! Portofoliu Sociologie d

8/15/2019 ! Portofoliu Sociologie d

1/21

UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI

FACULTATEA PSIHOLOGIE (IFR)

PORTOFOLIU SOCIOLOGIE

1


2/21

FISA AUTORI

ION CHELCEA 1902 – 1991, Romania

A fost un etnograf, sociolog folclorist si muzeolog român, doctor în losoe, întemeietor al Muzeului Etnograc al Moldovei (Iasi),sef de sectie la Muzeului Satului din Bucuresti.

romotor al metodei mongrace, a fost autorul unuinum!r im"resionant de studii stiince si a contri#uit laorganizarea si com"letarea fondurilor etnogarce ale multor

muzee din $omânia %eoria sa des"re fuxurile si refuxurile etnice este a"reciat! de s"ecialisti ca

ind o viziune etno"olitic! &înalt re"rezentativ!&.Studii si monograi "u#licate'

• Scit! monograc! asu"ra u*erdiului+Somes (-/, 0lu*),• iteratura monograc! a satelor noastre si "ro#lemele în leg!tur! cu studiul

satului românesc. Momente "rinci"ale (-, 0lu*),• Tiganii din $omânia. Monograe etnograc! (-11, Bucuresti),• rivire c!tre noi însine, ca "o"or (/22/, itesti)• iteratura "o"ular! român! contra dominatiunii magaire în Ardeal (a litt3rature

"o"ulaire roumaine contre la domination ongroise en %rans4lvanie

Articole si studii'• 5atra în leg!tur! cu viata de familie• a originea vietii economice. 0zlesul în natur!• 6 datin! sucevean!' ritualul înmormânt!rii în sunet de trâm#it!• !storitul în nord+estul regiunii Iasi

Monograi'• %ov!r!sii de feciori si fete în viata "o"orului roman. %ez! de doctorat (/72 ".)• 0urs de etnograe (/82 ".)•

Agricultuta traditional! în $omânia. 9e la origini "ân! la *um!tatea secolului al::+lea (82 ".)• Agricultura traditional! si înce"uturile agriculturii socialiste în unlele localit!ti din

tara noastr!. ;ote de teren (-8 ".)

SABIN MANUILĂ

2


3/21


4/21

n. 13 februarie 1880, Iași; d. 30 octombrie 1955, București

A fost un losof, sociolog și estetician român. Mem#ru alAcademiei $omâne din --, "reședintele Academiei $omâne

(-11 + -17), ministru al înv!ț!mântului între -/ și -,"rofesor la ?niversit!țile din Iași și București.9imitrie usti este considerat a creatorul sociologiei

românești.

A inițiat și îndrumat acțiunea de cercetare monograc! asatelor din $omânia (-/8 + -1). A o#ținut legiferareaserviciului social (--), "rin care se instituționaliza, "entru "rima oar! în lume,cercetarea sociologic!, îm#inat! cu acțiunea social! "ractic! și cu "edagogia social!.


5/21


6/21

n. 15 aprilie 1858, Épinal, Franța - d. 15 noiembrie 1917, Paris

A fost un lozof și sociolog francez de origine evreiasc!,considerat fondatorul școlii franceze de sociologie, având cea

mai im"ortant! contri#uție în sta#ilirea academic! asociologiei ca științ! și acce"tarea acesteia în cadrul științelorumaniste.

?nul din as"ectele teoretice emise de fondatorulsociologiei franceze este cu siguranț! conce"tul de

FintegrareD. 9e ce și cum sunt integrați indivizii în societate?


7/21

n. 1855- d. 1936

A fost un sociolog german.6"era'

•

=erdinand %Qnnies esamtausga#e(%), ed. ars0lausen, AleJander 9eicsel, 0ornelius Bic>el,0arsten SclRter+nauer, ?Te 0arstens), Ualterde ru4ter, BerlinV;eT Wor> -- +.

• 9e Xove Ammone Luestionum s"ecimen, %R#ingen @@

• emeinscaft und esellscaft, N@P,9armstadt /228

• 9er ;ietzsce+ultus, N-@P /228• Sciller als eit#Rrger und oliti>er, Berlin+ScQne#erg, -28.• 9ie soziale =rage, N-2@P, Ualter de ru4ter, BerlinV;eT Wor> --• %omas Yo##es, der Mann und der 9en>er, -2.• ;aturrect und 5Ql>errect, -@.• 9er englisce Staat und der deutsce Staat, -@.• riti> der QZentlicen Meinung, N-//P, Ualter de ru4ter, BerlinV;eT Wor>

/22/ ([ % 1)• EinfRrung in die Soziologie, -• eist der ;euzeit, N-8P, Ualter de ru4ter, BerlinV;eT Wor> -- (in' %

//, S. +)• Soziologisce Scriften -+-28, ed. $olf =ecner, rol+5erlag, MRncen

V Uien /22.• Scriften zur Antro"ologie und $ezensionen, ed. $olf =ecner, rol+

5erlag, MRncen V Uien /22-.• Scriften zu =riedric von Sciller, ed. $olf =ecner, rol+5erlag, MRncen V

Uien /22-.

MAXIMILIAN WEBERn. 21 aprilie 1864 – d. 14 iunie 1920

A fost un economist "olitic și sociolog german, ind consideratunul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei șiadministr!rii "u#lice.

S+a ocu"at în "rinci"al cu studiul sociologiei religiilor și aguvernului, dar "rin munca sa a adus contri#uții și în domeniuleconomiei.

0ea mai cunoscut! lucrare a sa este eseul Etica prote&tantă și &piritul capitali&mului, lucrare care a fost "iatrade temelie în studiile sale de sociologie a religiilor.


8/21

im"ortanța "rotestantismului ascetic care a condus la nașterea ca"italismului, a#irocrației și a statului rațional+legal din 5est.

El a considerat a"ariția "rotestantismului ca ind scim#area "rinci"al!, aducândvalori și convingeri care au contri#uit la revoluția industrial!. A susținut c! noile valoriale "rotestantismului, austeritatea, li#ertatea gândirii și autonomia, erau valori necesare

cre!rii și dezvolt!rii gândirii ca"italiste și acțiunilor care au condus la revoluțiaindustrial!.


9/21

PUNCTE TARI (STRENTHS):

• Este foarte creative

• A im"resiona de multe ori clientii cu o noua "ers"ectiva asu"ra #randurile lor• A comunica #ine cu clienții și eci"a

• Are ca"acitatea de a "une între#!ri ceie "entru a desco"eri eJact ce doresteclientul

• Este dedicate clientului

SLABICIUNI (WEAKNESSES):

• 9evine "utin nervos cand tre#uie sa tina "rezentari de fata cu clientii

• Este foarte "erfectionist, si din acest motiv se streseaza mult si mai intarzie"roiectele

• Este foarte gra#it si vrea sat ermine activitatile re"ede

OPORTUNITATI (OPPORTUNITIES):

• artici"a la o conferinta im"ortanta des"re vanzari luna viitoare

• ?n nou de"artment tre#uie sa e inintat si I s+a "ro"us sa e managerul aceleieci"e

AMENINTARI (THREATS):

• Munceste foarte multe ore si acest lucru ii afecteaza starea de sanatate sia#ilitatea de a se concentra

• Actuala situatie econimica a scazut vanzarile

GLOBALIZAREA9


10/21


11/21

GLOSAR TERMENI

Actiune sociala' com"onenta fundamentala a activitatii umane, consta intr+un

ansam#lu integrat de transformari a"licate unui o#iect, in vederea o#tinerii unui rezultatconcretizat in ada"tare sau cu sco"ul determinarii functiei unei com"onente a sistemuluisocial.Aculturatie ' "reluare de c!tre o comunitate a unor elemente de cultur! material! șis"iritual! sau a întregii culturi a unei comunit!ți aGate "e o trea"t! su"erioar! dedezvoltare. H 9in fr. acculturation.Asistenta sociala ' este un asam#lu de institutii, "rograme, masuri, activitati"rofesionalizate, servicii s"ecializate de "rote*are a "ersoanelor, gru"urilor,comunitatilor, cu "ro#leme s"eciale, aGate tem"orar in dicultate, care din cauza unormotive de natura economica, socio+culturala, #iologica sau "siologica nu au

"osi#ilitatea de a realiza "rin mi*loace si eforturi "ro"rii, un mod normal, decent deviata.Birocratie ' "utere eJcesiv! a administrației. /. Munc! rutinier!, formal!. H9in fr. #ureaucratie.Biserica ' . 0l!dire destinat! cele#r!rii unui cult creștin. _ EJ"r. A lua calea #isericii [ adeveni evlavios, "ios. A (nu) uș! de #iseric! [ a (nu) res"ecta morala religioas!, a(nu)+și îng!dui a#ateri de la morala religioas!, a (nu) duce o via ț! "ioas! ". eJt. a (nu) cinstit, a (nu) corect. A nu dus (de multe ori) la #iseric! [ a nu da im"ortanț!conveniențelor sociale a nu se si s! s"un! cuiva în faț! lucruri ne"l!cute. /. Instituțiacreștinismului în ansam#lu. . 0omunitate întemeiat! de Isus Yristos, alc!tuit! din

totalitatea celor care cred în acesta semn al comuniunii oamenilor cu 9umnezeu. `Ansam#lul credincioșilor reuniți într+o comuniune creștin! local!. BisericaortodoJ! H at.#asilica.Capitalism ' Sistem social+economic și "olitic+ideologic #azat "e "ro"rietatea "rivat!,"iața li#er! și li#ertatea de acțiuneCasatorie ' ?niune legal!, li#er consimțit! între un #!r#at și o femeie "entru

întemeierea unei familii. ` %rai comun între soți, viaț! con*ugal! c!snicieClasa ' . ru" (mare) de o#iecte, de elemente, de ințe, de fenomene cu însușiricomune care satisfac un criteriu. /. (9e o#icei cu determinarea Fsocial!D) Ansam#lu de"ersoane gru"ate du"! criterii economice, istorice și sociologice. _ oc. ad*. 9e clas! [

care se refer! la o clas! social! sau la ra"orturile reci"roce dintre clase "ro"riu,caracteristic unei clase sociale. . =iecare dintre diviziunile fundamentale ale regnuluianimal sau vegetal, mai mic! decât încreng!tura și mai mare decât ordinul. 1. 0olectivde elevi, de o#icei de aceeași vârst! și cu aceeași "reg!tire, care învaț! îm"reun! încursul unui an școlar du"! aceeași "rogram! de înv!ț!mânt. ` ?nitate organizatoric!

într+un institut de art! care cu"rinde toți elevii unui "rofesor, indiferent în ce an de studiise aG!. ` Sal! în care se țin cursurile "entru asemenea gru"uri de elevi.Comunism ' Sistem social, "olitic și economic constituit "e "rinci"iul a#olirii "ro"riet!ții"rivate și al instaur!rii "ro"riet!ții colective asu"ra mi*loacelor de "roducție și descim#. /. Mișcare care dorește s! im"lementeze acest sistem. . Ideologie care

"romoveaz! acest sistem

11

http://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/25/Cele-mai-de-pret-resurse-umane:-Tinerii.htmlhttp://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/25/Cele-mai-de-pret-resurse-umane:-Tinerii.html


12/21

Conducere ' . cârmuire, diriguire, domnie, guvernare, st!"ânire, (înv. și "o".)o#l!duire, (înv.) civerniseal!, civernisire, ocârmuire, "urtare, "urtat, st!"ânie, vl!dicie,(g.) cârm!. ( ț!rii în vremea lui Miai 5iteazul)/. v. guvernare. . v. "utere. 1. v. administrație. 8. v. comand!.7. v. "rezidare. @. v. diri*are. . direcție, șee. (9eține unei instituții.) -. v. (concr.) staZ. (


13/21

atitudine de neclintit, a dârz, cura*os. ` (9es"re terenuri înclinate, forme de relief sau"!rți ale lor) A"roa"e vertical a#ru"t, "ovârnit. ` (9es"re litere adesea su#stantivat, f.)0are are t!ietura vertical!. . 0are are o "oziție orizontal! (faț! de un "unct de re"er)orizontal "lan, neted. 0âm"ie drea"t!. 1. (


14/21


15/21

comune. 8.ru" de cuvinte, derivate și com"use, formate de la același cuvânt de #az!.` ru" de lim#i care "rovin dintr+o lim#! comun! inițial!. H 9inlat. familia, it. famiglia (cu unele sensuri du"! fr. famille).Fenomene sociale ' sunt ansam#luri dinamice de fa"te sociale. Se "oate s"une carealitatea sociala consta dintr+o im"letire si succesiune de fenomene sociale in tim" si in

s"atiu. =enomenele sociale eJ"rima realitatea sociala in devenirea ei, iar cercetarea lortre#uie facuta din "ers"ectiva unitatii sociale in care ele se "roduc, se manifesta. rinurmare, "entru a relevanta sociologic, este necesara o analiza a fenomenelor socialenu izolat, nu ru"t de totalitate, de ansam#lu, ci in cadrul acestei totalitati, al ansam#luluisocial si al structurii s"ecice acestuiaGlobalizare ' . Acțiunea de a glo#aliza fenomen de transformare a lumii într+o unitate,care se manifest! la scara întregului glo#, "rin mi*loace s"ecice. H 5. glo#aliza.Grupuri sociale ' un ansam#lu de mai multe "ersoane aGate în relatie de interactiunesi de"endenta reci"roca, mi*locita de o activitate comuna si care dezvolta norme sivalori comune "entru com"onentii gru"ului.

Identitate ' . =a"tul de a identic cu sine însuși. _ rinci"iul identit!ții [ "rinci"iufundamental al gândirii care im"une ca formele logice s! "!streze unul și același sens îndecursul aceleiași o"erații. ` Asem!nare, similitudine "erfect!. /. Ansam#lu de date"rin care se identic! o "ersoan!. . (Mat.) $elație de egalitate în care intervin elementevaria#ile, adev!rat! "entru orice valori ale acestor elemente. H9in fr. identitK, lat. identitas, +atis.Ideologia ' %otalitatea ideilor și conce"țiilor losoce, morale, religioase etc. carereGect!, într+o form! teoretic!, interesele și as"irațiile unor categorii într+o anumit!e"oc!. ` . restr. %otalitatea ideilor și conce"țiilor care constituie "artea teoretic! a unuicurent, a unui sistem etc. ` Științ! care are ca o#iect de cercetare studiul ideilor, al

legilor și al originii lor. Nr.' +de+o+P H 9in fr. idKologie.Ierarhie ' Sistem de su#ordonare a elementelor, a gradelor, a funcțiilor, a autorit!țiloretc. inferioare faț! de cele su"erioare. H 9in fr. iKrarcie.Increderea ' . $eG. A "une temei "e cinstea, "e sinceritatea cuiva a se #izui, a conta"e cineva sau "e ceva. ` (o".) A avea încredere "rea mare în sine a se fuduli. ` Acrede s"usele cuiva, a da crezare. /. %ranz. (


16/21


17/21

legii, formul! folosit! atunci când se invoc! autoritatea legal!.


18/21

*uridic! (instituție, între"rindere). /. Mod de organizare, orânduire, aran*are rânduial!,alc!tuire. H 9in germ. 6rganisation, fr. organisation, rus. organizațiha.'artide ' . ru" de indivizi asociați în vederea a"!r!rii unor o"inii sau interese comune._ artid "olitic [ organizație al c!rei sco" este câștigarea controlului asu"ra a"aratuluide conducere. artide istorice [ nume dat "artidelor "olitice (li#eral și ț!r!nesc) care s+

au succedat la conducerea $omâniei "ân! la instaurarea regimului comunist. H9u"! fr. "arti.'artidele politice ' re"rezint! o gru"are de oameni constituit! "e #aza li#eruluiconsimț!mânt, ce acționeaz! "rogramatic, conștient și organizat "entru a serviintereselor unor clase, gru"uri sociale, comunit!ți umane, "entru do#ândirea șimenținerea "uterii "olitice, în vederea organiz!rii și conducerii societ!ții, conform cuidealurile "roclamate în "latforma "rogram'olitica ' este știința și "ractica de guvernare a unui stat și re"rezint! sfera deactivitate social+istoric! ce însumeaz! relațiile, orient!rile și manifest!rile care a"ar întrediversele categorii și gru"uri sociale, între "artidele "olitice, între națiuni ș.a.m.d. în

vederea emanci"!rii conce"telor "ro"rii, în lu"ta "entru "utere sau su"remațieideologic!, etc'roductie ' . . rocesul cre!rii #unurilor necesare eJistenței și dezvolt!rii societ!ții, încursul c!ruia oamenii eJ"loateaz! și modic! elementele din natur! "otrivit tre#uințelorlor. _ roducție de m!rfuri [ form! de organizare a economiei sociale în care "roduselemuncii sunt create de "roduc!tori inde"endenți, autonomi, ecare dintre eis"ecializându+se în confecționarea unui anumit "rodus. roducție marf! [ "roducție (/)

în eJ"resie #!neasc! a între"rinderilor sau a ramurilor economiei naționale într+oanumit! "erioad! de tim", livrat! sau destinat! desfacerii. roducție net! [ valoarea"roducției marfa minus celtuielile de "roducție. /. %otalitatea "roduselor () o#ținute în

"rocesul muncii, într+o "erioad! de tim" determinat!, într+un anumit sector al activit!țiisociale etc. . ucrare, o"er! literar!, științic! sau artistic!. 1. Manifestare artistic!organizat! la sfârșitul unui an școlar în institutele de art! teatral! și cinematograc!, înșcolile de muzic!, de coregrae etc. N5ar.' (înv.) "roducține s. f. P H 9in fr. "roduction.(asa ' . ru" de indivizi a"arținând aceleiași s"ecii de microorganisme, "lante, animale,cu caractere comune, constante, conservate ereditar, care se deose#esc de altevariet!ți din aceeași s"ecie "rin anumite caractere s"ecice. _ 9e ras! [ de soi, #un'select. /.=iecare dintre gru"urile #iologice de "o"ulații, caracterizate "rin culoarea"!rului, a "ielii și "rin alte "articularit!ți eJterioare. H 9in fr. race, germ. $asse.(ationalitate ' este o "ro"rietate informațional!. Este ca"a#ilitatea unui sistem dotat

cu "erce"ție, interactivitate dinamic! și lingvistic! de a construi un model structural,"rocesual și cauzal al s"a țiului în care se aG!, de a se situa conștient în model și a+șiidentica, rezolva și valoriza de"endențele de modelul am#iental, "rin acțiunitransformante și evaluante ale acestuia. Se consider! c! raționalitatea este "ro"rienumai omului, îns! și unele animale evoluate com"ortamental dau dovad! de acțiuniraționale, adic! de gesturi corelate cu mediul și corelate între ele, care satisfacnevoile individului sau ale colectivit!ții.(eorma ' . %ranz. A scim#a (în #ine) a îndre"ta, a îm#un!t!ți (o situație, oconce"ție etc.). /. %ranz. A scoate din folosinț! unele #unuri uzate(inutiliza#ile). . %ranz. A declara o "ersoan! ina"t! "entru serviciul militar și a o scoate

din evidențele armatei. 1. $eG.(înv.) A se forma din nou, a se reface. H9in fr. rKformer, lat. reformare.

18

http://ro.wikipedia.org/wiki/Informa%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Informa%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Informa%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Percep%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Percep%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Percep%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lingvistic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Model_%C8%99tiin%C8%9Bifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C8%9Biuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C8%9Biuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C8%9Biuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Animalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Individhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colectivitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colectivitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colectivitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Informa%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Percep%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lingvistic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Model_%C8%99tiin%C8%9Bifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C8%9Biuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Animalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Individhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colectivitate&action=edit&redlink=1


19/21

(eguli ' . . A "une în ordine, a aran*a, a rândui a sistematiza. ` S"ec. A "une la "unctun mecanism, a face s! funcționeze regulat a re"ara. ` S"ec. A regla, a"otrivi. /. =ig. (=am.) A "une "e cineva la "unct, a+l înv!ța minte, a+i da o lecție, a+lreduce la t!cere. H 9in lat., it. regulare.(eprezentari ' este "rimul nivel de organizare a activit!ții mintale autonome,

inde"endent de "rezența și acțiunea direct! a o#iectelor eJterne Acțiunea de are"rezenta și rezultatul ei. .


20/21

)ocializare ' este un "roces com"leJ ]i contradictoriu, care înce"e foarte de tim"uriu]i dureaz! întreaga via\!, ea "utând "rivit! din "ers"ectiva celor dou! "!r\i im"licate'societatea (generic vor#ind sau societ!\i concret+istorice) în calitate de socializator ]iindividul H în calitate de socializat.)tudii ' . . Acțiunea de a studia () munc! intelectual! susținut! de"us! în vederea

însușirii de cunoștințe temeinice într+un anumit domeniu cercetare a unei "ro#leme, aunui fenomen etc. ` S"ec. însușire de cunoștințe științice înv!ț!tur!. _ EJ". A+și facestudiile [ a "arcurge succesiv diverse grade de înv!ț!mânt. ` (%eatru în eJ".) A "une o"ies! în studiu [ a înce"e re"etițiile la o "ies!. /. Materie de înv!ț!mânt. . ucrare,o"er! științic!. 1. (în artele "lastice) Sciț! "arțial! sau "reliminar! cu a*utorul c!reia"ictorul, scul"torul etc. com"une și eJecut! o o"er! denitiv!. ` 0om"oziție muzical! cucaracter de virtuozitate, destinat! mai ales îm#un!t!țirii tenicii instrumentale. H 9inlat. studium, it. studio.)ubcultura ' f. . %endinț! de manifestare su#iacent!, a unei culturielementare. /. 0ultur! a gru"urilor și su#gru"urilor sociale dintr+o comunitate etnic!. H

9in engl. su#culture. 0f. fr. s o u s H c u l t u r e.)coala ' . Instituție de înv!ț!mânt "u#lic unde se "redau elementele de #az! ale"rinci"alelor disci"line _ ". eJt. activitate legat! de acest! instituție înv!ț!tur!,

înv!ț!mânt. ` ocalul, cl!direa în care este instalat! și funcționeaz! instituția de maisus. ` %otalitatea elevilor și a cadrelor didactice dintr+o asemenea instituție de

înv!ț!mânt. /. =ig. Izvor, surs! de cunoștințe, de înv!ț!turi mi*loc, sistem de instruire într+un anumit domeniu ". eJt. înv!ț!tur!, eJ"erienț! do#ândit! "e aceast!cale. . =ig. 0urent, mișcare științic!, literar!, artistic! etc. care gru"eaz! în *urul einumeroși ade"ți #aza teoretic! a acestei mișc!ri. _ EJ"r. A face școal! [ a avea unnum!r de ade"ți. H 9in #g., s#., rus.j>ola, "ol. s>ola.

)tiinta ' . . =a"tul de a avea cunoștinț! (de ceva), de a informat cunoaștere. _ oc.adv. 0u (sau f!r!) științ! [ (ne)știind (in)conștient cu (sau f!r!) voie. 0u #un! științ! [conștient, având cunoștința de"lin! a fa"telor. 0u (sau f!r!) știința cuiva [ cu (sau f!r!)consimț!mântul ori a"ro#area cuiva. S"re științ! [ ca s! se știe. ` 5este,știre. /. 0onștiinț!. II. . %i" de cunoaștere sigur! și rațional! în leg!tur! cu naturalucrurilor și a condițiilor lor de eJistenț! în forma unui cor" de adev!ruri des"re un o#iect"ro"riu. /. Ansam#lu de cunoștințe des"re un o#iect dat sau distinct (natur!, societate,gândire etc.) do#ândite "rin desco"erirea legilor o#iective ale fenomenelor și eJ"licarealor. . reg!tire intelectual!, instrucție înv!ț!tur!, erudiție. _ Științ! de carte [cunoștințe de scriere și de citire. _ 6m de științ! [ savant, înv!țat. Nr.' ști+in+P

H Ști suf. +inț! (cu unele sensuri du"! fr. science)*ehnici ' . ) %otalitate a uneltelor și a mi*loacelor de munc!, "erfecționate în cursuldezvolt!rii istorice a omenirii, care "ermit o#ținerea de #unuri materiale. /) Ansam#lu de"rocedee și de"rinderi folosite într+un anumit domeniu de activitate. de inter"retaremuzical!. ) %otalitate a mașinilor, mecanismelor și a"aratelor aGate în între#uințare. _ de lu"t! totalitate a mi*loacelor de lu"t! cu care sunt dotate forțele armate ale unei ț!ri.N.+9. teniciiP Vkfr. tecniLue, lat. tenicus*ehnologie ' . Științ! a metodelor și a mi*loacelor de "relucrare amaterialelor. /. Ansam#lul "roceselor, metodelor, o"erațiilor etc. utilizate în sco"ulo#ținerii unui anumit "rodus. H 9in fr. tecnologie.

*eorie ' . $!s"uns sau soluție la o cestiune losoc! sau științic!, #azat! "e doveziși coordonat! sistematic cu alte r!s"unsuri într+un întreg doctrinar inter"retare #ine

20


21/21

! Portofoliu Sociologie d

Documents

Transcript of ! Portofoliu Sociologie d