APOSTOLUL...nale clare în acest sens, elevii în vârstă de peste 18 ani se organizează pentru...

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XVIII, NR. 188http://apostolul.slineamt.ro

mai2016

10 mai

Ziua Triplei CoroaneP u n â n d

piciorul peacest pământsacru, am şid e v e n i tRomân. Cetă-ţean astăzi,mâine, de vafi nevoie, sol-dat, voiu îm-părtăşi cu voisoarta bunăca şi pe cearea. Încredeţi-vă în mine,

precum eu mă încred în voi (...). Pro-videnţa, care a condus pe alesul vos-tru până aici, şi i-a depărtat toatepiedicile din cale, nu va lăsa aceastăoperă neîndeplinită.

Carol I în Adunarea Deputaţilor,la 10 mai 1866

iua de 10 mai a rămas în istoria popo-rului român ca o zi încărcată de pro-funde semnificaţii istorice, până lainstalarea regimului comunist aceastădată reprezentând Ziua Naţională a Ro-mânilor. Ultima sărbătorire oficială azilei a fost la 10 mai 1946, apoi Ziua

Independenţei României a fost mutată pe datade 9 mai.

Între anii 1866 – 1947, pe data de 10 mai,regele, curtea, oştenii şi poporul participau,în biserici – la slujbe de laudă şi mulţumire,iar familia regală ieşea în mijlocul bucureşte-nilor, asistând la celebra bătaie cu flori de laşosea şi la focurile de artificii din Cişmigiu.

„În dimineaţa zilei de 10 Mai, bubuitultunurilor din Dealul Spirii reamintea Capitaleisărbătoarea. Pe străzile şi bulevardele pe undeavea să treacă cortegiul, casele şi prăvăliileerau împodobite cu drapele. La ferestre erauflori. Pe stâlpii înconjuraţi de verdeaţă fâlfâiatricolorul, iar portretele Regelui Carol I şi aleReginei Elisabeta erau afişate pe la vitrineleprăvăliilor (...) Pe înserat, se aruncau cele dinurmă flori, iar şoselele rămâneau ninse de pe-tale” (Horia Furtună, Conferinţa Radiofonicădin anul 1941 – „10 Mai de altădată” – sursa:România Actualităţi).

Sărbătoarea se mai numea şi „Ziua Tri-plei Coroane”, deoarece era legată de trei eve-nimente cruciale din istoria modernă a ţării.

În primul rând, pe 10 mai 1866, Carol Ia venit în Bucureşti, capitala României, undea depus jurământul în faţa Parlamentului. Totîn această dată, dar în anul 1877, Carol I pro-clamă independenţa României. De asemenea,pe 10 mai 1881, Carol I a fost încoronat caRege al României. (I. N.)

Z

De 1 Iunie, la Platul Cotroceni sună clopoţelul!şa cum se ştie, a existat o primă formă aunei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernuluiprin care se încerca o reechilibrare a gri-lelor de salarizare pentru bugetari, propu-nere care aducea mai mult rău decât bine.Acest act normativ a fost vehement con-testat de către sindicate şi s-a renunţat la

el. Ba, mai mult, ministrul muncii de la aceavreme şi-a dat demisia. Ulterior, la MinisterulMuncii, fără a avea loc vreo negociere, am fostdoar informaţi cu forma ultimei grile de salarizarecare urma să intre în noua Ordonanţă de Urgenţă.Şi deşi noi am sperat că lucrurile se vor îndrepta,din banii de care Guvernul zice că ar dispune(deşi noi credem că există sume mult mai mari),pentru Educaţie au ajuns doar câteva firimituri,care, din nou, fac mai mult rău decât bine.

În aceste condiţii, Colegiul Naţional al Li-derilor din data de 18 mai a hotărât declanşareaunor acţiuni de protest, prima fiind mitingul şimarşul de la Palatul Victoria la Palatul Cotro-ceni, propuse pentru data de 1 iunie – Ziua In-ternaţională a Copilului, o zi simbolică şi pentru

Educaţie. La această oră (N.R. -23 mai, ac), ne-gocierile pentru aprobarea traseului precizatsunt în plină desfăşurare, deoarece ni se pun se-rioase beţe în roate, pentru a nu ajunge la Pala-tul Cotroceni. Dar reprezentanţii Sindicatelorle-au spus clar reprezentanţilor Primăriei Gene-rale a Capitalei că – indiferent dacă dau sau nuaprobarea – noi vom fi la Bucureşti pe data de1 iunie. Motiv pentru care am început să ne or-ganizăm în teritoriu, din Neamţ urmând să par-ticipe la această acţiune 150 de colegi.

Trebuie să mai menţionăm încă un lucrudemn de toată atenţia, şi anume acela că vineri,20 mai, conform strategiei noastre, a avut loc oîntâlnire între reprezentanţii Federaţiilor Sindi-cale şi reprezentanţii Asociaţilor de Elevi şi Pă-rinţi care ne vor fi alături, conştientizaţi defaptul că aici nu este vorba doar despre salarizare,

A

ÎNTÂLNIRE DE SUFLET ÎN BASARABIAn perioada 19-22 mai o delegaţie a Sin-dicatului din Învăţământ Neamţ s-a de-plasat în Republica Moldova, într-unschimb de experienţă, de viaţă şi de ati-tudine sindicală, cu parteneri din Chişi-nău şi din raionul Orhei. De fapt, dacăsocotim că două zile au fost pierdute pe

drum, celelalte două, deşi aflate la sfârşit desăptămână, au fost fructificate la maximum.Astfel nemţenii au putut participa la deschide-rea finalei Festivalului Republican al Creaţiei

Artistice a Angajaţilor Instituţiilor Preuniversi-tare, au vizitat o grădiniţă, o şcoală din mediurural şi un liceu din cel urban, au avut o întâl-nire de lucru la Consiliul municipal al Sindica-telor din Chişinău, au putut admira vestigiileOrheiului Vechi, sau urmele moldoveanuluiDonici – zis Alexandru în Basarabia, şi Alecuîn România.

Dar s-o luăm băbeşte.

Gabriel PLOSCĂ,Preşedintele Sindicatului

din Învăţământ Neamţ(continuare în pag. 2)

Î

Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 2)

Activitatea sindicală, la zi

APOSTOLULPag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Omagiu Sidoniei Hogaş, 40 de ani de la moarte

uzeul Memorial „Calistrat Hogaş” şi Societatea Scriitorilor Neamţ auorganizat, pe data de 19 aprilie, manifestarea „Omagiu Sidoniei Hogaş,40 de ani de la moarte”.

Au fost prezentate cărţile „Tataia. Amintiri din viaţa lui CalistratHogaş”, de Sidonia C. Hogaş şi „Calistrat Hogaş, Opere Complete”,iar scriitorul Dan Iacob a citit fragmente din proza lui Calistrat Hogaş.

Sidonia Hogaş s-a născut la 31 ianuarie 1882, la Piatra-Neamţ,fiind al şaptelea copil al Elenei Constantiniu şi al lui Calistrat Hogaş

şi, coincidenţă sau nu, moare în ziua de naştere a tatălui, Calistrat Hogaş, pedata de 19 aprilie 1976.

Calistrat Hogaş s-a născut la Tecuci, în 19 aprilie 1847, în familia preo-tului Gheorghe Dimitriu. Termină Facultatea de filosofie şi litere din Iaşi şieste numit profesor la gimnaziul comunal din Piatra-Neamţ, actualul Colegiu„Petru Rareş”, devenind un apropiat al lui I.L. Caragiale, aflat în perioadaoctombrie 1881 – martie 1882 în judeţul Neamţ, ca revizor şcolar.

La 28 august 1917, Calistrat Hogaş se stinge din viaţă la Roman dar, po-trivit dorinţei exprimate pe patul de moarte, este reînhumat la Piatra-Neamţ.

În 1921 apare prima ediţie pentru public a cărţii „Pe drumuri de munte”,în două volume, cel de-al doilea, „În Munţii Neamţului”, fiind prefaţat deMihail Sadoveanu.

În 1922, lui Calistrat Hogaş i se conferă postum cel dintâi premiu iniţiatde Societatea Scriitorilor Români, în baza raportului alcătuit de Liviu Re-breanu.

„Săptămâna Altfel”la Centrul pentru

Cultură şi Arte„Carmen Saeculare”

Elevii Centrului pentruCultură şi Arte „Carmen Sae-culare” au participat, în săp-tămâna „Şcoala Altfel”, la oserie de activităţi inedite, spe-cifice perioadei prepascale.

M

mai 2016

De 1 Iunie, la Platul Cotroceni sună clopoţelul!i că fondul problemei priveşte finanţareaincorectă a Educaţiei. Elevii au venitchiar cu o propunere – pe care o salutămşi de care suntem alături – ca în zilele de25, 26 şi 27 mai, în pauza mare, sau înaltă pauză, toţi elevii şi tot personalulşcolii să iasă în curtea unităţilor şcolare

şi să sune clopoţelul, atrăgând atenţia asuprasubfinanţării Educaţiei. Totodată, avem sem-nale clare în acest sens, elevii în vârstă de peste

18 ani se organizează pentru ca, împreună cu pă-rinţii, să fie alături de noi în acest marş. În defi-nitiv, avem acelaşi obiectiv: mai bine pentruînvăţământul românesc, mai bine pentru toţi ac-torii implicaţi aici – elevi, părinţi, cadre didac-tice, personalul din unităţile şcolare.

Auzind despre hotărârea noastră de a ieşi înstradă, Prim-ministrul Dacian Cioloş ne-a pro-pus o majorare a salariilor cu 10%, începând culuna august 2017. Lucru de neconceput pentrunoi. Vom continua negocierile – şi ne-am bucura

dacă se vor găsi soluţii pentru rezolvarea nemul-ţumirilor noastre – ca să nu mai fie nevoie săfacem acest marş. Dacă până pe 1 iunie seajunge la o înţelegere cu Guvernul României, însensul unei majorări rezonabile pentru toţi sala-riaţii care lucrează în învăţământ – de minim10%, începând cu august 2016 – e posibil să re-nunţăm la aceste acţiuni de protest. Şi e necesarca hotărârea de suspendare a marşului s-o ia totcei care au iniţiat-o. Aşa e normal, aşa e firesc,aşa e democratic.

(urmare din pag. 1)

c

ÎNTÂLNIRE DE SUFLET ÎN BASARABIAJoi, 19 mai, după un drum

vesel dar obositor, după tra-versarea civilizată a Prutului,am fost întâmpinaţi la Chişi-nău, cu politeţe nedisimulatăde două minunate amfi-trioane: doamna Nadejda

Lavric, vicepreşedinte al Federa-ţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţeidin Moldova şi doamna GabrielaZambitchi, specialist în sectorulOrganizare şi administrare. Amcăzut de acord cu detaliile progra-mului viitor, am mâncat şi ne-amcazat. Şi am ciocnit şi o cupă devin, pentru că, se ştie, vinul bunface prietenia bună. Chiar şi cândne ţinem de neamuri.

n Vineri, 20 mai, la Casa deCultură din Chişinău, am participatla deschiderea Festivalului Repu-blican al Creaţiei Artistice a Anga -jaţilor Instituţiilor Preuniver sitare,organizat de Federaţia Sindicală aEducaţiei şi Ştiinţei din Moldova.

Aflat la ce-a de-a XV-a ediţie,festivalul a reunit cadre didacticedin o serie de instituţii de învăţă-mânt selectate pentru etapa finală,cea republicană, a competiţiei.

Potrivit domnului DumitruIvanov, preşedintele FederaţieiSindicale a Educaţiei şi Ştiinţei din

Moldova, acest festival a devenit ofrumoasă tradiţie care reuneşte ande an dascăli pasionaţi de artă şifrumos. Domnia sa a anunţat pre-zenţa în sală a delegaţiei colegilorde la Piatra-Neamţ şi a salutat pre-zenţa românilor la acest schimb deexperienţă. Apoi a subliniat: Anulacesta, absolut toate raioanelesunt prezente în Festivalul nostru.Asta ne uneşte. Asta ne permite săaflăm cine suntem şi de unde amapărut, asta ne permite să ne rea-mintim că suntem mari prieteni aipoeziei, cântecului şi dansului. Şiasta ne dă puterea de a trăi şi de a

lucra bine în continuare, păstrândşi transmiţând mai departe portul,obiceiurile şi tradiţiile noastre. Şicine dacă nu cadrul didactic, învă-ţătorul şi profesorul pot face celmai bine acest lucru?

Spectacolul în sine a confirmatlucruri pe care le ştiam deja şi dinrezultatele excelente ale moldoveni-lor la Concursul Carl Czerny, desfă-şurat la Piatra-Neamţ. Interpreţii aufost profesionişti redutabili la toatecapitolele – muzică, dans, declama-ţie – dovedind un nivel competitival învăţământului artistic. Dincolode aceasta, e de remarcat profundaimplicare emoţională a celor de pescenă, credinţa, sinceritatea şi lipsa

de inhibiţie cu care transmit un pu-ternic mesaj patriotic, în cel mai pursens al acestui cuvânt.

* Ne-am deplasat apoi la Con-siliul municipal al Sindicatelor dinChişinău, cu sediul într-o clădireconstruită pe la 1800 – monumentistoric cu acte în regulă – dar binerecondiţionată în urmă cu opt ani.Gazdele, Margareta Sârbu, preşe-dinte şi Oleg Ivanov, vicepreşe-dinte, ne servesc cu plăcintesavuroase şi informaţii consistente.La nivel de municipiu, există 80 deinstituţii preuniversitare afiliate(lipsesc doar una sau două), numă-rând peste 16.500 de membri desindicat. Îşi prezintă cu mândrie

(urmare din pag. 1)

La microfon, Dumitru IVANOV

La sediul Consiliului Municipal al Sindicatului din Chișinău

n


APOSTOLUL Pag. 3


nvitată să le îndrume primii paşi pe tărâmul meşteşugurilor popularestrămoşeşti a fost ieşeanca Valentina Acasandrei, meşter popular renu-mit pentru priceperea, îndemânarea şi talentul său. Ea pictează icoaneşi biserici, face ouă încondeiate, tapiţerii şi mai realizează diverselucrări de pictură naivă. Împreună cu soţul său, a pictat în 12 ani dezile patru biserici. De asemenea, patru dintre piesele meşterului po-pular sunt expuse la Muzeul Internaţional de Artă Naivă „Midan”din Paris. În preajma Sărbătorilor Pascale, cel mai potrivit curs predat

copiilor nemţeni a fost cel de încondeiere a ouălor.Următoarele zile, până la finalul săptămânii, elevii din oraş, precum

şi cei ale claselor externe de la Şcoala Populară de Arte, au luat lecţii dedans popular şi de modelaj cu lut, cu Radu Macavei. Profesorul Radu Ma-cavei, născut la 14 septembrie 1965, în Iaşi, a absolvit Universitatea deArte „George Enescu, a participat la peste 30 de expoziţii de grup, atât înRomânia, cât şi în străinătate, obţinând şi două premii internaţionale, am-bele în Italia: în 1999 – Premiul al II – lea „Masks in Venice” Art AddictionGallery şi în 1998 – Diploma of Excellence – „Annuale Autunnale di Ve-nezia”. Lucrările sale se află în colecţii particulare în Grecia, SUA, Franţa,Italia, Belgia.

Procesiunea „Drumul Crucii” pe muntele Pietricica

Cea de-a XVI-a ediţie a pro-cesiunii „Drumul Crucii” s-a des-făşurat, în Vinerea Mare a PostuluiÎnvierii Domnului. Începând cu ora12.00, credincioşii din Piatra-Neamţ au marcat momentul pati-milor Mântuitorului pornind de lapoalele muntelui Pietricica (şo-seaua Fermelor), urcând pe drumulspre Releul TV şi Mănăstirea Pie-tricica. Participanţii au rememoratscenele biblice de pe Muntele Gol-gota, tinerii din fruntea convoiuluipurtând o cruce mare din lemn,amintind de jertfa Mântuitorului.

I

Irina NASTASIU(Continuare în pag. 4)

mai 2016

ÎNTÂLNIRE DE SUFLET ÎN BASARABIAealizările sindicale privindconcediile, condiţiile de pro-movare a directorilor, luptapentru subvenţionarea de-centă a actului educaţional.Le spunem şi noi pe alenoastre, dar ridicăm din

sprinceană când aflăm că sunt sub-venţionaţi de Primărie, care le de-contează utilităţile de întreţinere şisalariile. Altminteri sunt în tele-foane cu primarul Chirtoacă, carene-ar cam invita la un pahar deşampanie, dacă n-ar avea nuntă. Şichiar are, după cum aflăm dinpresă. Să fie într-un ceas bun!

* La Grădiniţa nr. 225 „Spicu-şor”, suntem întâmpinaţi cu pâineşi sare de doamna director AllaVasilache şi o ceată de plozi îm-brăcaţi în costume naţionale, la felca educatoarele care îi însoţesc şi-i îndrumă. Noi am întârziat şi gaz-delor li s-a cam ofilit entuziasmul.Primim cu dragoste urările de bunvenit ale ţâncilor şi o dregem fra-ternizând pe bază de pită cu sare.Suntem cam mulţi ştirbi în zonă,şi asta ne dă un sentiment de soli-daritate. Vizităm apoi grădiniţa. E,parcă, o minune desprinsă din po-veştile fraţilor Grimm. Totul estructurat în jurul unei grădini lu-xuriante, cu plante exotice şi florimirobolante. Şi cu lumină, cumultă lumină... Vizităm sălile declasă, de joacă, de sport, dormi-toarele... Totul e curat, totul e de-corat cu bun gust, totul e pastelat,totul face ca magia copilăriei sărămână o lumină pentru tot restulvieţii...

Vedem apoi în sala de specta-cole o adevărată demonstraţie devirtuozitate a copiilor şi educatoa-relor lor, un exerciţiu de fantezie şiimprovizaţie dezlănţuită. Poezia,muzica, dansul, coregrafia, totul esensibil, totul e frumos, totul vor-

beşte despre dragostea de ţară:Leagănul meu e Moldova/ Sufletulmeu e Moldova/ Dragostea mea eMoldova... Am surprins câţiva co-legi lăcrimând pe ascuns şi mi-amsimţit şi eu genele umede...

În final ar trebui spus că „Spi-cuşor” e cea mai mare grădiniţădin Republica Moldova şi că pesteo sută de angajaţi construiesc şi ve-ghează aici viitorul a aproape 900de pruncuşori.

n Sâmbătă, 21 mai plecămdevreme spre Orhei, având ca în-soţitor pe domnul Simion Boţan,lider sindical al raionului cu pri-cina. Pe drum o recuperăm şi pedoamna Raisa Ţurcanu, respon-sabilă cu treburile financiare. ESărbătoarea Sfinţilor ÎmpăraţiConstan tin şi Elena şi, antrenaţi şidirijaţi de Gabriela Grigore, toţi pa-sagerii le cântă „Mulţi ani trăiască”celor sărbătoriţi. Cântă şi musafirii,că nu-i bai. Dar cântă cam fals că-i pe uscat şi, în această atmosferă,ajungem la Casa memorială AlecuDonici (19 ianuarie 1806, Piatra-Bezin (astăzi comuna Donici) – 21ianuarie 1865, Piatra-Neamţ), poet

fabulist român basarabean. Casaveche de boier înstărit e bine între-ţinută, iar muzeul se străduieşte săpuncteze o biografie nespectacu-loasă. În fond, Donici a abandonato carieră militară îndoielnică pen-tru una de fabulist mediocru, me-ritele sale fiind recunoscute maimult pentru traduceri notabile dinKrâlov, Puşkin, Lermontov sauAntioh Cantemir („Satire”, îm-preună cu Constantin Negruzzi).

* La gimnaziul „Ion Creangă”

din satul Teleşeu, raionul Orhei neîntâmpină şi ne salută doamna di-rector Tatiana Zubkova, însoţităde o altă Tatiană, lider de sindicat.Vizităm o şcoală construită pentru500 de elevi, un gimnaziu unde as-tăzi mai învaţă vreo 130 de elevisub îndrumarea a 4 învăţători şi 13profesori. E sâmbătă şi şcoala e pu-stie, totuşi doi elevi frumoşi şi is-teţi au fost aduşi de acasă ca să nesalute şi să ne prezinte „muzeul”şcolii. „Privim” şi colţul eroilorlăudând gazdele pentru iniţiativă.Vizităm şi biblioteca oferind unpachet consistent de literatură ro-mână, apoi se schimbă coordonateşi se fac proiecte comune.

* Mănăstirea Curchi, o adevă-rată bijuterie de arhitectură, adă-posteşte doar o mână de călugări,şi are fixată în pisanie o istorie co-mună mai tuturor aşezămintelormonahale din Basarabia: Aceastăsfântă biserică închinată sfântuluiierarh Nicolae începută în 1937(N.R. În timpul ocupaţiei româ-neşti, carevasăzică) a fost termi-nată în 1925 (după o stagnare avieţi monahale din 1952 până în

r

(continuare în pag. 4)

Pâine și sare la Grădinița Spicuşor

La casa memorială „Alecu DONICI”


APOSTOLULPag. 4

rocesiunea a fost condusă de un sobor depreoţi, în frunte cu părintele protopop Va-lentin Tofan.

Evenimentul a fost organizat, ca şi înceilalţi ani, de Asociaţia Creştin – Ortodoxă„În Munţii Neamţului”, împreună cu Aso-ciaţia Tinerilor Ortodocşi Români din Pia-tra-Neamţ.

„Este un pelerinaj de amintire a patimilorDomnului, care ne ajută să înţelegem mai profundjertfa Mântuitorului şi ne îndeamnă să reflectămasupra propriilor noastre păcate”, ne-a spus Necu-lai Luca, preşedintele Asociaţiei „În Munţii Neam-ţului”.

Iniţiată în anul 2000, procesiunea „DrumulCrucii” este una din cele mai importante proce-siuni de acest fel din Moldova.

Nemţeni la Festivalul de Folcloral Copiilor din Bergama

Pentru al treilea an consecutiv, Centrul pentruCultură şi Arte „Carmen Saeculare” a participat,în perioada 20 – 24 aprilie, la Festivalul Interna-

ţional de Folcloral Copiilor, or-ganizat de foru-rile culturale dinoraşul Bergama(Turcia). Dele-gaţia nemţeanăa fost formatădin elevii claseide canto popular(coordona to rGeorgiana Şer-ban) şi ai clasei

de dansuri de la Palatul Copiilor (condusă de AndaMaria Acristinei). Elevii pietreni au avut ocazia sălocuiască la familii turce din Bergama, care aucopii cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani, depla-sarea artiştilor în Turcia beneficiind de sprijinulmunicipalităţii pietrene. Astfel, pe lângă spectaco-lul propriu-zis, festivalul îşi propune să promovezetotodată şi schimburile culturale dintre micii ar-tişti.

Miercuri, 20 aprilie, au avut loc deschidereafestivalului şi primele spectacole, în zilele urmă-toare mesagerii pietreni ai folclorului nemţean vi-zitând obiectivele turistice din Bergama(Acropolele şi Centrul Medical Antic Asclepion),precum şi instituţiile de învăţământ şi cultură dinoraşul înfrăţit..

Festivalul Internaţional de Folclor din Ber-gama oferă copiilor aflaţi în oraşe înfrăţite din di-ferite ţări ocazia să fie împreună, să se distreze, săprezinte propriile lor dansuri populare. Festivalul

P

(urmare din pag. 3)


mai 2016

ÎNTÂLNIRE DE SUFLET ÎN BASARABIA996) cu binecuvântarea ÎPSVladimir, mitropolit al Chi-şinăului şi întregii Mol-dove... Ne închinăm şi noi şine mirăm de ce aflăm: pen-tru reconstrucţia bisericii totpoporul Moldovei a donat

cel puţin contravaloarea unei zilede muncă...

* Liceul „Alecu Russo” dinOrhei ne seduce prin zâmbetul caldal doamnei director Lidia Hacina,dar şi prin frumuseţea şi curăţeniainstituţiei. Construită în 1940, uni-tatea de învăţământ a funcţionattimp de şase decenii ca şcoalămedie de cultură generală, pentruca după anul 2000 să fie transfor-mată/reorganizată în Liceul Teore-tic „Alecu Russo”. Şi se află aiciimpresionante dotări tehnice: 36săli de clasă, 2 săli calculator, 2ateliere, 3 săli de sport, o sală dedans, o cantină cu 240 de locuri, obibliotecă ce peste 50.000 de vo-lume... Sporim şi noi această zestrecu un pachet de cărţi româneşti şi,

în biroul directorial, se face schimbde date de contact pentru eventualeparteneriate viitoare.

În drum către Chişinău vizi-tăm Orheiul Vechi, dar mi s-a camacrit de muzee. Cum mi s-a acrit şide albumul „Raionul Orhei” uncărţoi elegant şi frumos tipărit înanul 2014, oferit cu generozitate dedomnul Simion Boţan fiecăruimembru al delegaţiei noastre. Atrecut un sfert de secol de indepen-denţă şi de limbă română oficială,dar în cartea citată (şi cu siguranţăşi în altele), în istoria Moldovei sesare în continuare din feudalism înrepublică...

* În final vă oferim câteva in-formaţii „ciupite” de ici de colodespre o instituţie inexistentă înRomânia, dar care funcţionează cusucces la sindicaliştii moldoveni:Institutul Muncii, un pilon esen-ţial al sistemului educaţiei sindi-cale şi formării cadrelor sindicalea Confederaţiei Naţionale a Sindi-catelor din Moldova (CNSM).

Acestuia îi revine sarcina or-ganizării nemijlocite a activităţiieducaţionale în cadrul CNSM şiare ca obiectiv realizarea activită-ţilor necesare consolidării mişcăriisindicale din ţară şi a formării unui

efectiv cu convingeri sindicaleferme, poziţie activă şi motivaţieputernică de apartenenţă la sindicat.

În scopul îndeplinirii acestuideziderat, Institutul Muncii elabo-rează programe de formare conti-nuă a funcţionarilor şi activiştilorsindicali şi a programelor tema-tice; acordă asistenţă metodico-di-dactică pentru desfăşurareaprocesului de formare la diferiteniveluri; realizează studii, sondajesociologice, analize, cercetări şti-inţifice în domenii de interes sindi-cal etc. Într-un cuvânt, se face totulpentru a creşte impactul acţiunilorsindicale în societate şi a trans-forma instruirea sindicală într-unproces educaţional modern şi acce-sibil pentru toate categoriile efecti-vului sindical.

Totodată există aici un Centrumedical consultativ diagnostic alInstitutului – o instituţie medicalăprivată fondată de către CNSM,care este unic fondator şi proprie-tar. Acesta are menirea de a acordaservicii de diagnosticare şi consul-tanţă medicală membrilor Sindica-telor şi permite acordarea asis ten ţeimedicale consultativ-curative îndomeniul medicinii interne şi ima -gisticii.

Instituţia mai dispune de nu-meroase săli de studiu, precum şide săli cu capacitatea de 15-250 delocuri pentru seminare, mese ro-tunde, conferinţe internaţionale,simpozioane – dotate cu cea maimodernă tehnică de comunicare –de la proiector şi ecran de proiec-ţie, la calculatoare performante şiechipament de traducere sincronă.

O surpriză pentru noi a fost săaflăm că există şi un hotel, proprie-tate a Institutului, după cum există,la sediul central, un bar, un restau-rant, o terasă şi o Sală Polivalentăchiar multifuncţională. Aşadar oas-peţii din Moldova sau de peste gra-niţă: elevi, profesori, sportivi,sindicalişti din diverse domenii aleConfederaţiei se pot bucura demasă şi cazare la preţuri rezona-bile. Ne-am bucurat şi noi de ospi-talitatea şi pitorescul locului;întrucât eleganta „Polivalentă” fu-sese închiriată pentru o nuntă, vineri

1

(urmare din pag. 3)

„Gazdele” Școlii Ion Creangă

Alla VASILACHE, Margareta SÎRBU, Gabriel PLOSCĂ

Lidia HACINA,Directorul Liceului Alecu Russo


APOSTOLUL Pag. 5

eprezintă nu doar o sărbătoare a copiilor, cişi un proiect important de prietenie şi paceîntre popoare.

George Enescu, îndrăgostit deNeamţ

S-au împlinit, pe data de 4 mai, 61 de ani dela moartea compozitorului, violonistului, pedago-gului, pianistului şi dirijorului Geor ge Enescu, celmai important muzician român din toate timpurile.Cunoscut în întreaga lume prin celebra „Rapsodieromână”, dar şi prin Suitele orchestrale, cele treiSimfonii şi opera „Oedip”, Enescu a fost un mareadmirator al meleagurilor nemţene, aşa cum aflămdin documentele de arhivă.

Astfel, Enescu a concertat în sălile teatruluicomunal din Piatra Neamţ de nenumărate ori, pen-tru melomanii de la poalele Petricicăi. În fondul

Societăţii Compozitorilor Români, aflat în păstrareîn arhivele nemţene, în dosarul 5/1930, filele 10 şi11, se consemnează că, în 1930, în ziua de 10 de-cembrie, George Enescu a concertat în sala teatru-lui de la poalele Pietricicăi. Amintita societatecerea, prin adresa nr. 5842 din 3 decembrie 1930,

agentului central din Piatra-Neamţ să ia toate mă-surile pentru buna defăşurare a concertului.

„Avea prieteni deosebiţi în această parte deţară, a cunoscut frumuseţile naturale ale ţinutuluide la poalele Ceahlăului, a ctitoriilor marilor vo-ievozi moldoveni, în lupta pentru apărarea pămân-tului strămoşesc şi a credinţei în neamul românescşi în faţa lui Dumnezeu. Aici, la Piatra lui dragă,l-a cunoscut şi s-a împrietenit cu D. Apostolidi,preşedintele tribunalului, şi Constantin Vorel, sa-vantul farmacist, a concertat în sălile teatrului co-munal de nenumărate ori, conform documentelorde arhivă, pentru melomanii aşezării de la poalelePietricicăi”, afirmă prof. Gheorghe Radu.

În judeţul Neamţ, Enescu a concertat la capulsoldaţilor răniţi, aflaţi în spitalele militare de laPiatra-Neamţ, Târgu Neamţ, Roman, Bicaz, dar şiîn alte localităţi nemţene.

r


(Continuare în pag. 6)

mai 2016

ÎNTÂLNIRE DE SUFLET ÎN BASARABIAeara am putut admira în toatăsplendoarea ei feciorelnică omândreţe de mireasă, suplăşi graţioasă. Nu mică ne-afost mirarea când, la cina desâmbătă, aceeaşi mândreţes-a retras într-un colţ al res-

taurantului nostru pentru a alăpta ofrumuseţe dodoloaţă, destul devioaie şi zgomotoasă. Cum, cutoată încrederea în talentele şi vi-teza moldovenilor, nimeni nu-icredea în stare de o asemenea per-formanţă pe tinerii însurăţei, ci-neva din grup a remarcat că lumeas-a stricat, iar mai toate doamnele,trecute binişor de prima tinereţe,au fost de acord.

Lăsând şaga deoparte – înfond s-au mai văzut mirese carealăptează – trebuie să spunem căperiplul nostru moldav ne-a folositşi ne-a bucurat. Ne-a folosit pentrucă schimbul de idei şi experienţă afost unul bogat şi real, beneficpentru ambele părţi. Ne-a bucuratpentru că am cunoscut oamenibuni şi calzi, inteligenţi şi opti-

mişti, total dăruiţi muncii lor, pro-fesori şi educatori care îşi iubescpătimaş ţara şi ştiu să transmităaceastă iubire...

Ne-am bucurat pentru că amregăsit Chişinăul (personal, îl ştiudin 15 iunie 1990) mai curat, maiverde, mai derusificat. Ca maitoată, Moldova, de altfel. De fapt,„derusificat” e o glumă, pentru cădin 36 de mijloace mass-media depe piaţa presei, doar şase sunt înlimba română. Păstraţi proporţia şio să vedeţi cam în ce măsură KGBşi puişorii lui controlează viaţa po-litică, şi nu numai, în toată Repu-blica Moldova.

Dar ne-am bucurat şi pentrucă, chiar în timpul vizitei noastre,Teatrul Naţional a reluat piesa„Casa Mare” a lui Ion Druţă, mon-tată şi de românca Nicoleta Toia înanul 1990 pe scena Teatrului„Mihai Eminescu” din Chişinău,dar jucată şi la Piatra-Neamţ, la in-vitaţia Teatrului Tineretului. Şi maiavem şi alte bucurii comune, darspaţiul tipografic este limitat.Chiar şi pentru redactorul – şef alrevistei.

s

(urmare din pag. 4)

Simion BOȚAN, Raisa ȚURCAN În fața Liceului Alecu Russo din ORHEI

Mănăstirea CURCHI, raion ORHEI

ORHEI – Statuia lui VASILE LUPU

Ultima oră, la Roman

APOSTOLULPag. 6


Monumentul Eroilor de la Nemţişoronumentul Eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial, ridicat la Nem-ţişor, comuna Vânători, a fost inaugurat sâmbătă, 21 mai, de sărbătoa-rea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Slujba religioasă şi sfinţireamonumentului au fost săvârşite de Mitropo-litul Teofan, evenimentul fiind organizat deAsociaţia „În Munţii Neamţului”.

Monumentul este dedicat eroilor careşi-au pierdut viaţa în cel de Al Doilea Război

Mondial, schiţa fiind gândită şi desenată chiar depărintele Justin Pârvu, în februarie 2013.

Monumentul se află pe dealul Cojocaru,punctul „Bobeuca”, deal care are asemănareamuntelui Golgota. La baza monumentului se aflăun osuar de 5m/5m unde vor fi depuse rămăşiţelepământeşti ale eroilor căzuţi în această zonă. Cu oînălţime de 10 metri, monumentul are la bază formăde cruce, iar în partea de sus formă de piramidă,

pereţii osuarului fiind pictaţi cu sfinţii protectori ai eroilor şi ai închisorilor.După estimările istoricilor şi specialiştilor, în zona Nemţişorului a fost

cea mai sângeroasă şi cu cea mai mare pierdere de război de pe teritoriul Ro-mâniei, urmată de cea de la Oarba de Mureş.

În zona Nemţişorului şi-au dat viaţa eroii de la Regimentul 15 Războienidin Piatra-Neamţ, Batalionul 3 – Vânători de Munte Târgu Neamţ, Regimen-tul 8 şi 12 – Călăraşi din Roman, Regimentul 25 – 26 Vaslui, Regimentul 17Timişoara, Regimentul 82 Infanterie Târgu Mureş şi mulţi locuitori din zonafrontului, alături de foarte mulţi soldaţi ruşi şi nemţi.

Festivalul „Vin Floriile cu soare”, la Centrul Cultural Tupilaţi

Centrul Cultural Tupilaţi a organizat, în Duminica Floriilor, Festivalul„Vin Floriile cu soare”, manifestare cultural-artistică ce are drept scop pro-movarea tradiţiilor populare creştine legate de Învierea Domnului şi familia-rizarea copiilor şi tinerilor cu cele mai importante evenimente biblice dinviaţa Mântuitorului.

Simpozionul a debutat la orele dimineţii, când tinerii din comună, îm-brăcaţi în costume populare, au pornit într-un alai condus de călăreţi şi căruţe

M

(urmare din pag. 5)

mai 2016

Colegiul Tehnic „Danubiana”,în Spania

n perioada 17-23 aprilie, o delegaţie de laColegiul Tehnic „Danubiana” dinRoman, a participat la o întâlnire de pro-iect la liceul Ies Alonso Sanchez în Hu-elva, Spania, în cadrul proiectuluiErasmus + KA2 „The Last Chance – Pre-serving Biodiversity for Future Genera-

tions”, alături de elevi şi profesori din Polonia,Turcia şi Italia.

Activităţile desfăşurate în cadrul întâlniriide proiect au fost variate. A fost vizitată şcoalagazdă a întâlnirii, s-au făcut excursii de studiuîn parcurile naţionale „Marismas del Odiel” şi„Donana National Park”, al căror scop a fostcunoaşterea aspectelor legate de biodiversitateîn zonă, şi a fost vizitată rafinăria CEPSA, auavut loc seminarii pe teme de protejarea şi con-servarea mediului înconjurător, în scopul for-mării conştiinţei şi comportamentului ecological elevilor, iar elevii au prezentat rezervaţii şiparcuri naţionale din zonele apropiate şcolilordin care provin. Elevii români au realizat o pre-zentare a parcului Vânători Neamţ.

La finalul activităţilor s-au înmânat certifi-catele de participare, iar elevii spanioli au pre-zentat un program artistic cu momente demuzică şi dans specifice regiunii Andaluzia.

Următoarea întâlnire de proiect va avea locîn România în perioada 23-28 mai, la ColegiulTehnic „Danubiana”.

Elevi la şcoala democraţiei

La sfârşitul lunii aprilie, a avut loc lansareaoficială a Consiliului Consultativ pe Problemede Tineret (CCPT) al Municipiului Roman, forconsultativ constituit pe lângă structurile deconducere ale Municipiului Roman – Primar şiConsiliul Local.

„Obiectivele acestui for sunt formarea unuispaţiu/mediu în care tinerii se pot exprima şidialoga între ei şi cu administraţia publică lo-cală, în problemele care îi interesează, şi-i afec-tează. În acelaşi timp, este vorba despre oferireaposibilităţilor tinerilor de a învăţa practica ce-tăţeniei democratice, a exprimării, comunicării,dialogului, negocierii, luării deciziei şi evaluă-rii, precum şi dezvoltarea abilităţilor de leader,de a deveni cetăţean activ. Se încurajează par-

ticiparea tinerilor la identificarea şi rezolvareaproblemelor comunităţii locale. Prin acest Con-siliu, urmărim şi elaborarea strategiei pentru ti-neret a municipiului Roman”, a susţinutprimarul Laurenţiu Leoreanu.

La eveniment au participat cei 50 de elevidesemnaţi în CCPT de Consiliile Şcolare dinunităţile de învăţământ, cinci reprezentanţi aiONG-urilor de tineret din municipiul Roman,consilierii educativi, directorii unităţilor de în-văţământ şi elevi susţinători de la unităţile şco-lare din municipiu.

De la Gâdinţi la Hjortshøj

În perioada 16-23 aprilie, un grup de elevişi profesori ai Şcolii Gimnaziale Gâdinţi a par-ticipat la prima activitate transnaţională din ca-

drul proiectului european Erasmus+, acţiuneacheie 2 – parteneriate strategice „Today, youimagine the European city of tomorrow —Ideas to build the future”, proiect finanţat deUniunea Europeană.

Activitatea a avut loc în Hjortshøj, undealături de colegi din Danemarca, Franţa, Spa-nia, Bulgaria nemţenii au primit informaţii la zidespre agricultura organică, despre construcţiiinteligente, despre surse de energie regenerabilăşi nepoluantă.

Construindu-şi propriul lor oraş al viitoru-lui, toţi cei implicaţi în acest proiect au dezbătutmodul de construire a unei localităţi: încadrareaîn teritoriul administrativ, realizarea de carto-grame şi scheme grafice, zonificarea funcţio-nală a teritoriului şi direcţionarea dezvoltăriilocalităţii. De asemenea, s-au analizat evoluţiapopulaţiei, a activităţilor economice, instituţiilepublice şi de interes general, echiparea edilitară,avantajele şi dezavantajele mediului geografic,problemele cu care s-ar putea confrunta locali-tatea şi modalităţi de anticipare a acestora.

A fost elaborat, de asemenea, un cod al ce-tăţeanului acestui oraş, insistându-se pe demo-craţie, diversitate şi dialog cultural, servicii deeducaţie şi sănătate pentru toţi, lipsa discrimi-

nării, protejarea mediului înconjurător, spaţii şiacţiuni de petrecere a timpului liber.

Romanvodistele, din nou în top

Două eleve de la Colegiul Naţional„Roman-Vodă” s-au întors cu fruntea sus, dupăce au obţinut un punctaj foarte bun la cele douăprobe (scris şi oral) ale Olimpiadei Naţionale„Lectura ca Abilitate de Viaţă”.La aceastăolimpiadă, organizată de Inspectoratul ŞcolarJudeţean Cluj, în acest an, au participat peste100 de elevi din toate judeţele ţării şi munici-piul Bucureşti, respectiv 45 de profesori înso-ţitori. Concurenţilor le-au fost evaluatecompetenţele de lectură, constând în înţelege-rea textelor ficţionale, nonficţionale şi multi-modale, capacitatea de a reflecta asupraacestora, de a formula opinii, argumente şi in-terpretări proprii în scris, în cadrul unei prezen-tări sau dezbateri.

Ioana Pintilie (clasa a IX-a), coordonată deprofesoara Roxana Prisacaru, a obţinut men-ţiune ca urmare a clasării pe locul al VI-lea, cuun total de 94 de puncte. Andrada Elena Eva(clasa a XI-a), coordonată de profesoara AndaNacu, a obţinut 82 de puncte.

Concursul de eseuri literare„G. Ibrăileanu”

Cea de-a XIV-a ediţie a Concursului deeseuri literare „G. Ibrăileanu” desfăşurată la ju-mătatea lunii mai la Colegiul Naţional „Roman-Vodă”, organizată în parteneriat cuInspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, a avut catemă „Literatura memorialistică – document şidestin” şi a fost deschisă elevilor din învăţă-mântul liceal, „în vederea stimulării creativităţiiprin încurajarea exprimării libere a opiniilorpersonale şi pertinente despre literatură”. Con-cursul se mai doreşte „o şansă de exprimare şide afirmare a potenţialului creator al elevilorcare nu se regăsesc în concursurile şcolare con-sacrate şi deschide o nouă cale de comunicareîntre elevi şi profesori”, şi chiar între profesori.Lucrările participanţilor vor fi publicate în su-plimentul literar al revistei Colegiului Naţional„Roman-Vodă”, „Şcoala Nouă”, al cărei fon-dator a fost criticul şi teoreticianul literar G.Ibrăileanu, în perioada studiilor liceale la acestliceu. (RED.)

Î

PANORAMICROMAŞCAN

Şcoala nemţeană, la zi

APOSTOLUL Pag. 7


rnate cu covoare ţărăneşti şi crenguţe de salcie spre Biserica „SfinţiiVoievozi Mihail şi Gavril”, construită în anul 1811 de către boierul Şte-fan Constantin Catargi, mare logofăt al Moldovei. Grupul folcloric defete „Sânzienele” a susţinut un concert de cântece pascale, la sfârşitulcăruia crenguţele de salcie sfinţite au fost împărţite credincioşilor. Ala-iul s-a deplasat apoi la o gospodărie ţărănească autentică din Tupilaţi,unde participanţii au gustat din bucatele specifice Sărbătorii Floriilor.

Tot în cadrul festivalului, Şcoala Gimnazială Tupilaţi a organizatexpoziţia de desene cu tema „Taina Învierii”, în timp ce Muzeul sătesc dinTupilaţi a găzduit Simpozionul „Artă şi tradiţie la Tupilaţi”, incluzând o ex-poziţie de ţesături şi cusături specifice locului.

Concursul Naţional de Poezie „Porni Luceafărul…”

Condeierii nemţeni sunt invitaţi să participe, în perioada 10 – 12 iunie,la Concursul Naţional de Poezie şi Interpretare Critică a Operei Eminesciene„Porni Luceafărul…”, ediţia a XXXV-a. Evenimentul este organizat de Cen-trul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Boto-şani în colaborare cu Editurile Paralela 45, Junimea, Timpul, Charmides,

Eikon, Vinea, Princeps Edit, precum şi cu revis-tele de cultură „Convorbiri literare”, „Poezia”,„Scriptor”, „Feed beack”, „Viaţa Românească”,„Familia”, „Vatra”, „Euphorion”, „Steaua”,„Hyperion”, „Conta”, „Poesis”, „Luceafărul dedimineaţă”, „Porto-franco”, „Ateneu”, „Argeş”,„Bucovina Literară”, Filiala Iaşi a Uniunii Scrii-torilor din România, Uniunea Scriitorilor din R.Moldova şi ARPE.

Concursul îşi propune să descopere şi să pro-moveze noi talente poetice şi critice, adresându-seautorilor care nu au debutat în volum şi care nu audepăşit vârsta de 40 de ani.

Competiţia se desfăşoară pe trei secţiuni: Secţiunea de Poezie – Carte pu-blicată – debut editorial; Secţiunea Poezie în manuscris (nepublicată) şi SecţiuneaInterpretare Critică a Operei Eminesciene, lucrările premiate fiind tipărite într-oAntologie editată de organizatori sau de către revistele care acordă distincţia.

Festivitatea de premiere va avea loc la Joldeşti şi Botoşani în ziua de 11iunie 2016.

o

mai 2016

Centenarul Liceului Tehnologic„Spiru Haret”

rof. Victor Grigorescu, director: „Ne aflămîntr-un moment de mare importanţă în viaţaşcolii noastre: sărbătorirea centenarului şi ur-carea acestei unităţi de educaţie la rangul decolegiu. De fapt, această nouă emblemă vinesă marcheze, pe de o parte, vechimea şcoliişi trecutul său în planul instrucţiei şi educa-ţiei în orizontul local şi regional, cât şi valen-

ţele calitative adăugate, an de an, în pregătireacopiilor şi tinerilor pentru un parcurs în viaţă pe mă-sura dorinţelor acestora şi a aşteptărilor din parteasocietăţii. Aceste afirmaţii sunt întărite de evaluareaAgenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învă-ţământul Preuniversitar, din luna mai, 2015, cândLiceul Tehnologic «Spiru Haret» a primit, la toţi cei43 de indicatori, calificativul «Foarte Bine». La în-ceputuri, a fost Şcoala Elementară de Comerţ dinPiatra Neamţ, care s-a înfiinţat sub ministeriatul luiI. G. Duca, Ministrul Instrucţiunii Publice în anul1915 care într-o telegramă adresată oraşului Piatra-Neamţ făcea următoarea menţiune: «Sunt fericit căŞcoala Comercială din Piatra s-a putut înfiinţa subMinisteriatul meu şi sper că va răspunde pe deplinaşteptărilor unui oraş, care ia din ce în ce mai maredesvoltare industrială şi comercială». 1915/1916 afost primul an şcolar din viaţa acestei unităţi de în-văţământ, iar în 2015/2016 s-a ajuns la crearea unuiarc secular din viaţa şcolii. Printre exponenţii săiremarcabili pentru un domeniu sau altul, la loc demare cinste şi recunoaştere internaţională se aflăSpiru Haret, remarcabil om de ştiinţă, academicianşi ministru, cu adevărat fondatorul învăţământuluimodern în ţara noastră. De la 1 septembrie, şcoalanoastră se va numi Colegiul Tehnologic «SpiruHaret» Piatra-Neamţ”.

Artiştii de la „Brauner”spun „nu” violenţei

Elevii de la Liceul de Artă „Victor Brauner”din Piatra Neamţ s-au implicat alături de poliţiştiide prevenire în proiectul „Arta de a nu deveni o vic-timă”. Liceeni au pregătit o expoziţie de pictură petema proiectului, prezentată publicului în prima zidin săptămâna „Şcoala altfel”, la sediul BiblioteciiJudeţene „G.T. Kirileanu”. În lucrările lor, tinerii ausurprins numeroasele faţete ale victimizării, sur-prinzând violenţa stradală, familială, dar şi capca-nele care există în societate, generate deamplificarea accesului la tot soiul de surse de infor-mare care surprind şi adesea promovează urâtul şiviolenţa.

Proiectul „Arta de a nu deveni o victimă” estederulat de poliţiştii din cadrul Compartimentului de

Analiză şi Prevenirea Criminalităţii al PoliţieiNeamţ în perioada octombrie 2015-iunie 2016.Până acum au fost organizate concursuri cu mesajpreventiv la alegere, în cadrul cărora copiii au rea-lizat lucrări pictate la orelor de curs sub îndrumareaprofesorilor de desen. Tinerii au fost premiaţi de re-prezentaţii Inspectoratului de Poliţie Neamţ cu spri-jinul financiar al Protopopiatului Piatra Neamţ.

Zilele Colegiului National„Calistrat Hogaş”

1910-2016 – 106 ani. Trei cifre ce definesc is-toria unei prestigioase instituţii nemţene – ColegiulNational Calistrat Hogaş Piatra-Neamţ – Şcoalăeuropeană afiliată Alianţei Naţionale a ColegiilorCentenare.

„Hrănită de luminata dorinţă a dascălilor şi atinerelor vlăstare de a se împlini prin cunoaştere,

şcoala pe care o numim azi Colegiul National «Ca-listrat Hogaş» fiinţează din 1885 şi se înfiinţează în1910. De aici, adică de atunci, istoria ei izvorăşteneîncetat şi ostoieşte setea de învăţătură a şirului degeneraţii pe care le-a crescut”, se arată pe site-ul li-ceului.

Sărbătoarea noastră se înscrie într-o perioadăcu profunde semnificaţii istorice. Zilele de 8, 9 si10 mai sunt date fundamentale în existenta popo-rului nostru dar si a marii familii europene, a de-clarat în deschiderea evenimentului profesorulFlorin Irimia, directorul CNCH Piatra-Neamţ.(...)Suntem astăzi aici, împreună, la deschiderea mani-festărilor dedicate împlinii a 106 ani de la înfiinţa-rea instituţiei noastre, împreună cu reprezentanţi aiCasei Corpului Didactic, întreg corpul profesoralal colegiului, profesori asociaţi, părinţi şi elevi,pentru a ne bucura, dar si pentru a evidenţia faptulcă prin eforturile noastre ne-am îndeplinit misiuneacu rezultate demne de a fi remarcate.

Printre cei care au onorat Zilele Colegiului Na-tional Calistrat Hogaş se numără dramaturgulMatei Vişniec, profesorul univ. dr. Sorin Bocancea,decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administra-tive a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, profe-sorul univ. dr. Cristian Pârvulescu, decanulFacultătii de Ştiinte Politice din cadrul Şcolii Na-ţionale de Studii Politice şi Administrative din Bu-cureşti.

Finaliste nemţene în Concursul„Săptămâna Şcoala Altfel”

Activităţile deosebite organizate în SăptămânaŞcoala Altfel „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”le-au adus unor unităţi de învăţământ din judeţulNeamţ punctajul maxim în cadrul competiţiei, şasedin cele 15 proiecte înscrise în concurs calificân -du-se în etapa naţională. Şcolile din Neamţ incluseîn competiţia finală au putut fi votate online în pe-rioada 23-29 mai, pe platforma Ministerului Edu-caţiei. (N.R. Câştigătorul nu era încă nominalizat,la intrarea revistei noastre la tipar.)

În urma evaluării la nivel judeţean, au primitpremiul I şi s-au calificat în competiţia naţionalăurmătoarele unităţi de învăţământ: Şcoala Gimna-zială Nr. 8 din Piatra-Neamţ cu proiectul „Green isSmart” – domeniul „Educaţie Ecologică”; LiceulTehnologic Economic Administrativ din Piatra-Neamţ cu proiectul „Meserie, artă şi imaginaţie” –domeniul „Consiliere şi orientare”; Şcoala Gimna-zială „Elena Cuza” din Piatra-Neamţ şi ŞcoalaGimnazială „Nicolae Iorga” din Pângăraţi cu pro-iectul „Evul mediu recompus” – domeniul „Cultu-ral”; Şcoala Gimnazială Tămăşeni va participa laselecţia naţională cu proiectul „Sanitarii pricepuţi”– domeniul „Abilităţi de viaţă”, iar Şcoala Gimna-zială Nr. 1 din Piatra-Neamţ cu proiectul „Strălu-cirea primăverii – miracolul frumuseţii” –domeniul „Artistic”.

Şcoală de vară pe tema Holocaustului

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaus-tului din România „Elie Wiesel”, în parteneriat cuThe Olga Lengyel Institute & Memorial Library,Fundaţia Precept Ministers şi Muzeul Holocaustu-lui din Washington organizează şcoala de vară cutema Holocaustul din România, între istorie şi me-morie. La acest eveniment, programat pentru pe-rioada 18-21 iulie 2016, la Lugoj-Surduc, vaparticipa un grup format din 35 de profesori de is-torie din ciclul gimnazial şi liceal, având dreptobiectiv aprofundarea temei Holocaustului din Ro-mânia şi deschiderea unei perspective mai largi înprivinţa unor aspecte precum discriminarea, antise-mitismul cultural şi viaţa comunitară a evreilor dinţara noastră.

Profesorii nemţeni care doresc să se înscrie tre-buie să ştie că toate cheltuielile de cazare, masă şitransport vor fi suportate de organizatori. Trimitereasolicitărilor pentru participarea la seminar se poateface până la data de 15 iunie 2016, la adresa [email protected], urmând ca aplicaţiile să fie eva-luate de către o comisie formată din cercetători aiInstitutului Naţional „Elie Wiesel”.

RED.

P

PANORAMICNEMŢEAN

Lecţia de istorie

APOSTOLULPag. 8mai 2016

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

n manuscrisul său intitulatCRONICĂ ...DE FAMILIE,lăsat moştenire celor douăfiice, profesorul MirceaGheor ghe scrie: „Sunt sintezăa doi bulgări de pământ, ros-togoliţi spre Moldova, unuldin Maramureş (tata,) şi celă-

lalt din Podişul Transilvaniei, de laRoşia Sibiului (mama)”.

Se naşte pe 12 iunie 1922 peValea Siretului, în renumita aşezarecântată de Vasile Alecsandri, Mir-ceşti şi este botezat de către ElenaCatargiu. Tatăl său, Iordache Mir-cea, funcţiona ca subchirurg (aşa senumeau asistenţii medicali peatunci) atât în satul Buruienesti delângă Roman, cât şi la Spitalul „Re-gele Ferdinand” din Mirceşti. (...)Mama, Sabina Posea, casnică, cusângele ei de ardeleancă ambiţioasă,îndemna şi stăruia mereu pe lângătata să dea copiii la şcoli. Era o per-soană blândă, serioasă, foarte exi-gentă cu copiii, dar şi înţelegătoare.În fiecare seară trecea pe la patul fie-cărui copil şi după ce îl alinta şi-l să-ruta, îi spunea să fie om în viaţă.

La vârsta de opt ani rămâneorfan de tată, şi la vârsta de zece anişi de mamă. Se destramă o familiede oameni harnici, cinstiţi şi exi-genţi cu cei şapte copii, pe care i-aupurtat prin şcoli cât s-a putut: Con-stantin – preot, Horia – mecanic,Elena – casnică, Aurica – învăţă-toare, Ionel – învăţător şi inspectorşcolar în judeţul Român, Traian –mecanic, Gheorghe – învăţător-pro-fesor. Ultimii doi aveau să sufere celmai mult după dispariţia părinţilor,ei fiind încă mici şi la început dedrum.

Imediat după moartea tatăluisău, la vârsta de opt ani, Gică începesă lucreze pentru a câştiga un banpentru familie. „Veneam de laşcoală, mâncam şi fugeam la Poştă.Luam corespondenţa şi cu un băţ înmână (armă împotriva câinilor) aler-gam prin sat să o distribui. Când ter-minam trebuia să mătur sala de laPoştă, culoarul şi cerdacul. Abia peseară mă întorceam acasă... Mamaprimea banii pentru munca mea”.

După pierderea mamei în 1933,mezinul părăseşte pentru totdeaunasatul natal şi continuă să munceascăîn toate vacanţele până la terminareastudiilor pentru a-şi putea plăti ta-xele şi pentru a supravieţui. Deşi co-pilăria şi adolescenţa sunt pline delipsuri, seriozitatea şi voinţa îl ajută

să treacă peste neajunsurile vieţii.Fiind cel mai mic din cei şapte copiiai familiei, în toată această perioadăde formare îi sunt alături fraţii şi su-rorile, dar mai ales fratele său maimare cu 20 de ani, preotul Constan-tin Iordache Mircea, parohul biseri-cii din Branisteni, retras la pensie înlocalitatea Horia, jud. Neamţ.

În 1935 se înscrie la ŞcoalaNormală din Roman, desfiinţată în1938 şi transferată la Bacău. (...)

În 1938 vede pentru prima datăBucureştiul. când profesorul de mu-zică, Gheorghe Pascu, devenit apoiprofesor la catedră de istoria muziciila Conservatorul din Iaşi, îl coop-tează în orchestra şcolii, ca violo-nist. După numeroase repetiţii,alături de colegii corişti de la Semi-narul Teologic şi de la Liceul de fete«Sturza» din Roman, orchestra Şco-lii Normale pleacă la Bucureşti undesusţine un concert la Radio cu piesa

„Ceasul rău”, pe textul lui VasileAlecsandri.

Anii petrecuţi la Şcolile nor-male au fost grei, de mari încercări,dar şi de acumulare de experienţă deviaţă şi de formare a viitorului das-căl. Spiritul lui fusese călit, dar su-fletul îşi păstrase bunătatea şi acel

profund respect pentru viaţă.În 1943 este luat în armată, ca

elev al Şcolii Militare de ofiţeri înrezervă, de la Ineu, Arad (ŞcoalaMareşalului Antonescu). Terminăprimul an clasificat al doilea din1500 de elevi şi i se conferă gradulonorific de plutonier major adjutant.

„Din 23 august 1944 şi până îndecembrie 1944, ca elevi ai şcoliidin Ineu, am fost duşi pe front înApuseni, că să facem faţă trupelorgermane şi maghiare care voiau săocupe munţii Apuseni şi Valea Mu-reşului, cu scopul de a rezista trupe-lor ruseşti. Au fost luni grele pentrunoi. Şcolile militare de ofiţeri dinIneu, (Bacăul se refugiase la Ineu) şide subofiţeri de la Radna erau sin-gurele elemente de acoperire şi apă-rare din Apus. Oastea română era pefrontul de la Iaşi. Şi-au pierdut viaţamulţi elevi şi ofiţeri în atacurilenemţilor şi ale ungurilor, dar nu ne-

au învins. Radio Londra anunţa căşcoala militară creată de Antonescu,din învăţători, de la Ineu, era unadintre cele mai bune şcoli din Eu-ropa” (din manuscrisul Cronică...defamilie).

Sublocotenentul Mircea Gheor-ghe este lăsat la vatră, pe 1 mai 1945şi ofiţerul în haine de soldat devinepedagog la Seminarul Teologic dinRoman. Visul de a urma o facultatese amână iarăşi, vremurile şi situaţiamaterială nepermiţându-i. UrmeazăFacultatea de Matematică şi Fizicăde la Iaşi când viaţa avea să-i ofereun răgaz şi familia alcătuită din soţieşi copii, un sprijin moral. Copilulcare se trezise într-o dimineaţă lângătrupul rece al mamei şi care rezistasefrigului şi foamei, învăţând dupămanualele colegilor şi dând medita-ţii la matematică pentru un blid demâncare, devenise un tânăr distins.Meritele îi fuseseră recunoscutepeste tot pe unde fusese.

În octombrie 1946 se căsăto-reşte cu fiica învăţătorului Ioan Ti-mofte, Margareta Timofte, dinPângaraţi şi are două fiice: Mihaela(ingineră) şi Sabina-Anca (profe-soară de limba engleză).

Se stabileşte cu trup şi suflet înaceastă localitate scăldată de apeleBistriţei şi dăruieşte familiei, şcoliişi comunităţii tot ceea ce mintea şisufletul său acumulaseră pânăatunci. Dumnezeu îl înzestrase cumulte haruri, dar cel mai vizibil afost acela de dascăl. Meseria aveasă-i fie pasiune şi o făcea cu dăruire.Poate şi pentru faptul că în arborelegenealogic există un Ioan Posea, in-stitutor, din partea mamei, dar şi unalt Gheorghe Mircea, fratele tatei.

Din septembrie 1946 şi până înseptembrie 1982 am funcţionat caînvăţător, doi ani, ca profesor (dematematică) necalificat până în1960, apoi ca profesor calificat pânăîn 1982. Din 36 de ani de activitatela Şcoala din Pângăraţi 27 de ani amfost director al şcolii, director coor-donator al şcolilor din comună şi in-spector şcolar la raionul Piatra-Neamţ, regiunea Bacău.

Î

MIRCEAGHEORGHE

12 iunie 1922‐17 aprilie 1998

Dascăli nemţeni de altădată

pariţia vieţii pe Pământ a dus la formareaunei noi structuri planetare, cunoscută subnumele de biosferă. Omul face parte inte-grantă din biosferă, fiind într-o strânsă de-pendenţă faţă de resursele pe care aceasta ile oferă. Deci biosfera este, pentru om, com-ponenta cea mai importantă a naturii care-lînconjoară.

În drumul spre progres, omul a trebuit să facăfaţă unor realităţi ecologice: nevoia de hrană şi dealte bunuri, extinderea agriculturii pe seama altorstructuri de stabilitate ecologică, exploatarea mări-lor şi a oceanelor, a uscatului. Numai păstrând echi-librul între natural şi artificial, între ce poate da şice poate lua din natură, se poate evita actuala situa-ţie de criză care ar putea pune sub semnul întrebăriiînsăşi existenţa omului pe Terra. De aceea, conser-varea sau restabilirea echilibrului dinamic al biosfereişi dezvoltarea unor tehnici care să permită utilizarearaţională a resurselor este o datorie a omului.

Această acţiune trebuie să înceapă cu educareamaselor. Tema fundamentală a oricărui program deeducaţie trebuie să fie utilizarea de către om a spa-ţiului în care trăieşte şi-şi desfăşoară activitatea, ast-fel încât să nu degradeze solul, apa, aerul, să nuepuizeze resursele naturale prin exploatări excesive.

„Omul nu este în natură ca un imperiu într-altul; el nu este nici în afara naturii, nici deasupraei, ci în interiorul ei.” (Spinoza)

Atât pe plan naţional, cât şi internaţional, seprefigurează necesitatea adaptării unor noi concep-ţii faţă de problematica naturii şi a găsirii unor so-luţii adecvate de rezolvare a situaţiei la care s-aajuns. Învăţământului de toate gradele îi revine unrol tot mai important în educarea tinerei generaţii,

căreia este necesar să i se imprime o gândire eco-logică despre lume. Astfel, educaţia ecologică înînvăţământul preuniversitar începe odată cu învă-ţământul preşcolar şi continuă la nivel primar, gim-nazial şi liceal, profesional şi postliceal, în cadruinstituţionalizat, asigurat de şcoală, precum şi ex-traşcolar, prin cercurile de ecologie.

Educaţia ecologică, bazată pe valori de înaltăcalitate, se poate realiza printr-o întrepătrundere cusociologia. Acest lucru implică norme care diri-jează comportamentul fiecărui individ şi caracteri-zează o anumită societate. Colaborarea dintre celedouă ştiinţe trebuie să se cristalizeze într-o etică de-osebită. Pe lângă celelalte tipuri de educaţie – inte-lectuală, morală, estetică, fizică, tehnică,profesională – se adaugă şi educaţia ecologică, eafiind parte integrantă a educaţiei, în general. Ea ur-mează să ne înveţe de ce şi cum trebuie protejatănatura, de ce gospodărirea ecologică a naturii şi so-cietăţii este conformă spiritului contemporan.

A

Ecoeducaţia,parte integrantă a educaţiei

ără să greşim prea mult, putem afirmacă a fi profesor înseamnă un risc asu-mat. Aceasta pentru că pregătirea nece-sară pentru a putea preda, pentru a-iînvăţa pe alţii cum să înveţe este ooperă care nu se sfârşeşte niciodată şicare implică multă răbdare, multe mo-

mente de incertitudine, de descurajare şi multeore de studiu. Iar rezultatele nu pot fi măsuratenici cantitativ şi nici imediat. Şi totuşi, la ca-pătul acestui drum lung şi anevoios, te pot aş-tepta multe bucurii şi satisfacţii.

Clasa de elevi nu este atât un spaţiu unde,după un ritual academic, se tratează un subiectdin programa şcolară, iar profesorul nu estedoar persoana care propune conţinuturi, for-mulează sarcini şi cere anumite conduite. Înclasă se învaţă mai mult decât o materie, seînvaţă o lecţie de viaţă.

Profesorul stimulează şi întreţine curiozi-tatea elevilor pentru lucruri noi, le modeleazăcomportamentele sociale, le întăreşte încrede-rea în forţele proprii şi îi ajută să îşi găseascăidentitatea. Realizarea în practică a acestorsarcini depinde de măsura în care profesorulposedă calităţile şi competenţa necesare cen-trării cu precădere pe aşteptările, trebuinţeleşi interesele elevilor.

Care sunt aceste calităţi? Sunt ele înnăs-cute sau dobândite? Poţi învăţa să fii un bunprofesor? Iată tot atâtea întrebări la care vomîncerca să oferim răspunsuri.

După René Hubert, principala calitate aprofesorului este vocaţia pedagogică, concre-tizată în a te simţi chemat, ales pentru aceastăsarcină şi apt pentru a o îndeplini. El consi-deră că pentru vocaţia pedagogică sunt carac-teristice trei elemente: iubirea pedagogică,credinţa în valorile sociale şi culturale, con-ştiinţa responsabilităţii faţă de copil, faţă depatrie, faţă de întreaga umanitate.

Principala modalitate de operaţionalizare aconţinutului personalităţii profesorului este ap-titudinea pedagogică. Pentru A. Chircev ea esteun ansamblu de însuşiri ale personalităţii edu-catorului care-i permit să obţină maximum de

rezultate în orice împrejurare, în orice clasă.Nicolae Mitrofan, pe baza unor cercetări

experimentale, stabileşte drept componenteale atitudinii pedagogice: competenţa ştiinţi-fică, competenţa psihopedagogică şi compe-tenţa psihosocială. Toate cele trei tipuri decompetenţă nu acţionează izolat ci sunt inte-grate în cadrul structurii de personalitate aprofesorului.

Competenţa ştiinţifică presupune o solidăpregătire de specialitate.

Competenţa psihopedagogică este asigu-rată de ansamblul capacităţilor necesare pen-tru construirea diferitelor componente alepersonalităţii elevului şi cuprinde: capacitateade a determina gradul de dificultate al mate-rialului de învăţare pentru elevi, capacitateade a face materialul de învăţare accesibil pringăsirea celor mai adecvate metode şi mij-loace, capacitatea de a înţelege elevul, de apătrunde în lumea sa interioară, creativitate înmunca psihopedagogică şi capacitatea de acrea noi modele de influenţare instructiv-edu-cativă în funcţie de cerinţele fiecărei situaţiieducaţionale.

Competenţa psihosocială cuprinde an-samblul de capacităţi necesare optimizării re-laţiilor interumane cum ar fi: capacitatea de aaborda un rol diferit, capacitatea de a stabiliuşor şi adecvat relaţii cu ceilalţi, capacitateade a influenţa grupul de elevi precum şi indi-vizi izolaţi, capacitatea de a adopta diferite sti-luri de conducere, capacitatea de a comunicauşor şi eficient cu elevii, capacitatea de a uti-liza adecvat puterea şi autoritatea.

Aptitudinea pedagogică este o sinteză defactori înnăscuţi şi dobândiţi. Ea conferă omare flexibilitate comportamentului didactic,favorizând o adaptare rapidă, suplă la cerin-ţele unei situaţii educative.

(Bibliografie: Prof. dr. Dorina Sălăvăstru, Psi-hologie, Editura Universităţii „Alexandru IoanCuza” Iaşi, f. a.)

Înv. Georgiana-Cosmina MACOVEI Şcoala Gimnazială „Constantin Virgil

Gheorghiu”, Războieni

Lecţia de istorie

APOSTOLUL Pag. 9mai 2016


Dascăli nemţeni de altădată

MIRCEA GHEORGHEn anul 1957, în ziarul „Flacăra” apare pri-mul articol despre dl. Mircea Gheorghe, „Olecţie model”.

Încetul cu încetul îşi pune amprentape viaţa satului şi dincolo de orele de cursorganizează cursuri de alfabetizare, susţinecursuri de culturalizare (fizică, astronomieetc.), organizează baluri ca din fondurile

strânse să cumpere surtuce, încălţări şi rechizitepentru copii, pe care le dăruia la pomul de Cră-ciun de la Căminul Cultural. Era un om extraor-dinar de corect: fiicei lui, Mihaela, care era şi eala vârsta darurilor, îi aşeza sub pom cadoul cum-părat de soţia lui, Margareta Mircea. Ştia cumeste să nu ai, trăise şi el asemenea vremuri şi nuar fi putut să nedreptăţească vreun suflet.

Între anii 1950-1960 grija pentru copiii carelocuiau departe de şcoală l-a determinat să insistepe lângă autorităţile locale şi să înfiinţeze un in-ternat în casa Turcan. Activitatea depusă la cate-dră a fost apreciată, fiind premiat cu meritulÎnvăţător fruntaş, printre primii din ţară.

Continuă să se dedice şcolii, aşa cum ştia maibine şi cum văzuse la socrul său, în puţinul timppetrecut alături de acesta. Despre socrul său scrie:Ioan Timofte a fost un om cult şi înţelept, bun în-văţător şi om de înaltă ţinută morală. Era un omde o demnitate rar întâlnită.

Prin insistenţa domniei sale şi sprijinit de fo-rurile de la raion şi judeţ (să-l amintim cu respectpe domnul Ibănescu Gheorghe, prim vicele jude-ţului Neamţ) s-au construit şcoli noi la Poiana,Oanţu, Stejaru, Pângăraţi Castel, Pângărăcior şiPângăraţi centru.

Proiectul şcolii de la centru a fost făcut dedomnul director Mircea Gheorghe şi construcţias-a realizat cu ajutorul părinţilor şi al elevilorcare au efectuat cu bucurie munca voluntară. Ast-fel, în 1970, la şcoala pe care domnul învăţătorIoan Timofte o construise în 1930, ginerele săuadaugă opt săli de clasă, o sală de festivităţi şidouă ateliere. Noutatea a constat şi în faptul că aînfiinţat cabinete pe specialităţi. „Pentru celezece grădiniţe înfiinţate de mine nu erau localuriproprii. Le-am plasat prin case închiriate şi în lo-calurile de şcoli”.

ÎF

Sabina MIRCEA STĂNESCU(continuare în numărul viitor)

Dimensiunea psihologicăa pregătirii profesorului

coeducaţia presupune, aşadar, nu simpla în-văţare despre mediu din punct de vedereecologic, ci învăţarea holistică a mediului,având legătură, în principal, cu oamenii. Sepune accent pe formarea atitudinilor, a va-lorilor, a talentelor. Ecoeducaţia trebuie săfie globală, să se întindă pe toată perioadaexistenţei umane, să reflecte schimbările

într-un univers aflat într-o rapidă transformare. Ati-tudinea faţă de natură este, în primul rând, o ches -tiune de educaţie, de cultură. Societatea trebuie săfacă totul pentru a demonstra că indiferenţa, lipsade grijă faţă de natură sunt reminiscenţe ale unuimod de gândire înapoiat şi că, dimpotrivă, preocu-parea de a nu aduce pagube, de a nu-i ştirbi din fru-museţe caracterizează omul civilizat al zilelornoastre.

Dacă şcoala, familia şi societatea acţioneazăactiv în educaţie, de cele mai multe ori planificat şicu scop bine determinat, mediul îşi exercită influ-

enţa educativă prin intermediul trebuinţelor vitale.Este, aşadar, un factor educativ cu acţiune nonver-bală, dar relevantă pentru cei care o cunosc.

Aşadar, natura se integrează, prin caracteristi-cile sale, ca factor educaţional: asemeni şcolii careîşi pregăteşte proprii săi continuatori, asemeni fa-

miliei care îşi creşte copiii ce vor ajunge, la rândullor, întemeietori de familii, asemeni societăţii careîşi pregăteşte sociologii, natura îşi modelează indi-vizii care să-i apere şi să-i asigure integritatea şicontinuitatea.

Ecoeducaţia este problema tuturor, adresân -du-se nu doar inteligenţei, ci şi inimii, voinţei, fiinddeci o educaţie a sentimentelor faţă de natură. Astfel

ea trebuie să devină o coordonată comună şi o com-ponentă permanentă a personalităţii umane. Por-nind de la cuvintele pedagogului J. J. Rousseau:„Natura este cartea de căpătâi de unde copilul în-vaţă”, se înţelege nevoia de cunoaştere a elevilor,dorinţa de a şti şi de a înţelege unele aspecte dinnatură, fenomenele şi rezultatele acestora. Naturaeste însufleţită de un singur elan: acela de a creaviaţa şi de a o menţine, în pofida tuturor piedicilorşi a dezastrelor. Aceasta este concluzia la careşcoala trebuie să ajungă atunci când e chemată sădetermine nu numai sentimente de admiraţie pen-tru frumuseţile naturii, ci şi convingeri şi deprin-deri de conservare şi dezvoltare a mediuluiînconjurător.

Profesor învăţământ primar,Mihaela Roxana AMAICEI BILBOR

Şcoala Gimnazială nr. 3, Piatra Neamţ

E

Ecoeducaţia,parte integrantă a educaţiei

Paşi spre Europa

APOSTOLULPag. 10mai 2016

Un român dintr-un petec de Ardealnalt, cu părul unui dac neînfricat, cu ochii scru-tători şi cu o inimă ce bate în culorile neamuluistă de veghe românismului din Ardeal, într-unloc cu preponderentă etnie maghiară, un preotpoet, zămislitor de biserică şi mănăstire, ceumblă desculţ atunci când calcă glia străbună şicare cinsteşte Omul! Este vorba de unicul şi ma-

rele Părinte Protopop Ilie Bucur ce este perceput castâlpul românismului într-un petec de Ardeal.

Rugându-l să ne spună de ce ne iubeşte atât demult, sfinţia sa ne povesteşte:

În anul 1969, prin voia Bunului Dumnezeu, amajuns în Moldova lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, al poe-tului nepereche Eminescu, al povestitorului unic, Nicăa lui Creangă şi al unei întregi panoplii de oameniide seamă, adevăraţi apărători de ţară, făuritori de

cultură şi păstrători de credinţă strămoşească. Ve-neam dintr-o zonă fostă autonomă maghiară, fostăgreco-catolică, fără tradiţii şi obiceiuri care să atestefiinţa noastră pur românească şi ortodoxă. Întâlnireacu Moldova a produs un şoc adevărat în fiinţa meaplăpândă de 15 ani. L-am descoperit şi cunoscut aicicu adevărat pe Dumnezeu. Colegii de şcoală moldo-veni, profesorii mei dragi, oamenii minunaţi moldavişi unici din ţara noastră, au făcut din mine ceea cesunt. Nu am cuvinte să mulţumesc tuturor. Moldovaeste a doua mea patrie; profesorii care mi-au dăltuitfiinţa, au fost părinţii mei; colegii mei au fost fraţiimei; fraţii moldoveni care m-au primit cu atâta dra-goste în casele lor au fost şi vor rămâne până la sfârşi-tul vieţii mele o dragoste de neuitat. Trimit acesterânduri ca o mulţumire şi recunoştinţă întregii Moldove,

Î

INTERNAŢIONALIZAREA DEMERSURILOR EDUCAŢIONALE:PROIECTE EUROPENE ALE COLEGIULUI NAŢIONAL „CALISTRAT HOGAŞ”

Proiectul Training4EQuality Package (T4EQuiP) a primit finanţare,la Apelul 2014, din fonduri ale Comisiei Europene gestionate deAgenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Edu-caţiei şi Formării Profesionale, prin programul Erasmus+, AcţiuneaK1 – Mobilităţi pentru personalul din învăţământul şcolar.Training4EQuality Package (T4EQuiP) a avut numărul de referinţă2014-1-RO01-KA101-001246 şi a fost în implementare în perioada1 iulie 2014 – 30 iunie 2016.

Proiectul a fost o iniţiativă a Colegiului Naţional „Calistrat Hogaş” culargă adresabilitate. Privind dintr-o perspectivă foarte generală, vom spunecă proiectul a pornit dinspre concluziile Comisiei de Evaluare şi Asigurarea Calităţii şi a mizat pe îmbunătăţiri care să se producă în interiorul maimultor paliere ale managementului instituţional prin intermediul resurselorumane. Premisa de bază a acestui proiect a fost aceea că schimbarea de sis-

tem şi adaptarea instituţională la modificările intervenite la nivel europeanîn educaţie se pot realiza cu resurse umane lucide, care să cunoască situaţiaactuală din Europa, să fie deschise către cooperare intra- şi inter-instituţio-nală, către nou, către nevoile reale ale beneficiarilor.

Pentru a-şi atinge ţintele din acest proiect, instituţia noastră a cooperatcu 6 furnizori de formare diferiţi, iar împreună cu aceştia a organizat şasemobilităţi europene care au fost concentrate pe două domenii majore: Trans-disciplinaritate şi interactivitate în demersurile educaţionale şi Colaborareîn vederea ameliorării mediului socio-afectiv al şcolii. Mobilităţile organi-zate au fost distribuite unui număr total 24 de profesori din instituţie, careau beneficiat de experienţe de învăţare adecvate pentru actualizarea meto-

dologiei didactice, de pregătire teoretică privind tematica de formare selec-tată, de schimburi de experienţă cu profesori din aproape toate ţările euro-pene.

În sinteză, fluxurile de mobilitate ale proiectului s-au desfăşurat astfel:Flux 1 – Building Efficient Relationships and Effective Conflict Ma-

nagement (Construirea relaţiilor interumane pozitive şi managementul efi-cient al conflictelor), curs desfăşurat la Ljubljana, în Slovenia, organizat înparteneriat cu Skupina Primera, în perioada 11 – 15 mai 2015. Cei trei par-ticipanţi din instituţia noastră (profesorii Mihaela Cătălina Tărcăoanu, Ma-riana Frenţi şi psihologul Dan Agrigoroae) au studiat teoria conştientizăriirelaţiilor (RAT), au învăţat diferite metode şi tehnici utile pentru creştereaeficacităţii relaţiilor interumane şi detensionarea conflictelor, au exersat teh-nici de autoanaliză şi autocunoaştere, modalităţi de întărire şi dezvoltare aabilităţilor personale. Exerciţiile şi reflecţiile facilitate de această activitatede formare au condus la formarea de competenţe de management educaţio-nal cu aplicabilitate largă la nivel de instituţie, atât în activităţile formative,cât şi în activităţile din comisiile funcţionale. Această primă activitate dincadrul proiectului a prilejuit schimburile de experienţă şi interacţiunea a 14profesori din 7 ţări europene.

Flux 2 – Action Methods Improving Motivation and Quality in Lear-ning Environments (Metode de acţiune pentru îmbunătăţirea motivaţiei şicalităţii în mediile de învăţare), activitate de formare organizată în parte-neriat cu European Bridges Consulting din Finlanda şi Associação Aprenderem Parceria – A PAR din Portugalia, desfăşurată la Lisabona, în Portugalia,în perioada 5 – 11 iulie 2015. Această activitate a facilitat comunicarea şiînvăţarea prin cooperare pentru 12 participanţi din 5 ţări europene diferite.Beneficiarii acestei formări au fost, la nivelul instituţiei noastre, profesorii:Constantin Ailincăi, Dorel Ciobănucă şi Codruţa-Monica Secară. Ei şi-auexersat propriile competenţe de leadership, precum şi pe acelea de a dez-volta leadership la nivelul colectivelor de elevi, şi-au îmbunătăţit compe-tenţele de comunicare şi colaborare, şi-au dezvoltat abilităţile de gestionarea conflictelor, au învăţat tehnici prin care să poată contribui la îmbunătăţirearelaţiilor interumane în clasele de elevi şi la creşterea nivelului de motivaţiepentru învăţare. Cursul s-a remarcat şi printr-o eficientă utilizare a meto-dologiei outdoor, pentru care a oferit modele de administrare, aplicabile in-clusiv în predarea disciplinelor reale.

Flux 3 – Group Dynamics and Social Skills in the Classroom (Dina-mica grupurilor şi competenţe sociale în clasă) a fost o activitate de formareorganizată la Wicklow, în Irlanda, în perioada 26 iulie-1 august 2015. Par-tenerul instituţional pentru această activitate a fost European Bridges Con-sulting din Finlanda. Şi această activitate a avut o puternică dimensiuneinterculturală, întrucât la ea au participat 32 de profesori din şase ţări dife-rite. Cei 5 participanţi din instituţia noastră (profesorii: Adriana-Zâna Ioniţă,Nadia Cârcu, Elisabeta Tofan, Ana-Maria Vizitiu, Irina Ecaterina Romaşcu)au avut ocazia să reflecteze asupra dinamicii grupurilor din propria lor or-ganizaţie şi să o compare cu situaţia existentă în alte şcoli din Europa, au

1.

În această vară, vor fi finalizate la Colegiul Naţional ʺCalistrat Hogaşʺ două dintre proiectele implementate cu sprijinfinanciar de la Comisia Europeană. Ne propunem ca, prin acest articol, să reflectăm asupra impactului pe care acestedouă proiecte l-au avut în instituţie, să tragem linie şi să analizăm în ce măsură ele au contribuit sau încă mai contribuiela construirea imaginii CNCH – Şcoală Europeană, o titulatură pe care instituţia noastră o păstrează deja de 7 ani.

Paşi spre Europa

APOSTOLUL Pag. 11mai 2016

Un român dintr-un petec de Ardealrofesorilor, colegilor, prietenilor, cunoş-tinţelor, cărora, aşa cum am spus la în-ceput, le datorez ceea ce sunt azi. Cumulţumiri deosebite şi dragoste veşnică,Părintele Ilie Ardeleanul.

Acest Român slujeşte la altarul bise-ricii (pot spune chiar bisericilor refe-

rindu-mă şi la bisericuţa veche din lemn pe carea recuperat-o şi pe care o păstrează ca pe unsfânt odor), la cel al Mănăstirii ridicată cu mânalui şi cu ajutorul localnicilor serviţi la masă deînsuşi sfinţia sa, cu mâncare gătită de el (noi amprins „mămăliga în pături”), desculţ şi cu mâ-necile suflecate! Nu-i aşa că pare un tablou des-prins din negura vremurilor? Dar... e real şiunic!

Alături de alţi oameni de cultură, de preoţişi enoriaşi întreţine mereu entuziasmul şi unmod extraordinar prin care încearcă să generezerenaşterea adevăratului patriotism în România,ceea ce face ca pentru Sărmaşu, venirea acestuiromân aici să fie un miracol de lumină. Ca ani-mator şi al Cenaclului literar, ca gazdă şi prin-cipal artizan, sau mai bine zis mereu de serviciula şcoala de jertfire, Părintele este un om cât omie, este un preot adevărat, un român care seîntrece pe sine.

Dacă veţi ajunge la Mânăstirea „SfântulMina” din Sărmaş, vi se vor deschide larg por-ţile şi veţi fi găzduiţi cu tot cu familii în condiţiiexcelente pentru adevăraţi pelerini, iar dragos-tea părintelui le va întrece pe toate... Acest sfântlăcaş este ctitorit chiar de Părintele Ilie Bucur.

Dânsul a construit tot ce se vede aici. Sunt ca-mere pentru pelerini, locuri frumoase şi cu-rate, condiţii decente şi creştineşti undepelerinii pot să se reculeagă, să se roage şi săcânte ...

Drumul ce urcă în deal până la mânăstireinclude o alee plină de troiţe, fapt unic în Ro-mânia, toate aşezate de Părintele Protopop IlieBucur. Te impresionează la orice pas superbaîmbinare a evlaviei cu naţionalismul, dar maiales am simţit în toate Duhul Sfânt... şi iubireade neam şi ţară, curate, nefardate şi nedemone-tizate.

Trebuie să-l cunoaşteţi pe acest Romândintr-un petec de Ardeal!

Profesor Niculina NIŢĂ

p

INTERNAŢIONALIZAREA DEMERSURILOR EDUCAŢIONALE:PROIECTE EUROPENE ALE COLEGIULUI NAŢIONAL „CALISTRAT HOGAŞ”

tudiat şi exersat metode ce pot stimula competenţele sociale ale ele-vilor, au deprins tehnici de administrare corectă a metodologiei activ-participative la clasă. Utilizând metode de acţiune moderne, specificepentru învăţarea prin cooperare, precum: discuţii în grup, analize îngrup, drama, tehnici de stimulare a creativităţii, lucrul în perechi,exerciţii diverse şi vizite de studiu, participanţii au învăţat cum să sti-muleze şi să faciliteze în grupurile de elevi intercunoaşterea, deten-sionarea şi relaxarea atmosferei, controlul şi autocontrol agresivităţii,

exprimarea emoţiilor, dezvoltarea calităţilor personale pozitive şi a sensi-bilităţii, implicarea şi participarea la activităţi colaborative, autocunoaştereaşi înţelegerea de sine, creşterea stimei de sine.

Flux 4 – ICT for Collaborative, Project-Based, Teaching and Learning(TIC pentru colaborare, predare şi învăţare bazate pe metoda proiectului)a fost un curs desfăşurat în Malta, în perioada 30 august – 5 septembrie2015, o activitate la care s-au înregistrat 14 participanţi din 4 ţări europene,în organizarea căreia partenerul nostru instituţional a fost Smart SolutionLtd din Malta. Beneficiarii acestui flux de mobilitate au fost profesorii Mi-haela-Alina Zaharia, Mariana Mândru, Ana-Maria Vechiu, Elena Dobândăşi informaticianul Liana Manuela Preisler, care şi-au extins accesul la softurididactice şi şi-au îmbunătăţit metodologia aferentă creării, prin instrumenteTIC, a unui mediu colaborativ pentru învăţare. Programul lor de formare ainclus activităţi vizând: crearea de produse multimedia; construirea şi dez-voltarea proiectelor eTwinning; procesarea prin intermediul noilor tehno-logii a sunetelor, imaginilor foto şi video; utilizarea teoriei şi practiciipodcasting; exploatarea animaţiilor în educaţie; îmbunătăţirea atractivităţiişi interactivităţii lecţiilor de informatică sau de la alte discipline şcolare; in-tegrarea noilor tehnologii în lecţie; înţelegerea şi utilizarea metodei proiec-tului în practica educaţională.

Flux 5 – Town and Gown in Oxford a fost o activitate de formare orga-nizată în perioada 27 septembrie – 3 octombrie 2015, la Oxford, în MareaBritanie, cu 10 participanţi din 5 ţări europene diferite, dintre care 4 profe-sori din instituţia noastră (Codruţa Luis-Mari Filimon, Cornelia-BorokaSchonfeld, Cristina Neculăeş, Diana-Violeta Huţanu). Parteneri instituţio-nali: Oxford World Theatre din UK şi Fundaţia CHAIN din Olanda. Cursula pus la dispoziţia participanţilor conţinuturi (inter)culturale pentru preda-rea-învăţarea limbilor străine şi a literaturii universale, instrumente educa-ţionale de tip ʺdramaʺ pentru stimularea informării şi comunicării cu scopeducaţional. Participanţii au fost familiarizaţi cu metodologia CLIL, cu teh-nicile de învăţare activ-participativă, au aflat cum poate fi implemen -tată CLIL în învăţare. În cadrul acestei activităţi, contrastele oraşului Oxfordau fost folosite ca pretext pentru exersarea modului în care se poate exploatadiversitatea culturală în învăţare. Reflecţiile prilejuite de explorarea Oxfor-dului au fost însoţite de exerciţii de dramatizare care şi-au făcut vizibileefectele formative multiple. Metodologia utilizată pe durata cursului a fa-vorizat creativitatea, diversificarea formelor de exprimare, îmbogăţirea pa-letei de mijloace expresive (poetice, literare, lingvistice, muzicale,dramatice), implicarea afectivă, personală, în asimilarea unor conţinuturiculturale.

Flux 6 – Las Otras Orillas (The Other Shores – EN, Alte ţărmuri –RO) a fost o mobilitate de formare organizată în Spania, la Sevilla, în pe-rioada 19 – 28 noiembrie 2015, ultima şi cea mai lungă din proiect. Orga-nizarea acestei mobilităţi a presupus colaborarea cu Fundaţia CHAIN –Cultural Heritage Activities and Institutes Network din Olanda şi a facilitat

interacţiunea a 18 participanţi din 8 ţări diferite. La acest program de for-mare au participat profesorii: Brânduşa Andrei, Alina Baluş, Silvia Bortariuşi Petruţa Lostun. Cursul a favorizat înţelegerea interacţiunilor şi a schim-burilor culturale dintre diferitele zone ale Europei, dintre Europa şi alte zoneale lumii; reflecţii asupra problematicii migraţiei transcontinentale; analizastrategiilor de implicare a cadrului istorico-geografic şi natural în predare-învăţare; integrarea TIC în predare-învăţare; abordarea integrată a realităţiiprin diferitele discipline şcolare. Activităţile de formare au utilizat metodenon-formale: explorarea unor aspecte istorico-geografice prin dramatizare,crearea de produse culturale (poezii, traduceri, spectacole teatrale, cântece);reflectarea asupra unor probleme economice şi sociale; călătoria destudiu; vizite la muzee şi instituţii culturale; întâlniri cu scriitori sau repre-zentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale. Dintre achiziţiile cele mairelevante ale acestei activităţi vom reţine tehnicile de coordonare a activi-tăţilor de învăţare bazate pe metodologia experienţială şi deprinderea mo-dalităţilor de coordonare a activităţilor de tip drama-learning.

Dintre rezultatele obţinute prin acest proiect european la nivel de insti-tuţie vom remarca: iniţierea unor noi colaborări europene în scop educaţio-nal; exploatarea metodologiei şi a noţiunilor teoretice învăţate în activităţilecurente cu elevii, atât la nivel curricular, cât şi la nivel extracurricular; ex-tinderea paletei de metode didactice aflate la dispoziţia profesorilor şcoliişi lărgirea ariei de instrumente didactice utilizate; actualizarea tehnicilor demanagement al grupurilor de elevi; dezvoltarea disciplinelor opţionale aflateîn implementare şi apariţia de opţionale noi; noi tipuri de activităţi educa-ţionale pentru elevi; îmbunătăţirea capacităţii instituţionale de a crea un cli-mat de studiu pozitiv, care să favorizeze colaborarea dintre resursele umaneale şcolii şi dezvoltarea psiho-socială a elevilor; îmbunătăţirea abordărilorinterdisciplinare; creşterea disponibilităţii de colaborare internă.

Principalul merit al acestui proiect rămâne acela de a fi reuşit să atragăfonduri europene în vederea dezvoltării resurselor umane ale şcolii, a sti-mulării colaborării dintre acestea pentru crearea unei deschideri europeneatât în organizarea instituţională, cât şi în demersurile educaţionale.

Prof. Petruţa LOSTUNColegiul Naţional „Calistrat Hogaş” Piatra-Neamţ

s

Arte şi meserii

APOSTOLULPag. 12


MAI 2016

1/1940 – n. Ioniţă Ichim, la Bogheşti,Bacău, profesor universitar doctor în geogra-fie (1973), cercetător. A absolvit Facultateade Geografie a Universităţii ieşene (1965).Stabilit la Piatra-Neamţ (1988), cercetătorştiinţific la Staţiunea de Cercetări „Stejarul”.A fost membru al mai multor societăţi ştiin-ţifice din ţară şi din străinătate (Marea Bri-

tanie, Japonia), al Comitetului de redacţie aAnalelor Universităţii „Valahia” din Târgovişte,membru referent al Revistei „Catena” din Amster-dam, vicepreşedinte al Asociaţiei Geomorfologilordin România, membru fondator al Asociaţiei Inter-naţionale de Control a Eroziunii Solului, de Geo-morfologie din Manchester şi din Japonia,vicepreşedinte al Asociaţiei Geomorfologilor dinRomânia. Autor a peste 200 de lucrări publicate,

din care 50 în străinătate, organizator al Simpozio-nului Naţional Interdisciplinar „Provenienţa şi eflu-enţa aluviunilor”, Premiul Academiei Române„Gheorghe Murgoci”, titlul de Cetăţean de Onoareal Municipiului Piatra-Neamţ. LA MULŢI ANI!

■ 4/1881 – n. ErnestGrinţescu, la Petricani,Neamţ (d. 1977, Bucureşti),inginer, economist. A absol-vit Liceul „Petru Rareş” dinPiatra-Neamţ, Şcoala Supe-rioară de Agricultură, licen-ţiat în drept, doctor în şti inţeeconomice, Strasbourg,Franţa (1931) şi în drept,

Bucureşti (1936). Profesor la Şcoala Superioară deHorticultură, a fost director general în MinisterulAgriculturii şi al Cadastrului şi preşedinte al So-cietăţii de Horticultură. Autor a numeroase studiişi articole de economie agrară. A condus paginaagrară a cotidianului „Universul” şi a înfiinţat Bi-blioteca Agricolă Populară.

■ 4/1923 – n. Paul Vasiliu, la Piatra-Neamţ,profesor de filosofie, psiho-logie, pedagogie, inginer, in-spector şcolar, profesor laŞcoala Medie Nr. 1 de Băieţi(azi, Colegiul Naţional„Petru Rareş”, 1954-1955),profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) şi director(1974-1975) al Liceului Pe-dagogic, al Grupului Şcolarde Chimie (azi, Colegiul

Rememorări nemţene

n

mai 2016

Dispariţia cărţilor?in vremuri încâlcite. Cartea noastră cea detoate zilele e ameninţată cu dispariţia. Tim-pul cărţilor foşnitoare, cu miros de vaniliea trecut. E gata să moară. Gata cu Aminti-rile din copilărie, Povestea lui Făt-Frumosşi Neamul Şoimăreştilor. S-a terminat cuHomer, Shakespeare, Dostoievski şi Emi-nescu. Zicerea „Carte frumoasă, cinste cui

te-a scris” nu mai are ecou în sufletul contempo-ranilor.

De ce nu mai iubesc elevii cartea? Ne răs-pund chiar ei. „N-am chef de citit, e bine? Păcatde copacii tăiaţi pentru hârtie, păcat de dezechili-brul ecologic semnalat peste tot”. Alte păreri? „Ocarte costă 40 de lei, exact cât costă un bilet de ci-nema. Mai bine mă duc la film şi în două ore vădceva mişto în imagini, pe o muzică criminală”. „Săcitească cine vrea!”. În consecinţă, cartea antică,veche şi de demult, nu este ameninţată de foc, derăzboi sau alte calamităţi naturale, e pur şi simpludepăşită. Şi apoi pentru a fi un bun şi util căpşunarnu trebuie să citeşti 500 de cărţi cum pretindea cri-ticul G. Călinescu. Trebuie să ştii doar să munceşticu cârca, cu muşchii tăi. Şi sunt destui români careo fac „afară”, nu în ţara lor de baştină. Muncescca robii.

Să fim clari, în era informatizată a cyberspa-ţiului, tehnologizată, globalizatoare, în care imagi-nea tinde să devină dominantă, cartea tradiţionalăse clatină. E trist şi depresiv ca după secole de do-minare a tipăriturilor lui Gutemberg, cartea să dis-pară, să moară. Vrem, nu vrem, au apărut cărţielectronice, I-Pod-uri, I-Phone-uri, Nook-uri, Kin-dle-uri, minuni electronice. Cărţile şi ideile vorcontinua să existe. Fericirea de a avea şi citi cărţi,nu va dispare. Că kinderii de astăzi s-au născut cuochii în ecran şi cu degetele-n claviaturi, asta e altăpoveste. Ei merg cu maşina, noi vârstnicii cu birja.Cine mai scrie astăzi scrisori, când printr-o simplăapăsare de tastă, poţi salva timp, bani şi cuvinte.Cu un simplu click dat afli tot ce doreşti. Ba maimult, dacă formulezi întrebarea incorect eşti co-rectat mintenaş. Pe ecran apare scris: „aţi vrut săscrieţi...”. Altă viaţă! Mare minune!

Şi totuşi nu uitaţi. Cartea ne dezvăluie luminaşi umbra, văzutul şi taina, râsul şi lacrima. Carteaeste un simbol al nobleţei, al inteligenţei, al apar-tenenţei la o clasă de elită. Cartea a devenit întimp, un sinonim al înţelepciunii şi expresii „omcu carte”, „i-a plăcut cartea”, „ai carte, ai parte”.E una, să zică vecinii despre tine la sfârşitul vieţii„i-a plăcut cartea” şi alta e, să spună „i-a plăcutbăutura”, este?

Dumitru RUSU

V

AUREL BĂEŞU - 120O nouăcontribuţiela viaţaşi operalui AurelBăeşu

ibliografia referitoare la activitatea artistuluiplastic Aurel Băeşu (născut la 26 mai 1896,Fălticeni), s-a îmbogăţit în 2015 cu un nouvolum – „Aurel Băeşu, album documentar”,realizat de criticul de artă Emil Nicolae şiLucian Corneliu Agăleanu şi publicat laEditura „Cetatea Doamnei” din Piatra-Neamţ (manager ing. Viorel Nicolau).

Spre deosebire de lucrările de referinţă cu ca-racter general la arta plastică românească (dicţio-nare, culegeri destinate unui grup de artişti plasticisau care se referă la anumite curente manifestateîn timp în arta plastică românească ş.a.) şi chiar acelor trei lucrări monografice dedicate lui AurelBăeşu (Maria Dumitrescu – Aurel Băeşu-1968;Valentin Ciucă – Aurel Băeşu – 1987; Gh. Ma-carie – Pictură sau destin:Aurel Băeşu (1896-1926), Edit. Pim, Iaşi, 2014) toate menţionate înbibliografia volumului pe care îl prezentăm acum,întreprinderea actuală este cu totul inedită atât princomentariu, prin selecţia reproducerilor după ope-rele lui Aurel Băeşu, prin calitatea grafică exem-plară realizată de S.C. Autograf Piatra-Neamţ(manager Cristian Diaconu), dar şi prin bogăţiamaterialului documentar (corespondenţă, schiţe,studii, fotografii, comentarii critice şi bibliogra-fie).

De altfel, în „Argumentul” cu care se des-chide acest album autorii ţin să precizeze că: „…am realizat acest album documentar tocmai pentrua lumina direct rolul jucat de anumite elementepresupus particulare / marginale în configurareaoperei lui Aurel Băeşu”.

După o succintă prezentare a principalelor re-pere biografice ale autorului, precum şi a partici-părilor acestuia cu diverse lucrări la expoziţii dinţară şi străinătate, urmează un text intitulat„(auto)Portretul din scrisori” realizat pe baza co-respondenţei pe care Aurel Băeşu a purtat-o cu di-verse personalităţi ale vremii sale (G. T. Kirileanu,

dr. Socrat Lalu, Iorgu Lalu, ş.a.), în final rezultândun portret cuprinzător al artistului.

Deosebit de importantă este reproducerea înordine cronologică, a unui număr de scrisori pri-mite şi expediate de pictor, atât în facsimil cât şiîn transcriere cu „intervenţiile tacite (ale autoriloralbumului n.n.) în ortografie (adusă la zi) şi de în-dreptările gramaticale am păstrat specificul lexicalşi topica frazării, pentru a nu distruge un anumitparfum de epocă şi pentru a releva adaptarea / ati-tudinea circumstanţială a corespondenţilor”.

Această corespondenţă, pe lângă faptul căoferă un portret al pictorului, are şi meritul de a fio sursă bogată de informaţii despre viaţa şi evolu-ţia bolii de care a suferit Băeşu, despre peregrină-rile sale în Italia şi Franţa, relaţiile sale cu diversepersonalităţi locale, din ţară (Otto Arthur Brise,Adam Bălţatu, Iser, N. N. Tonitza) şi din străină-tate, reflecţii ale pictorului despre talent şi picturădar şi despre artă în general şi, nu în ultimul rând,descrieri despre natura văzută în diferite anotim-puri, mai ales despre valea Bistriţei şi munteleCeahlău – adevărate pagini literare.

Portretul conturat prin corespondenţa luiAurel Băeşu este completat de către autorii albu-mului în cea de-a doua parte, intitulată „auto Por-tretul de pe şevalet” în care succint sunt prezentatecele 14 lucrări identificate de ei. În continuare sub-titlul „Facerea tabloului”, atrage atenţia asuprafaptului că ne aflăm în faţa unei „opere artisticede mare valoare”, în sprijinul acestei afirmaţii ve-nind majoritatea reproducerilor după tablouri,schiţe şi studii rezultate din „scoaterea la luminăa unor rămăşiţe din taina atelierului”.

Cum era şi firesc, din acest album nu puteaulipsi „Mărturii. Încercări monografice” semnatede: Take Soroceanu, Nicolae Milord, N. Leon,Constantin Turcu, Gheorghe Bălan, GrigoreSturzu, Savin Alexievici, Adam Bălţatu, GheorgheHuşanu, Profira Sadoveanu, Virgil Tempeanu,Eugen Dimitriu, Mihail Havriş, Decebal S. Chiri-leanu.

Aşadar, ne aflăm în faţa unui album ineditprin care Emil Nicolae şi Lucian Corneliu Agă-leanu reuşesc să aducă noi contribuţii la cunoaş-terea unui mare artist plastic care a trăit ultimaparte a vieţii sale (din vara lui 1922 până la 24 au-gust 1928), a murit şi a fost înmormântat la Pia-tra-Neamţ

NOTĂ: Această lucrare a apărut în cadrulproiectului „Aurel Băeşu. Album documentar” de-rulat de Asociaţia Lions Club Piatra-Neamţ, cusprijinul Consiliului Judeţean prin programul definanţare nerambursabilă.

Constantin TOMŞA

B

Arte şi meserii

APOSTOLUL Pag. 13


ehnic „Gheorghe Cartianu” (1965-1968),toate din Piatra-Neamţ, om de o aleasă cul-tură, autor a numeroase articole publicate înpresa centrală de specialitate şi în publica-ţiile locale, precum şi al „Monografiei Şco-lilor Normale din Piatra-Neamţ 1912-2002”(2002). LA MULŢI ANI, DOMNULEPROFE SOR!

■ 6/1967 – n. Da-niel-Ioan Tătaru, la Pia-tra-Neamţ, profesoruniversitar dr. (1992),matematician. A absolvitLiceul „Petru Rareş”(1985) şi Facultatea deMatematică din Iaşi(1990), cu o lucrare des-pre ecuaţiile Hamilton-Jacobi în spaţii Banach,

premiată cu Premiul „Gheorghe Ţiţeica” al Aca-demiei Române de Ştiinţe (1994). S-a remarcatla olimpiadele internaţionale (Premiul I la Praga,1985, şi Helsinki,1990). A plecat în S. U. A.,predă la mai multe universităţi, parcurgând ie-

rarhia universitară, şi, în prezent, este profesorde matematică, la Universitatea Berkeley dinCalifornia. Societatea Americană de Matematicăi-a acordat „Bộher Memorial Prize” (2002);membru de onoare al Institutului de Matematicăal Academiei Române de Ştiinţe /2004); declaratcercetător al Fundaţiei „Simons”, pentru urmă-torii cinci ani (2013); primit în Academia Ame-ricană de Arte şi Ştiinţe din S. U. A. (23. 04.2014). Cetăţean de Onoare al Municipiului Pia-

tra-Neamţ (2013). LA MULŢI ANI!■ 9/1946 – n. Vladimir Vlas (Vlad Vlas), la

Cigoreni, Orhei, Basarabia, stabilit la Piatra-Neamţ, profesor, prozator, eseist. A fost şeful Di-recţiei de Cultură din Raionul Dondoşeni(Republica Moldova), redactor-şef al Revistei„Aurora” din Criuleni, apoi al primei reviste in-dependente, în limba română, „Casa şi grădina”din Chişinău şi redactor la Editura „Litera”. Co-laborări: „Antiteze”; „Apostolul”; „Limba ro-mână”; „Literatura şi arta” (Chişinău);„Monitorul” de Iaşi şi de Neamţ. Volume: „Cule-gătorii stropilor de soare”; „Basarabia acum”;„Cricova – Împărăţia subterană a vinului”;„S(c)lavul din mine”; „Chemarea regatului spart”.LA MULŢI ANI!


Constantin TOMŞA(continuare în pag. 14)

T

mai 2016

Tot profesorii, săracii!rice poveste frumoasă are început şisfârşit. Povestea mea este de dată re-centă. Mai zilele trecute, Primăria Mu-nicipiului Piatra Neamţ a convocat la unpahar de vorbă, pe bază de notă telefo-nică, pe toţi locuitorii cetăţii, care auîmplinit 50 de ani de căsnicie (nunta deaur). Un gest admirabil, o acţiune cum-

secade, fină, de pionerat. Locul de întâlnire aînsurăţeilor tomnatici? Hotelul Central dinurbe. Şi invitaţii au venit cu sutele, aşa cum auputut. Unii încă verzi ca brazii, majoritateaînsă erau ninşi, împuţinaţi la trup şi cu bastonde pensionar, atenţie, cu inscripţie. Asta-iviaţa! Timpul nu iartă pe nimeni.

Au defilat demn, ca la paradă prin faţasărbătoriţilor fostele glorii ale învăţământuluipietrean. Nume concrete? Cazacu Petru, ex-profesor de muzică la Şc. Generală „ElenaCuza” din Piatra Neamţ, Cazacu Cornelia, în-văţătoare la Şc. Generală Nr. 10 Piatra- Neamţ(colonia Săvineşti), Florea Dumitru – Şc. Ge-nerală Nr. 3 Piatra- Neamţ, Macovei Tavi –prof de „mate” la Liceul Pedagogic, AdrianaRusu – Şc. Generală Nr. 26 şi, şi, şi. Cinste lorpentru corectitudinea cu care şi-au îndeplinitmenirea de dascăl decenii după decenii. Feli-citări pentru că au rămas toată viaţa OAMENI,şi au format oameni pentru societatea din careau făcut parte. Citeşte: educatoare, învăţători,profesori, ingineri, medici, ofiţeri.

Să ne întoarcem la meniul petrecăreţilor.Invitaţii au servit un antreu, un păstrăv la gră-tar, un pahar cu vin, şi la sfârşit o cafea. Cemai, au fost trataţi regeşte. Cârcotaşii de ser-viciu nu au putut să tacă. Au spus cu răutate:„Asta a fost pomană electorală, vin alegerilelocale”, pentru un fotoliu de primar sunt preamulţi candidaţi şi nu e rău să fii ospitalier. Noi,pensionarii, am văzut altceva în gestul primă-riei şi ne-am simţit bine, respectaţi, după oviaţă de muncă, nu uşoară.

La plecare am dat nas în nas cu un fostcoleg de liceu şi el profesor. „Ce faci Nae?”,a întrebat el emoţionant. „Bine. Am venit ladatorie”, am răspuns eu. „Mă bucur mult.Uită-te la puhoiul ăsta de oameni, numai das-căli. Numai învăţători şi profesori, tot profe-sorii săracii!”.

Dumitru RUSU

O

Rolul creativităţii în formarea personalităţiiineri, 20 mai 2016, la Academia Română,Filiala Iaşi, a avut loc cea de a VII-a edi-ţie a Conferinţei ştiinţifice internaţionaleCreativitate şi personalitate. Manifestăricreative în educaţie (http://home.aca-diasi.ro/en/content/creativity-and-perso-nality). Organizat în parteneriat cu

Institutul de Cercetări Economice şi Sociale„Gheorghe Zane” Iaşi, Universitatea „Alexan-dru Ioan Cuza” Iaşi, Universitatea de Arte„Geor ge Enescu” Iaşi, Universitatea de Stat„Alecu Russo” Bălţi (Republica Moldova), In-stitutul de istorie „George Bariţiu” Cluj-Na-poca, Şcoala Gimnazială „Elena Cuza” Iaşi şidedicat împlinirii a 150 de ani de la înfiinţareaAcademiei Române, evenimentul a abordat pro-cesul complex al creativităţii şi rolul acesteia îndezvoltarea personalităţii lanivel social şi educativ. Poatemai mult ca oricând sunt demaximă actualitate cuvintelelui Seneca: Non scolae, sedvitae discimus! Şcoala româ-nească trebuie să formeze vii-toarele personalităţi, nu doarteoreticieni sau persoane fami-liarizate cu anumite cunoştinţe,de cele mai multe ori, insufi-ciente pentru cotidian.

Activităţile, organizate petrei secţiuni, au încununat peste75 de prezentări ale cadrelordidactice din învăţământul su-perior şi preuniversitar, cerce-tătorilor din domeniileumaniste, studenţilor, masteranzilor, doctoran-zilor etc. din ţară şi străinătate (Italia, Austria,Marea Britanie, Republica Moldova, Franţa).

Intervenţiile participanţilor au definit şi in-terpretat conceptul de „creativitate” la diferiteniveluri de manifestare: social, educativ, indi-vidual. Dintre subiectele abordate, precizezdoar câteva: Arta educaţiei – realitate, dezide-rat, metaforă?, Creier şi creativitate, Evoluţiacercetării ştiinţifice în domeniul creativităţii,Formarea culturii muzicale a elevilor prin sti-mularea imaginaţiei pentru înţelegerea limba-jului muzical, Creativitate şi dezvoltarepersonală – Intervenţia prin artă în şcoală.

Aspecte experimentale. Contexte socioculturalede stimulare şi inhibare a creativităţii, Creati-vitate, personalitate şi limbajul metaforic,Rezilienţă psihologică şi creativitate în contex-tul globalizării, Manifestarea creativităţii în ca-drul demersului de simbolizare, Expresivitateşi creativitate în spiritualitatea arhaică a fol-clorului românesc, Teatru-lectură, o formă deterapie pentru vârsta a treia, Creativitatea şistilul în comunicare, Rolul creativităţii în for-marea personalităţii morale a elevilor, Perso-naje literare – Modele de urmat pentru elevi,Influenţe psihanalitice în creativitatea lui Sal-vador Dali, Scurtă retrospectivă asupraevoluţiei operei până în secolul al-XIX-lea,Abordarea creativă a problemelor în pedagogiasocială: limite şi oportunităţi în context româ-

nesc, Industriile creative: de lacompetiţia culturală la regene-rare urbană, Strategii de stimu-lare a creativităţii elevilor printehnici şi instrumente deeducaţie nonformală, Creativi-tatea – atribut necesar în do-meniul formării continue acadrelor didactice etc.

Delimitarea teoretică a di-ferenţelor dintre creativitate,ino vaţie, invenţie şi descope-rire, alături de analiza etapelorcare compun acest proces com-plex, abordarea creativităţii dindiferite perspective teoretice(psihanaliza, behaviorismul,teoria umanistă etc.) au consti-tuit repere ce au fost argumen-

tate ştiinţific de către participanţi.Manifestările creative (culturale, artistice,

terapia prin artă, invenţiile, inovaţiile etc.) ceau loc la nivelul societăţii şi al educaţiei (inter-venţia artistică în şcoală, diverse activităţi ex-tracurriculare) au fost analizate prin prezentareafactorilor care stimulează creativitatea tinerilordar şi a celor care blochează intenţia creatoare.

O personalitate modernă, capabilă de adap-tare continuă la provocările şi conjuncturile im-previzibile, poate fi definită doar prin prismaprocesului dezvoltării creativităţii.

Ph.D. Mihai FLOROAIA

V

Pagina Casei Corpului Didactic

APOSTOLULPag. 14


10/1947 – n. Mir-cea Zaharia, laMuncelul de Sus,Iaşi. Absolvent alFacultăţii de Filolo-gie a Universităţii„Al. I. Cuza”, 1970.Membru al UNI-

TER (Uniunea Oamenilorde Teatru) şi al UniuniiZiariştilor Profesionişti dinRomânia. Redactor-şef al seriei noi a revisteiApostolul (martie 1999-prezent). LA MULŢI ANI!

■ 10/1971, d. Mihail Jora, la Bucureşti, com-pozitor, dirijor (n. 2. 08. 1891, Roman.)

■ 12/1938 – n. Elena Florescu, la Paşcani,Iaşi, etnolog, documentarist, publicist. Absolventăa Facultăţii de Ştiinţe Naturale-Geografie din Iaşi

(1959), doctor în istorie (1998), muzeograf la Mu-zeul de Ştiinţe Naturale; şef de secţie, la MuzeulEtnografic al Judeţului Neamţ; a organizat şi co-ordonat „Târgul Naţional al Meşterilor Lemnari”(Târgu Neamţ, 1992-1999); peste 30 de comuni-

cări la sesiunile ştiinţifice;a cercetat particularităţileculturii populare la catoli-cii din judeţele Neamţ şiBacău; consultant ştiinţificla Asociaţia „Ecoforest”Neamţ. A debutat cu „Por-tul popular din ZonaNeamţ” (1973). Alte cărţi:„Arhitectura populară din

Zona Neamţ”; „Tradiţii populare de pe Valea Bis-triţei”; „Textile populare de casă din Zona Neamţ”,„Biserici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ”. Titlulde Excelenţă, „Diploma de Onoare şi Medalia deAur”, decernate de către A. O. Ş. LA MULŢI ANI!

■ 13/1954 – n. Gabriela-Doina Matasă-Malty, la Piatra-Neamţ, scriitoare. A absolvit Fa-cultatea de Filologie din Bucureşti şi Şcoala deComerţ Exterior. Stabilită în Franţa (1980).Scrieri: „Au – De la ales chemains”, poezii; „Enentandant Pècurenil”, roman. Premiile „Jeaux Flo-roux de Beance” şi „Arte et poesie”. LA MULŢIANI!

■ 14/1936 – n. Săvel Matache, la Vidra,Vrancea, inginer chimist. A absolvit Facultatea deChimie Industrială din Bucureşti (1958), doctor îninginerie chimică (1985), inginer tehnolog, şef delaborator (1958-1979), director al Centrului deCercetări pentru Fibre Chimice Săvineşti, autor a


(urmare din pag. 13)

n

mai 2016

Rolul profesorului în crearea unui suport în dezvoltareaafectiv – emoţională a copilului cu C.E.S.

Într-un petec de grădină arunci sămânţa plantei şi te interesezi deflorile ce ies. Şi să rămâi rece la înflorirea sufletească a elevilor tăi?

(Titu Maiorescu)

opilul cu cerinţe educative speciale (C.E.S.) este în centrul atenţieiprocesului instructiv-educativ, compensativ – recuperatoriu ce sedesfăşoară în unitatea noastră şcolară. Activitatea didactică este în-tregită şi susţinută de programe educative şi recuperatorii cu accentpe socializarea şi integrarea copiilor, iar aplicarea programelor deservicii personalizate asigură performanţa şi calitatea demersuluiterapeutic. Adaptarea curriculară este o prioritate determinată de

particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor, iar curriculumul la de-cizia şcolii, prin oferta de opţionale vine să susţină şi să dezvolte aptitudinileşi abilităţile elevilor. Scopul nostru este acela de a oferi cele mai bune ser-vicii educaţional-terapeutice copiilor cu dizabilităţi mentale, sprijinindu-i înefortul de valorificare a potenţialului individual restant şi în asimilareaunor competenţe adaptative care să faciliteze integrarea socio-profesio-nală.

Elevii cu C.E.S. au nevoie de un curriculum planificat diferenţiat, deprograme de terapie lingvistică, de tratament logopedic specializat, de pro-grame specifice de predare-învăţare şi evaluare specializate, adaptate abi-lităţilor lor de citire, scriere, calcul, de programe terapeutice pentrutulburări motorii. De asemenea beneficiază de consiliere şcolară şi voca-ţională personală şi a familiei, unde este cazul.

Stilul de predare este cât mai apropiat de stilul de învăţare pentru caun volum mai mare de informaţii să fie acumulat în aceeaşi perioadă detimp. Acest lucru este posibil printr-o cunoaştere a stilului de învăţare alcopilului, printr-o evaluare eficientă care ne permite să ştim cum învaţăcopilul, dar şi ce şi cum este necesar să fie învăţat. Astfel încât unii eleviau nevoie de o terapie a tulburărilor de vorbire şi de limbaj şi de psihote-rapie individuală şi de grup pentru sprijinirea integrării pe plan social. Deasemenea copiii au nevoie de ajutor suplimentar din partea profesorilor şicolegilor, trebuind să primească în activitatea şcolară conţinuturi şi sarcinisimplificate.

Elevii cu tulburări vizuale, tulburări de auz, cu dizabilităţi fizice, ne-cesită programe şi modalităţi de predare adaptate cerinţelor lor educative,programe de terapie, rampe de acces pentru deplasare, asistenţă medicalăspecializată, asistenţă psihoterapeutică.

Elevii ce prezintă tulburări emoţionale trebuie din timp identificaţiastfel încât consultarea psihologului, a medicului neuropsihiatru şi terapiasunt făcute cât mai precoce, cu implicarea tuturor factorilor educaţionali(familie, cadre didactice). Consilierul şcolar este şi el de un real ajutor,oferind consiliere elevului şi familiei.

Din experienţa personală putem afirma că profesorul poate folosi înprocesul de predare-învăţare, evaluare diverse strategii şi intervenţii utile:

– Crearea unui climat afectiv-pozitiv;

– Stimularea încrederii în sine şi a motivaţiei pentru învăţare;– Încurajarea sprijinului şi cooperării din partea colegilor, formarea

unei atitudini pozitive a colegilor;– Încurajarea independenţei, creşterea autonomiei personale;– Încurajarea eforturilor; sprijin, încurajare şi apreciere pozitivă în rea-

lizarea sarcinilor şcolare, fără a crea dependenţă;– Folosirea frecventă a sistemului de recompense, laude, încurajări,

întărirea pozitivă, astfel încât să fie încurajat şi evidenţiat cel mai mic pro-gres;

– Crearea unui climat afectiv, confortabil;– Centrarea învăţării pe activitatea practică;– Sarcini împărţite în etape mai mici, realizabile;– Folosirea învăţării afective;– Adaptarea metodelor şi mijloacelor de învăţare, evaluare;– Sprijinirea elevului să devină membru al unui grup;

– Organizarea unor ac-tivităţi de grup care să sti-muleze comunicarea şirelaţionarea interpersonală(jocuri, excursii, activităţiextraşcolare, activităţi spor-tive, de echipă);

– Sprijin emoţional;– Folosirea unui limbaj

simplu, accesibil elevului şinivelului lui de înţelegere;

– Instrucţiuni clare pri-vind sarcinile şi elaborareaunor programe individuale

de lucru;– Stabilirea foarte clară a regulilor şi consecinţelor nerespectării lor

în clasă şi aplicarea lor constantă;– Aşezarea copiilor cu hiperactivitate şi deficit de atenţie în primele

bănci, astfel încât să nu distragă atenţia restului colectivului, situarea lorîn apropierea elevilor care sunt acceptaţi de colectiv ca modele pozitive;

– Încurajarea oricărei tentative de comunicare, indiferent de natura ei;– Profesorul să fie ferm, consecvent, să folosească înţelegerea şi cal-

mul ca modalităţi de stingere a manifestării agresive a elevului;– Să fie comentată acţiunea elevului şi nu personalitatea lui.Astfel se poate dezvolta un mediu afectiv pozitiv în care elevii să poată

discuta cu lejeritate despre dificultăţile pe care le pot întâlni şi să aibă curajsă ceară ajutor. Toţi elevii trebuie consideraţi la fel de importanţi, fiecăruiasă îi fie valorificate calităţile, pornind de la premisa că fiecare elev estecapabil să realizeze ceva bun.

Prof. Alina MURARU – C. S. E. I. „Al. Roşca” Piatra-Neamţ

C

Pagina Casei Corpului Didactic

APOSTOLUL Pag. 15


este 150 de articole,studii, comunicăriprezentate la reu-niuni ştiinţifice dinţară şi din străină-tate; peste 40 de in-venţii brevetate. Aobţinut Premiul

„Nicolae Teclu” al Acade-miei Române cu lucrarea„Nou procedeu de prelu-crare a amestecurilor gazoase cu conţinut de oxizide azot”. Menţionat în „Dicţionarul internaţionalal specialiştilor”. LA MULŢI ANI!

■ 16/1892, d. Melchisedec Ştefănescu, laRoman, episcop, cărturar (n. 15. 02. 1823, Gâr-cina, v. fişa lunii februarie.)

■ 17/1901 – n. Eugenia Soru, la Piatra-Neamţ (d. 26. 11. 1988, Iaşi), biochimist, membru

corespondent al Academiei Române (1955) şi almai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi străină-tate. Cursuri primare în oraşul natal, liceale şi Fa-cultatea de Chimie (1922) la Iaşi, doctor în chimie(1924), şi-a desăvârşit pregătirea ştiinţifică în stră-

inătate: la Strasbourg (1925), Frankfurt pe Main şiLondra (1934). A parcurs diferite trepte, de la pre-parator, şef de laborator (1944-1955), şef de de-partament, şef de laborator de enzimologie, laInstitutul Cantacuzino şi conferenţiar la Facultateade Medicină din Bucureşti. (1969). Membră aAcademiei de Ştiinţe Medicale (1969) şi a Socie-tăţii de Chimie Biologică din Paris. Distinsă cuPremiul de Stat (1954). Zeci de studii în nume pro-priu şi în colaborare.

■ 17/1906 – n. Constantin Romanescu, laGrinţieş, Neamţ (d. 1990, Dreptu, Poiana Teiului,Neamţ), publicist şi învăţător de excepţie, apreciatde Mihail Sadoveanu („Patriotism. Opera unuimodest învăţător”, în „Dimineaţa”, 2. 01. 1937).A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi(1924) şi a funcţionat la şcoli din judeţele TârnavaMică, Ciuc, apoi în Neamţ (Grinţieşul Mare,1928-1931 şi satul Dreptu). A construit local deşcoală, a amenajat un muzeu de ştiinţe naturale,un atelier, un laborator de fizică la Şcoala dinDreptu, Poiana Teiului. Colaborator la „Revistade pedagogie”.

■ 20/1939 – n. Georgeta Simon-Bota-Bo-tescu, la Bozieni, Dulceşti, azi, Ruginoasa, Neamţ,contabilă, prozatoare, absolventă a Liceului„Geor ge Bacovia” din Bacău. S-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu romanul „Mireasma clipelor


(continuare în pag. 16)

p

mai 2016

Coordonator, Niculina NIŢĂ – profesor metodist

la CCD Neamţ

Educaţie pentru cetăţenieând vorbim despre educa-ţie ne gândim imediat lademersuri făcute în cer-curi mai restrânse sau mailargi, menite să-l păstrezepe om, OM. Ne gândim laacţiuni care determină im-

plicare, care te învaţă să fii AICIŞI ACUM, pentru tine şi pentruceilalţi, care te învaţă cum să-ţipăstrezi inteligenţa, cum să-ţi va-lorifici intelectualitatea şi cum săajungi acolo unde îţi doreştiapreciind «drumul», nu neapărat«piscurile».

Educaţia pentru cetăţeniedemocratică adaugă un „PLUS”OM – ULUI educat. Îl învaţăcum să se contopească în ceilalţipentru ca existenţa să fie uncurcu beu al căutării de fiecare zi,indiferent de domeniul căutării.Şi totuşi, atunci când nu ne cu-noaştem suficient, atunci cândsuntem orbiţi de convingerea al-tora ne schimbăm, devenim in-strumente ale dorinţei altoraînăbuşindu-ne propriile convin-geri. Profesorul Bogdan Sucho-dolski de la Academia Polonezăde Ştiinţe, un supravieţuitor alHolocaustului, spune: „am văzutdoctori educaţi făcând injecţiimortale copiilor, am văzut avo-caţi educaţi ordonând, am trăit înbarăci construite de arhitecţieducaţi şi am văzut studenţi edu-caţi conducând lagărele morţii”(citat din Lauritzen, 2001). Poatecă exemplul este cumva forţatpentru pledoaria mea în favoareaeducaţiei pentru cetăţenie. Astăzinu există un context similar, darputem recunoaşte, în secvenţelede viaţă trăite alături de ceilalţi,oameni educaţi care acceptărolul de instrumente în strategiade viaţă a altora. Şi uite aşa, fără

a avea pretenţia că ştim ce în-seamnă să fii «un bun cetăţean»,pentru că dacă am şti chiar s-arvedea, ne-am trezit că trebuie săştim să fim şi «buni cetăţeni eu-ropeni».

Teoreticul şi formalul îşiexpun soluţiile, planificat şi sis-tematic dar, judecând după re-zultate, se pare că nu estesuficient. De fapt, ce înseamnăsă reuşeşti în materie de cetăţe-nie? Este suficientă educaţia?Cetăţenia este mai mult decât unstatut. Este o activitate şi ca ur-mare ar trebui practicată, altfelnu este posibil să fii cetăţean. Şiceea ce este foarte important, înîndeplinirea sarcinilor cetăţeniei,identitatea unei persoane, camembru al comunităţii, estemenţinută şi susţinută.

Adevărata provocare a edu-caţiei pentru cetăţenie rămâneproblema motivaţiei. Cum pot ficetăţenii motivaţi să-şi îndepli-nească obligaţiile şi să practicedrepturile care decurg din cetă-ţenie? Prin educaţie teoretică şipractică şcoala trebuie să seadapteze pentru a face faţă aces-tor evoluţii acordând atenţie şiacţiunilor ce vizează stimulareasocializării politice a elevilor,asigurarea exercitării directe adrepturilor omului precum şi de-mocraţia participativă. Este sim-plu? Este dificil? Răspunsurilediferă în funcţie de contextul pecare-l creăm.

Mioara ROŞUProfesor – metodist

CCD Neamţ

CAniversări culturale, mai, 2016. „GÂNDIREA” (1921–1944) revistă literară-artistică-socială;apare la Cluj, bilunar, apoi lunar; 95 ani de la apariţie

01. Ziua Internaţională a Solidarităţii Oamenilor Muncii(Primul Congres al Internaţionalei a II-a de la Paris (1889) a decissărbătorirea acestei zile în memoria grevei muncitorilor din Chi-cago. Se celebrează în statele membre ale Organizaţiei Internaţio-nale a Muncii şi în alte ţări)

03. Ziua Mondială a Libertăţii Presei (Instituită de ONU în 1993,prin Rezoluţia 48/432, pentru a promova ideea că o presă liberă, pluralistăşi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice)

05. DUMITRESCU-BUŞULENGA, ZOE (1920–2006) filolog, cri-tic şi istoric literar, profesor universitar, academician; 10 ani de la moarte

06. BLAGA, LUCIAN (1895–1961) scriitor, filosof, eseist, acade-mician; 55 ani de la moarte /6 mai

07. SCHWEITZER-CUMPĂNA, RUDOLF (1886 –1975) pictor,grafician; 130 ani de la naştere

10. SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ12. CIOPRAGA, CONSTANTIN (1916–2009) critic şi istoric lite-

rar, academician; 100 ani de la naştere 13. MICU (KLEIN), SAMUIL (1745–1806) teolog, istoric, filolog,

filosof; 210 ani de la moarte 14. „GAZETA BUCOVINEI” (1891–1906) publicaţie politică şi li-

terară, apare bisăptămânal la Cernăuţi; 125 ani de la apariţie 15. BULGAKOV, MIHAIL (1891–1940) scriitor rus; 125 ani de la

naştere 15. Ziua Latinităţii (Instituită prin decizia Congresului XIX al Uni-

unii Latine (Paris, 2000). Marchează semnarea la 15 mai 1954 a Conven-ţiei de constituire a Uniunii Latine, organizaţie care întruneşte statele culimba şi cultura de origine latină)

18. Ziua Internaţională a Muzeelor (Instituită în 1977 de către Con-siliul Internaţional al Muzeelor (ICOM) pentru a promova muzeele, a facecunoscută publicului larg activitatea şi rolul lor în viaţa societăţii)

21. CULIANU, IOAN PETRU (1950–1991) istoric al religiilor; 25ani de la moarte

21. ISER, IOSIF (1881–1958) pictor, grafician, academician; 135ani de la naştere

21. Ziua Mondială a Diversităţii Culturale pentru Dialog şi Dez-voltare (Instituită de ONU în 2002, prin Rezoluţia 57/249, pentru a întăripotenţialul cultural ca metodă de a atinge prosperitatea, dezvoltarea şipacea globală)

22. CAUDELLA, EDUARD (1841–1924) compozitor, violonist, di-rijor; 175 ani de la naştere

23. IBRĂILEANU, Garabet, critic şi istoric literar (1871-1936) –145 de ani de la naştere

24. „BASARABIA” (1906–1907): prima gazetă naţional-democra-tică (Chişinău); 110 ani de la apariţie. (RED.)

01

APOSTOLULPag. 16

Lecţia de istorie


e viaţă sau Manuscrisul cu şiret albastru” în2006, după care a urmat un al doilea roman,„Ultima doamnă” în 2010. LA MULŢIANI!

■ 21/1936 – n. Constantin Cucu, laSolonţ, Bacău. Ziarist.(d.22.02.2016) Ab-solvent al Facultăţii de Filosofie– secţia zia-

ristică – Bucureşti (1958).Reporter la Ziarul ,,Apăra-rea patriei”, profesor şi di-rector de şcoală la Zemeş,Bacău (1961-1966), direc-tor al Casei de Cultură dinMoineşti (1966-1967), şefde secţie la Ziarul ,,Ceah-lăul” (1968-1974), inspec-tor cu probleme deînvăţământ la U. J. C. M.

Neamţ (1974-1989), consilier principal la Biblio-polis S. A. Piatra-Neamţ (după 1989), redactor-şefal Revistei ,,Asachi” (1991-2005), redactor şef alsăptămânalului „Informaţia Primăriei”, Piatra-Neamţ (1996-2002). Autor al volumului de poves-

tiri ,,În volbura apelor”.■ 23/1871 – n. Gara-

bet Ibrăileanu, la Târgu-Frumos (d. 11. 03. 1936,Bucureşti), critic, istoric şiteoretician literar, proza-tor. Numele său este legatde Roman, pentru că aici aurmat gimnaziul (1883-1887), tatăl său fiind admi-

nistrator de moşie în zonă, apoi slujbaş în oraşuldintre Moldova şi Siret. A înfiinţat Societatea„Orientul” (cu Raicu Ionescu-Rion şi alţi colegi deliceu), redactează Revista „Şcoala nouă”, îm-preună cu Panait Muşoiu şi Eugen Vaian, unde pu-blică primele versuri, note de lectură, comentariidespre artă şi traduceri, semnând şi cu pseudoni-mul Cezar Vraja.

■ 25/1936 – n. Con-stantin Filimon, la Piatra-Neamţ (d. august 2013),artist plastic. Absolvent alInstitutul de Arte Plastice„Nicolae Grigorescu”, Bu-cureşti (1967). Din 1978,profesor de desen la şcoli dinNeamţ. A lucrat pictură mo-numentală, religioasă, pentrubisericile din Zăpodeni

(urmare din pag. 15)

d


mai 2016

n jurul mesei stăteau mem-brii redacţiei, alături de ceicare aveau pregătite mate-riale spre a fi citite, aprobateşi incluse în paginile urmă-torului număr al revistei. In-terviurile, anchetele,

articolele erau interesante, dar ...dar a venit rândul ei şi a citit uninedit ... „Buletin meteo”. Extraor-dinar! Cât umor, câte aluzii la viaţaşcolară, câtă creativitate! Au rămastoţi cu gura căscată şi apoi auaplaudat-o. Foxy, căci aşa îi plăceasă i se spună, era foarte mândră. Însfârşit o să apară şi semnătura ei înpaginile Generaţiei 9. Şi o să fiebucuroasă şi mama, şi tanti Nuţi,vecina, şi bunica de la Almaş, şiverişoara de la Suceava ... ce mai... e aproape-aproape o vedetă.

Profesoara a strâns foile aco-perite cu litere mărunte (şi cu ...inevitabilele ortograme care trebu-iau corectate) apoi a mers în can-celarie. Pe mesele lungi seodihneau cuminţi cataloagele şialături două teancuri de revistepentru şcolari, venite, nu de mult,de la o editură din Bucureşti. Pen-tru că mai avea o jumătate de orăla dispoziţie, dăscăliţa a început sărăsfoiască noutăţile sosite din ca-pitală şi – ca un făcut – într-una dinpublicaţii a zărit un titlu scris mare,cu litere colorate: „Buletin meteo”.

L-a citit şi a înlemnit. Era cuvântcu cuvânt ceea ce citise Foxy. Aşa-dar, fetiţa copiase materialul! Cumde a îndrăznit, cum de a îndrăznit,se frământa dăscăliţa.

A doua zi, la prima oră, a intratîn clasa lui Foxy şi arătându-i re-vista şi foaia pe care era scris „Bu-letinul” „ei”, a rugat-o pe fetiţă săexplice situaţia. Dar ce era de ex-plicat?! Capul plecat, obrajii roşii,buzele mute. Colegii – statui în-lemnite.

Profesoara n-a maipredat funcţiile verbelorla moduri nepredicative,ci le-a vorbit copiilordespre Decalog. A spuselevilor că a opta po-runcă este: Să nu furi. Şiasta nu înseamnă doarluarea pe ascuns sau pefaţă a bunului altei per-soane, ci şi preluareaprin viclenie a unor bu-nuri intelectuale sau pri-mirea unei plăţi fărămuncă, precum şi accep-tarea mitei. A mai spusapoi că nu numai copia-tul temei este un furt, darşi prezentarea sub sem-nătura ta a lucrării reali-zată de altă persoanăeste tot un furt, care senumeşte plagiat.

Toţi ochişorii erau îndreptaţicătre dăscăliţă, mai puţin doi, plinide lacrimi care ţinteau cu străşniciepodeaua. La sfârşitul orei de ro-mână (care n-a mai fost oră de ro-mână) Foxy a venit la catedră şi aşoptit înăbuşit: „Ştiu că sunteţi su-părată pe mine, dar voiam şi eusă-mi văd numele în revistă, dacăvreţi, puneţi-mi 2 că am copiat!”.Dar profesoara era prea experi-mentată ca să creadă numai în forţaunei note mici, aşa că i-a spus căpedeapsa va fi altfel, fără notă şi

fără catalog. Timp de două luni dezile nu i-a adresat fetei nicio între-bare, deşi domnişorica, era mereucu două degete sus, nu i-a verificattema, deşi ştia clar că a fost efec-tuată, n-a mai mângâiat-o pe părulroşcat şi sârmos, ci a trecut mereupe lângă ea, ca şi cum n-ar fi exis-tat. De câte ori ieşea din clasă, eraînsoţită, pe holul lung spre cance-larie, ca o umbră, de Foxy. Şcolă-riţa ar fi vrut să-i vorbească precumfăcea altădată, dar dăscăliţa o ig-nora, deşi cu coada ochiului vedeamereu dorinţa din ce în ce mai pu-ternică a fetei de a comunica.

Şi – într-o dimineaţă de primă-vară – când soarele intra generospe ferestrele largi, alintând eleviiaşezaţi în bănci, Foxy, ca desprinsădintr-un arc, s-a ridicat în picioareşi a spus tare s-o audă întreagaclasă: „Doamnă, am înţeles lecţia,am simţit că plagiatul doare, n-amsă mai copiez în viaţa mea şi nicin-am să semnez cu numele meuceea ce a gândit şi a scris altcineva.Credeţi-mă! Şi aş mai vrea ... aşmai vrea ... să vorbiţi cu mine şi sămă iubiţi ca mai înainte ...”.

Cele treizeci de perechi deochişori s-au mutat de la fetiţă, lacatedră şi au văzut cum înflorea unfir de lumină în ochii doamnei şivorbele ei au netezit sprânceneleridicate a încordată aşteptare:„Draga mea, mă bucur că ai înţe-les! Viaţa nu-ţi pune note, dar îţi dălecţii pe care este important să lepricepi, învăţăturile nu se înscriu înrubricile documentelor şcolare, ciîn sufletele oamenilor. Mă bucurcă ai înţeles cât de ruşinos este săîncalci a opta poruncă”.

Şi soarele, care tocmai che-mase la viaţă primii ghiocei, azâmbit şăgalnic privind lecţiaaceasta şi s-a întrebat dacă nucumva ar fi bine să fie predată şi înalte şcoli şi în alte instituţii şi... laalte niveluri...

Prof. Monica Marilena CRISTEA

Semnalăm apariţia numărului 29 al revistei „Generaţia 9”, publicaţie a ŞcoliiGimnaziale Nr. 2 din Piatra Neamţ. Remarcându-se atât prin aspectul grafic deosebit,cât şi prin conţinutul variat, revista – realizată de talentata profesoară Monica Cristea– cuprinde rubrici deja consacrate, precum: „Excelenţa la ea acasă”, „Pagina credin-ţei”, „Pitici cu condei”, „Atelier literar”, „Misterele Terrei”, „Pagina de fizică”, „Pa-gina de mate”, „Întrebări şi răspunsuri”, „Interviu”, „Pasiuni şi talente…” etc.

Revista se deschide cu un articol plin de învăţăminte despre „A opta poruncă”,aviz copiilor, dar şi adulţilor care şi-au făcut un obicei din a plagia. O poveste adevă-rată, din care înţelegem cum trebuie să procedeze un adevărat dascăl pentru a corectadefectele de caracter ale elevilor: cu tact, înţelepciune şi, mai ales, cu dragoste. (I. N.)

Î

O revistă cu ştaif: „Generaţia 9”

A opta poruncă

APOSTOLUL Pag. 17

Arte şi meserii


Iaşi), Muncel (Alba), Drăgeşti (Bihor), Ver-şeşti (Neamţ), Tigveni Bârseşti (Argeş). Aparticipat la Saloane şi Bienale de grafică înBucureşti (1971-1978) şi în expoziţii colec-tive şi personale la Piatra-Neamţ (1981-1994). A expus în S. U. A. şi Canada(1980-1997), apoi în Mexic, Ungaria,Franţa, India şi Venezuela.

■ 26/1896 – n. AurelBăeşu, la Fălticeni (d. 24.08. 1928, Piatra-Neamţ),artist plastic. A urmatŞcoala de Belle Arte dinIaşi, apoi, cu sprijinul luiG. T. Kirileanu şi al lui D.Lalu, studiază la Roma.Încă din timpul studenţieieste distins cu Premiul

pentru Desen al Academiei Române (1915). Par-ticipă la Primul Război Mondial, în luptele de laOituz şi Cireşoaia (1917). Întors din Italia, îşicumpără o căsuţă în Piatra-Neamţ (azi, pe Strada„Ion Creangă”). În 1926, călătoreşte în Franţa,

Slovenia şi Ungaria. Prin creaţia sa, marcată deinfluenţa lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura saromantică şi cantonarea în impresionism, rămâneunul dintre pictorii importanţi stabiliţi la Piatra-Neamţ.

■ 28/1936 – n. Mircea-Eduard Bălan, laBucureşti, profesor, istoric literat, eseist. Ab-solvent al Şcolii Nr. 1 „Anton Pann”, al Liceu-lui „Cuza-Vodă” din Huşi, al Facultăţii de

Teologie din Bucureşti şial Facultăţii de Filologiedin Iaşi. A predat şi a în-deplinit funcţia de direc-tor la Şcoala Generalădin Comuna Taşca,Neamţ, transferat la Li-ceul Pedagogic „Gheor-ghe Asachi” (1976-1981)şi la Liceul Teoretic „Ca-listrat-Hogaş” (1981 –

până la pensionare), ambele din Piatra-Neamţ.A debutat editorial cu volumul „Costache Ne-gruzzi – «Alexandru Lăpuşneanu»” (1996),urmat de două eseuri: „Etape în receptarea ope-rei lui Ion Creangă”, „Metaforă, simbol, mit înpoezia eminesciană” ş. a. Autor de studii didac-tice apărute în publicaţii centrale şi locale. LAMULŢI ANI!

(


mai 2016

(urmare din numărul trecut)

n anul 2002, la 50 de ani de activitate lacatedră, pentru domnul profesor Gheor-ghe A. M. Ciobanu a fost momentul încare a hotărât simplu „stop catedra”...Darnu... o altă „catedră” la alte „catedrale”ale vieţii domniei sale de „homo creator”,de noi şi noi făuriri. O nouă cale se des-

chide, „o nouă chemare”: spre condei. Amânatatâta timp, acum se eliberează spre cunoştinţatuturor. Amintirea primei poezii, „Iarna”, scrisăla şase ani, apoi scrierile adolescentine, nuvele,romane, literatură SF, reviste, studii ştiinţifice– „alungate de neprevăzutul” crud al perioadei,

au supravieţuitîn mintea crea-toare şi sufletulsensibil, ca o„compensare”.Şi-acum a venitmomentul. Mo-mentul eliberă-rii, dăruirii făuri -rilor ciobaniene,a comorilor ce -lor mai de preţ,către cei pe ca -re-i iubeşte şi-ipreţuieşte de-o

viaţă: oamenii. Daruri nepreţuite, daruri pentrueternitate.

De la poezie la proză, piese de teatru,eseuri, la treceri estetice prin artele romaşcane,la interpretări matematice ale juridicului, la vi-ziunea filosofică asupra Mioriţei, la teme unicede dezvoltare muzicală... scriitorul Gheorghe A.M. Ciobanu, este un fenomen al anticipaţiei, unmaestru al condeiului. Scrieri de suflet, scrierivizionare, scrieri pentru azi şi mâine, din careamintim:

– Locul şi Spiritul – Valori artistice laRoman;– Irimescu –Statornicie şi zbor;– Primii fiori;– Mioriţa – mit triadic;– Modelarea normativului juridic;– Mecena, Medic şi Misionar – Teodo-rescu;– Mileniul trei pe portativ – în trei volume;

– Scrieri –în cinci volume.

Pe lângătoate acestea,domnul profesorGheorghe A. MCiobanu, a pu-blicat peste2400 de articole,a colaborat cuaproximativ 65de publicaţii, asusţinut peste3000 de confe-rinţe cu diverse tematici, a prezentat sute de au-diţii muzicale, membru în diverse colectiveredacţionale. Pentru întreaga sa activitate dedascăl şi pentru intensa implicare în viaţa cul-

turală a primit numeroase recunoaşteri, premiişi distincţii:

– Medalia Muncii, Ordinul Muncii, Grada-ţia de merit

– peste 60 de diplome „Omnia Opera”– Cetăţean de Onoare al oraşului Roman –

1997– Membru „Honorius Causa” în Senatul

Conservatorului din Piatra-Neamţ– Preşe-

dinte „HonoriuCausa” al Festi-valului de Mu-zică „Baghetade Cristal”,Roman

– Membruîn Liga Scriito-rilor.

Dar celemai de preţ re-cunoaşteri sunt„florile umane”,

atât de dragi domnului profesor, care s-au afir-mat ca „ei” şi „între ei”, „ei sunt” ai profeso-rului Ciobanu aşa cum domnia sa este „al lor”,după valorile transmise o viaţă de dascălulcare „este” pentru „a fi”. Trăirile pe care le re-găsim la generaţii şi generaţii de tineri formaţila cunoaşterea ciobaniană, zâmbetele de mul-ţumire, privirile de înţeles, de-atunci şi de vii-tor. Şi-ntâlnim ades oameni ce spun, cu oîncărcătură emoţională aproape mioritică, cu omulţumire de peste timp, cu satisfacţia că auavut parte de cea mai bună influenţă, cu mân-dria nedisimulată că au fost elevii „DomnuluiProfesor”... şi-auzim glăsuiri: ... „mi-a fost pro-fesor ... m-a învăţat să înţeleg muzica ... m-a în-văţat să simt poezia ... m-a învăţat ecuaţiile ...m-a învăţat să respect istoria... m-a învăţat sătrăiesc „a fi”...m-a învăţat”... Şi Domnul Profe-sor continuă să ne înveţe ... de artă, de scriere,de muzică, de drag pentru drag ... dragostea defrumos, de crea-ţie, de univers,de oameni.

Un Dascălcare a dus la su-perlativ atât de„simplul” „a fi”.A fost şi a rămasun dascăl o„viaţă întreagă”.Este Dascălul,de ieri, de azi şipentru mâine.

A c e s t aESTE DomnulProfesor Gheorghe A. M. Ciobanu.

Mihaela CIOBANU Bibliografie: Constantin Toni Dârţu, Personalităţi române şi

faptele lor, editura Venus, Iaşi, 2011;Constantin Tomşa, Un dicţionar al literaturii

din judeţul Neamţ, editura Crigarux, Piatra Neamţ,2014;

Laurian Ante, O antologie a literaturii nemţene,editura Muşatinia, 2006.

Colegiul „Naţional Roman-Vodă” – Trepteledevenirii – 140 de ani; coord. prof. Mihaela Tano-vici, prof. Magdalena Dinela Anechiţei, edit. DOCU-CENTER, Bacău, 2012.

GHEORGHEA. M. CIOBANU

Un dascălal mileniului trei (III)

Î

APOSTOLULPag. 18

Lecţia de istorie

mai 2016

ACEL DECEMBRIE sau CUM AM FURAT NOI, LA PIATRA-NEAMŢ,REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989 (15-27 decembrie 1989)

(urmare din nr. 187)

dată liniştea instaurată, centrul se umpledin nou de miile de oameni ieşiţi în spri-jinul revoluţionarilor. Se dovedeşte acumcă membrii conducerii revoluţionare ajudeţului se pricep să se organizeze.

Astfel, iau naştere comisiile pe sec-toare de activitate, ce vor funcţiona pânădupă alegerile din mai 1990, când misi-

unea conducerii provizorii a ConsiliuluiJudeţean al Frontului Salvării Naţionale (numevenit telegrafic de la Bucureşti) s-a încheiat cusucces, fără daune în economie sau pierderi devieţi omeneşti.

Comitetul Provizoriu era format dintr-unnumăr variabil şi mobil de persoane, între 32 şi37, unii fiind respinşi a doua zi de cătremulţimea adunată spre a-i discuta şi vota (Ecazul trist al actorului Cornel Nicoară sau celfiresc al colonelului de securitate Ion Ursache.).

Alţii au plecat de îndată la Bucureşti (PetreNinosu, Alexandra Mănescu, soţia sa, AntonUncu), iar câţiva, deşi votaţi de mulţime, seaflau în alte locuri şi nu apar în liste din noapteaaceea (Între aceştia, eu.)

Tabelul cu propunerile aprobate demanifestanţi în ziua de 23, păstrat până azi pringrija fantasticei Carmen Modiga şi aflat înarhiva revoluţionarilor, îl are în frunte pe preo-tul Constantin Ţuţuianu, ca preşedinte. A fostscris pe o foaie volantă, chiar pe copertina sedi-ului judeţean şi asta explică greşelile de numeşi cele câteva absenţe din tabel.

În sprijinul Comitetului, se angajează înacţiuni imediate, directe, peste două sute depersoane, în marea lor majoritate pietreni.

După asigurarea pazei şi ordinei în mu-nicipiu, se trece rapid la acţiuni similare în totjudeţul, fiindcă legăturile telefonicefuncţionează bine şi primarii sunt peste tot lapost. Iar acolo unde vechii primari au fostalungaţi de săteni, la Bodeşti de exemplu,comitete înfiinţate pe loc asigură cu promptitu-dine ordinea şi paza.

Aşa se procedează la Bicaz, obiectivelepăzite fiind barajul şi Combinatul de Ciment,la Bistriţa şi la Zăneşti, unde sunt amplasate de-pozite ale Rezervelor Statului, la uzinele dinPia tra şi Roman, ca şi la Centrala Săvineşti, deunde provine grosul luptătorilor din gărzile pa-triotice.

Chiar în cursul nopţii sunt aduse din ti-pografie manifestele create de grupul nostru şiimediat sunt răspândite în tot cuprinsuljudeţului. Pe direcţia Bicaz acţionează domnulIulian Stănescu.

Pentru că din Capitală sunt ştiri alarmantecă a izbucnit represiunea şi că persoane ne-cunoscute (până în prezent) trag asupra milita -rilor şi mulţimii, că sunt mulţi morţi şi răniţi,fiindcă se fac multe şi disperate apeluri capopulaţia neînarmată să ia parte la apărareaRevoluţiei, contra „teroriştilor” echipaţi caluptătorii ninja şi înarmaţi până în dinţi, se facimediat înscrieri pentru o delegaţie pietreană ceva pleca în 23 decembrie să se alăturerevoluţionarilor bucureşteni.

Imaginile şi ştirile contradictorii, sosite maiales pe calea undelor tele-radio, dar şi prin tele-fonie, produc spaimă şi incertitudine.

Noi, la ziar, ştim că e o minciună, dar nuavem mijloace prin care să difuzămdezminţirea. Noroc de cei câţiva automobilişticurajoşi, devotaţi mişcării din ziua de 22 de-cembrie! Ei se urcă la volan şi claxonândasurzi tor trec vijelie pe străzi şi cheamă lumeaîn sprijinul revoluţiei.

O bună parte din membrii aleşi ai Comite-tului Provizoriu, rămaşi în sediu, trec laînfiinţarea comisiilor revoluţionare pe sectoarede activitate. Începând cu ora 17, acestecomisii, în număr de 11, iau fiinţă. După puţintimp, la ora 18, ia fiinţă cea de a douăsprezeceacomisie, cea socială, condusă de Ion Ghineţ.

Componenţa comisiilor se păstrează îndocumente, deşi mulţi dintre membri sau chiarcomisii întregi nu au avut o activitate perma -nentă şi eficientă. De exemplu, cea de învăţă -mânt, din care am făcut parte până ce m-amconvins că pierd vremea. Discuţii fără sfârşit petema „ce ai făcut în ultimii cinci ani”, un fel deexorcizare care bătea spre comedie neagră şi al-tele de acest fel umpleau timpul consumat inu -til.

După vacanţa de Crăciun, şcolile s-au or-ganizat/reorganizat în grabă şi au funcţionatnormal, fără de vreun sprijin din partea acesteicomisii.

Doar comisiile: economică, cea de relaţiicu publicul, de interne, agricultură, drepturileomului, sănătate, patrimoniu, presă, cea de pazăşi ordine şi mai cu seamă cea socială, au avutdestul de lucru în cele cinci luni, cât au fiinţat.

Ca şi în Capitală, pretutindeni s-a strigatpermanent şi obsesiv „Armata e cu noi!” Nuştiu de ce uitam cu toţii (sau nici nu aveamhabar în acele zile) că armata făcuse un pas deneiertat, deschizând focul asupra civililorpaşnici, neînarmaţi. Poate că ne simţeamprotejaţi de acest aliat înarmat.

Bine, dar a încredinţa atât de mult din pu -terea abia cucerită în mâna celor care ieri for-mau forţele de represiune nu era o greşeală? Nusunt sigur nici acum că toată armata era cu noişi nu înţeleg de ce nu au fost judecaţi şipedepsiţi cei care, cu grade mai mari sau maimici, participaseră la represiune şi la schim-burile de focuri între unităţi militare, ceea ce asporit numărul de morţi şi răniţi în ciocniri da-torate proastei comande a unităţilor.

Ca şi în celelalte localităţi ale ţării, în cursulnopţii de 22 spre 23 şi în zilele şi nopţileurmătoare, au ars lumânări întru pomenireaeroilor Revoluţiei.

La Bucureşti, cei care se puseseră în frun-tea mişcării populare denumiseră valul derevoltă „Front al Salvării Naţionale”. Deşi am

fost membru al mişcării, transformate curând înpartid politic, denumirea de „front” mi-adisplăcut de la început. Ca un profesionist îndomeniul istoriei, îmi erau proaspete în mintetendinţele şi faptele reprobabile ale diverselor„fronturi”, europene sau româneşti, începândchiar cu blamatul „Front al RenaşteriiNaţionale” năşit de Carol al II-lea în ajunulrăzboiului, când dizolvase partidele istorice.

Este uşor să judeci acum, după un sfert deveac, să etichetezi cu plus sau cu minus, dar înnoaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 credeamcă multe zile de trăit nu mai avem noi, cei„imprudenţi”, fiindcă nu ştiam că bătrânul dic-tator a fost cules de pe un câmp, ca un măr pu-tred, şi dus într-o unitate militară, unde aveasă-şi sfârşească zilele cântând „Internaţionala”,sub ploaia de gloanţe.

O eroare capitală a grupului Iliescu esteneanunţarea către popor, cu claritate, că familiaCeauşescu fusese arestată şi în ţară nu existăforţe contrarevoluţionare active. În spateleacestei erori, atât generalii şi coloneii de doibani, cât şi „agenturili” au operat cu foc dearmă, provocând numeroase victime.

Dar puhoiul nu are decât o regulă: dis-trugerea! Cine nu ştie asta este un analfabet. Cinenu vrea să ştie, este ori un idiot, ori un năimit.

În 23 decembrie, zi cu soare şi cu linişte,în piaţa centrală a oraşului Piatra-Neamţ roiaîncă mulţimea, alcătuită mai ales din curioşi,dar şi din numeroşi inşi care aveau de plătitpoliţe amare fostului regim şi ardeau de dorinţade a-şi face singuri dreptate.

Dar nu au fost nici crime, nici vătămărigrave. Câţiva pumni fostului primar dinBodeşti, unul dintre cei iubiţi de Ceauşescu, unzbir urât de localnici, dar care făcuse mult pen-tru transformarea Bodeştilor într-un sat model,şi nişte palme gospodăreşti pe obrazul unoractivişti care nu se ascunseseră de ochii lumii.Şi atât.

În timpul nopţii, câteva incidente minore:Locotenentul de securitate Maier, care călcaseconsemnul, este recoltat din hotelul „central” şiadus la sediu de către domnul Trapiel, iar deacolo la cazarmă.

Doi studenţi arabi şi doi tineri negri sunt,de asemenea, ridicaţi din gară şi de pe stradă,legitimaţi şi puşi în libertate de cătrerevoluţionarii Agrigoroaiei, Olaru şi Trapiel.

Încercând să deschidă o servietă prevăzutăcu sistem anti furt cu gaz paralizant, uitată înbiroul său de viceprimarul municipiului, gene -ral de securitate sub acoperire, Traian Dârţu şialţi doi revoluţionari sunt atinşi de efectul gazu-lui şi duşi de urgenţă la spital, din fericire fărăurmări grave.

Într-o incursiune rapidă la Roman, un micgrup de revoluţionari pietreni, conduşi de IuliusTrapiel, constată că şi în acest municipiu estedeplină ordine.

Adus de acasă la sediul Comitetului Provi-zoriu, procurorul Sumănaru este somat să ordoneeliberarea din arest a ţăranilor acuzaţi că ar fifurat cereale de la CAP şi, mai cu seamă, a bie -telor femei încarcerate pentru că îşi provocaserăavorturi, cazuri penale în ceauşism.

Mihai-Emilian MANCAŞ(continuare în numărul viitor)

O

APOSTOLUL Pag. 19

Remember

Sumarheorghe AMAICEI – Grigore C. Moisil sau Triumful Matematicii(1906-1973) (pag. 20)Mihaela Roxana AMAICEI BILBOR – Ecoeducaţia, parteintegrantă a educaţiei (pag. 8, 9)Gianina BURUIANĂ – Tinerii muzicieni plecaţi din Piatra-Neamţating Porţile Cerului (pag. 20)Mihaela CIOBANU – GHEORGHE A. M. CIOBANU Un dascăl

al mileniului trei (III) (pag. 17)Monica Marilena CRISTEA – A opta poruncă (pag. 16)Mihai FLOROAIA – Rolul creativităţii în formarea personalităţii (pag.13)Petruţa LOSTUN – INTERNAŢIONALIZAREA DEMERSURILOREDUCAŢIONALE: PROIECTE EUROPENE ALE COLEGIULUINAŢIONAL „CALISTRAT HOGAŞ” (pag. 10, 11)Georgiana-Cosmina MACOVEI – Dimensiunea psihologică a pregătiriiprofesorului (pag. 9)Mihai-Emilian MANCAŞ – ACEL DECEMBRIE sau CUM AMFURAT NOI, LA PIATRA-NEAMŢ, REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE1989 (15-27 decembrie 1989) (pag. 18)

Alina MURARU – Rolul profesorului în crearea unui suport în dez-voltarea afectiv – emoţională a copilului cu C.E.S. (pag. 14)Irina NASTASIU – 10 mai, Ziua Triplei Coroane (pag. 1) * Infocult (pag2, 3, 4, 5, 6, 7) * O revistă cu ştaif: „Generaţia 9” (pag. 16)Niculina NIŢĂ – Un român dintr-un petec de Ardeal (pag. 10, 11)Gabriel PLOSCĂ – De 1 Iunie, la Palatul Cotroceni sună clopoţelul!(pag. 1, 2)RED. – Despre fudulia diplomelor şi biruinţa plagiatului (pag. 5) *Panoramic romaşcan (pag. 6) * Panoramic nemţean (pag. 7) * Aniversăriculturale, mai, 2016 (pag. 15) * Doctorul COSTACHE ANDONE (pag. 19)Mioara ROŞU – Educaţie pentru cetăţenie (pag. 15)Dumitru RUSU – Dispariţia cărţilor? (pag. 12) * Tot profesorii, săracii!(pag. 13)Sabina MIRCEA STĂNESCU – Dascăli nemţeni de altădată: MIRCEAGHEORGHE 12 iunie 1922-17 aprilie 1998 (pag. 8, 9)Constantin TOMŞA – AUREL BĂEŞU – 120. O nouă contribuţie laviaţa şi opera lui Aurel Băeşu (pag. 12) * Rememorări nemţene (pag. 12,13, 14, 15, 16, 17) * Ziaristul Constantin CUCU. Ar fi împlinit 80 de ani,dar timpul nu a mai avut răbdare (pag. 19)Mircea ZAHARIA – Întâlnire de suflet în Basarabia (pag. 1, 2, 3, 4, 5).

G

mai 2016

Doctorul COSTACHE ANDONEoctorul CostacheAndone, eminentmedic ORL, cetă-ţean de onoare almunicipiului Pia-tra-Neamţ, a dece -dat luna trecută,pe 26 aprilie, la

venerabila vârstă de 97de ani.

S-a născut la 27septembrie 1919, în ju-deţul Bacău. A absolvit Facultatea de Medicinădin cadrul UMF „Grigore T. Popa” Iaşi, specia-litatea chirurgie ORL.

În 1973 a obţinut titlul de doctor în medi-cină.

Între 1941-1944, a funcţionat ca extern siintern (student la Medicină) la Spitalul „Sf. Spi-ridon” din Iasi.

Între anii 1945-1949, a fost medic secundar,medic specialist şi asistent universitar la Facul-tatea de Medicină „Gr. T. Popa” Iaşi şi la ClinicaORL a Spitalului „Sf. Spiridon” Iaşi.

Între anii 1949-1984, a funcţionat ca medicprimar, şef al secţiei ORL a Spitalului din PiatraNeamţ, secţie pe care, de altfel, a înfiinţat-o. Aînfiinţat şi a condus Policlinica cu Plată din Pia-tra Neamţ (1984-1997). A fost Membru al Aca-demiei Oamenilor de Ştiinţă din România şipreşedinte al Filialei Neamţ. A fost distins cu nu-meroase diplome şi plachete, precum şi cu de-coraţiile: Crucea Meritul Sanitar, CoroanaRomâniei cu Panglica de Virtute Militară, în celde Al Doilea Război Mondial, Virtutea Ostă-şească, Medalia „Tudor Vladimirescu” ş.a.

Conform eseului monografic „CostacheAndone, în competiţie cu viaţa”, publicat în anul2009, de Editura „Crigarux” din Piatra Neamţ,de-a lungul anilor doctorul Andone a efectuatpeste 65.000 de operaţii şi a tratat zeci de mii debolnavi.

Una dintre pacientele pe care le-a diagnos-ticat şi tratat la Piatra- Neamţ a fost celebra cân-tăreaţă Maria Tănase. Dar doctorul Andone afost şi vraciul altor voci celebre: Grigore Vasi-liu-Birlic, Ioana Radu, Corina Chiriac, MirabelaDauer, Cornel Constantin, Dan Spătaru, Alexan-dru Jula, Nicu Constantin, Dem Rădulescu,Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Mitică Po-pescu, Leopoldina Bălănuţă, Maia Morgen-stern... (RED.)

Ziaristul Constantin CUCUAr fi împlinit 80 de ani,

dar timpul nu a mai avutrăbdare

iaristul, eseistul şi prozatorul ConstantinCUCU a fost un intelectual autentic, formatpe baza unei instrucţii şi a unei educaţiialese primite în familia învăţătorilor Con-stantin N. Cucu, şi Matilda (n. Pricopie –Popa), din Comuna Solonţ, Judeţul Bacău,în care s-a născut la data 21 mai1936, apoi de-a lungul perioadei

de şcolarizare în satul natal, la LiceulTeoretic Bacău (1953) şi Facultatea deFilosofie, Secţia ziaristică a UniversităţiiC. I. Parhon din Bucureşti.

După absolvirea facultăţii (1958), afost repartizat la Ziarul Apărarea patriei,al Ministerului Forţelor Armate, unde alucrat până în martie 1960 când, în urmarefuzului de a-şi denigra şi renega publicpărinţii pentru o presupusă activitate le-gionară – a fost scos din redacţie.

Alegând plecarea din presă, a lucrat ca mun-citor necalificat, apoi ca zidar-şamotor, la Între-prinderea de Construcţii nr.1 Bucureşti (1960).Îmbolnăvindu-se, a fost nevoit să părăsească Bu-cureştiul, făcând şase ani de apostolat în învăţă-mânt, ca profesor suplinitor, în Zemeş. Este apoidirector al Clubului Muncitoresc din Moineşti (dec.1966), iar din 1 martie 1968, a devenit pentru toatăviaţa cetăţean al oraşului Piatra-Neamţ, după ce fu-sese numit şef al secţiei culturale la Ziarul Ceah-lăul.

Va fi scos din nou însă şi de aici, pentru ace-leaşi acuzaţii politice nefondate, şi transferat la ser-viciul administrativ al Cooperativei Prestarea (1.08. 1982), apoi a fost inspector de învăţământ alacestei instituţii, până în 1992, când a devenit lu-crător în compartimentul comandă-carte a S. C. Bi-bliopolis din Piatra-Neamţ. Aici împreună cu alţiintelectuali (Gheorghe Bunghez, Marcel Drăgo-tescu, Mircia Zaharia, Paul Findrihan ş.a.) a înce-put în 1991 editarea seriei noi a Revistei Asachi(1881-1883), îndeplinind funcţia de redactor-şef,până în decembrie 2002. După pensionare, a con-dus câţiva ani Ziarul Informaţia Primăriei din Pia-tra-Neamţ (1996-2002).

De-a lungul anilor a avut multiple colaborări

la: Scânteia tineretului, Contemporanul, Românialiterară, Viaţa militară, Asachi, Apostolul, Ceah-lăul, Informaţia Primăriei, Monitorul de Neamţ,Mesagerul ş.a. cu cronici literare şi plastice, schiţeşi povestiri, poezii, tablete, foiletoane, majoritateadintre cele până în 1989 semnate cu pseudonim dinteama nepublicării (C. Constantin; Constantin C.).

Anii au trecut, şi în decembrie 2012, i-a apărutvolumul de povestiri În volbura apelor. Cele do-uăsprezece povestiri care alcătuiesc volumul înformat livre de poche, precedate de un amplu poemîn proză – Acasă –, atestă, în persoana lui Constan-

tin Cucu, un iscusit povestaş, ce faceparte din breasla tutelată de Marele Hu-muleştean. Prin Rădeana, un sat pierdutprintre dealurile Tazlăului, autorul reali-zează un univers rural, prezentat savuros,ca Humuleştii lui Creangă, nostalgic,precum Florica lui Pillat, realist ca Siliş-tea Gumeşti al lui Preda, sorescian ca înLa Lilieci, cu o tentă istorică mai puţinostentativă, cu un puternic accent pus pearhaitatea pitorească a tradiţiilor satului,a îndeletnicirilor, obiceiurilor, folosind ogalerie impresionantă de nume, prenume,

porecle, atribuite după înfăţişarea şi comportamen-tul personajelor, fiecare dintre ele ilustrând o anu-mită categorie umană, pusă într-o anumită situaţiede viaţă, în toate etapele prin care a trecut lumeasatului în mai bine de o jumătate de secol, de di-nainte de cel de Al Doilea Război Mondial şi pânăîn primul deceniu al secolului al XXI-lea. Cartea,densă, conţine multă, foarte multă viaţă şi estescrisă cu har şi umor, uneori cu umor negru, în spi-ritul comportamentului omului simplu care ştie săfacă haz de necaz. Se remarcă o sfătoşenie apartea povestitorului care este Constantin Cucu (v. po-vestea pusă în gura lui Moş Pamfile, ce pare des-prinsă din scrierile lui Creangă) şi un vocabularplin de cuvinte care au cam început să dispară dinlimbajul curent, dar care au un rol aparte în carac-terizarea personajelor şi în realizarea a ceea cenumim culoarea locală.

Pe 21 mai a.c. Constantin Cucu ar fi împlinit80 de ani (a decedat la 22.02.2016) şi se cuvine săaducem – şi în numele revistei noastre – un modestomagiu prietenului, colegului, omului cunoscut şipreţuit de toţi cei care l-au întâlnit de-a lungul în-tregii sale vieţi.

Constantin TOMŞA

D

Z

Zig-Zag

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, Dorel NEMŢEANU – DTP;

Dorin DAVIDEANU – editor online.

ISSN - 1582-3121

Redacţiaşi administraţia:

str. Petru Rareş nr. 24,Piatra Neamţ.

Tel/fax:0233.22.53.32

[email protected]

Tinerii muzicieni plecaţidin Piatra-Neamţ ating

Porţile Ceruluiştire publicată în presa românească, în preajma Sărbătorilor Pas-cale, ne aduce la cunoştinţă informaţii despre un recital de ex-cepţie susţinut de Corala mixtă „Ciprian Porumbescu” dinSuceava, împreună cu un grup de tineri instrumentişti românidin München, organizaţi sub numele „Cercul tinerilor muzicieniromâni”, eveniment desfăşurat la Parlamentul Bavarez din Mün-chen.

Vă puteţi întreba ce legătură are această manifestare cultu-rală cu plaiurile noastre mioritice dar mai ales cu urbea noastră.

În primul rând, parlamentarii bavarezi au fost părtaşi ai unor clipedeosebite de înălţare spirituală, având ocazia de a înţelege mai bine

identitatea noastră românească, în ceea ce are ea mai frumos şi maiprofund. Dar evenimentul a avut şi caracterul unei acţiuni de binefa-cere, pentru sprijinirea construirii unui Aşezământ Bisericesc Ortodoxîn München-Aubing, demonstrând astfel o manieră foarte elevată şi ci-vilizată de iniţiere a întemeierii lăcaşurilor sfinte.

În al doilea rând, merită amintit faptul că din „Cercul tinerilor mu-zicieni români”, alături de Luciana Oprea (vioară), Andrei Ciobanu(vioară), Octavian Renea (pian), face parte şi Paul Antoniu Buruiană,absolvent al Liceului de Artă „Victor Brauner” din Piatra Neamţ,care, cu sunetul pianului a făcut publicul münchenez să ofteze alăturide destinul tragic al „Baladei” lui Ciprian Porumbescu.

Dar galeria tinerilor muzicieni pietreni care au atins Porţile Ceruluinu se opreşte aici, ci continuă cu Andrei Gologan, actualmente studentla Mozarteum Salzburg, sub aripa maestrului Pavel Gililov, cu ajutorulcăruia a devenit laureat la numeroase concursuri internaţionale şi Pe-trică Daniel Ciobanu, masterand la Royal Conservatoire of Scotland– Glasgow, deja pianist concertist recunoscut şi apreciat pe scenele in-ternaţionale. De remarcat că toţi cei trei tineri pianişti au fost discipoliiprofesoarelor: Cosma Magdolna, Delia Bălan (Bacău) şi Mihaela Spi-ridon (Piatra-Neamţ).

Un alt instrument care a cucerit gloria europeană este contrabasul,mânuit cu graţie de Andrei Mihăilescu, care, după un scurt popas laliceul pietrean şi-a finalizat studiile româneşti la Bucureşti, pentru caapoi, de la Royal Academy of Music – Londra, să ajungă direct laChamber Orchestra of Europe.

De mult consacrate pe scenele de canto europene şi nu numai, pro-pulsate de trilurile măiastrei profesoare Elena Botez, se numără şiAnda Louise Bogza şi Cellia Costea, care au la activ câştigarea multorconcursuri internaţionale, participarea la numeroase festivaluri presti-gioase, precum şi o carieră de excepţie în străinătate.

Gianina BURUIANĂ

O

Grigore C. Moisilsau Triumful Matematicii

(1906‐1973)n ziua de 21 mai 1973 a încetatsubit din viaţă, în timp ce seafla în Canada ca invitat alunor universităţi, academicia-nul GRIGORE C. MOISIL.

Născut la Tulcea, la 10 ia-nuarie 1906, dintr-o familie deprofesori, a urmat cursurile Fa-

cultăţii de Ştiinţe, secţia matematicăa Universităţii din Bucureşti.

În 1929 obţine titlul de doctor înmatematici cu o teză remarcabilă,privind mecanica analitică a sisteme-lor continue, lucrare ce l-a consacratîn viaţa ştiinţifică din ţară şi de pestehotare.

A făcut studii de specialitate laParis şi la Roma.

După obţinerea doctoratului înanaliză matematică, este numit, în1932, conferenţiar la Universitateadin Iaşi, unde ţine primul curs de al-gebră modernă din România, „Lo-gica şi teoria demonstraţiei” şirealizează o operă fecundă cu ideiino vatoare în care se întrezăreşteconcepţia lui despre matematică şitehnica lui personală de mânuire a in-strumentului matematic, făcândapropieri între idei foarte îndepărtate,utilizând noţiuni din domenii com-plet deosebite.

Din 1942, este profesor şi şef decatedră la Universitatea din Bucu-reşti, iar în 1962 înfiinţează la Facul-tatea de Matematică Centrul deCalcul al Universităţii din Bucureşti(CCUB). A publicat lucrări în dome-niile mecanicii, analizei matematice,geometriei, algebrei şi logicii mate-matice, a elaborat metode noi de ana-liză şi sinteză a automatelor finite şi

a avut contribuţii valoroase în dome-niul teoriei algebrice a mecanismelorautomate. A avut contribuţii remar-cabile la dezvoltarea informaticii şila formarea primelor generaţii de in-formaticieni, a unei întregi pleiade devaloroşi matematicieni.

În revista Gazeta MatematicăSeria Nr. 5 din mai 1974, fostul nos-tru mentor, profesorul emerit Con-stantin Borş, în articolul Grigore C.Moisil-militant neobosit al moderni-zării predării matematicii scria:„Pentru noi, profesorii din oraşul Pia-tra-Neamţ şi din judeţul Neamţ, Gri-gore Moisil, alături de profesorul A.Haimovici, au fost inima şi minteatuturor străduinţelor noastre pentrupredarea matematicii de pe poziţiinoi.

În anul 1950, atunci când filialanoastră era în impas, participareaprofesorului Grigore Moisil la şe-dinţa de comitet a filialei, ne-a redatentuziasmul pentru continuarea acti-vităţii şi pentru îmbunătăţirea ei”.

Prin moartea academicianuluiGrigore C. Moisil, ştiinţa şi culturaromânească au suferit o grea pier-dere, viaţa lui dedicată matematicii şiinformaticii consacrându-l ca un ex-traordinar om de ştiinţă şi profesor,membru al Academiei Române, alAcademiei din Bologna şi al Institu-tului Internaţional de Filosofie. DarGrigore Moisil rămâne în conştiinţaposterităţii şi prin umorul şi vorbelesale de duh care au îmbogăţit tezau-rul de înţelepciune românească.

Profesor Gheorghe AMAICEI

Î

De la stânga la dreapta: Constantin Avădanei, Grigore Moisil,Gheor ghe Amaicei, Dumitru Glodeanu (jos), Dumitru Butuc, Ioan Ze-nembisi, Gheorghe Mareş (în picioare)

APOSTOLUL...nale clare în acest sens, elevii în vârstă de peste 18 ani se organizează pentru...

Documents

Transcript of APOSTOLUL...nale clare în acest sens, elevii în vârstă de peste 18 ani se organizează pentru...