderni.

Este adeuărat eă felul de cugetare şi simţirea omenească se schimbă adică: omul de azi judecă şi simte oarecum altfel deeât aeel de acum 100 de ani şi prin urmare el are neuole să înţeleagă şl să simtă lumea şl uiaţa, sub aspectele pe care i le prezintă progresul şl ciuilizaţia de azi.

Admitem bucuros; dar datoria noastră de părinţi este să facem şi pe copiii noştri să înţeleagă că plăcerile de care au ei nevoie trebuie să le scoată tot din tărâmul moralei, căci in acest tărâm se întâlnesc plăceri după toată dorinţa.

90

Altfel, daeu ne uom lăsa în prada imoralităţii, care stăpâneşte mai ales azi, sufletul păturii suprapuse a neamului nostru şi a desorientării morale, în care se găseşte pătura de jos, apoi eu siguranţă eă suntem sortiţi peirii; aceasta nu trebuie să se întâmple, căci scăparea şi înălţarea neamului nostru, stă în mâna noastră, în voinţa noastră, în hotărîrea noastră.

Inspector ve te rinar sân ilo r a l B asarab ie i

ION ZA M FIliE S C U .

Petrolul.Petrolul este un lichid (apă) unsuros, de

coloare neagră sau eafenie-galbenă-înehisă, auând miros greu. Gând stă la aier se îngroaşă, semănând eu unsoarea. Punându-1 în apă pluteşte pe ea, fiind mai uşor ea apa. lneălzindu-l aburează, iar aprinzându-1 arde eu un fum eu miros greu, lăsând şi funingine.

Se ştie, eă la începutul lumii pământul a fost acoperit eu apă, în care trăiau milioane de feluri de animale miei.

Petrolul s’a produs din trupurile putrezite ale acestor animale miei, cari au trăit eândua în apele, cari acopereau pământul

fll

şi cari, eu iimpul au fost acoperite de pământ. Petrolul se găseşte în pământ şi anume : în Statele Unite ale Amerieei de Nord, în Me- xieo, Rusia, România, Indiile olandeze, Ga- liţia, laponia, India engleză, China, Italia, Franţa şi Germania.

Ţara noastră e foarte bogată în petrol. In priuinţa producţiei şi a bogăţiei de petrol stă în locul al 6-lea din lume. Fântânile de petrol, numite sonde şi puţuri, se răspândesc din Oltenia prin Muntenia şi Moldoua până n Maramureş. Dintre toate acestea cea mai oogată regiune de petrol este regiunea Mo- ’eni, din Muntenia. In această regiune de Detrol o sondă uarsă 15 uagoane petrol pe 3ră, adică o cantitate, eu care s'ar fi putut orma într'o zi 6 trenuri de câte 60 uagoane.

E lucru curios, eă, deşi ţara noastră are iceastă bogăţie, totuş, numai pe la anul 1716 s’a ştiut la ee e bun petrolul. In cărţi ueehi >e serie, eă ţăranii îl întrebuinţau pentru ingerea carelor, pentru uindeearea unor 3oale de uite, iar boierii pentru a lumina casele şi curţile boiereşti.

Obseruând eă este bun pentru luminat, jraşul Bucureşti, în anul 1857, a început a umina străzile eu petrol. Spre fala noastră, îăei a fost primul oraş din lume, care a fo- osit comoara aceasta pentru luminat.

Până la anul 1855 petrolul s’a scos numai lin miei fântâni, în cantităţi (câtimi) miei. In icest an însă un harnic ţăran, cu numele

92

Teodor Giuean, a început a săpa fântâni adânci (puţuri), de unde scotea foarte mult petrol. Prin aceasta a făcut cunoscut lumei metoda bună de a ajunge mai uşor la petrol. Astfel s’a început scoaterea din mai multe zeci de puţuri. Cantităţile (câtimile) mari de petrol scoase trebuiau însă preţuite. S ’a încercat curăţirea petrolului pentru a-1 face mai preţios, ea şi cel scos din pământ. Lângă Ploeşti, în comuna Râfou, s’a instalat deci prima fabrică de curăţit petrol din lume (numită destilărie).

România a început deci a folosi bogăţiile pământului şi toţi credeau, că această bogăţie o şt poate folosi spre bine. Fiind însă o ţară lipsită de bani, eu timpul a ajuns să nu se poată folosi de această comoară. Ţările bogate din America, cum sunt Statele Unite şi Mexleo însă, unde banii nu lipsiau, s’au apucat straşnic de lucru. Au tnuentat multe feluri de maşini pentru a uşura scoaterea petrolului şi a găuri pământul pentru a ajunge repede şi ieftin la izuorul de petrol.

Astfel România, deşi a fost prima ţară, care a cunoscut folosul lui, totuş, a rămas în urmă.

Când însa România s’a făcut o ţară independentă şl românul a deuenit stăpân pe ţara sa şl nu mal era sluga turcilor şi a grecilor, oamenii au început a se îmbogăţi, căci nu mal erau străinii, cari să-l jefuiască.

93

Astfel, dela anul 1903 încoace, eu bani româneşti, sute de puţuri (fântâni ţărăneşti) şi sonde (găuri afunde de mai multe sute de metri) au fost săpate şi din cari ieşia bogăţia pământului. Românul a înuăţat dela alte naţiuni eum să sape sonda eu ajutorul maşinelor, ea să poată scoate petrolul uşor.

Gine a călătorit eu trenul sau a umblat ureodată între Predeal şi Bucureşti, a uăzut în drum turnuri înalte. Acestea sunt turnurile sondelor, cart arată streinului ce bogat este pământul nostru. Bogăţia pământului a adus eu sine însă şi bogăţia oamenilor, cari locuiau acolo sau se ocupau eu scoaterea petrolului. Din câmpuri părăsite, ea prin uis s’au prefăcut oraşe, drumuri, căi ferate, fabrici, unde lucră mii de oameni şi îşi câştigă pâinea de toate zilele. Zilnic sute de uagoane de petrol pleacă din aceste locuri spre porturile dunărene şi spre mare, de unde se transportă în toată lumea.

Precum am uăzut, petrolul se scoate în2 feluri: prin puţuri şi prin sonde.

Puţurile sunt fântâni săpate la o afunzime de 100 până la 300 metri şi înguste de cel mult 1 şi jumătate metru.

Dacă pereţii puţului nu ar fi întăriţi, s’ar nărui şi ar omorî pe cel ce intră în puţ. Pentru aceasta puţul se îngrădeşte înlăuntru cu grinzi de lemn şi nuiele. Puţul nu are turn deasupra gaurei, eum are sonda, Dea

94

supra lui este pus un cilindru, aşezat pe doi stâlpi — aşa cum e la fântâni mai bune — pe care cilindru este înfăşurată funia, la al cărei capăt este legat un ciubăr.

Când ureau să scoată petrol, intră un om în ciubăr şi se lasă eu el în jos, în put, umple ciubărul eu petrol, dă semn celorlalţi oameni, cari îl scot eu ciubărul din puf.

Ba puţuri adânci, cilindrul este pus în mişcare eu ajutorul unui cal, care, umblând în jurul său înuârteşte cilindrul.

Fiind aierul în puţ plin eu gaze otrăui- toare, omul din puţ ar muri dacă nu s’ar eurăţi aierul din puţ. Pentru a-i trimite aier eurat, se pompează aier eu o foaie mare, la fel celor folosite la eouăeie.

Scoaterea petrolului prin puţuri este deci periculoasă sănătăţii şi uieţii, deoarece dacă puţarul (aşa se numeşte omul, care intră în puţ) nu are aier curat şi destul, uşor poate fi omorât.

Puţul, fiindcă nu este săpat decât cel mult la 300 metri afunzime, nu dă mult petrol, căci în unele locuri, la adâncimi mai mari zace petrolul. Scoaterea este şi scumpă, fiindcă la puţ nu se întrebuinţează maşini şi astfel petrolul costă scump.

Toate acestea au făcut, ea să pună pe Ingineri, să se găsească un alt mod mai uşor şi mai ieftin, pentru de a scoate petrolul. Astfel au inuentat inginerii americani sondele.

05

Sondele sunt găuri largi, săpate la adâncimi mari, cu ajutorul unei dălţi numită şi trepan, care găureşte pământul până ce iasă petrol. Sondele sunt însă foarte adânci (sunt sonde de o adâncime de 1300 metri). După ce deci a intrat dalta în pământ, fiindcă dalta nu poate să fie de mai multe sute de metri de lungă, se prelungeşte eu un tub de fier, funie de cânepă sau de sârmă, legată de cea dintâiu. Mişcarea funiei eu dalta se face prin motor.

Dupăee dalta a găurit o anumită adâncime de pământ, pereţii se întăresc, ea şi la puţuri, însă nu eu nuiele şl eu lemne, ei eu ţeui de fier, deoarece gaura astfel este mai bine asigurată în contra nărulrei.

Dupăee gaura este destul de afundă, se spală eu apă.

Pe zi se poate săpa, în pământ bun şi uşor de săpat, 45—50 metri afunzlme.

Pentru a apăra gaura şi maşinăriile, cari servesc la lucrări, se clădesc turnuri mari deasupra gaurel. Aceste turnuri sunt înalte şi se uăd dela distante mari.

Scoaterea petrolului are doi duşmani mari: apa şi foci.

Când dalta găureşte un strat de pământ, in care este apa, Intră în sondă şi lucrările trebuiesc oprite, gura apel trebuieşte închisă. Câte odată reuşeşte să închidă gura apei,

96

de multe ori însă nu. Daeă scurgerea apei nu se poate opri, găurirea pământului se ua opri şi sonda se ua părăsi.

Daeă apa nu se iueşte sau este prinsă, găurind pământul mai departe, se ua ajunge în urmă la petrol.

Petrolul cuprinde multe gaze, numite gaze de sondă, cari aruncă petrolul în aier, de unde cade la pământ.

Erupţia, pe cât e de folositoare eă scoate petrolul fără ureun alt ajutor, atât e de periculoasă, căci petrolul ieşit, ia eu sine şi pietre, nisip, eari, louindu-se de fterăria din sondă sau jurul sondei, pot produce scântei şi petrolul se aprinde şi focul poate nimici uşor sonda, căci stingerea merge foarte greu.

De aceea în jurul sondelor nu este permis niei a face foc.

Să ne închipuim un foe la sonde. Petrolul arde eu furie, eu nor de fum gros. Noaptea lumina focului se uede la zeci de ehilometri. In apropierea focului om nu poate sta de căldura mare, care topeşte chiar şi fierăria sondelor. Pericolul aprinderei celorlalte sonde din jur este mare.

Gând se iueşte un foe la sondă, muncitorii se îmbracă în haine de asbesl, cari sunt astfel făcute eă nu se aprind la căldură şi încearcă să ajungă la gura sondei, de unde aruncă saci de nisip stropit eu apă, ca să o astupe. Aceasta însă nu se poate

97

face decât numai la începutul focului. Dacă nu reuşeşte stingerea se încearcă a se potoli focul cu aburi de apă, aruncaţi pe foc, despre cari se ştie că sting focul, eu acoperirea gurei eu un clopot mare de oţel sau artileria bate eu tunul, pentru a închide eu pământ gura sondei.

Când nlel eu aceste nu se stinge focul, se face dela depărtare mare un tunel sub pământ, sub gura sondei, prin care se astupă sonda.

Arderea sondelor, pe lângă eă costă milioane, dar uşor poate cauza şl moarte de om, când oamenii prinşi de foe nu pot scăpa.

Dacă sonda nu prinde a arde după erupţie se face tot posibilul de a închide gura sondei, ca petrolul să poată fi prins şi trimis în butoaie mari — numite şi rezeruoare — la fabrici.

Până să se facă însă aceste lucrări petrolul ua cădea pe pământ, curgând unde poate, dacă nu ar ft prins. înaintea erupţiei se fac deel gropi mari în jurul sondei, unde ua curge petrolul şi unde se ua aduna, formând mici lacuri de petrol.

Când gazele ieşite eu petrol nu au putere mare, petrolul nu lese singur din sondă. Trebuie seos eu ajutorul unei linguri mari.

Petrolul seos din sonde sau puţuri nu e bun pentru folosinţă şt trebuie curăţit lu de- stilerii.

7

Câm

pin

a.

Vale

a P

rahouei.

oa

Dacă petrolul îl încălzim, aburează, adică se face din el aburi. Răcind aceşti aburi, se fac iaraş petrol, dar alt fel de petrol ea mai nainte. Această încălzire şi răcire a petrolului se numeşte destilafia petrolului, adică se zice că petrolul se destilează. Fabricile, cari Jac această curăţire, se numesc desti- lerii.

Destiîaţia însă nu e de ajuns pentru a eurăţi petrolul şl a-l despărţi în mai multe feluri. El se ua spăla pe mai departe eu alte lichide (ape). Spălarea aceasta se numeşte rafinare, iar fabricile, cari fac spălarea se numesc rafinării.

Inginerii, cari s’au ocupat eu destilarea au uăzut. că încălzind petrolul mai mult sau mai puţin, el se preface în 3 feluri şi anume în: 1. Benzină, care se foloseşte la motoare de benzină; 2. Petrolul lampant, numit în Ardeal gaz sau petrol; 3. Rămăşiţe solide, rămase după destilare şi păcură.

Benzina e de mai multe feluri, după cum se destilează. Rudele benzinei sunt: 1. Cra- mlina, care se foloseşte la lămpi anumit ăeute pentru ea, care arde eu o lumină albă, rumoasă; 2. Eterul de petroteu, zis şi eter, olosit de medici pentru a adormi bolnauii nainte de operaţie, ea să nu simtă durerile ăieturilor.

Rudele petrolului lampant, din cari se abrică, ,_sunt uleiurile numite şi poslele, fo

V*

100

losite pentru curăţirea maşinelor, pentru luminat şi pentru motoarele de motorină, numite Diesel,* atât de mult folosite la fabrici mari.

Păcura are, asemenea, mai multe rude, făcute din ea şt anume: 1. Parafina, folosită la fabricarea chibriturilor, lumânărilor;

2. Vaselina, folosită la ungere şi la medicamentele din farmacie;

3. Uleiuri speciale pentru maşini.După ee toate acestea s’au scos din

păcură, lichidul rămas se foloseşte pentru a încălzi căldări mari, unde se produc aburi pentru maşini eu aburi sau pentru încălzit.

Din petrol se mai scot şi alte materii preţioase, eum e gudronul, iar din acesta bemolul şi foluolul, care înlocuieşte praful de puşcă la granate.

Din petrol nu toate părţile au fost scoase. Inginerii fac încercări pentru ea în uiltor să poată produce din această comoară cât mal multe feluri de fabricate folositoare oamenilor şl ţărilor.

H*# $

In anul 1924 erau în ţară 1056 sonde şl 321 puţuri, din cari se scotea petrol. Capitalul pentru extragerea petrolului a fost de 9 miliarde lei (1 miliard=1000 milioane). .

S'a săpat în anul acesta 166.036 metr afunzlme.

101

România, precum se ştie, ocupă locul al 6-lea în lume, în priuinţa bogăţiei de petrol, deoarece în anul 1924 a scos 186.047 uagoane petrol.

Pământurile, unde se găseşte petrolul, sunt în judeţele Prahoua, Dâmbouiţa, Buzău, Bacău, Vâlcea, Vijniţa, în ueehiul Regat şi Maramureş în Ardeal.

Cel mai bogat loc de petrol este la Mo- reni, în judeţul Prahoua, care singur a dat 87.751 uagoane de petrol, adică aproape atâta ea şl celelalte împreună.

Rafinării de petrol sunt 69 în tară, din cari 8 în Ardeal. Cele mai multe sunt în jurul oraşului Ploeşti, în judeţul Prahoua. Rafinăriile au prelucrat în anul 1924 în total 164.414 uagoane petrol, din cari ]s’au făcut: 36.317 uagoane benzină, 27.723 uagoane petrol lampant, 15.036 uagoane uleiuri şi 85.338 uagoane rămăşiţe.

Bogăţiile acestea, în cea mai mare parte se folosesc în ţară. Ce nu se poate uinde la noi, se trimite în străinătate sau, cum zic comercianţii, „se exportează“.

Aşa în anul 1924 România a dus în străinătate 43.498 uagoane de petrol.

Pentru a pune la adăpost petrolul scos din sonde trebuie înmagazinat în magazii de petrol, cari sunt cilindri mari de fier şi se numesc „rezeruoare“.

102

Ţara noastră are mai multe mii de rezeruoare, în cari se poate pune tot petrolul scos din pământ.

Gând trebuie dus dintr’un loe în altul, petrolul se trage ori în uagoane-eisterne, ori, unde sunt conducte, se uarsă în conducte.

Vagoanele-eisterne sunt cilindri mari aşezaţi pe roţi şl trase de locomotive, formând trenul de transportare.

Conductele sunt ţeul de fier, aşezate în pământ, prin earl ua curge petrolul la locul dorit. In ţară auem mai multe conducte.

Conducta eea mai mare porneşte dela Bâieoiu — trece prin Ploeşti—Bucureşti şi Feteşti la Gonstanţa-port. Are o lungime de 300 kilometri şl poate transporta 1200 uagoane petrol pe zi.

Conducta a doua începe la Băieolu — trece prin Ploeşti—Bucureşti—Giurgiu la Ra- madan-port. Are o lungime de 165 hllomelri şi poate primi 150 uagoane petrol pe zi.

A treia conductă este pusă între Băieoiu şi Bucureşti. Are o lungime de 80 hm., putând duce prin ea 60 uagoane petrol la zi.

A patra conductă este pusă tot aici, primind 60 uagoane la zi.

A elnela conductă începe la Bateotu şt trece prin Giurgiu la Ramadan-port. Lungimea conductei este de 165 hm., transportând V0 uagoane petrol pe zi.

103

Vedem deci, ce bogăţie uriaşă are ţara noastră, care se foloseşte nu numai la fabrici, la pregătirea medicamentelor, la boli, ei prin care ne putem apăra şi ţara. Parte ne apără deci în contra streinilor, parte ne lecuieşte, când suntetn bolnaui şt ne dă un izuor de câştig, când auem dor de muncă. Numele românului îl cunoaşte toată lumea, care se îngrijeşte de milorul ei. Şt această cunoaştere a acestui popor o putem mulţumi în mare parte petrolului.

Să ştie, că poporul, care stăpâneşte această bogăţie şl o apără, se ua desuolta şi uiitorul îl este asigurat. Va fi stăpân acasă, se ua apăra în contra duşmanului şl se ua îmbogăţi. Toate popoarele mari din lume fac ce pot ca să ajungă în stăpânirea ureunui loc de petrol. In timpul răsboiului nemţii s’au înfrăţit şi eu turcii, numai ca să ajungă să poată pune mâna pe sondele din Mesopo- tamia (Asia). După ce au fost bătuţi, Anglia purta mare grijă, ea să fie ea stăpână pe acest pământ bineeuuântat.

In Europa ţara noastră este singură, unde se găseşte mult petrol şl care uşor poate fi dus ori şl unde. Pământurile de petrol ale României au o mărime de 150,000 jugăre, din cart azi nu se lucră decât 6000 jugăre. Astfel ţara are o bogăţie mare, încă necunoscută ele noi, care rămâne de a se folosi în ulltor.

104

Gând corn uorbt deci altora de (ara noastră, să nu uităm, eă românii au eeua preţios, pe care streinii din Europa numai din auzite îl eunose, şi acesta este pământul, care cuprinde o bogăţie uriaşă: petrolul românesc.

Pouestea milionarului, eare a furat soarele.

A fost odată un milionar grozau de bogat şi s a întâmplat că el unea în mânlle sale toate bogăţiile lumeşti. Nu era nimic ceeaee să nu-şi fi putut el dori. Locuia în castelul

cel mai frumos şl toţi oamenii îl erau slujbaşi.Dar bietul milionar era bolnau. Boala lut

nleî nu era aşa de grea pe eât era de greţoasă. Pe ’ntreg trupul Iul crescuseră buboaie greţoase, pline de puroi, earl erau umede în decursul zilei şl earl, peste noapte, ardeau cumplit. Urâtă boală — aşa de urâtă, încât îl fu ruşine de ea milionarului şl tot

Ing. ALE X A N D R U HOSSU.

(De scriitorul eeh Jirji Wolker).

105

Sarc

ofa

gul

(coşciu

gul)

eu

moaşt

ele

lu

i Sf. lo

an

cel

Nou

(B

ueouin

a).

108

căută să se ascundă dtn pricina asta după o haină dintr'o stofă fină şt într’un pat eu perini de mătasă.

Auerea Iul creştea neîncetat, da îi creştea eu ea şi boala. Era primejdie ea şi ochii să fie ajunşi de bubele astea. De aşa eeua îi era mai mare teamă milionarului. Să fi acoperit boala toate părţile de pe trup — ochii erau singura parte, care trebuia să rămână neuătămată, dacă uoia el să trăiască, să stăpânească şi să câştige.. Milionarul bolnau s’a hotărît să cheme

un doftor. Până atunci nu întrebase pe nimeni de ureun sfat, ba, nici nu lăsase pe eineua la el, pentrucă nu uoia odată cu capul să ştiricească cineua cât de urednie de deplâns este el la adicătelea.

li era teamă că oamenii, cart îl pismuiau din pricina bogăţiei sale nemărginite, au să se bucure, uăzându-l bolnau şl că au să se simtă mai fericiţi ea el. Gândea aşa, că el, care stăpâneşte mal mult bănet, ua trebui să fie şl cel mai fericit. Ceilalţi oameni gândeau şl el la fel, când îi uedeau hainele frumoase, automobilele şi casele lui, în cari să tot trăieşti.

107

A ehemat bogatul pe cel mai bun doftor şi i-a zis: „Domnule doftor— eaută-mă bine şi-mi dă sfatul ee să mă fae, ea să mă în- sănătoşez. Boala mea este aşa de greţoasă încât nimenea pe ’ntinsul pământului n’are uoie să audă de ea. De aia al să mă ierţi dacă am să las să te omoare după ee m’ai căutat ca doftor. Nu mă încred în nici un om — dar ml-te unei limbi omeneşti. Po- uestea eu regele Midas (care auea urechi de măgar) m’a înuăţat să fiu mai deştept deeât el şi să nu spun păcatul meu nici chiar când sunt singur. De altfel are să se plătească din eassa mea de bani neuestii dtale o penzie grasă şi copiii dtale au 'să înueţe

la şcoli pe socoteala mea“.Pricepuse prea bine doftorul că t-a sunat

ceasul ăl din urmă, pentrucă puterea omo- rîtoare a omului acestuia era grozauă.

„Puterile îmi scad repedel“ urmă milio

narul. „Qrăbeşte-te 1“S ’a desbrăeat şi sta gol-nap în faţa dof

torului. Milionarul semăna de jumătate unei omizi striuite, de jumătate unul dinte găunos.

Pe doftor l-a cuprins greaţa. Cum uin eu, s’a gândit el, cum uin eu să fiu omorît

108

din pricina bubelor lui pline de puroi — eu care sunt sănătos-teafăr ? Fiecare om e stăpân peste puterea să omoare un alt om. Dacă o are el — o să am şi eu puterea asta. Bine— am să-i prescriu o doftorie, care o să-l coste a naibii de scump.

„Milostiue stăpâne“, zise el, »cunosc o doftorie împotriua boalei. Cu atât mai bine, că ţi-o poţi procura singur. Ai trebuinţă de soare, da nu numai, iacă, aşa, puţintică lumină de soare, cum li se împărtăşeşte celorlalţi, ea de milă, — far’ soarele întreg. Eşti stăpân peste o auere uriaşe şi cred că eu ea eşti în stare să aduci chiar şi soarele de pe bolta cerească în palatul dtale. Dacă ai să te închizi slngur-slngurel cu soarele pe eâtăua ureme, dacă at să te împărtăşeşti de ualu-i fericilor, din nemijlocită apropiere— at să ieşi din baia asta de soare nu numai sănătos tun, dar şl nemuritor. E singura doftorie ce ţl-o pot pune la Inimă, deoarece te-a cuprins boala lumii întregi. Soarele este sănătatea lumii întregi“.

Milionarul a dat crezare doftorului. Cum n’ar fi dat crezare unul om, care era cu un picior în groapă? 1 A mal întrebat numai milionarul:

108

„Nu ştii dtu cât de scump poate fi soarele?“

„Soarele este scump pentru toţi oamenii. Poate pentru dta ua fi mal ieftin“.

După ce şt-a sfârşit uorba doftorul a fost dus de-acolo şt i-au pus capul oamenii milionarului. Uăduuii l-au dat o hârtie, în care seria că are să primească bani mulţi; orfanilor li s'a dat cărţi nouă, de şcoală, două lineale nouă-de-nouţe, din eănţălărla milionarului şl o ţiitoare de peniţe, pe care sta seris: „Inuaţă să fii cuminte, fiul meul“

Intr’aceea s’a răsgândlt milionarul cum s’ar putea să dai jos soarele mal Ieftin.

A lăsat să ridice neşte schele (bârne, scânduri, laţi) înalte, uriaşe. Sute de ingineri l-au construit un eleuator (o maşină de ridicat greutăţi) minunat. Arhitecţi au lucrat

la planuri pentru clădirea în care auea să fie adus jos soarele şl în care auea să fie închis cu milionarul şl eu bubele Iul pline de puroaie. Milioane de muncitori, din toate ţările lumii, loueau eu ciocanele, nu ca să dea

jos de pe cer soarele, cl ca să-şl poată hrăni neuasta şl copiii.

Bis

eric

a

Sf.

Dim

ilrie

din S

ueeaua,

zidită

de Petru

Rare

ş (1

535).

111

lnlp’o noapte întunecoasă, mal întunecoasă decât o inimă împietrită, — au luat oamenii milionarului soarele de pe cer, l-au dus în clădirea-teretenle şl l-au închis eu păreţi de fier şl beton şl eu plăci de oţel.

N'a scăpat de-aeolo niel un singur firicel de lumină.

S'a făcut întuneree pe lume şl iare s’a bucurat milionarul că i-au reuşit toate. In întuneree nu recunoaşte niel chiar Dzeu, — se gândea el, nu recunoaşte nlei chiar Dzeu eă a dispărut soarele. Intr’aceea o să ajung eu nemuritor — şl atunci cine are să-mi facă eeua rău 1 N'am să mă mărginesc numai la soare 1 Am să due toate stelele de pe cer şi am să le alătur comorilor mele. Au să fie ale mele, după cum sunt ale mele hârtiile mele de ualoare, pe cari le-am depus la banca „Ego“ („Eu“). In curând n’are să mal fie nimie ce n’are să fie al meu. Am să-ml cumpăr chiar şi pe Dzeu şl am să mi-l numesc de secretar al meu. 0 să fiu linăr, frumos, nemuritor şl cel mai bogat om. Cine să se măsoare eu mine? Pot să-ml bat joc de pământ ea de o femeie şl pământul o să fie fericit că mi-am bătut joc de el. Brauol

112

Intr’aceea s’au trezit oamenii din somnul lor şi s’au mirat, minune-mare, eă nu le mai luceşte soarele. Pe cer numai eă sta căscată o rană mare, roşie, pe cari pompierii şl ştrefarii (spoitorii) înzădar încercau să o stingă sau să o şteargă. S’au adunat în goana mare oamenii laolaltă şl au început să strige:

„Unde-isoarele? Ginene-aluatsoarele?‘

Poliţişti, eu lămpi electrice, au început să facă ordine. Greu lucru 1 Par’eă îşi pierduseră capul oamenii şi înzădar le tot spuneai

să fie liniştiţi şi să se împrăştie.Milionarul a lăsat să se aprindă toate

lumânările. Sute de mii de lămpi au început să lumineze eu flăcările lor pe la răspântiile uliţelor, în cafenele, în locurile de noapte, unde îşi petrece lumea. In mahala luminau trei felinare triste şi pe sate au scos oamenii din lăzile prăfuite .uârtelnlţele dela

Paşti şl priueau tulburaţi unii la alţii.S ’a pornit o tărbăeeală între oameni,

sprijinită de liliecii, cari ueniseră în sbor,

nu se ştie de unde.Femeile pierdute de pe uliţi erau sleite

de puteri, pentrueă noaptea le ţinea prea mult.

113

Milionarul făcea socoteala: dacă mă în- sănătoşez am să fac 'din soare ehibrite (aprinjoare) „Holios“ (Helios este Soare pe pe greceşte) şi alifia „Soarina“, împotriua arsurilor şi tot ce se mai poate scoate dtn el. Un om îndemănatee uşor poate să se îmbogăţească. Ce bucuros sânt că n’a uenit nimeni până la mine la gândurile astea 1

Dar oamenii de prin oraşe au ieşit tot mai mult şl mal mult dtn ogaşe. Se loueau deolaltă, ea uitele speriate, cart au luat câmpii.

De aceea a dat poruncă milionarul să se lipească un afiş pe uliţe şl să se serie articole de fond prin gazetei

„/n sfârşit e întunerec!Am învins pe duşmanul de mii de onil

Dovada cea maistrălucită a dărniciei omeneşti.

De pe la începutul lumii deja sunt chinuiţi oamenii de cel mat mare tiran, care a fost zămislit ureodată, de Soare. Tirănia Iul crudă a simţit-o, din toate tagmele omeneşti mal cumplit, clasa muncitoare, pe trupul ei

propriu. Milioane de muncitori au căzut la pământ, în decursul muncii, atinse de ra

ft

zele-i strieăeioase. S ’a constatat pe cale doftoricească şi statistica a douedit-o, că

100’/0 (zi : una sută de procente 1) de oameni, cari s’au năseut sub soare au şi murit sub el. Satrapiei acesteia i s’a pus capătul. Cunoscutul filantrop (om de bine), domnul Ultimul Milionar — cine nu-şi aduce aminte de nobila lui mărinimie, eu care s’a grăbit să asigure uiltorul uăduuei şi al copiilor doftorului mort într’un mod atât de traglel — domnul Ultimul Milionar a dat poruncă să fie dus soarele, pe cheltuiala sa

proprie, de pe eer.Munca a reuşit, mulţămită dărnielet lui

supraomeneşti şi Soarele a dispărut de pe lume. Veeiniea pomenire a Soarelui este asigurată.

Cereţi prospecte 1“Aceia, cari aueau lumină, au cetit şl s’au

liniştit. Aceia, cari n'aueau, rămaseră şi pe mal departe neliniştiţi. Multe femei bătrâne de acelea, cari erau deja de 20 de ani oarbe, spuneau că se apropie sfârşitul lumii.

Val de îndrăgostitul, care îşi pierdea drăguţa în întuneree. Nu o mai regăsea ureodată.

Intr’aceea a dat poruncă milionarul să se depărteze toată serultorimea şi s’a dus singur la soare. Gând a intrat în teretenia de clădire s’a închis eu zece lăeate şi s’a mai încredinţat dacă străjile, eu reuoluere şl cu baionete, păzesc bine toate intrările. Gheîa a lăsat-o în lacăt, ea să nu poată să se uite cineua înlăuntru. Apoi s’a desbrăcat.

Soarele ardea.Ge bine mai încălzeşte, se gândi milio

narul. Se răspândesc în mine puuoaie de puteri uriaşe. Arde tot eeeaee este nesănătos şl se preschimbă în metal curat. Am să ies ea un zeu ttnăr. Gâtor oameni le-a dăruit Soarele fericire şl sănătate 1 Mie mt-e hărăzit aeuma să mă înfrupt de toate astea, fiindcă am delăturat pe toţi ceilalţi. Val — ce mal

fericire nemăsurată,' să uneşti în tine fericirea tuturora!

Soarele ardea.E puţintel prea caldi Nu, strică de loc.

Gu eeua ce este foarte bun trebuie să te înueţl, să te nărăueştl eu el. Numai spatele să nu mă doară 1 Şt capul 1 Şl gura, ochii,

pieptul şl ţ)lclparelşlv

8J

Pie

trileíD

oam

nei

(1674 m

.}, uăzu

fe

din uârfu

l M

uneelu

lui

Câm

pulu

ng

(Bueouin

a).

1 10

m

Vai — uâpaia asfa n*o' poji îndura. Mă mistuie, şi pe dinlăuntru şi pe dinafară. Mi se pare eă mă prefac în eenuşe. Să mai ţin piept o leaeă. Mă duc mai apoi. 0 să sar în râu. 0 să-mi caut o drăguţă de ghiată. 0 să o las să se topească în braţele mele. 0 să fiu cel mat tare, cel mat bogat şi o să fiu nemuritor. Ce slab şl ce sărac sânt. Toate mă dor, ea şi când ar trebui să mori Nu, nu mal pot să o îndur. Plee. Poate că a fost

de ajuns. Plec — alerg — fug.Gerşitorul gol, eu bubele pline de puroi,

arse şl eu ochii aprinşi alergă spre uşe. Vai şi amari Cheia înroşită se bulbucase în gaura lăcatulut, de nici ehlar Dumnezeu- sfântul n’ar fl putut-o înuârtl, chiar de-ar fi urut-o. In zadar a sgâlţălt eerşltorul, în zadar a început să meşterească — n’auea la îndemână nici serultorl, nici sfetnici, nici lucrători. Era slngur-slngurel, după cum şl inima lut era singurică în pieptul lui, care putrezea — după cum singuri erau ochii lui în pătura de puroi şl în durere.

Milionarul se cutremură. Trupul t se clătină, ca un arbore în furtună. Omule, tu nu eşti în stare să suporţi fericirea tuturora! A ta singură chiar este pentru tine pren mult.

1 1 8

Milionarul căzu, Istouit de puteri.A rămas pe urma lui un pumnuleţ de

cenuşei, eam atât ea un ban de fier. Un morman, din lipsa lui lăudăroasă. Clădirea, care şl-o ridicase în cinstea mândriei sale, s’a prefăcut într’uri catafalc (într’o năsălie) şi soarele, furat de orgoliul lui bolnau, o lumânare uriaşe lângă mort. Nu plângea nimeni la căpătâi.

Iar soarele ardea.

Ardea aşa de tare, încât în curând a ars toţi pereţii, Au căzut, ea şl când ar fl fost ridicaţi din năsip. Au dispărut în pământ, asemenea uraeilor, cari dispar, după ce şl-au Isprăuit boseoanele. Soarele îşi răspândi strălucirea în toate părţile. Sta pe glia de Iarbă uerde ea un balon de aur, grozau de mare,

Oamenii nu mal puteau de bucurie. „ Acum uezl cărarea“, spuneau el şl râdeau.

Acum era uorba numai de una: să aduci soarele larăş pe cer, ca să-l poată uedea toţi şi ca el să-l dăruiască pe toţi, eu lumina Iul.

Soare le ardea .

119

S’au pus pe gânduri oamenii şi au început să chlbzulaseă.

Cine ne duce soarele la loc, pe cer?Deodată ueniră doi eopilaşi, fără de ueste.

Manieiea şi Pepie. Poate că erau dinVrşo- uite, poate din Smlhou (locuri din Praga).

„11 ducem noi doi susl“ zise Pepie. „Am dus oamenilor de multe ori eufere dela gară. Zilele trecute am purtat un cufăr aşa de mare, de s’au minunat eu toţii. Frumos lucru

ar* fi să nu pot răsbi eu soarelei“Manieiea şl eu Pepie au dus soarele

pe cer.— »Veniţi la masă, de prânzi“ — a strigat

mama pe urma lor.— „Venim, uenlm. — “Şl au uenit.

Porunca cea mai călcată în picioare în ziua de azi şti|i care este? Nu ie bucura de durerea altuia 1

Drumuri ueehi şi noui.Trebuinţa mijloacelor de eomunieaţiune

a fost simţită chiar din clipa închegării în- taielor aşezăminte omeneşti sociale, de triburile sălbatice, cari, deschizând cărări strâmte şi periculoase, prin păduri sau dealungul unuţ râu, au putut căuta locuri de păşunat sau uânat.

De îndată ee triburile şt-au adunat la ° ltă «iţele pentru uşurinţa transporturilor din loc în loc şt pentru năuăliri, cărările au ajuns poteci mai lungi şi cu atât mai îngri

jite eu cât în cursul timpului, între diferitele triburi încep oarecari relaţiuni (legături) comerciale, datorite trebuinţei schimbului de

produse; potecile se lărgesc şi eireulajiunea se uşurează, eonstruindu-se şi oarecari poduri primitiue, de îndată ee încărcăturile sunt potriuite să se transporte nu numai pe spinarea uitelor, ci şi în întâiele căruţe eu roate. ,

E la mintea omului că din aceste drumuri nu a rămas nlmte.

Herodot,*) povesteşte că la egipteni ar fi existat oarecari drumuri eu pretenţiuni teh-

*) Un islorte grec.

Tihărala (Rarăul) Câmpulung (Bucoulna).

122

nice; pe timpul perşilor şi a babilonenilor, eu 1900 ani înainte de Hristos, se zice că ar fi existat 3 drumuri, eari plecau din Babilon.

Din timpul eiuilizaţiunei greceşti n’a rămas nimie în priuinţa mijloacelor de eo- munieaţiune, din pricina stării anumite a ţării lor, eare permitea o cireulaţiune uşoară şi ieftină, pe apă; în schimb însă romanii, mal ales după anul 300 înainte de Hristos, au inaugurat o uârstă de bunăstare în priuinţa

drumurilor, dela cari a rămas urmele ue- stitei şosele pauate (pietruite) dela Gapua, la Roma, apoi Ula Aureliana, Uia Domltlana

şl şoseaua Jumătate în stâncă şi jumătate pe epusole de lemn, a cărei urme se uăd şl azi pe malul Dunării, la Porţile de fler.

Colonizând Daela şl ridicând peste 70 cetăţi, romanii le-au legat între ele eu şosele, ale căror urme se uăd şl acum pe malurile Oltului şl în judeţul Teleorman.

Lucrările de poduri şl podefe au făcut fala maiştrilor romani: aşa la 103 după Hristos împăratul Traian trimite pe arhitectul Apolodor din Damasc, să eonstruească un pod peste Dunăre, în faţa cetăţii Dru- betta (azi T. Seuerin), ale cărui urme se uăd

123

şi aeum la^apele miei ale Dunării; un tunel de şosea în lungime de 707 metri, se eon-

strueşte între Neapoli şi Puzzuoli.Insă pe la anul 270 după Hristos, pe

timpul Împăratului Aurelian, după retragerea peste Dunăre a legiunilor lui Traian, care a auut ea urmare plecarea tuturor negustorilor bogaţi, deci încetarea comerţului, drumurile au fost lăsate în părăsire, până în 1700, în Franţa şi 1833, în România, sub pre-

uederlle Regulamentului organic.In 1820 începe a se răspândi în Anglia

un sistem de construire a şoselelor după metoda (felul) lui Mae-Adam, după care eu oareeari modificări s’a construit şl se eon- struese şt azi, toate şoselele din Vechiul Continent; aeest sistem constă din a pre- uedea şoselele din pământ, cu o fondaţiune de piatră mal mare, peste care se aşterne şi se elllndrează, un strat subţire de pietriş

mal mărunt.In timpul din urmă, odată eu inuenţlunea

căilor ferate şl repedea lor desuoltare, cari au desfiinţat dtligenţele strămoşilor noştri,

■eu uestitele lor hanuri de poştă, s a crezut eă şoselele uor rămânea numai pentru câr

129

durile de uite, eari se întorc seara dela pă

şune pentru pasările, cari, fugind din eurji, Din să se scalde în praful drumului şi pentru căruţele eu boi; această credinţă însă n’a t nut prea mult, căci, apărând automobilele,

acestea au pretins îndepărtarea de pe şosele a tuturor bipedelor şi quadrupedelor (fiinţelor cu două şl eu patru picioare), cari

pentru un moment puseseră stăpânire pe ele.Vechile şosele în maeadam însă nemai

corespunzând noului sistem de tracţiune*) mecanică, în Anglia, Ftanţa, Belgia şt Italia, şi-au luat măsuri pentru modernizarea şoselelor, prin pavare, „bituminizare“, „silica- tare\ „gudronare“ şi altele, iar în America

prin construire de şosele în , beton de ci

m e n t eari în ultimii 12 ani au , ajuns la o lungime de 100.000 kilometri.

Cum tracţiunea animală tinde să dispară şi într’un uiitor nu prea îndepărtat, caii şi boii nu se uor uedea decât la me-

nagerii şi la abatoare şl cum deja în Statele Unite ale Amerieei, numărul trăsurilor cu tracţiune mecanică reprezintă 90% din

cătop*^ ^ C*iunea ,meI Puteri, oare (rage un corp mlş-

125

numărul total al mijloacelor de transport de tot felul în elrculaţiune, aşa eă trăsurile eu uite nici nu se mai catagrafiază, (inuen- tarizează) este de preuăaut eă începe o eră (uârstă) nouă de eonstrueţiuni de şosele în uederea tracţtunei mecanice, la cari toate statele Europei uor colabora.

Deja Asoeiaţiunea Automobil-Gluburtlor, recunoscută în Franţa, a stabilit un acord între toate Auto-Gluburlle din Europa, pentru recunoaşterea unei reţele internaţionale de drumuri pentru automobile, eari să nu ţină seamă de împărţirile politice ale statelor, decât numai în ce priueşte legile speciale naţionale şl dlspozlţlunile de uamă; în această reţea România a intrat eu 3 artere, cari pleacă din Bucureşti, respeetlue spre Or- şoua. Cernăuţi şl Cluj—Halmel, încât, de uote, de neuoie, problema îmbunătăţirii cir- eulaţlunel în uederea tracţiune! mecanice, ajunge o chestiune de actualitate şl pentru ţara noastră.

N. 1101SESCU,In g in e r . In a p n c fo r g e n e ra l

ChUJ.

126

Rfli'dul (I653 m.) Oedere din Poiana Sihăstriei

Q^ţnpulung (Bueouina).

12?

Nedeea din Poiana Muierii.(Din lucrarea „Păstoritul săliştenilor“).

Pe la mijlocul ueril, care se soeotia eam la Sf. Petru, când natura îmbrăca haina cea

mai pompoasă, căci toate florile atunci înfloreau, când totul în munte zlmbla a sărbătoare şi uiaţa era mai plăcută, ciobanii din Munţii Sibiiului şi ai Haţegului se adunau să se veselească împreună în minunatele

nedeie de munte.

Înainte eu 1—2 săptămâni se începeau deja pregătirile pentru ziua bucuriei. Par’eă chiar eeua tainic, ea o uraje — asemenea instinctului ce vrăjeşte întreg stupul în apropierea roitului — cutreierând tot văzduhul, făcea să se deştepte şi să se pregătească

toată natura pentru ziua eea mare.

Munţii tainici, eu uiaţa lor adâncă începeau să deulnă mal sgomotoşl; liniştea mi- sterlosă a serilor calde începea să fie tot mat des întreruptă de chiotele ciobanilor, însoţite de hămăitul câinilor; drumurile aproape pustii prindeau şl ele uiaţă, devenind tot mal umblate de călători şl negustori veniţi dela depărtări mari, a căror cal gemeau sub povara mărfurilor ce aduceau, Iar

128

„feţele“ erau lot mai des trauersate de ştafetele ce grăbiau eu mare zor dtn stână în stână, pe lângă foeul cărora nu se mal de-

Pănau alte poueşti, decât in legătură eu sărbătoarea munţilor, ea să înuite ciobanii şi, unde erau, şt băeiţele, ea nimeni, din cel tineri să nu rămână departe de sărbătoarea bucuriei.

Nedeiele se ţineau în sărbătorile de peste uară: la Sunzuiene, Sf. Petru şl Sf. Iile. Cele mat uestite erau cele ce se ţineau la Sunzuiene pe Poiana Muierii.

Poiana Muierii, pe care se ţin şl azi nedeie, e o mică platformă, o curmătură ascunsă în creasta munţilor, pe care numai eu greu o poţi afla şi. care prin poziţia ei te face să bănuieştl — chiar la prima uedere — eeua deosebit. E o padină de o frumseţă cum rar se mat întâlneşte: e orizontală, acoperită eu Iarbă destul de mare, dar moale, eu Izuor şl stână în apropiere şl

fiind situată la o înălţime de cam 1700 m., pe prelungirea Salanelor, o culme ce se despinde din Vârful lui Petru — e eu prlue- liştl largi eătră Frumoasa, dar mal eu seamă

eătră Valea Haţegului, îneătrău ochiul se pierde în depărtarea cea mare.

129

]ur-împrejur e înconjurată de brazi şi de alte poiene frumoase, dar eeua mai joase, eari o împrejmuiese ea pe o regină aşezată pe tron.

Pe această padină frumoasă, drăguţă şi

mică, doar abia e de 250—300 m. lungă şi 100—150 m. lată, tocmai înjumătăţită de ueehia graniţă indicată şi azi prin „hâlmuri“ de beton şi păzită numai de un adăpost în ruină, care, parcă, încearcă să se ascundă din faţa trecătorilor ueseli — se adunau ciobanii şi locuitorii împrejurimii să petreacă. Par’eă nici nu puteau alege pentru o astfel de sărbătorire a munţilor o golişte mai potriuită,

care să fie în mai perfectă armonie eu bucuria ce o simţiau şi arătau oaspeţii, fraţi

din două ţări.Des-de-dimineaţă începeau deja să se

adune locuitorii din jur. Ueneau eu toţii, eu mie eu mare, de pe Valea Jiului: din Cimpa, Liuezeni, Eonea, Petroşeni, ]ieţ, kupeni, Pe- trila, toţi gătiţi în haine frumoase, iar femeile eu înuelitoarele lor minunate, ţesute şi brodate de mâna lor şi legale pe cap cu multă artă. Şi erau tare îngrijorate de legătura capului, încât nici nu prea mişcau capul, ca să nu se strice forma legăturii.

0

130

Român mergândjla.înmormânfare. Pori na|ional din see. XVII-lea. Din eodieele Aead. ungare (După Saendreg).

131

Colo, după ee se termina mulsul, sosiau , eu mare zor şi ciobanii şi băeiţele. Stoluri, stoluri de ciobani, negri la haine, pe jos sau călări, pe cai prinşi în drum şi băeite mai simplu îmbrăcate, dar curate, răsăreau chiuind într’una de pe toate cărările brăde- tului, de părea că nu se mai gată. Veniau poenari, jinari, şugăgeni şi chiar şi tilişeâni.

Aproape de amiazi sosiau şi cei din Regat. Veniau în fuga cailor în grupe de 20—30: bărbaţi, femei, căci ueniau dela distanţe mari de prin: Nouaei, Bengeşti, Uol- neasa, Baia şi alte comune de pe sub munte, toate situate la „2—3 poşte“ depărtare.

încet apoi tinerii porneau jocul, pe când bătrânii se ospătau pe iarba moale, închinând în sănătatea prietinilor, eu cari au ciobănit împreună. „Bine u’am găsiţi“... „De mult nu ne-am uăzutl“, erau euuintele eu cari se întâmpinau şi închinau şi cari ne fae să presupunem că rostul nedeielor acestora era să dea prilej eelor ee au ciobănit împreună şi familiilor acestora să se mai întâlnească şl să mai povestească din trecut.

In trecutul mai îndepărtat, dată fiind bucuria deosebită şl faima lor mare, nedeiele

0*

13^

de pe Poiana Muierii trebuie să fi auut un înţeles mult mai adâne şi poate nici nu exagerăm, daeă le atribuim — se înţelege în cadre mai restrânse — un rol naţional asemenea Olimpiadelor greceşti sau târgurilor arabe, căci, pe lângă întrecerile în joe mlădios şi chiuituri, nu e eselus să fi fost şi alte întreceri în legătură eu ele.

Bătătura jocului era mai mult eătră Tran- siluania, fiind locul mal drept. Jocul se făcea la cântecul lăutarilor ueniţi mai adesea din Regat, dar mai eu seamă la cântecul fluierului. Fiindcă toţi ciobanii ştiau cânta, cântau pe rând, mergând fluierul din mână în mână, pe eând eeialalţi jucau şi chiuiau. Nu prea jucau multe feluri de jocuri, ei mai mult „învârtită“, iar Jienii „//eneasea“, un joe zdru- hăit, de unde şi numele de „adru/iăj/a“, iar după cum săliştenll şi satele din jur îl nu- miau : „ jocul nebunilor“.

Jocul ţinea până târziu câtra seară, eând se împrăştiau. De multeorl jocul se termina mal de timpuriu din cauza bătăilor, ee se încingeau, fiindcă cu ocaziunea nedeielor se lămureau şl legăturile de inimă şi cele economice, răsbunându-se tot cu aceste oca- zlunl şt încălcările păşunatelor.

133

Gu toate acestea bucuria era eu mult

mai mare — spun bătrânii — ea azi. Poate „pentrueă lumea e mai rea“ şi poate pen- trueă era unica zi de peste an, în care se puteau întâlni fraţii neîmpiedeeaţi şi în care se înmuiau şi inimile neînduplecaţilor jandarmi.

In legătură eu nedelele se făceau şi târ-

guri uestite, la cari uenlau îndeosebi neguţători din Ueehlul Regat, eăel poiana era legată eu drum bun, ea de ţară. La târguri se aduceau tot felul de lucruri folositoare ciobanilor şi mai ales băelţelor : găleţi, strecurători, brăeil, brice, brieege, fluiere, opinci, cârpe, giolgiuri, brâne, elngătorl şi alte lucruri trebulneloese îndrăgostiţilor, precum şi poame şl verdeţuri — îndeosebi eastraueţl şl fasole — eăel Îl se ura de atâta lapte,

brânză şl jintiţă.Afară de Poiana Muierii se mal ţineau

nedeie şl pe Măgura Hăţeganllor, Bătrâna, Dârful lut Petru, la „Comandă“ în Platra- Albă şl de tot jos, în Duşi. Aceste două din urmă erau mai mult petreceri în cere restrâns, la cari nu luau parte decât tlllşeanll, jlnartl şl mal puţini poenart şl săltşteni. Târ

guri de seamă nu aueau.

134

Tradiţia aminteşte însă de nişte târguri mari pe Frumoasa. Probabil şi acestea erau în legătură eu nedeie. Se zice că şi la aceste târguri, cari ţineau o săptămână, luau parte români din Vechiul Regat.

„Târgurile s’au stricat însă, pentrueă, uentnd la târg o fată frumoasă — „FVumoasa Târgului“ — a fost răpită de un nor mare, în care era bălaurul, care dueându-o în Repezi (munte din V. Regat) a lăsat-o moartă pe o piatră, după ce t-a subt obrajii“.

De atunci piatra s’a numit „Piatra-Fetii“, dar la târg n’a mai cutezat nimeni să uină.

Ea toate nedeiele acestea trebue să fi luat parte, în trecutul mai îndepărtat, ciobanii din toţi munţii din Margine. Cu timpul lucrurile s’au schimbat. După cum mărturisesc bătrânii, cari mai trăiesc, atât săliştenii, cât şi cei din satele din jur, nu mai luau parte şi chiar dacă luau, luau numai ea nişte străini curioşi. Pentru ei, poate din pricină că au

ajuns la o uiaţă sufletească mai înaintată sau poate chiar pentru motiuul că coborau mai des la sat, nedeiele au rămas şi sunt lunte şi azi numai de nişte „jocuri de ale nebunilor“.

135

După trecerea nedeielor din nou se co

bora linişte asupra munţilor. Viaţa îşi relua din nou cursul obicinuit, întocmai ea şi în stupul, care a roit. Din totul doar numai amintirile mai rămâneau, cari, ca un ecou plăcut, îndulceau şi înuiorau traiul, deuenit iar mai monoton şi chiar mai greu din cauza ploilor mai reci, cari preuestiau apropierea

toamnei.N. DRAQOMIR.

In beţie.

Stau amândoi, cu capetele în pământ, blânzi ea doi mieluşei, cari s au săturat de joc. Nici unul nu îndrăsneşte să-şi ridice ochii mai sus ea celalalt şi în glas au aceeaş tremurare şl aceeaş părere de rău răsuflă din răspunsurile date şefului, încredinţat eu păzirea ordinei, ea şi când ar ieşi dintr un suflet. In nemişcarea lor par doi stâlpi de piatră aşezaţi unul lângă altul pentru a se

sprijini împrumutat.

A

136

~ „Acum pouesteşte-mi, Ioane, tot ee-ai făcut ieri, aşa, una după alta, fără de-a lăsa nimîe afară şi fără de-a spune e’o uorba mai mult, peste eeeaee s’a întâmplat“, se întoarse omul ordinei către cel mai în uârstă dintre cei doi deţinuţi.

Gel întrebat deschise gura să uorbească, dar uorba îi rămase în grumaz. Ca s’o poată înghiţi sau s’o dea afară, oftă odată adânc, din baierile inimii.

— „N am urut domnule, am fost beat“, împleteai uorba Ion.

»Ştiu e’ai fost beat şi te cred că n’ai uruf-o. Dar deoarece s’a întâmplat, eu trebuie s o aştern aici pe hârtie. Deci nu aştepta să ies din răbdări“.

Ion oftă şi mai din afund, ea în faţa unei sarcini grele, pe care n’ar duce-o bucuros.

„Să nu-mi ajute Dumnezeu, dacă am urut să-l...“ şi nu mai putu rosti euuântul din gură. Pe obrajii de uar se fugăreau lacrimile, una după alta,

„Spune, mă, că tot atâta-i acum“, îl îndemnă cel de-al doilea, care părea că abia aşteaptă să-i uină rândul.

— „Spune tu, că tu ai dat întâi!“

137

— „Ba tu“, îl fulgeră al doilea pe Ion.

— „Tu m’ai chemat la crâşmă“.— „Şi tu ai plătit beutura“.— jEu n’am auut nimica eu el“.— „Da cine a aruncat întâi eu paharul?“.

— „Tu ai dat eu cuţitul!“.— „A fost cuţitul tău!“.— ,„Tu mi l'ai luat din mână“.Cei doi criminali, cari până aci steteau

lipiţi unul de altul, se despărţiră atâta cât îi

lăsară lanţurile dela mâni.îşi aruncau priuiri duşmănoase, pline de

cea mai sălbatică ură.Omul puterii le tăiă uorba:— „Nici un euuânt mai multl“, apoi, în-

cruntându-se către cel întrebat, se răsti

ameninţător:— „Nu spui? Stat că te fac eu de uor-

beştl 1“Ion, schimbând din picioare, ea şi cum

ar muta o pouară de pe stângul pe dreptul

şi întors, începu a bolborosi în barbă!— „Păcatele şi clasul rău, domnule! Era

să gustăm numai un păhar eu uln, când colo necuratul ne-a ţintuit de masă, că ne-a prins uecernea cea bună. Şi dacă nu-ml aducea

138

aminte de uorba eeea din tinereţe, s’ar fi sfârşit eu bine. Nu ştiu cum s’a început cearta şi care a prins potea mai întâi„...

— „Aştia-s apă de zăpadă“, — întrerupse omul ordinei. „Spune cine a louit întâi eu cuţitul şi dacă l’aţi culcat la pământ

pentruee aţi tăbărât eu poteoauele eismelor, sdrobindu-i eăpăţina şi stropindu-i creierii pe pereţi?“

Cei doi ucigaşi tremurau ea două spiee în legănarea boarei.

Ion şi-a mărturisit toate faptele, dela naştere până în ziua aceea. A spus tot ce-a făeut în ziua când a ajuns ucigaş, a recunoscut crima, dând din cap la întrebările puse, dar uorba i se oprea în gât, când trebuia s’o spună eu grai uiu.

Orice ar fi suferit, bătăi, chinuri, chiar şi moarte, ea dinte pentru dinte, numai să nu i se fi cerut să istorisească acele clipe sălbatice, în cari şi-a încărcat sufletul eu moarte de om.

— „Mi-e destul eu uedeniile, pe cari le am noaptea şi eu mustrările, cari nu mai încetează a-mi suna în urechi“, se ruga de iertare criminalul, când unul-altul îneerea să-t de-a curaj la mărturisirea păcatului.

139

— „Şi dacă ştiţi eă noi suntem tâlharii, la ce mai sunt de lipsă atâtea întrebări chi

nuitoare?“Al doilea criminal, care părea, eă de-

abea aşteaptă să-i uină rândul, s a douedit

a fi şi mai fricos ea cel dintâi. Toate amănuntele zilei le-a înşirat, dar eând să descrie clipa uciderii, pălea, se cutremura, înoda uorba şi trecea la amănuntele de după omor,

pe cari de altcum le ştiau şi copiii.Ion şi ortacul său au fost judecaţi la câte

opt ani temniţă grea. Către sfârşitul pedepsei ortacul se îmbolnăui şi murii în temniţă.

Ion a scăpat, dar piciorul în crâşmă nu

l'a mai pus. Când trecea pe la uşa ei, în

torcea capul în altă parte.De pe faţa lui poţi ceti şi astăzi eă poartă

în suflet o mare pouară.PETREA DASCĂLUL.

Puneţi umărul 1

„Când arde casa se |in lanţ deolaltîi (aju'â) toii locuitorii casci, chiar şi dacii nu se împnc.i intru too;« in fiecare ni“. (Emil Vamlcnwkh. conducătorul politie belgian, in mijlocul crinul financiare din 1920, in oelgia, eAnd s ’a compus un minister de aparare na|lonalti. Dupn reuista „li’Kurope minunile" — Europa noua —

21 lullc 1020).

Humele româneşti ale uitelor şi celorlalte animale domestice,culese eu ajutorul elenilor lieeali din Blaj şi publicate

de Alexiu Vieiu.

Stimaţi cetitori.Ideia de a părăsi numirile străine ale

uitelor noastre este a generaţiei însufleţite din 1848. Ea curtea fericitului, eândua prefect de legiuni, Vasile Moldouan în Boziaş (jud. Târnaua-mieă) am auzit mai întâi mânând patru boi eu numele: Bradu, Codru, Şerbu, Cerbu şl ml-a plăcut mult. Mt-am propus, să adun numele româneşti ale uitelor şl eu ajutorul eleuilor liceali am şi adunat un mănunehiu din toate unghiurile Ardealului, dar mal ales din Maramurăş şi din Munţii Apuseni.

Ga să se răspândească între poporul român le public aici. Fie „din lume adunate şi iarăş la lume date“, dar poporului român.

Blaj, în 15 Aprilie 1919.

Al. Viciu.

Nume de vile şi de alte animale domestice.

I. Boi.

După colori: Albu, Bălu, Bălan, Plăuan, Breazu, Gorbu, Murgocea, Suru, Surilă, Ru- janu, După însuşiri: Blându, Bulgăr, Gârnu

140

*■

Cerbu, Gereel (frumos ea un •—), Cornea, kateş. După numele plantelov: Bojor, Bradu, Codru, Cornu, Creangă, Frunză, Mugur,^Trun- ehiu, Gorun, Siminie, Măru, Păru, După//mp: Crăeiunaş, Florian, (dela Florii) Zorilă (din zori de zi). Diverse: Bourean, Muniu, Muş- eariu, Şerbu.

II. Vael.După colori: Băla, Bălana, Corbeana,

Negruşa, Ruja, Rujana, Rujiea, Ruşea, Ruş- euţa, Sura, Suraia, Surana, Suriea, Vânătă, Murguţa, Porumba, Peteeuţa, (pătata). După timp: Paşeiea, (dela Paşti) Măriuţa, Măriţi, (dela Sf.-Mărie) Iîunaia, Luniană, Marţole, Mereureană, Joiană, Uineriană, Sâmbae, Sâmboleană, Dumană, Domniţă, Domnineă, Zoriană (din zori de zi). După formă: Mice, Bumbă, Bumbuşieă, Steluţă. După însuşiri: Blândă, Boiană, Corniţă, Mândră, Mândrae. Mândreană, Mândruţă, Mândrole. După loc: Deleană, Luncă, Luneană, kugojană, Moldo- ueană, Moldouieă, Moeană, Pădureană, Târ- năueană. După numele plantelor: Floare, Floroaie, Florieă, Măgherană, Sânzieană, Strugureană, Uioală, Vioarea, Viorica, Violină. După numele de animale: Căprioara, Păuna, Puica, Pupăza.

III. Cai.După coloare: Albu, Mueedu, Murgu,

Negrea, Negru, Mura, Corbu, Galbinu, Suru,

141

142

Speria, Serumu, Roibu. După frumusejă: Dragu, Peunu, Puica, Steaua, Mândru. După însuşiri: d. e. iuţime. Sprinten, Fulger, Seântea, Nuor, Vântu, Vânteş, Uifor, Dolbură, Furtună, Qându, Doru, Năsdrăuanu, Sarmunte. Alte însuşiri: Pintenogu, Ţânteş. Asemănări eu animale: Eaur, Bălaur, Leu, Paraleu, Gerbu, Gueu, Mierlă, Graur, Şoimu, Uultur, Musca, Urăbiuţa,Smeu,Furnica. Dela numele de plante: Boboc, Merişor, Perişor, Măru, Păru, Fragu, Varie: Noni, Poni, Turcu, Ducipal (aceasta riu-i poporal, ei este împrumutat din Alexandria, numele calului lui Alex. Macedon).

Nume de iepe: Dama, Flora, ]uno, (aceste nu-s poporane) Mila.

IV. Biuoli.

Barşon, Şuhu (?), Zorilă, Albuşea, Ru- jana, Marişca, Drăgana, Florica, Mândreana, Fureuţa, Puica, Joiana.

V. Oi.

Bala, Bălaia, Bădiţa, Băiţa, Băţa, Breaza, Brumata, Buhoasa, Cornuta, Domniea E,aia tjuşea, Muceda, Museura, Oacheşa, Oaeără,’ Nioară, Neagra, Negruţa, Pântănoaga, Săina, Scurta, Stogoasa, — Nicolae, Gula, Cioeoiu, Belciug, Fugău.

143

Copii

rom

âni

ieşi

nd

dela

şcoală

, de

Rajjet,

Orş

oua,

8 Iu

lie

1837

.

IM

,/^ba, AJbuşa, Barza, Berbeeel, Bulălae, Călăuza, Mărgeluţa, Marişca, Mieriuţa, Neagra, Negruşa, Negruţa, Petecită, Potoraş, (ţapu) Piţulă, Şura, Suriea, Şuta, Tita.

Vil. Popef.

Cârna, Crişea, Drăgana, Lugojana, Marişea, Furnica, Ruji.

VIII. Câini.

Albu, Bălan, Băloiu, Bojor, Bucălan, Bulbuc, Burdaş, Bureuşi, Buiţă, Gereeloasă, Cercel, Cheşu, Cioban, Ciobu, Ciolan, Gozac, Flămându, Florea, Goaţă, Haiduc, Hăplău, Hogea, Hoţu, Holan, Inel, Ijupu, Lupuţ, Mar- ghiol, Măgheran, Maeriş, Mozoe, Murăş, Museoiu, Negru, Oehiu{, Păpue, Păsăruică, Păşălău, Plecau, Pitula, Ruieă, Şulom, Sultan, ţ'igan, Tisă, Tomi, Turbău, Tărcău, Ursu, Ursuc, Voaieă, Voinic, Vulpe, Zgărduş, Zugan, Zuieă, Zurgălău. Obseru. Amor, Azor, Castor, Fusi, Friţi, Heetor, Hermes, L ila... se aud numai la case de intelectuali (domni).

IX. Mâţe.

Bătrâna, Cotorişte, Jubri, Luluş, Mârtoe, Mihut, Mihoe, Mistode, Momuş, Motan, Miji, Pitiri, Sana, (Susana) (?), Sura, Sarandic. ptra, Ursa, Uş, Vidra.

VI. Capre.

145

X. Găini.A. uauu .

Alba, Albuta, Boboşa, B u h o a s a , Borza,

Cioara, Coneiuea, C o rco r^ ih ina Gcilita', Gioanta, Gîoreeariu, Curta, Ga ■ Isme- Golaşa, Qoala, Încălţata, Inpmtenata Ism

noasa, Moţoşata, Muceda, tj f a9nAPumbaea’> Pestricuţa, Pestriţa, Poru^ ? ’ Herzuia.Spâr ligoasa .Spârlu , (cocoş) Ţar

Un coco», deftemnot de un ţftron (Andrei Man) din «aiul Nieula, în lBbO.

_________ ao

Serbarea pomilor şi a pasărilor*).

Iubiţi copii.A fost odată o ţară minunată, cum nu

s a mai uăzut în lume. Multe bogăţii şi lucruri fumoase se aflau într’aeeea ţară, de i-a uenit uestea până la noi. Mândria ţării aceleia erau însc| pomii, cari îi împodo-

biau nu numai grădinile, ei şi toate drumurile şi cărările, toate râpele şi liuezile. Erau acolo pomi cum nu se mai află astăzi, unii eu frunze roşii şi eu poame dulci ea strugurul copt, alţii eu frunze albe ea argintul, alţii iar eu frunze ea mătasa şi eu fructe mustoase şi rumene ea fraga. Dar cine ar putea spune azi felurimea pomilor, ee se aflau în aceea ţară? Era doar’ ţara pomilor.

FVumoşi erau aeolo toţi pomii, totuş, cei mai frumoşi erau în grădina împărătească. Aueau frunze de aur, pe cari în fiecare dimineaţă strălucea rouă de diamante. Dar mai aueau şi alt dar: dacă trecea eineua pe sub

*) Guutinliirc rostită în 24 Maiu, 1024 eu occ>nin ma- iaiului tuturor şeoalelor primare române din Sibiiu, în

padurea numită: „Dumbraua Stbliulul.“

146

147

ei ori sbura .în frunzişul lor ure-o pasare, râdeau aşa de dulce, cum nu poate râde om, ei numai îngerii din cer. Şi oricine îi

auzia, trebuia să râdă eu ei.: Împăratul, care era un om ursuz, pe

trecea mai mult singur în umbra lor răcoroasă şi ar fi fost gata să facă moarte de om dacă ar mai fi îndrăznit şi alţii să se apropie de pomii săi dragi. Acum încă era supărat, că păsărelele cutezau sa sboare prin crengile gingaşe ale pomilor; îi era inima

plină de frică, să nu le uateme. De aceea îşi frământa mintea eum ar face el ea să alunge toate pasările din grădina sa. Atâta şi-a bătut capul să afle ure-un mijloc potriuit eu gândul său, până ce a adormit. Atunci a uisat, că a uenit la el un seruitor

în fuga mare şi t-a zis:— „Măriei Ta, mare primejdie se ridică

asupra tării noastre 1“Împăratul s’a umplut de spaimă, dar şi-a

ţinut firea şl a întrebat liniştit:— „Cine cutează să calce Ţara pomilor?“.

„Nu-i duşman, Măria Ta, ci un bătrânse apropie, cântând clin harfă şi după el un

nor negru de pasări“.

10*

148

Împăratul s’a umplut de mânie. N’are el destul necaz eu pasările din {ara sa ? Trebuie să-i mai aducă acel bătrân nebun şi altele pe cap? Degrabă a trimes ostaşi, ea să-l prindă şi să-l aducă înaintea sa. Ostaşii au pornit zoriţi de straşnica mânie a împăratului, au aflat pe bietul bătrân, l-au ferecat în lanţuri şi au plecat eu el la împăratul. Pasările l-au urmat şi aci şi erau aşa de multe, ca frunza şi ea iarba.

împăratul era uânăt de mânie, mai cu seamă când a uăzut că acel potop de pa- sări sa aşezat pe pomii cei mai scumpi, ca la ele acasă. Niet bătrânul însă nu se arăta, că s ar teme de mânia împăratului.

— „Cine naiba te-a adus aic i?“ răcni împăratul, plin de năduf.

Bătrânul n'a răspuns, ci a arătat numai prin semne, că nu poate uorbt până nu-i desface legăturile. împăratul a dat poruncă să-l deslege, dar bătrânul nici acum n’a uorbit, el a luat harfa*) şl a prins a cânta aşa de minunat, îneât împăratul şi-a uitat mânia. Din strunele harfei lut răsuna glasul

*) Instrument cu coarde,

tuturor pasărilor din lume : plânsu ur u ’ ciripitul turturelelor, fluieratul mier e ,

lacul prepeliţei, trilurile măiestre a ghitorilor. împăratul asculta murit de plăeer^

iar curtenii, când au începu sa ^bătrânul şi milioanele de pas r » ^aşezaseră prin pomi, au ramas eu gur

cată de uimire. „,QnSfnareAr fl ascultat aceea n u .* « fermeeatoare

poate pan5 la s a l t u l lum.l * că ™

sburdalnle n'ar fi rupt cu el° ^ deaejul cel al împăratului, o rămurte ca odată

m,c. tapară,ul, rău * ^ 5^ " toată plăcerea, ce - f ie « dln g r i.tecul şi a poruncit sa l de ] ^dină. Bătrânul nici acum n a n ism

dus numai, s a tot dus ş P ^ ^

şi pasările, nu numai eeie i- dânsul ei şi cele din Tara pomilor. Cum sft nu plece, doar' acel bătrân era chiar împă

ratul pasărilor. , împăratul cel ursuz s a bucurat, ea

scăpat aşa uşor de pasări; eu atât mai mare

l-a fost însă spaima, când a uăzut, ea dupa scurtă ureme frumoşii săi pomi şi al supu

şilor săi sunt năpădiţi de tot felul de omlde

150

greţoase, eari în scurtă ureme au ros foată frunza cea de aur şi lugerii pomilor, de n’a mai rămas nimic de ei. Împăratul plângea amar şi se căia, că a pricinuit atâta rău eu

prostia şi cruzimea sa. A trimis iscoade în 'toate părţile, ea să dea de urma bătrânului şi să-l roage, să uină înapoi eu pasările, dar pare eă-l înghiţise pământul. Nimeni nu l-a mai uăzut.

Când s a deşteptat împăratul, s’a mirat, că grădina sa e tot aşa de frumoasa, ea şi mai nainte. Atunci a cunoscut, că Dumnezeu i-a trimis acel uis, ea să-i deschidă ochii sufletului, să uadă adeuărul. A priuit eu drag la pomii săi eu frunza de aur. Pe o cracă a uăzut un cuib de puişori. S ’a apropiat şi i-a desmierdat. De când uăzuse prin uis pustiirile omidelor îi trecuse pofta să mai prigonească păsările. Ba a dat şi poruncă straşnică, în toată ţara, ea nime să nu mai îndrăznească să se atingă de pasări şi de cuiburile lor.

Dumnezeu i-a binecuuântat ţara pentru fapta aceasta. Toţi pomii s au făcut de-o sută de ori mai frumoşi ea mai ’nainte. Ba şi mai

mult. Pasările, în semn de recunoştinţă,

cântau aşa de minunat, mea i ^ ^să fi căutat eu luminarea n ai fi f părat. („Biblioteca şcolarilor ).

Această is t o r io a r ă ^ X ^ U e le puteţi ceti în cele mai muu

noastre de cetire. i n imi dra-Ele au menirea să aprinda fnios^

gostea pentru cel maltort touarăşi ai omenirii, pentru pomi şi P

P°S“ oeaU,W le euUtuate eu pom, a u o mare

Influenţă, rttt ^ *

a ^ u T r J s n d e s e

plăcut uânturllor, dau

statornfele^emperaturel * «Ue foarte multe

,0'° ta 'uot foarte adeseori pământuri întinse

seruesc ca adăpost pentru tot felul ruienl şi mărăcini netrebuincioase.

In multe părţi mergi zeci de kilometri

ne şosele şi nu găseşti un arbore, sub care

să te adăposteşti de arşiţa soarelui în timpul

152

uerii. Cunosc săteni, eari nu au gustat o piersică în uiaţa lor şi cunosc sate unde dacă înuăţătorul sau preotul şi-au împodobit grădinile eu pomi n’au fost urmaţi de săteni, şi nu doar pentrucă sătenilor nu le-ar plăcea poamele, ei pentrucă în cete mai multe locuri ei nu cunosc însemnătatea pomilor şl cultiuarea lor.

E păcat, ea o ţară atât de bogată în pământuri bune şi produettue, să se găsească într'o stare atât de înapoiată în priuinţa eulturei pomilor roditori.

Pentru schimbarea acestei stări de lucruri trebuie să muncim din greu eu toţii şi din cauza că la noi, mai ales la noi, în această priuinţa, răsboiul mondial a făcut cele mal mari pagube şi stricăciuni.

Ministerul de instrucţie, care se îngri

jeşte de afaeertle şeoalelor din ţară, uăzând răul, a dispus, eă toţi şcolarii, dela toate şcolile, să jertfească din anul şcolar o zi pentru serbarea pomilor şl pasărilor.

Americanii au fixat în lege serbarea aceasta, ea serbare naţională. Da ei, în ziua de 22 Aprilie, ziua de naştere a lui Sterling Morton, care prin îndemnul său a generalizat

153

această serbare, încetează orice ^ erUn suflarea în această zi se duce la sanu ’pe câmp, pe lunci, în păduri sub cerul U ber unde petrec, preamărind natur_ ş Dumnezeu, făcătorul ei. Multi ^encanU jn

această zi iau asupra lor sare na,

o socotesc onorifică, detarea surpăturilor şi rozoarelor eu pomi şi

arbori. „

aeesl f™ " ° s Ob,0t,IU--„°r-â “ d f prlm°S»ară.

T L Î , a r l ŞCp°SnS la

S t eânte'c^e S t - i e . e , - d j j .

pasări, sub conducerea şl suprauegh.erea

îmbătătorilor.

Iubiţi copii,

Unde nu sunt pomi şl arbori nu umblă ploi la ureme, (în tara noastră, nlmietndu-se

prea multi arbori şl pomi în răsbol, din

155

aeeastă cauză, auem ani secetoşi], pământul nu rodeşte, păşunile se ard şi pasările fug. Dimpotriuă, unde sunt pomi şi arbori sunt şi pasări, cari ne înueselesc eu cântecele lor. In astfel de locuri uerile sunt mai răcoroase şi belşugul mai mare, aierul e mai curat, mai sănătos, sămănăturile şi ierburile sunt mai grase, mai frumoase, acolo omul şi animalele îşi găsesc hrană până şi în mocirlele apelor (peşti, raci).

0 grădină bineîngrijită, eu pomi, poate aduce uenit la an mii şi mii de lei.

Sunt ţări în cari oamenii pot trăi numai din fructele pomilor. Chiar şl în ţara noastră găsim şuabi, cari nu fac alteeua, cât e anul, decât curăţă pomii, îl sapă împrejur, îi gu- noiese şl îi afumă din pipă, stând la umbra lor, până când poamele se coc, şl apoi le culeg şi le uând şi aşa trăiesc mal uşor şi mai bine decât dacă ar săpa aeelaş pământ plantat eu porumb (cucuruz).

Legea pedepseşte pe celce jefuiesc pomii şl pustlese pasările. Noi să cruţăm pomii şi pasările, nu de frica legii, el din dragoste către noi şl ţara noastră.

155

Aşa dară, iubiţi copii: Gând faceţi excursului, lăsaţi ochii uoşlri să sboare pe întinsul naturii şi ueţi vedea cât de plăcut, cât de frumos e locul unde sunt arbori şi pasări şi cât de sălbatecă, cât de tristă ni se

pare uiaţa fără aceste uietăţi.Nu stricaţi cuiburile pasărilor, nu le luaţi

ouăle, nu le omorîţi puişorii 1 Au şi ele inimă

şi simţesc durere, dacă le faceţi rău. Gân- diţi-vă, că mii şi mii de omide şi alte insecte vătămătoare îşi găsesc sfârşitul în guşa acestor pasări. O singură rândunică duce puilor într’o zi peste 900 de insecte. Vrăbiile şi cioeile, umblând pe urma plugului, oare nu culeg milioanele de larve, cari ar pustii rădăcinile plantelor noastre economice ? Ghiar şi uliul, buha, uulturul şi alte răpitoare, oare nu ne aduc mai mult folos decât pagubă, eurăţind stârvurile de putoarea lor, care ne-ar îmbolnăvi? Uă conjur deci, nule pustiiţi, ei le grijiţi. Faceţi din ele prietinii uoştri, atrageţi-le în jurul caselor voastre, ocrotiţi-le şl, iarna, aruncaţi-le şi lor câte ceva din sjrimiturlle, cari cad de pe masa voasiră. Faceţi-le chiar cuiburi, cum se face şi în alte ţări, ca astfel uşurându-le munca

158

să le facem uiaţa mai ueselă şi mai lungă la noi. In toate legăturile uoastre eu pasările să nu uitaţi prouerbul, care zice:

De unde pasărea pleacă Rămâne casa săracă.

Când mâncaţi poame, nu aruncaţi sâmburii 1 Cereţi dela părinţii uoştri un locşor în

grădină şi-t sămânaţi acolo 1 Inuăţătorti uă uor înuăţa cum să-i altoiţi, cum să-i creşteţi, cum să-i plantaţi în grădini, pe marginea drumurilor, în câmp, înaintea caselor, ea să crească împreună eu uoi. Se uor lega.de uiaţa uoastră, de sufletul uostru şi uă uor folosi. S a făcut douada, că un singur pom, care ar auea cam 200.000 de frunze ar euapora într'o zi caldă de uară 500 litri de apă, iar un hectar de pădure de fag ar euapora pe zi 30.000 litri de apă.

Nu despoiaţi arborii de crengi şi de coaje 1 Au şi ei viafă, ca şi uoi l De pe un arbor sau pom, dacă despoiem coaja jur- împrejur, fie şt numai în lăţimea unui tăiş de cuţit; se usucă.

Purtaţt-uă eu aceste mari daruri ale lui Dumnezeu, aşa cum trebuie să se poarte

15?

eopii

eu

stea

ua

(Bucure

şti)

de

pic

toru

l fr

ance

z 6h.

Doussault.

158

oricare român, care se cinsteşte pe sine, ea la timpul său să fiţi îndreptăţiţi şi uoi a cânta, eum cântă poetul:

De-aş trăi pân’oiu uedea Inuerzind costiş, uăleea,

Rânduniei sburând p'afară Şi ’nflorind cireşii iară!

Pe scurt: Cruţaţi păsărelele !In logjjl unde s’a tăiat un arbore să

puneţi doi, iar’ în locul unui pom îmbătrânit să puneţi cinci. Feriţi-uă de orice fapte rele, ea ţara să se mândrească eu uoi şi nu uitaţi că:

„A păstra o întindere anumită de păduri este cea dintâi eondiţiune pentru higienă. Unde dispar arborii, pier şi oamenii. Cine sădeşte, îngrijeşte pomii şi pădurile, lucrează pentru norocul şi dăinuirea omenirii“. (Elizeu IDright)

IZ ID O R DÜPP ________ inuălător.

Puneţi umărul]

Apelul spre unire al bărbatului de stat francez lo in e a ie : „M ai târziu se nor pune alte întrebări- In ear. „om putea fi de păreri deosebit«!, as /,}*/ insă esie cabinetul (de ap ă ra re na[iona!ă a francului) tir oeonwngcre despre Irebuinfa neapărată a Însănătoşirii (francului f r a n c e z “ . . . Din uorbireu - dec lara ţie a guuernului, 2V Iulie 1020.) u i-u a ia |iL a

Nobilitarea pomilor.Espresiunea de mai sus: nobilitare, la

noi, la români, nu prea este îndatinată. Ea noi se uorbeşte mai tot numai de „altoit“, sau, eum zie alţii: „oltoit“. Altoitul însă este numai unul dintre metoadele, după eari se nobilitează pomii, sau — mai bine zicând pădureţii. Acela când pădureţii se nobili- tează eu lemn, eu surcele sau mlădiţe din pomii nobili — deja nobilitaţi. Dar pă- _ dureţii şi tufele nenobile se nobilitează şl numai eu ochi din pomii şi tufele deja na- bilitate — eum sunt agrişii, rosinele, trandafirii, ş. a. — şi această metodă de nobi

litare se numeşte oculare.

Când uoim deci să cuprindem amândouă metoadele de nobilitare într un euuânt, atunci

uorbim despre nobilitare.Ce este nobilitarea? Reiese din cele de

mai sus. Ea este aplicarea sau poate mai potriuit zis sădirea unui dărăbuţ de lemn nobil sau a unui ochiu dela un pom nobil pe un pădureţ, astfel, ca el sa se îmbine cu pădureţul, să crească pe el şi sa deuina eu el împreună apoi un pom nobil, „tufă“, floare

nobilă.

159

16 0

Să nu se creadă însă că pădureţul prin îmbinarea lui eu lemnul sau ochiul nobil îşi schimbă natura. Nu, nici deeum! Pădureţul rămâne până la locul unde se îmbină eu lemnul, respectiue ochiul nobil, tot pădureţ, iar lemnul nobil, sădit pe pădureţ, respectiue cel ce se desuoaltă din ochiul sădit pe pădureţ, creşte şi se desuoaltă pentru sine, după natura sa.

Este eeua caracteristic la pomi, la tufe -şi la flori, că îşi susţin natura şi calitatea lor şi deci se despoaie de trupină din care s’au prăsit şl desuoltat şi se sădesc pe altă trupină. Şi, larăş, pădureţul, tot pădureţ rămâne şl dacă pe el s’au sădit mlădiţe nobile. El le poartă, le creşte şi le nutreşte, fără a-şl schimba încă natura şl fără ca părţile de lemn sau floare nobile să-şi schimbe natura lor, deşi cresc şi se nutresc pe o trupină şi dintr’o trupină ne-nobilă.

Nobilitarea pădureţilor, larăş, urmează numai şi numai prin sădirea de părţi din lemn nobil, pe ei. Şi astfel este o credinţă deşartă aceea, că pădureţul, daeă-1 strămuţi de mal multeori din locul unde s’a fost prăsit

— după cum o practică aceasta mulţi —

161

prin aceasta s’ar noblltta de stne. Prtn strămutarea pădureţului se poate ajunge la desuoltarea rădăcinilor lui şi la o întărire a pădureţului; nici când însă nu, ea el să producă altfel de poame, deeât pădureţe.

Niei din sâmburii pomilor nobili nu rezultă de regulă alteeua deeât pădureţi. Rareori se întâmplă ea din sâmburii perseeilor şi ai nucilor să iasă eeua mai cum se cade. Dar aceiaşi pomi, din cari prouin sâmburii şi aceleaşi poame, pe cari le produc pomii din cari s’au luat sâmburii, niei când nu uor ieşi din pomii din sâmbure prăsiţi.

* Niei chiar din rădăcinile pomilor nobili nu iese alteeua, deeât tot numai pădureţi. Deaceea, dacă urem să ne procurăm cu siguranţă pomi nobili, nu ne rămâne alta, decât să-t producem prin altoire sau oculare.

Altoirea.

Altoirea nu este — după cum obseruai şi mai sus — alteeua, deeât îmbinarea unei părticele de lemn dintr’un pom nobil — mlă- diţe, sureei — astfel, ca părticica de pom nobil să se prindă, să se îmbine cu pădureţul, să crească şi să se desuoalte pe el

l l

102

şi să formeze în uiitor o parte întregitoare,— partea nobilă a lui.

Îmbinarea aceasta sau sădirea părţii pomului nobil pe pădureţ se face în deosebite chipuri. Prin aşa-numitele: eopulare, altoire în despicătură, în formă de picior de capră, altoire în coajă, ete. Felul cum se îndeplinesc toate acestea şi celelalte me- toade de nobilitat aici pomenite, sunt descrise pe larg în toate cărţile de pomărit mai de samă. Noi aici nu ne putem ocupa eu ele, ci obseruăm, în genere, numai: că îmbinarea părticelei de pom nobil — a sureeilor de altoit, cu pădureţul, trebuie să se facă astfel, ea lemnul nobil acolo unde uine în atingere eu pădureţul să se potriueaseă şi lipească de acesta, iar coaja surcelului nobil să se îmbine eu a pădureţului astfel ea sucul din pădureţ să poată trece în surcelul nobil şi să-l desuoalte şi nutrească pe el.

Altoirea în modul de mal sus se face deasupra pădureţului. Acesta adecă se taie la un loc potriuit, se rotunzeşte şi la acest loc se îndeplineşte altoirea.

Se poate însă nobilita pădureţul şl fără să fie tăiat, prin aşa-numita ablaelare. Aceasta

se îndeplineşte întrodueându-se în coastete

163

pădureţului un surcel nobil, care apoi,^ prin- zându-se şi desuoltându-se, partea pădure

ţului deasupra surcelului nobil, apoi se taie şi astfel surcelul nobil şi lemnul din el prăsit

formează în uiitor pomul nobil.Ablaetarea se face despieându-se în

coastele pădureţului la un loc potriuit coaja

lui. Apoi surcelul nobil se despoae pe o parte şi în lungimea cât are să uie în atingere eu pădureţul, de coajă şi o parte din lemn — se lueiază apoi această parte şi apoi surcelul se întroduee eu partea lueiată în despicătura coajei pădureţului. Coaja despicată se strânge apoi peste surcel şi se înfăşură eu un fir de bumbac, peste care se pune apoi ceară de altoit, care să acopere legătura.

Ablaetarea se poate face nu numai în coaje, ei şl deasupra coajei, tăindu-se în coastele pădureţului o bucată de lemn eu coajă eu tot şi apoi din surcelul nobil iară o bucată de lemn şi coajă de aceeaş mărime, aşa ea să se potriuească tăietura surcelului eu a pădureţului. Surcelul astfel pregătit se aşează eu tăietura sa pe tăietura pădureţului, ea să se potriuească coaja eu coaja şi apoi

se leagă şi se unge cu ceară de altoit.1 1*

164

Oeularea.

Oeularea se deosebeşte de altoire — după cum zisei mai sus — prin aceea, că la ea nu un lemn, ei numai ochiu dintr’un pom nobil se ia şi se aplică sau sădeşte pe pădureţ.

Oeularea se face tot ea ablaetarea, sub coaja sau pe coaja pădureţului.

După ce coaja pădureţului mai întâi la un loc potriuit s a erepat şi despoiat de amândouă părţile erepăturii, ochiul bine desuoltat, tăiat din pomul nobil, se introduce în erepătura eoajei. Goaja apoi se strânge lângă ochiu, aşa, totuş, ea ochiul însuş să rămână liber de legătura ce se aplică, ea să ţină coaja strânsă lângă ochiu până ce ochiul se prinde şi se desuoaltă în noul său local, pe pădureţ.

Şi aici, ea şi la ablaetare, se poate tăia o parte din coaja pădureţului şi pe această tăietură se poate apoi aşeza ochiul nobil, aşa ea coaja amândurora să se îmbine, — şi apoi se leagă.

Altoirea se face mai eu seamă primă- uara. Oeularea mai bine uara, rămânând apoi ochiul nobil durmind, până în primăuara

165

anului ce urmează. Nobllitarea, de sine înţeles, se face pe pomi tineri sau pe crengi tinere şi eu sureei nobili, respeetiue ochi din acel an sau din iarna trecută; unde coaja

este încă tinără şi flexibilă.In cele de mai sus am încercat să expun

în teorie regulele principale, pe cari trebuie să le obserue acela care se ocupă eu nobilitarea pomilor. Amănuntele se pot înuăţa numai în practică. Gel ce uoieşte să le în- ueţe numai din carte nu ua auea nici când

rezultat în întreprinderile sale.

Sibiiu, în Februarie 1926.

Cad stâlpii, unul după altul...Mi-aduc aminte, din uremea copilăriei,

cum, de câte ori muria ure-un bătrân din sat, tata, — Dumnezeu să-l odlhneasca, — număra pe degete, pe cei cari s au dus din rândul celor uii. Lungea pomelnicul pana în zile de mult apuse, în cari l se pierdeaaducerea aminte,ne-mai-ajutându-lsă-i scoată

din afunzlmea trecutului.Ştiu, ei^ luând uliţă de uliţă, pomenea

nume, pe cari eu nu le cunoşteam, decât doar că au fost înaintaşii eutărel familii din

166

sat, eu ai eărei nepoţi sau strănepoţi mă hârjoneam eu, în ţărâna satului sau pe pajiştea grădinilor. Şi pare că acum uăd pe tata cum se schimba la faţă şi se ’nmuia la glas, de câte ori îl apuca dorul de-a desgropa icoanele celor adormiţi.

Despre unul fiecare ştia bunul părinte să ne pouesteaseă eeua. Şi în simplicitatea lui de ţăran neştiutor de carte totdeauna scotea din uiaţa celui desgropat câte-o înuăţătură pentru eeiee spre aeeeaş ţintă alergau, dar se numărau încă între uii.

Aşa îmi spunea despre unul, de-i ziceau lonu’ Mutului şi care îşi auea căscioara chiar pe locul, unde astăzi stă, făloasă şi arătătoare, casa lui Drăguleanu, cel de nu ştie ee-i năcazul.

Gi-eă pe lonu’ Mutului, — îmi spunea tata, — l’au cercat toate năcazurile din lume, începând eu de cele mărunte, cari îţi strică uoia bună şi pofta de mâncare, până la cele, cari duc pe om la porniri sălbatice sau la gânduri de a-ţi lua uiaţa. Şi zicea, belelele ueneau pe capul omului, una după alta, ea trimise în goană, de-o mână dornică de răsbunare. Iar lonu’ Mutului, care auea o droaie de copii şi cari sunt astăzi împrăştiaţi în lume ea făina orbului, le primea pe toate eu o răbdare de piatră şl qji o linişte ca de om mort. Doar uorba dacă 1 se mai schimba în jelanie, încolo lonu’ îşi uedea

167

de trebşoare, ea şi când nimic nu s ar fl întâmplat. Şi de câte ori, după osteneli grele şi frământături multe, n’a fost silit sa ineeapa din cap aeelaş lucru, pe care la dat odata

gata.lonu’ Mutului, după cum spunea tata a

murit nu de mizeria uieţii, el s au gatai zilele de bătrâneţe. Aproape să puna mana pe al sutălea an. De bolit n a bolit decât o săptămână şi a adurmit eu ochii aţin iţ spre icoana Răstignirii, atârnata, intre Je- restrile de către curte, în faţa patului, pe care a zăcut. Cele din urmă cuuinte l-au fost către cei din jur, cari stateau taeuţ, dar fără lacrimi, lângă patul bătrânului.

„Orice ueţi păţi în uiaţă nu uă pierdeţi încrederea în D u m n e ze u i-au fost uorbele sfârşitului.

îmi mai aduc aminte, după spusele tatii, de unul, cărula-l ziceau Smargu şl eare s’a înecat în ualea satului, eand a uen mare, de s’a burzuluit din matca ajara. Uespr ăsta auea uorbe de ocară, că mereu era cu sudalma în gură şi îl prindeau parţagurile fiece nemulţumire. Era mereu in poar e ueclnil şl nime nu-l putea întră în uoie. Către apusul zilelor însă s’a pocăit omul şi, ea uşurare a păcatelor, s’a osândit slnQnr. sa ducă eu braţul piatra trebuincioasă la clădirea căscioarei unul om sărac, lipit-pământului.

168

* i I L 9 \de®pre Pe eari "'am prinsnÂnri ^ 9 ’ ’i" 1 P°uestea tata. Iar eu la rândul meu, raa gândeam eu uşurătate de eopii oare de ee-i mai pomeneşte tata pe

n n i^ m / ealaltâ lume- ^ n d atâtea ar fi de

lumea X ? & !n,amP15rtle dl"

«s lată’ ea abia aeum a sosit uremeasă înţeleg pe tata.

Deunăzi când am petrecut Ia groapă pe ueemul Uasile, pe care mă obieinuisem nioi mereu la muncă, ne-pterzându-şl nnm«™nî ur! m?a în leneuire, am început a numara, în gand, pe bătrânii, eari sau dus

,roe)mf * dtn" ,’mă ?l ™ ’ştiu cum şi pentruee am simţit o părere de rău.

mai riiu Să'mi le J°st rude nu mi-ar fi părut

•*i gâţ*dit ™ult Ia uiata acestor bătrânişi pe n ei unul nu 1 am găsit, că n’ar fl urednie de amintirea ce le-o fac.

r»iîn)Ai?aj.era 0nu Munteanu, eare-şi scotea

altarah.« ? Cap,?n,idta Îrun,a?1,or> ea înaintea ni. m i de"ay* /l Î°st gerul Bobotezli, de şt nu mat auea fir de păr pe cap.

dar S ? urului> eât un munte de uoinle,dar eand meepea elneua pofeă eu e] •

eu f n l “CekSei!ipând în sân: "Piel Satano“,

uăUmfUea uăHduhu.°u, mână ^ * tWmlS prl"

laneu Săracului, care împrumuta făină dela ueeini, ea să nu îese cerşitorul eu mâna goală din ograda lui.

Pe ăsta îl ţin minte, de pe când eram băiat, trimis la înuăţătură în oraş. Atunci era bărbatul în floarea uieţii. L’am uăziit întrând într’o prăuălie de încălţăminte şt ea să aflu ce mai este pe-aeasă, l’am aşteptat până şi-a făcut târguiala, l-am dat frumos bineţele şi l’am întrebat despre al mei. Dar nici prin gând să-mi treacă, că mă ua dărui eu eeua. Nu ştiu, că m’a uăzut supt la obraz sau hainele-mi jerpelite l-au îndemnat să-mi deie o coroană. Şi erau mulţi bani pe uremea aceea; am trăit din ea trei zile, în rând, eu copiii de chiaburi. Am dus-o numai în bunătăţi.

D’apoi Vastle-al Oarzănulut, pe eare-l prindea noaptea la poarta noastră, aseultân- du-măsă-leetese din gazete ueştl despre burii, cari se băteau eu angliuşii. Asta mult îndemn mi-a dat la înuăţătură. „Inuaţă, dragul badii, să se bucure tatăl tău şt mamă-ta după tine. Să trăiască şl el mal uşor, la bătrâneţe“, îmi zicea, de câte ort închideam cartea, din pricină că nu mă mal lăsa întunereeul să-l cetesc, l-am ascultat sfatul şl m'am silit la înuăţătură, dar ea părinţii să-ml trăiască mai uşor de urma mea, n’am_ putut-o face. Slujba, ml-am ales-o, nu s’a 'ndurat să mă pricopsească prea mult.

1?0

Şi mulţi din câţi au fost aş mai putea înşira.

Se uede, eă am moştenit dela tata această obieinuinţă, ea de eâteori moare un bătrân să înşir pomelnicul, celor cari l’au întrecut.

Şi în clipe de acestea, îmi pare eă eu fiecare bătrân dus s’a prăbuşit eâte-un stâlp uiguros al satului. Şi stâlpii cad unul după altul. Norocul, eă alţii le iau locul, pentruea la rândul lor şi ei se facă loc altora. Altcum, Doamne fereşte, ee s’ar face satul, fără stăpânitorii atâtor suflete bune?

PETREA DASCĂLUL,.

" " " » l i i j ® ! ! 11..

Viitorul poporului nostru.Prof. I. Moldouan.

Sunt pufim aeeia între noi, eari se întreabă

câteodată, ee ua fi de poporul nostru peste 100 ori

1000 de ani. Şi ee rost ar şi putea auea a-şi bale

capul eu griji pentru un uiilor atât de îndepărtat, eând

ziua de az' ne cere toată atenjia, eând abia putem

răsbl eu greutăţile mart, eu- eari auem de luptat! Şi

apoi daeă ne faeem cum se cade datoria şi muncim

şi agonisim cât se poate de mult, şi daeă uor face-o

aşa şi copiii şt nepofii noştri, uiitorul neamului trebuie

să fie asigurat mai bine, decât prin planuri mari şl

griji deageaba. Gâ orice ai plănui acuma, cine şlie

ee «a aduce ziua de mâine I?

171

Alţii spun eă degeaba este ori şi ee ealeulajie,

fiindcă o naţiune îşi are dela începutul ei drumul croit

de soarte, ea se naşte, trece prin copilărie, tinerele,

bărbăjie şi bătrânele şi se stânge întocmai ea un om

singuratic. Aşa s’au ridicat, au înflorit şi au murit

atâtea şi atâtea neamuri în trecut şi aşa ne uom stinge

şi noi, m ai.de ureme sau mai târziu.

Este un oareşeare adeuăr în asemănarea aeeasta

între uiaja unui om şi a unei naţiuni, căci, de fapt, un

popor poate dispare, ea şi un indiuid (ins), fie prin

o nenorocire (răsboiu, catastrofă), fie prin boli, fie eă,

încrezut în puterea tinerelei sale, îşi uită de îndatoririle

ireşti, de credinţa strămoşească şt nu are alt gând,

decât de a câştiga, a cheltui aueri, a trăi plăcut în

petreceri istouitoare. Atunci îşi pierde ulaga, îşi batjo-

2oreşte uigoarea, deuine pradă uşoară a plăgilor so

ciale şi, în fine, a altor popoare, mai sănătoase. Au

ost şi popoare, cari au dus o uiajă chinuită, ehiuer»

lisindu-şi eu minte puterile date de Dzeu, ajungând

a adâncă bătrânele şi stingându-se încet, ea un moşneag,

căruia i s’a gătat zilele.

Dar trebuie să spun îndată, eă asemănarea nu

se potriueşte totdeauna, fiindcă, spre pildă, chinezii

ji-au ajuns starea de înflorire înainte eu multe mii de

ini şi trăiesc de atunei în aceeaş stare, fă iă semne

le slăbire ori de îmbătrânire. Uiaja unui popor deci nu

rebuie să«şi aibă granije hotărîfe, ea Ia omu singuratec.

Cu toate acestea putem trage înuăjătura, eă şi în

)ia(a unui popor se răzbună uşurinţa, lipsa de ere«

linjă şl de răspundere. Un popor numai atunci poale

răi îndelungat, în plină uigoare, când se simte legat

;t îndrumai de faptele, glia, credinja şi însuşirile stră

172

moşeşti,'pe-cari trebuie să te păstreze eu dragoste

şi sjinjenie, eând preţuieşte mai scump uigoarea fi

rească decât aurul şi plăcerile trecătoare şi eând,

îndeosebi, în toate faptele sale se lasă îndrumat de

binele urmaşilor săi. Rădăcini puternice în trecut, în

drumătoare pentru o uiajă chibzuită, firească, şi ehi-

uernisire cuminte a uigoarei trupeşti şi sufleteşti, ea

gândul la cei ce uor urma, sunt ehiezăşia cea mai

sigură pentru uu uiitor bun.

Popoare, cari nu fin seamă de aceste înuătături.

eari trăiesc numai pentru ziua de azi şi nu se gândesc

la trecut şi uiitor, astăzi oricât de bogate şi înuăjate

popoare ar fi, oricât de puternice ar părea, ele sunt

merite să dispară. Semnele deeăderei, reducerea na

şterilor, destrăbălarea morauurilor, slăbirea uiejii fa

miliare, goana după bunuri şi plăceri uremelnice,

batjocorirea eredinjei şi a sănătăţii, aceste semne

triste nu întârzie a se arăta, şi, daeă nu se deşteaptă

neamul ameninjat şi nu-şi culege şt uneşte toate pu

terile pentru o însănătoşire grabnică, drumul sorjii

sale ua merge pieziş, în jos, spre întuneree şi pieire,

Ş i alte neamuri, mai pufin înuăfate şi bogate, dar mai

uiguroase, îi uor lua uşor locul.

Priuind soartea popoarelor, mai putem trage însă

şi o altă înuătătură. O najiune este eu atât m ai ui-

guroasă şi mai bine asigurată pentru uiitor, eu eât

pătura sa ţărănească este mal puternică şi legătura

eu natura hrănitoare mai Intimă, mai strânsă. Desră-

dăeinarea jărănimei prin o industrializare rău pricepută,

slăbirea uigoarei ei trupeşti prin plăgi, ea alcoolismul,

sifilisul, tuberculoza, îmbolnăuirea sufletului el prin

173

gânduri şi dorin(e urâte, neeinslite, suni răni mai pri

mejdioase în trupul neamului, decât oriee pierderi de

aueri ori de sânge, oricât ar fi de grozaue.

Neamul nostru are o pătură Jărăneaseă puternică

şi adâncă, înrădăcinată în trecut şi în natură. Dar mult

a suferit, mult a sângerat această ţărănime şi prea

pulin[şi-au bătut capul conducătorii eu uigoare a acestei

comori de puteri, pe care o considerau drept nese

cată. S lăbirea ei trupească şi sufleteseă a început,

d a r nu prea uedem, că cineua o ia în serios. în fa

m ilie, comună. Stat lupta se duce nu pentru un uiitor

m ai bun, ei pentruea ziua de azi să fie trăită mai bine,

câştigând aueri, pe drept ori pe nedrept, şi lăsând

în grija sorjii ee ua fi mâine. Puterea, care zace în

ţărănimea noastră este primejduită de firea bolnauă a spetelă/ii de azi, aceeaş aproape Sn toata lumea, şi

d a că nu urem să ne pierdem izuorul de energii, sin

gurul izuor de uiajă pentru najiunea noasfră, atunci

d in ureme să ne dăm seamă de primejdia, care ne

amenin{ă şi să ne îndreptăm. Ne reuşeşte aceasta,

atunci uiitorut neamului este asigurat.

Este deci limpede, eă trebuie să ne gândim la

uiitorul neamului, trebuie să ascultăm de înuă(ăfurile

minunate ale trecutului, să ne îndreptăm ochii spre

soartea urmaşilor şt trecutul şi uiitorul să se îndrume

spre binele na|iunii toate gândurile şl faptele, ţoală uiaJa noastră.

într'aeolo îşi îndreaptă grija „Astra“ noastră ueehe.

f l o ajuta, a lupta în şirele ei înseamnă a grăbi ou o

e lipă, eu o zl mai iufe însănătoşirea neamului primejduit ! . . .

Datoria mamelor faţă de neam.La români se nase mulji eopii. Poporul rom ân e

foarte rodnic şi din punctul acesta de uedere stă în

fruntea celor mai multe popoare, dar, din nenorocire,

cei mai mulfi eopii mor în primul an sau în cei dintâi

ani ai uiefii lor, astfel că eu toată rodnicia lui atât de

renumită, poporul nostru nu creşte aşa de repede

cum ar trebui să crească. Cauza morfii acestor eopii

este sau lipsa de îngrijire sau nepriceperea mamelor

de a-şi creşte copiii. Mulţi eopii mor înainte de a se

naşte, din cauza boalelor părinjilor, cum e sifilisul şi

alcoolismul. Alji copii se nase morji din cauză că

mamele însărcinate nu se îngrijesc destul de bine şi

muncesc toată ziua, lucruri grele, până în ajunul fa

cerii. E lucru la mintea omului, că dintr’o m am ă să '

nătoasă, bine hrănită şt odihnită, se ua naşte aproape

totdeauna un copil sănătos, câtă ureme o m am ă slă

bită, bolnăuteioasă şi istouită de muncă ua da naştere

unui copil plăpând, care nu ua putea să trăiască multă

ureme, ori dacă ua rămâne în uiafă nu ua fi in stare

să lupte eu destul spor eu greutăjile uiefii. Ştiinfa,

care ne înuajă cum să ne îngrijim copiii se numeşte

puericultura, dela euuântul latinesc puer, care pe la

tineşte însemnează edpil. Puericultura priueşte mai

mult copilul, după ce şi-a făcut aparifia pe lume, dar

grija noastră fafă de el trebuie să înceapă încă de

când se află în trupul mamei sale, ferindu-1 de orice

boale, cart ar putea tulbura buna lui desuoltare, cum

ar fi boalele părinjilor (alcoolismul, sifilisul, tubercu

loza) sau oboseala prea marc a mamei în decursul

174

175

sareinei. Cu aceasta se ocupă ştiinţa numită eugenie.

Eugenia se sfrădueşte să sădească în uiltorit noştri

copii eaiilăji cât mai bune, cari desuoltate pe măsură

ce creşte copilul să fie mai târziu spre folosul lui şi

al neamului.

Copiii odată născuji, muljt şi buni, trebuie urmă

riţi în toate epocile uiejii lor şi îndrumaft cât se poate

mai bine, pentruea să nu apuce pe căi greşite, chel-

tuindu-şi puterea fără folos pentru familie şi pentru

neam. Urmărirea aceasta o face igiena nafiunii. Ba

nu se străduieşte să asigure numai uiitorul nafiunii

prin oameni eu însuşiri eât mai bune, ei caută ca

aceşti fii ai neamului să fie cât mai mul{i la număr,

iar însuşirile lor bune înăscute să fie mărite şi folo

site în tofi paşii uiejii, eu deplină pricepere.

In popor există o mulţime de credinje greşite,

cari trec din gură în gură şi din generaţie în gene-

rajie şi priuesc toate ramurile lucrărilor omeneşti,

dec i şi partea, care interesează îngrijirea boalelor şi

păstrarea sănătăţii, la tineri şi bătrâni. La ţară oa

menii mai fără carte ascultă de multe ori mal bu

curos de sfaturile isuorîte din superstiţia băbească,

în Ioc să asculte de sfaturile oamenilor prieepu|i.

cari cunosc boalele şl lecuirea lor după înuătătură

îndelungată, din cărţi şl din spitale.

Aşa e şi eu îngrijirea copiilor nou născu]!.

Nici o fiin(ă pe lume nu e mai p lăpândă decât

copilul când se naşte. Pulul de găină îndată ce iese

din găoace se ridică în picioare şi aleargă după

maieă-sa, ciripind; mânzul şt uitelul sburdă şl aleargă

de par’că tot în picioare au fost de când lumea, căjeil

ac ochi după eâleua zile şl cresc aşa de repede,

de nici nu-t mal cunoşti după eâteua săptămâni. Numai

copilul e neajutorat şi aşa de plăpând, că fără îngri

jire moare în eâteua zile. Aşa a întocmit natura lu

crurile, că o fiinţă eu eât e mai inteligentă şi eu cât

trăieşte mai mult, eu atât are neuoie de mal multă

îngrijire, până să ajungă mare.

Am putea să ne punem de multe ori întrebarea

daeă mamele îngrijesc întotdeauna de copiii lor cel

pujin tot aşa de bine, ea de alte fiinţe neomeneşti

din jurul casei. Din păcate unele femei ştiu să îngri

jească mai bine de un animal domestic, decât de

propria fiinjă, căreia t-a dat utafă. B trist dar aşa e.

In poporul nostru ar trebui să fie mai puternle, des-

uoltată conştiinţa însemnătăţii pentru neam a fiecărui

ulăstar tânăr. Mamele ar trebui să-şl dea seama, că

copilul mie şl, neîndemănatee de aeuma, când ua

creşte mare poate să deuină un om înţelept şi folo

sitor neamului. Mamele de azi şi cele de mâine să

nu uite, că din populaţia dela Jară se recrutează o

bună parte din conducătorii poporulni. Populaţia ru

rală, daeă se păstrează curată şl sănătoasă, poate

da locuitorilor dela oraş multe forje puternice pentru

lupta neîncetată a progresului. Forjele creatoare ale

păturii ţărăneşti, luminate de conducerea eiuilizată a

îndrumătorilor dela oraşe, pot fi hotărîtoare în isbânda

unui neam. De aceea mamele sunt datoare să-şi în

grijească eu tragere de Inimă copiii, cărora le-a dat

uiaţă. Copiii sănătoşi sunt cea mal mare bucurie la

casa omului şl cea mal bună garanţie de uiitorul

neamului, lngrijiti-uă copii ea lumina ochilor uoşlrll

Dr. AUREL VOINA.

Binefăcătorii Nicolae si Cornelia t a .iTot mai frăiese oameni, cari se gândesc la fre-

buinjele sufleteşti ale neamului 1 Nu sunt numai ghe

şeftari şi taie-frunze-la-eâni pe lume! Le mai spune

eonştiinfa respieat unora: ai datorinfe de dus în în

deplinire fafă de semenii tăi!

Altfel ar fi de luat lumea 'n eap!

lată o păreehe de oameni, eare şi-a luat la inimă

chemarea aceasta a eonştiinfii şî eare şi-a spus: din

sdroaba manilor noastre să se bucure sute şi sute de

tineri români, harnici, deştepţi, bucuria uiitorimei.

In toamna anului 1912 a fost chemat membrul no

stru în comitetul central, dl Dr. Valeriu Moldouan, Ia

căpătâiul proprietarului Nicolae Roman, în Poiana de

Arieş. Nic. Rusu zăcea pe patul de moarte şi, în fafa

martorilor, fruntaşi ai comunei, a lăsat un testament,

eare-i ueşnieeşte numele între cei ce s'au gândit la

uiitorul cultural al neamului.

A lăsat Nic. Rusu şi rudeniilor, dar a lăsat şi bi

sericii sale şi Sindicatului ziariştilor români din Ar

deal (gândindu-se la slujitorii eu cădelniţa şi cei eu

peana!). A lăsat apoi o fundajiunc cu numele „Ni

co lae şi Cornelia Rusu“, din care să capele burse

(ajutoare) eleuli şi studenfil săraci, cari uor înuăfa la

orice şcoală din Ardeal (şi cel de!a şcoalele de me

serii).

Ş i a închis ochii omul do Inimă şl a rămas ne-

uasta sa, nepoata prefectului din Câmpie. Nicolae

Vlădufiu, să poarte gospodăria şl să ehiiienilseaseă

177

13

178

Binejăeălorti Nicolae şi Cornelia Rusu.

„Biblioteca poporală“ a „Astrei“.

Frate ţăran 1\

Urei să celeşti eărjulii întremătoare de sujlet —

nu-i aşa? Vrei să te lupji eu ispitele bejiei şi ale lene-

uiei, luând o carte bună în mână şi dând nufremânt

creierului, după cum dai nutremânt stomaliului?

la atunci cărţuliile tipărite de ueehea şi uestita

societate românească culturală: „Astra“ din Sibiiu, şi

n’are să-Ji pară rău. Mult bine a răspândit societatea

aceasta prin casele românaşilorl Peste un milion şi

jumătate de eărji a trimis în mijlocul ţăranilor, ea să-i

ridice sufleteşte.

lată, chiar numai „Biblioteca poporală“, din care

face parte şi Calendarul de fată, câte bueăji frumoase

a tipărit, de să fot ceteşti şi să nu Iaşi cartea din

m ână 1

S ă luăm pe rând numerele „Bibliotecii“, de când

a apărut Calendarul pe 1926: In No. 131 ne uorbeşte

dl profesor din Blaj Ion Pop-Câmpeanu despre „Duş

manii omului“, arătându-ne pe urăşmaşii sănătăjii şl

ai auerii. Fiecare ţăran eu scaun la cap trebuie să-şi

cunoască duşmanii, ea să se ştie apăra. — tn Nr. 132

poate găsi ţăranul român, pe lângă o biografie, o

descriere a uiejii. a fostului preşedinte al „Astrei“,

Andrciu Uârsconu, o sumedenie de „Snoave, chiuituri şi pouestiri“, adunate de meşterul „Sandu Pungă Goală,

dascăl şi fecior dc popă“, cum iscălea câteodată,

posnaş, conducătorul nostru, fliel găseşte cetitorul pe

180

181

[iganul mucalit, eare eăula „balmoşul“ într’un părău

şi eare eu „talmoş-balmoş“ şi-a snopit neuasta, po-

runeindu-i să i-1 faeă; aiei pe femeia, eare uorbea

anapoda, eu „Tiu, tiu, tiu" ; aiei pe „muierea eu hainele

de mătase“, eare a fost dată pe uşe afară de boier,

fiindcă l-ar fi uăzut, când „au uenit turcii“, eând „au

plouat eourigi“, eând l-au purtaţ prin târg, eu un

eârnaţ legat de nas (şodenii, spuse de bărbatul ei).

Ghiuiturile sunt alese pe sprânceană I — în Nr. 133 a de

scris minunat dl profesor dela uniuersitatea din Gluj

Qh. Vâlsan „Pouestea vieţii Iui Vasile Aleesandri“, a

marelui nostru poet naţional. Sunt în „Pouestea“

aceasta şi părţi alese din autorul român, îneât după

ee ai lăsat cartea din mână, nu te dai împăcat până

ce n’ai eetit şi alte poezii şi lucrări de ale lui Ale

esandri. — Numerele 134 şi 137 conţin pouestiri isto

rice din uiaţa sbueiumată a poporului românesc:

„Moartea lui Asari“, „Amor şi răsbunare“ (eu Ţepeş

□odă — eare trăgea în Japăl). „0 tragedie din zile

bătrâne“, de pe uremea Mouileşlilor, în Moldoua. Po-

uestirile sunt scrise eu multă destoinicie de loan Al.

Lapedatu, fostul profesor la gimnaziul din Braşou, —

Vine apoi (Nr. 135) o cărţulie eu fel de fel de sfaturi

bune şi eu pouestiri frumoase, pentruea să fie eetile

la şezătorile noastre. Pe lângă astea se mai adaogă

şi eâteua note muzicale, de compozitorul nostru N.

Oaneea, ea să le cânte copiii sau tinerii. — Nr. 137 cu

prinde neştc amintiri scrise de însuş Mihai Viteazul

'Luptele lui Mi Îmi Viteazul, pnncatilc ele el însuş). Jedem pe marele noeuod cum se «buciumă şi cuim

2nulă să o scoală mal bine la eăpălâi. Documentul

102

acesta preţios a fost descoperit de curând, de un

prieten al românilor în biblioteca statului italian din

Florenţa şi ne lasă să priuim ea printr’o fereastră

deschisă în inima lui Mihai. — ISlr. 130 eonfine alt.ma-

terial preţios pentru şezătorile noastre: „De cetit şi

răsgândit“. (Sfaturi despre ce înseamnă a fi român

— de prof. Vălsan — „trei soiuri de muieri“ — de dl

T. V. Păcătianu — despre pământul, „maiea noastră“

de dl T. Neş — sfaturi gospodăreşti — de marele

meşter D. Comşa, poueslea „Sorii Servaţia“ dela

Strahou (Praga) de Horia Petra-Petrescu şi multe altele.

Până la Crăciun e să apară o piesă teatrală,

pentru copilaşii noştri, eu Moş Crăciun şi eu un biet

orfan de tată şi de mamă, care e rebegit de frig, eu

buniea lui şi de care se îngrijesc tofi eonşeolarii,

arătându-t eă sunt copii de inimă.

Multe alte şi alte lucrări minunate e uorba să se

tipărească în „Biblioteca poporală“. B uorba să se

răspândească în eereuri cât mai largi, ea să fie în

drăgită de jăranul român.

flseultafi şi uă erueifi: fiecare număr din cele în

şirate mai sus nu costă mai mult de 5 Lei! în abo

nament, dacă eşti membru al „Astrei“, eapefi pentru

50 de Lei pe an zece numere şi Calendarul „Astrei“.

flbonati-uă cu toţiiI B spre binele tuturora!

Răspândiţi între oamenii do carte şi rcuistn „T/an* silimnia“, organul „Astrei“, la enre colaborează 10(1 scriitorii mai de samă din Ardeal, apoi cărţile scoase de seefia medicală a „Astrei“, împotriua boalelor (oftică, bnale lumeşti, ete.).

183

Pentru dinţi.1. Dinjii sunt auere scumpă, grljeşte de ei.

2. înconjură oamenii, cari nu-şi îngrijesc dinjii.

3. Dinjii răi sunt un pericol pentru sănătate şi

frumuseţe.

4. Curăjă dinjii după fiecare mâncare, chiar şi

seara, înainte de culcare.5. Lasă tot la şase săptămâni să-ţi cerceteze

dinjii un pricepător.6. M ănâncă încet şi dum ică bine fiecare bueătură.

7. Lasă să-Ji plombeze dinjii, înainte de a simji

durere.

8. Nu suferi rădăcini bolnaue în gură.

9. S ă nu Ji să pună dinji artificiali pe rădăcini

neplombate.

10. Lipsa dinjilor schimonoseşte faja.

11. Dintele propriu, cârpit, este mai bun ea unul

artificial.12. A nu griji de dinjii copiilor este o pagubă

pentru maja.13. îngrijirea dinjilor la copii începe îndată ee Ie

răsar dinjii.14. Dinii de lapte, sănătoşi, sunt eondijie pentru

dinji trainici.15. Dinjii de lapte tot aşa trebuiesc umpluli. en şi

eeice rămân, pentrucă schimbarea dinjilor Jinc dela

5 la 14 snu cu dinlele înţelepciunii, până la 25 nni.

184

Glume.Pe o casă s'a găsit înfr'un sal următorul „fruntar“,

eare ar putea fi folosit şi de alji făran i:

A mea e easa şi — tot — a mea nu-il 0ă-i a urmaşului nu pot să o spui,Căci altul soseşte, o ia după el Şi-l saltă din casă, aşa, frumuşel.. .Pe-al patrulea, iarăş, o să-l scoată afar'; Atunci, spuneji, easa a cui este d a r ? . . .

(Imitaţie.)v * * * .

Mare meşter! Unul, care era foarte, foarte gingaş, n'are ee luera şi-l apucă durerea de măsele. Hai la doftorul măselelor, la dentist. Acesta îl aşează frumuşel pe scaunul durerilor şi, când îi meştereşte 'n gură, îi seapă cleştele pe de lături. — „Uezi“, zice doftorul, „aşa au tras oamenii măselele acum o sută de an ii“ Mai ciocăneşte, mai prinde, mai trage şi rupe m ăseaua în două. — „Hei“, oftează doftorul, „uezi, dragul meu, aşa ar trage măseaua concurentul meu, ueeinul“. Pacientul să moară şi alta n u ! . . . Mai pune, a treia oară, doftorul cleştele şi scoate măseaua întreagă. „H! uezi a şa l Brauol Vezi, aşa scot eu măselele!".

Urarea Calendarului „Aslrei“.

Tot noroc şi sănătate I Zile dalbe, ’mpistritate lei-eolea eu nunti, botez, lală ee uă mai urezi Bucurii — tot eu toptanu’l Gumpăra(l-mă la anu’I

185

A u iI trâm biţa s u n â n d . . .*)

Dtp VI—IX d l .D olfia | l c in !« « fo m ln o tl r* I* 1" * popftríl«*, «üb tipar.

Cuprinsul Calendarului:Pag.

Bassarabescu 1. A. Pescarul fără suflet, schijă . 1

Qhibu Dp. On. A murit Vasile Stroescu (eu fotogr) 5

Emilia D p. I. Raiiu (eu f o t o g r . ) ............................... 9

Agârbiceanu l. Credinţa în bine (pouestlre) . . . 14

D. Comşa a împlinit 80 de a n i ............................... 19

Dascălul Petrea. Strămoşii mei (poezie) . . . . . 22

Palatul cultupal din T.-Seuepin (eu 2 fotogr.) . . 23

Băilă l. Din B a s a r a b ia ............................................... 28

Dobpoşinsehi Elena. Poezie . . . ........................ 31

Baladă din Basarabia .................................................. 32 .

Fleupy Ipina. Hai să râdem ! (poezie) .................... 33

Dobpoşinsehi Elena. Pe malul unui r â u ................ 35

Haţiegan D p. 1. Ce este secţia medicală şi bio-

politică a „flstrei“ .................................................. 36

Preda Dp. Gh. Efectele binefăcătoare ale razelorde s o a r e ..................................................................... 33

Vâlsan Qh. Pământul ţării n o a s t r e ....................... 44

Oprean Sabin, k a izuoarele Mureşului şi Oltului

(eu 2 fo togr.)............... .............................................. 2(7

Vintilă D p. Feriţi-uă de boalele lipicioase . . . . 53

Şulufiu Flauiu. Viitorul industriei noastre . . . . 57

Todica Q. Din tainele f i r i i ...................................... 03

Zamjireseu l. Ce ne trebuie (eonferenţă) . . . . 65

Hossu Alex. Petrolul (eu 1 fo to g r .) ....................... 90

Wollierl. Pouestea milionarului, care a furat soarele 105 Uoiseseu N. Drumuri ueehl şl noui . . . . . . . 120

Dragomir N. Nedeea dtn Poiana Muierii . . . . 127

Dascălul Petrea. In beţie (poue stire )................... 135

187

Viciu Alcxiu. Numele româneşti ale uitelor şi celor

lalte animale dom estice.......................................... 140

Dopp Izid. Serbarea pomilor şi a pasărilor (eon-

ferenjă).............................................. .......................... 146

P. I. Nobilitarea pom ilor ...........................................159

Dascălul Petrea. Cad stâlpii, unul după altul( po-

uestire )............... .........................................................165

Moldouan Dr. I. Uiitorul poporului nostru . . . . 170

Voina Dr. Aurel. Datoria mamelor noastre . . . 174

Binefăcătorii Nic. şi Cornelia Rusu (eu 1 fotogr.) 177

Qândeşte-te pujinl ( u e r s u r i ) ...................................179

„Biblioteca poporală“ a „Astrei“ ...........................180

Pentru dinji (sfaturi) ..................................................183

G lu m e .................................................. .......................... 184

Urarea calendarului „Astrei“ .................................. 184

Ilustraţii (afară de cele înşirate):

Sarcofagul (cosciugul) eu moaştele Sf. loan eel nou

(B u e o u in a ) .................................................................105

Biserica Sf. Dimitrie din Suceava, zidită de Petru

Rareş (1 5 3 5 ) .............................................................HO

Pielrile D o a m n e i ......................................................... 118

Tihăraia (Rarăul), Câmpulung (Bueouina) . . . . 121

R a r ă u l .............................................................................120

Român mergând la înmormântare (sec. XUU) . . 130

Copii români, ieşind dela şcoală (de Raffct) . . . 143

Un cocoş, dc un pictor dela Nicula.......................145

Copii cu steaua (de D oussau lt)...............................157

Note muzicale:llrcdicamu Tih.: Auzi trâmblja sunând (snpl.) . 105

g l i i i i l i i i i l i i i i i i i i i i l l i i i i l i i i i i l i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i n i i n i i i i h i n i i i i i i n i n i i i i i i i i i i i i i i i i i h i i i i i i n i , { i d i i i ţ ^

! „ASOGIAŢIUNEA pentru literatura | | română şi cultura poporului român“ , j

f întemeiată la 1861. |j||l'"l|||lH I||||llll||||l.tll|||......| | l l l i l | | | l l " l | | | | l l l | | | | | l l l | | | | | | „| | | | | l „ l | | | | , „ l | | | | „ „ | | | | „ l l | | | |l> „ | | | | ,| l l | | | | „ „ | |

| PREŞEDINTE DE ONOARE: |

| M. S. Regele FERD1HAND 1. |§ Prezident aetiu: §

f Vasilie Goldiş. |J Viee-prezident 1.: Viee-prezident II.: §=

| Dp. Oet. Russu. Dp. Gh. Preda. |

j j Comitetul central al „Asoeiajiunii“ numără 50 de “ = fruntaşi din toate păturile soeietăfii româneşti. jf

| |iiNiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiii!iiiiiniiiiiiniiiiiiiiiniiii!ii!]iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniii| I

| | W 1 E de datopia fiecărui hun I | § | Român să sppijineaseă „Aso- I | | I eiajiunea“ abonând publicaţiile I | | j ei şi inscpiindu~se de membru. I II Illllllllllllllllllllllllllllllllllllll!llllllllllllll!ll!l||||||||||||||!l||||||||||||||||||lllll|||lllll §

g Taxele de membru sunt următoarele: h

= Membru fondator al Casei Nafionale, fş odată pentru totdeauna................... Cei 5000— 1s Membru fondator al „Asoelafiunei“, == odată pentru totdeauna................... ..... 1000— I= Membru pe uiafă al „Asoeiafiunei“, Eg odată pentru totdeauna................... ..... 500' — j»| Membru aetiual „Asoeiafiunei“,anual „ 50— I| Membru ajut. al „Asoeiafiunei“, anual „ 10 — |

R î l l l i i ' i i i i i i iŢ T n i i i iM l l i i ' i ' i i t i i i i i i i i j i i i i i i i i i i i i im i i i i iE t i i r i i i i i i n iu i i i i i i i ' i ' u i i in n i ' in K in ' i 'n i in iu l iH i l^

jJÎ3~GG-G£3£3£3“Q-EiE3-GO"E3-€3~E3€3-Og

| Vizitaţi Mapele Magazin jj-

LUCA P. NICULESCUSUCURSALA - SIBIU jjj S trad a Regina M aria [J]

Nr. 7. O

•o-Bine asortat în tot ce priueşte branşa Qmanufacturii, modei, galanteriei, pre- [J]cum Pânzeturi duble şi simple, Giol- 5giuri, Barchete, Picheturi, Flaneluri, *Catifele pentru rochii şi pălării în -,toate culorile şi tot felul de mătăsuri. ^

Asortiment permanent de stofe en~ [JJ

3 gleze pentru bărbaţi şl dame mai 0 5 ieftine ea ort unde. 0

j| 11 Încercaţi şi uă ueţi eonuînge 11

u »

Asiguraţi-vă viata si avutulv j « 9

Prima Ardeleona, Societate\m„Mm m n id e Mpaie

singura intreprinderenaţională

de asigurări în organizaţia

soeial-eeonomieă ee o aueau

sub regimul politie freeut ro

mânii din Transiluania, astăzi

eea dintâi întreprindere de

asigurări din această parte

de ţară şi una din eele mai

la

de seamă din România în-

-;- tregită. -:-

Preşedintele Consiliului de administraţie:

V a s ile G o ld iş şi ndminislralor-delegnt:

I. I. L a p e d a tu .

P r im a f a b r i c ă r o m â n ă de m o b i l e ş i b i n a l e

BA C IU & C-"1SIBIU, S trada Şaguna Nr. 14.

i ra

Execută tot soiul de mobile masiue şi uăpsite dela cele mai fine până la cele mai ieftine. Aranjamente complecte de biblioteci, muzee, prăuălii,bănci pentruşeoală foarte trainice,straneşifrun- tarepentrubiserici, precum

uşi şifereşti pentruedijicări bătând orice concurenţă.

D

nt la

! ! Deosebite scaune de bucătărie, patent propr.u !

Tipografia şi Compactoria

„Daeia Traianâ“Telefon 168 :: Piaţa Unirii 9. " Telefon 168

EXECUTA eu gust şi eu preturi eonuenabile

toate lucrările de tipografie şi eompaetorie

ea: Acţiuni, Registre, Eibele de depuneri.

Broşuri, Reuiste, Ziare, Biblioteci şcolare,

Harţe, Caiete de scris şi de desemn etc.

□ □□

LIVREAZA euprejurile cele mai eonuenabile:

toate requisitele de scris, ea Creioane, Peniţe,

Cerneluri, Sugatiue, Gome, Cretă, Călimare,

Cărţi şcolare şi Cărţi pentru biblioteci şco

lare în prejuri originale. Imprimate şcolare.

□ □□

EDITEAZĂ Calendarul „D A C IA TRA1ANĂ“

şi anume: Calendar lunar, pentru prenotări

şi de părete, cari fiind bine îngrijite sunt eele

mai bune şi răspândite calendare româneşti.

Apar Ia 15 Octomuric în fiecare an. -:- -:-

La com ande mai m ari ra b a t!!

193

Toate drepturile rezervate.

Târgurile anuale din Transilvaniaîntocmite după datele adunate dela comunele respective.

_ Z ile le s u n t p u s e d u p ă c a le n d a r u l n o u . -

Rugăm P * » M ”«m u ica otice echimUri A I IM» >" P'1™**

v. = târg de vite.

m, = târg de marfă.

Abrud v. 27 Februarie, 1 Maiu, 25 Şept.,18 Dec.

28 Februarie , 2 Maiu, 26 Sept ^ D°c- 4

A g â rb ic iu ( lân g ă Copşa-mică . *. • f ' » 8 Maf ' e '51

“ . “a S S “ t omvrie,

I£ “ 'Aprilie, 4 ,„11* » <**.. 2, De,

Aita-Milre i>. 15 Februarie, 26 Maiu, 28 Dec.. - « . 16

Februarie, 27 Maiu, 29 Decemvrie.

Aiud r. 22-24 Ianuarie, 5-7 Maiu, 16-18 Augus

13-15 Oct. — m. 25 Ian., 8 Maiu, 19 Aug., 16 Oct.

Alâraor v. 4 Martie, 3 Sept. - w. 5 Martie, 4 Sept.

Alba-Iulia ». 9 - H Aprilie, 23-25 Iulie, 27 29 Sept.,

14—16 Dec. — m. 12 Aprilie, 26 Iulie, 30 Septerav.,

17 Decemvrie. t •„Alina (Tarnava-mică), #. 20 Ianuarie, 18 Aprilie, 21 Iunie,

22 Noemvrie, - « . 23 lan.,. 21 Aprilie, 25 lume,

25 Noemvrie.13

194

Almaşnl-iuare m. 6 Febr., 2 Iulie, 25 Octomvrie.

Alţina v. 18—19 Febr. 29-30 Aug. m. 20 Febr. 31 Aug.

Amnaş v. 10 Februarie, 5 Iulie. — m. 11 Februarie,

6 Iulie.

Apoldul-mare v. 17— 18 Martie, 17—18 Nov., — m. 19

Martie, 19 Noemvrie.

Apoldul-mic v. 2 Ianuarie( 10 August, — m. 3 Ianuarie,

11 August.Arad v, 1—2 Aprilie, 1—2 Iulie, 4—5 Noemvrie. — m,

1—5 Aprilie, 1—5 Iulie, 4—8 Noemvrie.

Arcliita oi 19—20 Aprilie, 11—12 Oct. — v. 21 Aprilie,

13—14 Oct. — m. 24 Aprilie, 16 Octomvrie.

Arcliiud m. 24 Aprilie, 16 Octomvrie.

Ardiliat v. 1 Ian., 20 Aprilie, , 31 Iulie, 19 Sept., — m.

2 Ianuarie, 21 Aprilie, 1 August, 20 Septemvrie.

Armeni m. 5 Februarie, 25 Iulie.

Arpaşul-de-jos v. 4—5 Iulie, 9—10 Oct. — m, 6 Iulie,

11 Octomvrie.

Asnagiul-de-sus v. 20 Ian., 20 Mart., 4 Iulie, 24 Sept.

— m. 21—22 Ian. 21—22 Martie, 5—6 Iulie, 25—26

Septemvrie.

Aţei v. 11—12 Febr., 21—22 Apr., 8—9 Aug., 3—4 Dec.

— m. 14 Febr., 24 Aprilie, 11 August, 6 Decemvrie.

Arrig- v. 19 Martie, I Iunie, 12 August, 1 Octomvrie.

— m. 2 Iunie, 13 August, 2 Octomvrie.

Bacău 29 Iulie, 29 August

Bagliin m. 17 Iunie, 11 Noemvrie.

Bahnea v. 27 "ebruarie—1 Martie 5—7 Iunie, 27—29

Sept. — m. 2 Martie, 8 Iunie, 30 Septemvrie

Bala>de-Crlş v. şi m. 16 Martie, 15 Iunie, 21 Septemvrie

21 Decemvrie. ’

195

Baia-mare m. 17— 19 Ianuarie, 21—23 Martie, 20—22 Iunie,

22—24 August, 14—16 Noemvrie.

Bălăuşeri (Târnava-mică) ». 2 Martie, 8 Maiu, 17 Iulie,

12 Septemvrie, 19 Dec., — m. 3 Martie, 9 Maiu, 18

Iulie, 13 Septemvrie, 20 Decemvrie.

Bălcaciti. v. 15—17 Martie, 6—8 Nov. — m. 18 Martie,

9 Noemvrie.Iiiindul-de-Câmpie. ». 28—30 Aprilie, 28—30 Octomvrie.

— m. 1 Maiu, 31 Octomvrie.Baraolt v. 31 Ianuarie—2 Febr., 7—9 iunie, 18 20 Aug.,

9— u Noemvrie, — w. 3 Februarie, 10 Iunie, 21 Aug.,

12 Noemvrie.Bărcnt v. 19-20 Martie, 14— 15;Octomvrie — m. 21 Martie,

16 Octomvrie.!Bârlad 23 Aprilie, 20 Iulie, 30 August, 14 Septemvrie

8 Noemvrie.Bârghiş v. 9 Maiu, 10 Octomvrie. — m. 10 Maiu, 11 Oct.

Basna v. 29—31 Martie, 29—31 Iulie — m. 1 Apr., 1 Aug.

B&ţanil-mnri m, 21 Ianuarie, 13 Aprilie, 31 Iulie, 7 Oct.

Batoş t>. 25-26 Ian., 19-20 Maiu, 12-13 Noemvrie,

— m. 27 Ian., 21 Maiu, 14 Nov.

Beclcan v. 5 Aprilie, 12 Iunie, 4 Sept., 27 Noemvrie,

— m. 6 Aprilie, 13 Iunie, 5 Septemvrie, 28 Noemv,

Beiuş v. şi m. 3—4 Februarie, 21—22 Aprilie, 21—22 luliet

27—28 Octomvrie.

Bendorf «). 10—11 Februarie, 15—16 August, — m. 12

Februarie, 17 Aug.

Berchez m. 7 Ianuarie, 29 Aprilie, 17 Iunie, 21 Octomv.

Berchlcş m, 12 Iulie.

Blcaz (jud. Ciuc) t>. 21—23 Aprilie, 22—24 August.

m. 24 Apr., 25 Aug.

13*

106

Biertan v. 14— 15 Aprilie, 2—3 Septemv., 20 Dec. — m .

17 Aprilie, 5 Sept., 23 Decemvrie.

Bileag m. 22 Martie.

Bistriţa v. 6—8 Martie, 14—16 Maiu, 25—£0 August,

20—22 Nov., — m. 17 Maiu, 31 Aug., 23 Noemvrie.

Blaj v. 6—8 Aprilie, 30 Iunie,—1 Iulie, 3—5 Dec. — m

9 Aprilie, 2 Iulie, 6 Decemvrie.

Bogoz v. 28—30 Martie, m. 31 Martie.

Bocşa m 31 Martie,—3 Aprilie 12— 15 Maiu, 30 Iunie—

3 Iulie, 22—25 Septemvrie.

Bonţida v. 27 Martie, 29 Iunie, 20 Octomvrie, — m. 28!

Martie, 30 Iunie, 21 Octomvrie.

Borgoprnnd v. 11— 13 Aprilie, 27—29 Octomvrie — m.

14 Aprilie, 30 Oct.

Boian v. 10—12 Martie, 11—13 Iunie, 10—12 Sept., l t

—13 Dec., — m. 13 Martie, 14 Iunie, 13 Septemv.,

14 Dec.

Boroşnenl-mare v. şi m. 23—21 Febr., 18—19 Maiu, 24—

25 August, 9— 10 Noemvrie.

Borşa m. 24 Febr., 6 Maiu, 4 Oct.

Brad (jud. Hunedoara) v. şi m. 17 Martie, 16 Iunie, 1&

Sept., 15 Decemvrie.

Bran v. 7 Aug;, 5' Oct., — m. 8 Aug., 6 Octomvrie.

Braşov v. 6 Apr., 20—22 Iunie, 17— 19 Oct. — m. 20 Oct-

Brateln v. şi m. 10 Martie, 31 August, 28 Oct., 28 Dec.

Brcţcu v. 24 Ian., 6 Aug., 26 Sept., m. 25 Ian., 7 Aug.,26 Sept.

Brnin m. 1 Martie, 24 Octomvrie.

Buia v. 25-26 Martie, 25 -26 Octomv., — m 27 Martie,27 Octomvrie.

Budinl-de-Câmpie v. 12— 14 Iunie, — m. 15 Iunie, 11 Nov.

197

Bucium (jud. Făgăraş), v. şi m. 18 Martie, 2 Sept., 15 Dec

Bundorf v. 10— 11 Februarie, 15—16 August. m.

Februarie, 17 August.Buza v. 19 Ianuarie, 19 Aprilie, 27 Iulie, c •

20 Ianuarie, 20 Apr., 28 Iulie, 26 Oct.

Buzău 24 Iunie. „ i _

Cal v. 19-21 Ianuarie, 22-24 Maiu, 1-3 Oct., - m.

Ianuarie, 25 Maiu, 4 Octomvrie.Câlnic Gud. Sibiiu), *. 3 Iulie, 2 Dec. - « . 4 Iulie, 3

Decemvrie. . . . . « 0 7Câmpeni *. 12-14 Aprilie, 7-9 lume,19-21 Iulie & 2

Aug., 1-3 Noemvrie, - »• 13 Aprilie, 10 Iulie, 22

Iulie,’ 28 August, 4-5 Noemvne. ie

Carţfalău v. 6 Martie, 23 lume, 1& Oct., >

<.-ata2V U6DM aii! T s e p t . - « . 7 Maiu 16 Septemvrie.

<'ătina v. 1—2 Febr., — m. 3 Febr.

Cazon m. 1 Maiu, 2 Iulie, 27 Noemvne. ■Cârţa-săsoască 20 Martie, 20 Iulie, - «• 21 Martie,

21 Iulie.Cehul-Silvaniei v. 2 Martie, 8 Aprilie, 22 Iunie, 20 Iulie,

14 Sept., 19 Oct, 21 Dec., - m. 3 Martie, 7 Aprilie

23 Iunie, 2 i Iulie, 15 Sept, 20 Oct., 22 Decemvrie.

Cernat şi m. 3 Maiu, 20 Sept.

Ccrnatul-de-jos m. 2 Apr., 5 Iulie, 20 Decemvrie.

Cetatea-dc-baltă v. 25-27 Febr., 8-10 Aprilie, 10-12

Iunie, 18-20 Aug., 16-18 Dec., - *». 28 Febr., 11

Aprilie, 13 Iunie, 21 Aug., 19 Decemv. •

Chezdi-Oşorheiu ». 8—9 Ianuarie, 7-8 Maiu, 26-27 Uct.

, — m, 10 Ianuarie, 9 Maiu, 28 Octomvrie.

Chibed v. 14-15 Febr., 17-13 Maiu, 30 Nov., - 1 Dec.,

— m. 16 Febr., 19 Maiu, 2 Decemvrie.

198

Chiudnl-mic v. 19—21 Febr., 4—0 Nov. — m. 22 Febr.,

• 7 Noemvrie. •

Chirpăr v. 29 lan., 9 Aprilie. — m. 31 Ianuarie 11 Aprilie-

Clachi-Gârbău v. 28 Febr., 13 Iunie, 5 Sept., — m, 1 Martie,

14 Iunie, 6 Sept. -

Cincnl-raare v. 11—12 Martie, 17— 18 Iun., 30 Noemvrie—

1 Decemvrie. — m, 14 Martie, 20 Iun., 3-Octomvrie..

Cincnl-mic v. 25 Martie, 15 Iulie, 20 Oct., — m. 28 Mart.»16 Iulie, 21 Oct.

Ciocman m, 8 Ian., 2 Noemvrie.

Cisnâdie m. 30 Iunie şi 29 August.

Ciocliiş m. .6 Aprilie, 30 Octomvrie.

Cinc-Sâudominic v. 17— 18 Martie, 8—9 Octomv., — m.19 Martie, 10 Oct.

Clnc-Sângeorgiu v. 10 Aprilie 18 Dec., — m. 11 Aprilie,

19 Decemvrie.

Ciuc-Sânmărtin v. 1—2 Maiu, 7—8 Nov., — m. 3 Maiu,.9 Noemvrie.

Cluj v. 7—9 Ian., 9— 11 Martie, 10— 12 Iunie, 29—31 Aug.,

30 Oct.,—1 Nov. — oi 27—28 Aprilie. — m. 10 Ian.v

12 Martie, 13 Iunie. 1 Sept., 2 Nov.

Codlea v. 24 Aprilie, 29 Septemvrie. — m. 25 Aprilie^30 Septemvrie.

Cohalin v. 7—9 Ianuarie, 8—10 Aprilie, 22—24 Iulie,

_ 7-9 Oct., - m. 10 Ian., 11 Aprilie, 25 Iulie, 10 Oct.

Cojocna v. 18—19 Aprilie, 3—4 Nov., — m. 20 Apr., 5 Nov. Constanţa 15 August.

CopAcel (Făgăraş) v. şi m. 15-16 Febr., 27-28 Sept.

Copaluic-Milnăştur v. 31 Maiu, 6 Dec., — m. 1 Iunie,7 Decemvrie.

Copşa-mare v. 21-23 Aug., — m. 24 Augusi,

r» • - • 0 1 o/t a Yiriiîp __ vite cornute 25 27 Apr.,Copsa-mica oi 21—24 Aprilie, ™20-22 August, - * . 28 A p n lie 2 Ug 2’August

Cornăţel 31 Martie, 1 AuS - " P. o’ Tiilie 22-Corond 15-17 Ianuarie ^0-12 a i ^ ^

24 August, - m' 18J d% ' Ialie u Noemvrie.Covasna m. 17 Febr., 2 Maiu 2 j 25 Ian. 21 Aug.Cozmaş v. 23-24 Ian., l 9 - 2 0 Aag. ]Q Qct _

Crasna «. 17 Ianuarie, 1,1 Aprilie, i

m. 18 lan., 12 Apr., I2 lu lie ,^^ j DecemTrie.

Crihalma v. şi m. 25 Martie, > iaDuarie,- Criş «. 5 Ianuarie, 10 lume, 10 Oct.,

12 Iunie, 12 Oct. notnmvrie

Cri,p ,tao . . 24 F«br ,0 Sept.,

CMi r:% z %, w .. 9 4 F e b r ., 4 Maiu, 7 Iulie, 11 beptemv1 Martie - m ,2 4 F eb ,4 ( Sept.

Crit v. 22—24 Ian., 29-31 Aug.

Cuci m, 10 Aprilie, 25 Noemvrie.

Daia-sâseascii „. 4-5 Apr., 10-11 Oct., - t . 6-7 Apr,

12—13 Octomvrie.Dnlboşcţ m. 10 Martie, 23 Octomvrie.

Dane? «>. 2-4 Martie, 17-19 Iunie, 2-4 Oct,

Martie, 20 Iunie, 5 Octomvrie. _

Dârlos t>. 18-19 Martie, 19-20 lume, 8-9 Uct..

m. 20 Martie, 21 Iunie, 10 Oct. l)e.la ». 16-18 Ianuarie, 4-6 Aprilie, 18-20 beptemv.,

- m. 19 Ianuarie, 7 Aprilie, 21 Sept.

l)cj «. 1 Martie, 31 Maiu, 1G August, 13 Dec.,

2 Martie, 1 Iunie, 17 August, 14 Dec.

Deva v. 11-13 Ian., 10-12 Maiu, 31 Iu lie- 2 Augu ,

27 - 29 Oct., — m. 14 Ian., 13 Maiu, 3 Aug., -

200

Dezna m. 14 Martie, 9 Maiu, 5 Sept.

Dicio-Sânmărtin v. 26-28 Febr., 28-30 Aprilie, 21-23

Iulie, 12—14 Oct., — m. 1 Martie, 1 Maia, 24 Iulie,15 Oct.

Ditro m. 3 Febr., 1 Maiu, 17 Iulie, 25 Nov.

Dobra m. 6 Maiu, 23 Iunie, 21 Sept., 8 Noemvrie

Drag t>. 12-13 Aprilie, 4-5 Iulie, 16-17 Aug., 5-6

^ Noemvrie, — m. 14 Apr., 6 Iulie, 18 Aug., 7 Noemv. Drăgăşaqi 14 Septemvrie.

Drăguş m. 27—28 Februarie.

Draos ». 26-28 Febr., 29-31 Oct., - m. \ Martie, 1 Nov. Draşov m. \ 1 Septemvrie.

D rld lf (Făgăraş) t>. 27-28 Martie, 25-26 Sept., - m.29 Martie, 27 Sept.

Eted v. 1—2 Febr., 2—3 Aprilie, 11—12 Martie 27—28

Sept., — m. 3 Febr., 4 Aprilie, 13 Iunie, 29 Sept.

Făgăraş v. 15 Mart., 7—8 Iunie, 7—8 Sept., 4—5 Dec.,

— m. 17 Martie, 9—10 Iunie, 9—10 Sept., 6—7 Dec!

Făget v. şi m. 15 Ian., 9 Martie, 13 Aprilie, 29 Maiu,

8 Iulie, 24 August, 4 Nov., 15 Decemvrie.

Farcaşlacă v. 5-7 Maiu, 16—18 August, 9—11 Noemvrie,

— m. 8 Maiu, 19 August, 12 Noemvrie.

Feldloara (jud. Braşov), v. 25 Martie, 13 Dec. — m. 26Martie, 14 Dec.

Felmcr (Târnava-m.) v. 1 Aprilie, 1 Sept., - m. 2 Apr.,2 Septemvrie.

Fcrihaz (jud. Târn.-mâre). v. 21 Martie şi 20 Oct. — m.22 Martie şi 21 Oct.

Focşani 24 Iunie.

Frata m. 27 August, 19 Nov.

Frâna v. 10 Aprilie, 1 Oct. - m. 14 Aprilie, 2 Octomv.

201

Frumoasa v. 4—6 Ian., 11—13 Apr., 27 29 lun ’e, 6 8

Sep t, — m. 7 Ia n , 14 Aprilie, 30 Iunie, 9 Septemv.

Galaţi 2 Februarie, 21 MaTu, 6 August, 14 Octomvrie.

Gălgău m. 21-22 Apr., 8-9 Septemvrie.Gârbova v. 15-16 Maiu, 29-30 Oct. - m. 17 Maiu,

31 Octomvrie. _ ,«arcei (Sălagiu) m. 19 Martie, 24 Iunie, 21 Septemvrie,

25 Noemvrie.

Geaca m, 6 Iulie. __ „n nGeoagiul-de-jos v. 3-4 Maiu, 3-4 Sept., 28 •>

— m. 5 Maiu, 5 Sept., 30 Dec.Gherglieni ... 6-8 Aprilie, 12-14 Iunie 4-6 Septemvrie.

10—12 Dec., — m. 9 Aprilie, 15 Iunie, 7 Septemv.

13 Decemvrie. . _ . .. .Gherla t>. şi m. 3-5 Febr., 29 Apr.- l Maiu, 23-25 Iulie,

26—28 Oct.Ghiertenlş m. 4 Apr., 13 Iunie, 12 Septemvrie. ■

Ghlriş ». 31 Ian.,- 2 Februarie, 5-7 Iulie, 18-20 Oct.

— m. 3 Februarie, 8 Iulie, 21 Oct.

«ialacnta t-, 23-24 Ian., 10-11 Iunie, 23-24 Nov., -

m. 25 Ianuarie, 12 Iunie, 25 Noemvrie.

G ilău «• 19 Aprilie, 23 Iulie, 10 Dec, — m. 20 Aprilie,

24 Iulie, 11 Dec.

Grădişte m. 7 Maiu, 26 Octomvrie.

Gurgliiu «*. 12—15 Sept., — m. 5 Maiu, 16 Sept.

Gnruslftu v. 28 Ian., 2 Martie, 13 Maiu, 18 August, 20

Noemvrie, — m. 29 Ian., 3 Martie, 14 Maiu, 19 Aug.,

21 Noemvrie.Hnidiicut (Timiş) m. 16 Ian , 16 Maiu, 14 Sept.

H&lmaj Qud: Arad), v. şi m. 12 Martie, 16 Aprilie, 2 Iulie,

10 Sept., 10 Dec.

202

Hălineag v. 11 Aprilie, 15 Oct. — m. 12 Aprilie, 16 Oct.

Hără.şcrac (M. Turda) v. 9—11 Martie, 29 Iunie— 1 Iulie,

13—15 August, 16—18 Noemvrie, — » »12 Martie,

2 Iulie, 16 August, 19 Noemvrie.

Haşfalău. v. 27 Martie, 1 Dec. — m. 28 Martie, 2 Dec.

Hăsmaşul-Lăpuşului m. 25 Martie, 6 Dec.

Haţeg vt 30 Ian.,— 1 Febr., 12— 14 August, — oi 29 Iulie—

7 August, — m. 2 Februarie, 15 August.

Hendorf v. 14— 15 Apr., 14-15 Iulie, 8-9 Nov., — m.

16 Aprilie, 16 Iulie, 10 Noemvrie.

Hetur v. 30—31 Ian., 25—26 Iunie, 10— 11 Octomvrie,

— m. 1 Febr, 27 Iunie, 12 Octomvrie.

HIda v. 5 Aprilie, 25 Sept,, — m. 6 Apr., 26 Septemvrie.

Hodoş v. 25—27 Ian., 14—16 Apr., 18—20 Sept., — oi

11 — 13 Aprilie, — m. 28 Ian., 17 Aprilie, 21 Sept.

Hoghllag v. 1—2 Aprilie, 26-27-August, — m. 3 Apr.,

28 August.

Homorod v. 15—16 Martie, 29—30 Iunie, 15—16 Noemv.

— m. 17 Martie, 1 Iulie, 17 Noemvrie.

Huedin v. 24 Ian., 28 Februarie, 11 Aprilie, 30 Maiu,

25 Iulie, 20 Sept., 24 Nov., 19 Dec., — m. 25 Ian.,

1 Martie, 12 Aprilie, 31 Maiu, 26 Iulie, 21 Sept., 25

Noemvrie, 20 Decemvrie.

Hnndrnbecliiit v 5 Iulie, 12— 13 Noemv., -• m ..l Iulie,

14 Noemvrie.

Hunedoara v. 30 Mattie,— 1 Aprilie, 25—27 Maiu,'26—28

Iunie, 26-28 Aug., 11 — 13 Noemv., — oi 24—25 Iunie.

— m, 2 Apr., 28 Maiu, 29 Iunie, 29 Aug., 14 Nov.

Hnsusiiu (jud. Târnava-mică). v. 23—25 Febr., 20—22

Iunie, 23-25 Oct., - m. 26 Febr., 23 Iunie, 26 Oct-

203'

Iacobeni. *. 23-24 Apr., 26-27 Oct: - m. 25 Aprilie,:

28 Cctomvrie. ,lara-de-jos «>. 28—30 Aprilie, 30 Sept.—2 Oct.,

Mi!iii, 3 Oct.. n * oc IM a înIbasfalâu v. 24—26 Ian., 23-25 Martie, 24-2 ’

'2-4 Iulie 18-20 Sept., 17-19 Noemv, - »• 27 lan.,

26 Martie, 27 Maiu, 5 Iulie, 21 Sept, 20 '

Ibişilorful-sâsesc «. 11—12 Martie, 26

Ieciu (M.-Turda) m. 2 .Iulie,

Iernut v. 25-27 Martie, 29 Iunie,- 1 Iul , Moemvrie' 25-27 Dec, - 28 Martie, 2 Iulie, 4 Noemvnc,

28 Decemvrie. ' „ T.in ielgliiu v. 28 Maiu—2 Iunie, 20-25 Octomv.

Ileanda-mare r. 9 Febr., 1 Maiu, 15 Oct., - m. 10 Febr.,.

2 Maiu, 16 Oct. . ‘ „ „ .Ileni (Treiscaune) v. şi m. 10 Ianuarie, 1 . • • l ila r. şi m. 19 Ian , 6 Aprilie, 13 Iunie, 6 Iulie, 28 A g,

11 Octomvrie.

JibAu r. 13 Febr., 4 Maiu, 10 iunie., !0 Oct 17 Decemv

— m. 14 Febr., 6 Maiu, 11 Iunie, 11 Oct, 18 uec.

Jidvciu (Tâmava-m.) v. 15—17 Ian , 15—17 Maiu, 4—6

Septemvrie, 22—24 Noemvrie. — m. 18 Ian , 18 Maiu,.

7 Septemvrie, 2B Noemvrie.Jimborul-maro »». 20 Ian , 26 Apr., — m. 14 lume 27 Aug.,

22 Noemvrie. ',Tucul-(le-jos oi 1—3 Maiu, - m. 20 Maiu, 4 S°ptemv,

Lăpuşul-româncsc v. 13 Ian , 6 Aprilie, 13 lume, 18 bept..

— «!. 14 Ian , 7 Aprilie, 14 Iunie, 21 Sept,

Lftpuanl-nng. v. 18 Ian , 13 Maiu. 6 Iulie, ‘ 6 Sept,

19 Ian , 14 Maiu, 7 Iulie, 27 Septemvrie.

204

laslea-mare v. 15 Febr., 15 Iulie, 15 Oct., — m. 18 Febr.,18 Iulie, 18 Oct.

Leclilnţa f. 26—28 Februarie, 22—24 Aprilie. 12—14 Iunie,

18—20 Sept., — m. 1 Martie, 25 Apr., 15 Iunie, 21 Septemvrie.

Lisa (Făgăraş) v, 3 Iunie, 21 Septemvrie.

Lona (S. Dobâcă). d. . şi m. 23 Ian., 24 Maiu,'16 August.

Lovnic v. 5 - 6 Martie, 6—7 Iulie, — m. 7 Martie, 8 Iulie

Ludoşul-mare. v. 15 Apr., 27 Sept., - m. 16 Aprilie, 28 Septemvrie.

Lugoj m. 4—6 Febr., 6—8 Maiu, 2—4 Iulie, 14—16 Oct.

Lunca m. 25 Aprilie, 21 Septemvrie.

Lupşa m. 14 Ianuarie, 4 Maiu, 6 Sept.

Macfălau oi 19—20 Aprilie, — porci 28—29 Decemvrie,

— p. 30 Dec.,— 1 Ianuarie. 21—23 Apr., — m. 2 Ian.,

24 Aprilie, 24 Iunie, 9 Septemvrie.

Măgheruş v. 5 Februarie, 9 Aprilie, 4 August, 14 Nov.,

m. 6 Februarie, 10 Aprilie 5 August, 15 Noemv.

Mălă.ocrav i>. 11 Martie, 12 Iunie, 29 Sept., — m. 12

Martie, 13 Iunie, 30 Septemvrie.

Mănftrade (Alba-inf.) m. 28 Octomvrie.

Xănăşturnl-nng v. 18 Martie, 28 Iunie, 19 August, 10

Noemvrie, — m. 19 Martie, 29 Iunie, 20 August,11 Noemvrie.

Marcod oi 26—28 Martie, v. 29-31 Martie, 14—16 Sept.— m. 1 Aprilie, 17 Sept.,

Marpod v. 11— 12 Iunie, 29-30 Octomv., — m. 13 Iunie,31 Octomvrie.

Mediaş v. 7—9 Martie 10—12 Aprilie, 28—30 Maiu,

9-12 Iulie, 19-21 Sept., 27-29 Nov., — oi 6 - 1 0

Iulie, — m. 10 Martie, 13 Aprilie, 31 Maiu, 13 Iulie,22 Sept., 30 Noemvrie.

205-

Kercurea (jud. Sibiiu) v. 22-23 Februarie, 25—26 Iunie,

9-10 Nov., — m. 24 Febr., 27 Iunie, 11 Noemvrie.

Merghindeal v. 21-22 Aprilie, 23-24 August, 21

Octomvrie. — m. 23 Aprilie, 25 August, c '

Micăsasa m. 28 Ianuarie, 20 Maiu, 13 Octomvrie.

Miercurea-Ciucului v, 15—17 Febr., 24—26 Maiu,

Iulie, 26—28 Sept., — m. 18 Februarie, 27 Maiu,

Iulie, 29 Septemvrie.Miercurea-Murăşului v. 21—23 Febr., 29 u ’

Decemv., - m. 24 Februarie, 1 August, 10 Decemv.

Milieş v. 21-23 Ian., 27-29 Maiu, 31 Iulie,- 2 August,

- m. 24 Ianuarie, 30 Maiu, 3 August.

Mociu r. 3-4 Ian., 9-10 Apr., 1-2 Iunie, 16-17 Aug.,

- m. 5 Ian., 11 Aprilie, 3 Iunie, 18 Aug.

Monor 29-30 Maiu, 25-26 Sept., - « .3 1 Mam, 27

Sept. • . .Moşna v. 2 Febr., 21 Aprilie, 26 August, - oi 17 Apr.,

- m. 4 Febr., 24 Apr., 28 Aug.Motişdorf t>. 16-18 Martie, 7—9 Iunie, 2—4 Nov.,. i»-

19 Martie, 10 Iunie, 5 Noemvrie.Mnrăş-Ludoş oi 28 Apr.,-1 Maiu, - v. 1-3 Maiu, 1-3

Octomvrie, .— *». 4 -Maiu, 4 Octomvrie.

Nadeşul-silscsc v. 2—4 Februarie, — m. 5 Februaiie,

28 Aprilie, 31 Oct.Năsăud v. 25—26 Maiu, 5 - 6 Septemvrie, 6-7 Noemvrie,

- m.- 27 Maiu, 7 Septemvrie, 8 Noemvrie.

Nocrich i>. 1-2 Febr., 25-26 Maiu, 15-16 Oct., - m.

3 Febr., 27 Maiu, 17 Oct.

Oclandul-Homorodului v. 25—27 Aprilie, 24—26 Oct., —

m. 28 Apr. 27 Oct.Ocna-Stbilulul v. 29—31 Martie, 3—5 Aug., 17— 19 Dec.»

- m. 1 Aprilie, 6 Aug., 20 Decemvrie.

'206

Ocnele-Mnreşnlni v. 5—7 Apr.. 9—11 August, — m. 8

Aprilie, 12 August.

■Odorlieiu v. 21—23 Martie, 17—19 Iunie, t- 3 Oct., 18—20

Dec., — oi 10—12 Aprilie, 28—30 Sept., — m. 24

Martie, 20 Iunie, 4 Oct., 21 Decemvrie.

•Ogra (jud. Târnava-mică). v. 25—27 Aprilie, 13— 15 Sept.,

— m. 28 Aprilie, 16 Septemvrie. . • ■

Olafalăul-mare v. 9—11 Martie, 26—28 Nov., — m. 12Martie, 29 Nov.

:01pret v. 16— 17 Aprilie, 31 aiu— 1 Iunie. — m. 1—2

Ian., 18 Aprilie, 2 Iunie, 1—2 Aug., 10-11 Octomvrie.

Orăştie. *. 11— 13 Martie, 1-3 Iunie, 1—3 Oct., 3—5

Decemvrie, — m. 14 Martie, 4 Iunie, 4 Oct, 6 Dec.

Orlat v. 7 Apr., 28 Aug., — m. 8 Apr., 29 August.

•Ormenişnl-de-Câmpie v. 16—17 Ian., 3—4 Maiu, 4—5 Iulie,

16—17 Dec., — porci 10—12 Dec.. — oi 15—17 Apr.,

— m. 18 Ianuarie, 5 Maiu, 6 Iulie, 18 Decemvrie.

Ozun (jud. Treiscaune), v. 23 Martie, 25 Maiu, 7 Dec.,

— m. 24 Martie, 26 Maiu, 8 Decemvrie.

Paloş v, 10 Martie, 1 August, 5 Dec., — m. l i Martie,■ 31 Iulie, 6 Decemv.

Pantlcen m. 23—24 Iunie, 9—10 Septemvrie.

Păpănţ v. şi m. 25 Febr., 30 Maiu, 15 Aug., 31 Octomvrie.

Peclca-românil m. 2 Febr., 24 Iulie.

Peclcn*ung. m. 9 Mafu, 14 Septemvrie.

Petelea v. 15—17 Iunie, 3—5 Dec, — m. 18 Iunie, 6 Dec.

Petrlş (Bistriţa-Năsăud) v. 30-31 Martie, 26—27 Oct.,

— m. 1 Aprilie, 28 Octomvrie

, Petroşani ». .14,Maiu,. 14 O c t , 15 Maiu, 15.Oct. Piteşti 23 Aprilie, 24 Iunie.

Poiana-Slblinlni t>. 11— 12 Iulie, 19-20 Sept., — m 13

Iulie, 21 Septemv.

207

Poiana-sărată v. 29 Martie, 19 Maiu, 14 Iulie, 25 Oct.,

— m. 30—31 Martie, 20 Maiu, 15 Iulie, 26 Oct.

Poplaca v, 10—11 Martie, 27—28 Sept. Porumbacul-de-jos ». 14—15 Aprilie, 1 2 Sept., m.

16 Aprilie, 3 Sept. ,Praid v. 16-18 Martie, 23-25 I u l i e , 12-14 Octomv 14

— 16 Dec., — m. 19 Martie, 26 Iulie, 15 Oct., 17 Dec.

Presmer v. 2 ’Febr., 5 August. — m. 3 Febr., 6 August

Proştea-mare. v. 29 Ianuarie, 7 Aprilie, 10 unie,

Oct., — m. 1 Febr., 13 Iunie.

Racoşul-dc-jos v. 23 Aprilie, 23 Iunie, 20 Sept, m.

Aprilie, 24 Iunie, 21 Sept. ' TRâşnov ». 24 Ianuarie, 10 Iulie, — m. 25 Ian., 11 Iu .

Kâmnic-Yâlcea 14 Octomvrie.Begliln cai 11— 13 Februarie, 4—6 Maiu, 2—4 August,

15—17 Octomvrie, — vite cornute 14—18 Febr, 7

Maiu, 5-9 August, 18-22 Oct., - 01 1-3 Maiu,

30 Iulie—1 August, — rn. 19 Februarie, 12 Maiu,

10 August, 23 Octomvrie. jteteag ». 4—6 Maiu,9-11 Iulie, 25—27 Sept., — m.

7 Maiu, 12 Iulie, 28 Septemvrie.

Rctlşdorf v. 27—28 Maiu, 12 Sept., — m. 30 Maiu.

Rlclilşdorf v. 25 Martie, 13 Nov., — m. 27 Martie, 15 Nov.

Rodna-Teche ». 17—18 Febr., 1—A Maiu, 23 24 Iunie

7-9 August, 27-28 Oct., 12-13 Dec., — m. 19 Febr.,

4 Maiu, 25 Iunie, 10 August, 29 Oct., 14 Decemv.

Roşla-montnnil t>. 24 Martie, 6 Oct., m. 25 26 Mart.,

7-8 Octomvrie.

Rnşli-MnnţU m. 30 Martie, 30 Septemvrie. _

Silbild e. 14— 16 Aprilie, 4—6 Octomv., — m. 17 Aprilie,

7 Octomvrie.

208

SălaşnI-de-sns v. 4—5 Maiu, 10—11 Oct., — m. 6 Maia,

12 Octomvrie.

Sălcira-de-jos (Turda-Arieş) m. 4 Apr., 8 Maiu, 10 Aug.,

20 Octomvrie.

Sălişte Qud; Sibiiii). oi şi porci, 11 Iunie, 4 Oct., v. 12— 13

Iunie, 5-6 Oct., — m. 14 Iun., 7 Oct.

Sâmbăta-de-jos v. 22—23 Aprilie, 31 Maiu—1 Iunie. —

m. 24 Aprilie 2 Iunie.

Sângeorginl-de-pădnre v. 19—20 Martie, 26—27 O c t,

— m. 21 Martie, 28 Octomvrie.

Sângeorginl-săsesc v. 29—31 Ian., 5—7 Maiu, 29—31

Iulie, 29—31 Oct., — m. 1 Febr., 8 Maiu, 1 August,

1 Noemvrie.

Sânmărtlnnl-Homorodulni v. 12—13 Februarie, 14—15

Maiu, 30—31 Aug., — m. 14 Febr., 16 Maiu, 1 Sept.

Sânmlclăuş oi 7—8 Apr., 11 Sept., — m. 25 Aprilie,

21 Sept.', 13 Decemv.

Sân paul v. 10— 12 Aprilie, 12—14 August, — m. 13 Apr.,

15 August.

Sântămăria-de>peatră ». şi m. 13 Ian., 27 Aprilie.

Sântămăria-Orlea oi 12— 13 Aprilie, 4-5 Sept., - n

14—15 Aprilie, 6—7 Sept., — m. 16 Aprilie, 8 Sept.

Şărcaia ». 8-9 Maiu, 21-22 August, 9—10 Nov., — m.

10 Maiu, 23 Aug., 11 Noemvrie.

Sftrmaşnl-mare v. 18—19 Ianuarie, 18—19 Aprilie, 8—9

Oct., — m. 20 Ian., 20 Aprilie, 10 Octomvrie.

Şaroşnl-silsesc (Târnava-mică) v. 7-8 Apr., 22-23 Oct.

— m, 10 Apr., 25 Octomvrie.

Saschiz v. 10 Ianuarie, 20 Maiu, 1 August, 22—24 Nov.,

— m. 12 Ianuarie,, 22 Maiu, 3 August, 25 Noemvrie.

Săsciori (Sibiiu) v. 28-29 Martie, 24—25 Oct., — m.

30 Martie, 20 Oct.

209*

Sărăghisla v. 24—26 Aprilie, 25—27 Octomvrie, — m

27 Apr., 28 Oct.Sebeşul-săsesc i\ 26—28 Ianuarie, 21—23 Aprilie, 30—31

Maiu, 21—23 Aug. — oi 6—8 Aprilie, 30—31 Maiu,,

10—12 Aug. — m. 29 Ianuarie, 24 Aprilie, 24 August

Şeica-mare oi 22 Maiu, 29 Maiu, v. 26 Maiu, 28 Aug.,

10— 11 Decemvrie — m. 30 Maiu, 30 August, 13 Dec.

Şeica-mică v. 21—23 Iunie, 8—10 Nov., — m. 24 Iunie,.

11 Noemvrie.Sellştat v. 19 Maiu, 22 Sept., — m. 20 Maiu, 23 Sept..

Senereuş (T.-mică) v. 10— 11 Apr., 28—29 Iunie, 26 27

Oct., — m. 12 Apr., 30 Iunie, 28 Oct.

Sf. Glieorglie cai 29 Iunie, — m. 16—17 Martie, 27 28

Aprilie, 29—30 Iunie, 12—13 Octomvrie.

Sibin oi 26—28 Aprilie, 7-9 Sept, — vite cornute 6—7

Ianuarie, 29—30 Aprilie, 10—11 Septemvrie, — cai,

8—9 Ianuarie, 1—2 Maiu, 12—13 Septemvrie, — m.

10 Ianuarie, 3 Maiu, 14 Septemvrie.

Sic vite şi m. 24 Febr., 8 Iulie, 27 Sept., 30 Noemvrie.

Şleul-marc v. 30 Septemvrie, — m. 1 Octomvrie.

Sighişoara v. 15— 16 Ian., 13— 14 Martie, 21— 22 Iunie,

15—16 Sept., 1—2 Noemvrie. — m. 16 Martie, 24

Iunie, 4 Noemvrie.

Şlllmcglii m, 1 Ian., 12 Iunie, 15 August.

Şiinaml v. 6 Febr., 8 Maiu, 11 Sept., — m. 7 Febr.,

9 Maiu, 12 Sept.

Şlmlenl-Silvaniei ». 24 Martie, 9 Iunie, 22 Sept., 22 Dec.

— m. 25 Martie, 10 Iunie, 23 Sept., 23 Dec.

Şlnca-vcclie v. 29 Aprilie, 24 Oct., — m. 30 Aprilie 25

Octomvrie.14

210

Şintereag v. 2 Febr., 23 Iunie, — m. 3 Febr., 24 Iunie.

Slimnic v. 1 Iunie, 14 O c t, — m. 2 Iunie, 15 Octomvrie.

•Şoarş (Târnava-m.) v. 7—8 Aprilie, 17-18 Sept., — m-

9 Apr., 19 Sept.

Soborşin m. 14 Febr., 13 Aprilie, 18 August, 3 Decemvrie.

'Şom&rttn v. 22 Aprilie, 28—29 Iulie, 4—5 Nov. — m.

25 Aprilie, 31 Iulie, 7 Noemvrie.

•Şomcuta-mare v. 16 Martie, 15 Iunie, 17 August, 9 Nov.

— m. 17 Martie, 16 Iunie, 18 August, 10 Noemvrie.

•SpermezAu ».19 Maiu, 9 Sept., — m. 20 Maiu, 10 Sept.

Streiu-Sângeorglu (Hunedoara) v. 6 Maiu, 18 Dec.

Snpnrnl-de-jos m. 17 Febr., 19 Maiu, 11 Aug., 17 Nov.

Ţaga m. 1 Martie, 7 Iunie.

TArgu-Murâş v. 14—16 Ian., 4—6 Aprilie, 17— 19 Iunie,

I —3 Septemvrie, 8—10 Nov., — m. 17 Ianuarie,

7 Aprilie, 20 Iunie, i Sept., 11 Nov.

'Tăşnad v. şi m. 18 Febr., 14 Apr., 6 Maiu, 1 Iulie, 9 Sept.

21 Oct., 11 Nov.

Teaca v. 30—31 Ian., 29—30 Aprilie, 25—23 Iunie, 3—4

Nov., — oi 11— 14 Apr., — m. 1 Febr., 1 Maiu, 27

iunie, 5 Noemvrie.

'Teiuş v. 17—18 Febr., 25—26 Aug., 5—6 Noemvrie, —

m. 20 Februarie, 28 August, 8 Noemvrie.

Ţicmandru v. 31 Martie, IU Sept., 28 Dec., — oi 1 Apr.,

15 Sept., 29 Dec. — m. 2 Aprilie, 16 Sept., 30 Dec.

Ticuşul-săsesc. t>. 11—12 Febr., 24—25 Iunie, 1—2 Nov.

— m. 13 Febr., 23 Iunie, 3 Noemvrie.

■Timişoara vite cornute 17 Martie, 26 Maiu, 11 Aug , 29

Sept., 15 Dec., porci şi oi 17—18 Martie, 26—27 Maiu<

I I —12 August, 29—30 Sept., 15—16 Dec., cai 18—19

Martie, 27—28 Maiu, 12—13 Aug., 30 Septemvrie —

211

1 Oct., 16—17 Dec.,'— m. 17—21 Martie, 26—30

Maiu, 11-15 August, 29 Septemvrie-1 Oct., 15-19

Decemvrie. _Topllţa-română v. 27--29 Ianuarie, 22 -24 Apr., 7—9-

Iu li3, 2—4 Oct.. — m. 30 Ianuarie, 25 Aprilie, 10;

Iulie, 5 Octomvrie. ^Trapold (Târnava-mare) ». 19—20 Martie, 3—4 Decemv..

— m. 21 Martie, 5 Decemvrie.Trăscău v. 13-15 Maiu, 7-9 Octomvrie. — m. 16 Maiu,.

10 Octomvrie. ■ , .Tnrda v. 2—4 Martie, 21—23 Apr., 21—23 Iunie, 6 S

Septemvrie, 3—5 Dec. — m. 5 Martie, 24 Aprilie,

24 Iunie, 9 Septemvrie, 6 Decemvrie.

Ungra v. 12 Martie, 30 Iunie, 2 Nov. — m. 13 Martie»

1 Iulie, 3 Noemv.Vaidaliaza (jud. Cojocna). r. 21 Martie şi 20 Septemvrie,

— m. 22 Martie, 21 Septemvrie.Vaida-Recea v. 18—19 Ianuarie, 21 Martie, 1—2 August»

m. 18—19 Ianuarie, 1—2 August.

Teneţla-dc-jos o. 1—2 Mart., 6—7 Iulie, 23—24 Sept. —

m. 3 Mart , 8 Iulie, 25 Septemvrie.

Vinerea v. 26-27 Aprilie, 27—28 Decemvrie, — m. 29-

Apr., 30 Decemvrie.

Vlngard (Altfa inf.) ». 10—11 Febr., 10—11 Maiu, 10—11

Sept., - m. 12 Febr., 12 Maiu, 12 Septemvrie.

Vinţul-de-jos r. 22-23 Iunie, 23-24 Nov. - m. 24 Iunie,

25 Noemvrie.Yinţul-dc-sus v. 18—20 Martie, 5—7 Iunie, 20 22 Aug.,.

16— 18 Nov., — m. 21 Mart., 8 Iunie, 23 Aug., 19 Nov,

Vlştea-de-jos v. 4—5 Apr., 11 Iulie, 25 26 Aug.,

m. 6 Apr., 12 Iulie, 27 August.

14*

212

Ylad v. 26 Februarie, 20 Iunie, 20 Noemvrie. — m. 27

Februarie, 21 Innie, 21 Noemvrie.

Voila v. 3—4 Maiu, 16—17 Aug., — m. 5 Maiu,' 18 Aug.

Vorumloc ». 2 3. Aprilie, 7-8 Sept., - m. 5 Aprilie10 Septemvrie.

Vurpăr r. 15 Martie, 1 Iulie, - m 16 Maitie, 2 Iulie.

Zăbala m. 25 Febr., l Iulie, 7 Oct, 2 Decemvrie

Zăgar v 10—11 Febr., 10—11 Apr., 10—11 Iulie, 10—11

r 0c t- ~ m 12 Febr.' 12 Apr,, 12 Iulie, 12 Oct./ă la u t>. şi m 2-3 Martie, 1 -2 Iunie, 6—7 Iulie, 7—8

■; Septemvrie, 5—6 Octomvrie, 7—8 Decemvrie-

m- 29 Ianuarie, 30 Martie, 3 Iunie, 21 Iulie, I I Sept.,27 Septemvrie, 13 Decemvrie.

Zărneşţi ,v. 5 Maiu, 20 Sept,, - k. 6 Maiu, 21 Septemvrie.

Zeteleaca v. 3—4 Martie, 1—2 Noemvrie — w. 5 Martie.3 Noemvrie.

Zlatna ». 17-18 Martie, 16-17 Iunie, 30-31 August.

— m. 19 Martie, 18 Iunie, 1 Septemvrie.

IF ră v ă lie ele a n t ic ită t i(luepupi ueehl, de aup, argint, ţesături, mobile, ete.)

IOAN CANDREACumpăr şi uând: bani uechi, mobile sticlărie şi olărie ueehe, românească şi streină, cu preturi eonuenabile.

Scrieţi la IOAN CANDREA S1B11U STRADA M1 TR OP O t l B l (Măcelar lor) Nr 29 FIHala: BRAŞOV, PALATUL e Z B lS S ! î « £

L A G L I G O R

TEODOR DOBOUISibiui, Piaţa Prinţul Carol 14

Case proprieFondată In

eu eele mai ieftine preţuri.S ’au pue în uânzare : joljuri, şifoane,

pânză, americă, zefire, eretoane,

inlet, pânză în ochiuri ş iuărg i, ţesă

turi de af&, barheturi, catifea, cam-

garn, căptuşeli, bumbac, basmale,

cârpe de eap, ciorapi de femei şi

alte articole de manufactură.

i i i i i i i r i i i i i i M i i i i i i i i i

En-detail! En-gros !

T I P O G R A F I Aşi Prima fabrică română de ştampile

OCT. L. VESTEMEANSIBIIU, Strada Tribunii Nr. 14.T I P O G R A F I Aexecută tot felul de

I m p r i m a t e simple

precum şi în eolori.

Fabrica it ştampileprimeşte spre executare tot felul de ştampile din cauciuc eu prejuri m o d e r a t e .

!-! Seruieiu prompt şi eonştieneiosl 1-1

oooooooooooooooooooooooooooooooooooo© w w W O§ P răvă lie rom âneasca demanufaetură g

s V A S I L I E H O Z A !o SIBIIU o F1E.1AE.A: oo Piaţa Prinţul caroi 6 □ bbaj,Piaţalnocen|iii Cleln 12 Oo oO Mare asortiment de mărfuri din Cehoslouacia ea: O0 Zefire, Delenuri, Satinuri, Şifoane, Basmale, etc. <>0 precum şl odăjdii b is e r ’i ce ş t i: Vestminte şiO Prapori, din cele mai bune stofe eluefiene, apoi Og Potire, Cădelni|e, Cruci de mână şi Cruci de praporiO eu prejuri eonuenablle. — Serulciul ireproşabil. ^O ------ ——— ------------------- -OO N B . Rog nim eni 8ă nn-şlco- Cu toată s t l lm a : Ov mande din alt loc până ce nu se • • » . u * * ^0 ua conulngc de pre jurlle mele. V 3 S I I G r l O Z c l i O

coooooooocoooooooooooooooooocooooooo

r "

vtiai să dam mana cu mana Cei cu inima română /“

T . IANC0VIC1Utllis-a-vls ne fliserlca lu îe ranâ i SIBIU M » G r a n [ l a m g a z i n _

Depozit permanent de mărfuri textileprecum: Stofe de lâna, Pânzarie, Chifoane, Bareheturi, Stamburi, Satenuri, Dellainuri, Zephiruri, Bumbaeuri şi Arnieiuri ueritabile.

M are asortim ent de Cârpe de m ătase, Cârpe de Che- nille de Bercă şi Cârpe de p ăr cu ciucuri de ibrişin .

Mărluri numai ile prima c a i l e i - Serviciu şl preţuri soliile!

Magazinul românesc

La SĂLIŞTEANUL“

! Publicaţiile „ASTREI“ I0 . w g („Asociaţiunea pentru literatura română şi = = cultura poporului român“) din Sibiiu. s

= Rugăm pe toţi aceia, cari au dragoste § f de carte, să întreprindă o propagandă I ^ cât mai mare pentru răspândirea publi- m1 caţiunilor primei noastre societăţi cui- § ^ turale. Este o datorie de onoare a fie- ă â căruia de a introduce în cercul său de = = cunoseuţi, în librăriile oraşului său: =

I 1 Reuista, organul oficial al „Astrei“, I1 „Transilvania“ (apareîn anul al57-lea, 1f 100 Lei pentru membrii, 200 Eei pentru fg nemembrii „Asociatiunii). f

y 2 „Biblioteca poporală a „ Asociafiunii“, ^f (care a ajuns la Nr. 137, numerele de § y uânzare sunt indicate mai jos, cele-ş lalte se răspândesc numai prin bi- §^ blioteeile poporale publice), şi ^

I 3 Biblioteca „Astra“ 15 numere. 1

ISprijiniţi „Astra“, §

fiindcă spi,i$inindu~o uă sprijiniţi pe uoi |

I Publicaţiile „ASTREI“!| („Asociaţiunea pentru literatura română şi =I cultura poporului român“) din Sibiiu. ig | = Rugăm pe toţi aceia, cari au dragoste 1 ş de earte, să întreprindă o propagandă i ^ eât mai mare pentru răspândirea publi- j|j 1 eaţiunilor primei noastre societăţi cui- § ^ turale. Este o datorie de onoare a fie- ă â căruia de a introduce în cercul său de i h cunoscuţi, în librăriile oraşului său: =

§ 1 Reuista., organul oficial al „Astrei“, §1 „Transilvania“ (apare în anul al 57-lea, W.| 100 Lei pentru membrii, 200 Lei pentru i- nemembrii „ Asoeiaţiunii). ■-

y 2 „Biblioteca poporală a „Asociafiunii“, ^(care a ajuns la Nr. 137, numerele de §

| uânzare sunt indicate mai jos, cele- Qlalte se răspândesc numai prin bi- I

^ blioteeile poporale publice), şi â

| 3 Biblioteca „Astra“ 15 numere.

§

Sprijiniţi „Astra“, |§ fiindcă sppijinindu-o uă sprijiniţi pe uoi | ^ inşi-uă!

!GC

iOQ

CQ

CC

CO

DQ

CO

nO

C5C

GG

C!

Cel mai ueehiu insîilui de eredit românese din întreagă România.

QoaaooacxxjoooocooooDcxjoQaaaccQOQco''-

1 „ A L B I N A “ !o institut de credit şi de economii în o

Fondat la 1872 I B S I U Fonda* <872 UOVO a a

Sucursale : BRAŞOV, BU0UREŞT1, CE.U], D1C10- p

" SÂNMĂRT1N, E.UGO], MEDIAŞ, TG,- §

MURĂŞ, TIMIŞOARA.

■------ :------ —---------- QCapital societar Lei 50.000,000-—Fonduri de rezeruă „ 27.000,000 — Depuneri spre fruetifieare „ 350.000,000 ——------- -—-------------- y

Primeşte: Depuneri în Cont-Curent şi o Depuneri spre fruetifieare în liurete, § plătind însuşi darea de interese. ^

Bancă, autorizată pentru operaţiuni de Devize, încuviinţează tot felul de împrumuturi.

îngrijeşte plăţi şi îneassări în ţară-----— şi străinătate. - •

Faee toate operaţiunile de bancă.

Orice informaţiuni se dau gratuit atât de 8 Centrala din Sibiiu, cât şi de sucursale, a

Direcţiunea. a

3O00Qcxx3ODaac3ooocîQoaoaoGODoaoDGcoaobP re ţu l Calendaru lu i 15 Lei.

î t u , m S Q ~ !B n S ) - CORE · Calendarul Asociaţiunii / 7 pe anul comun 11 1927 B #>...

Documents

Transcript of î t u , m S Q ~ !B n S ) - CORE · Calendarul Asociaţiunii / 7 pe anul comun 11 1927 B #>...