arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/septembrie/13.09...arpmgl.anpm.ro
Transcript of arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/septembrie/13.09...arpmgl.anpm.ro
1 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
LUCRAREA S-A REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR
PUSE LA DISPOZITIE DE BENEFICIAR SI A OBSERVATIILOR
EFECTUATE PE AMPLASAMENTUL STUDIAT , DE CATRE
ECHIPA DE ELABORARE A RAPORTULUI DE EVALUARE ADECVATA .
RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR
FURNIZATE REVINE BENEFICIARULUI
2 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Elaborator: biolog CATALIN STANCIU – inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, EA– conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009. Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009: Nr. crt
Numele Persoanei Juridice/ Fizice
Elaborator pentru urmatoarele tipuri de studii pentru protectia mediului:
1 Ing. Lavinia Mihai RM, RIM 2 Andreea Buhociu Persoana de contact: Lavinia Mihai Telefon: 0241.645.234; 0726247019 Fax: 0241.645.134 E-mail: [email protected]
3 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
A.1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL ANALIZAT A.1.1. Denumire
„MODERNIZARE SI REABILITARE TRAMA STRADALA, COMUNA ISTRIA, JUDEŢUL CONSTANTA" A.1.2. Descriere
Dezvoltarea judeţului Constanta si a reţelei de localităţi trebuie sa stimuleze zonele ramase in
urma si sa ofere şanse echivalente de dezvoltare a localităţilor.
Din punct de vedere al condiţiilor de viata, al locuirii, al accesului la un loc de munca, al
veniturilor, al satisfacerii nevoilor fundamentale, diferentele intre o mica aşezare si oraş ar trebui sa fie
minime. In acest context transporturile si circulaţia ,asigurând o funcţie generalizata, constituie un
element principal de coeziune al sistemului de localităţi.
Dezvoltarea echilibrata a teritoriului presupune creerea de axe si noduri secundare, care sa
contracareze efectele masivei concentrări si aglomerări a axelor majore existente
Lucrările de amenajare constau intr-o impietruire realizata cu un sistem rutier minim funcţional,
protejat prin îmbrăcăminte asfaltica, si au in vedere si rezolvarea scurgerii si evacuării apelor pluviale, cu
descărcarea lor in zone depresionare.
In perioada anotimpurilor ploioase, drumurile devin impracticabile circulaţiei rutiere, ca urmare
a degradărilor existente pe carosabilul drumurilor ce fac obiectul prezentului proiect .Se constata
deasemenea o lipsa totala de amenajare in profil longitudinal ceea ce creează in anumite zone stagnări
importante de ape meteorice (fagase, siroiri, etc.) ce pot afecta proprietăţile locatarilor.
Drumurile ce se intersectează cu drumurile asfaltate nu au un sistem de dirijare a apelor
meteorice ceea ce creează depuneri de pamant pe carosabilul drumurilor judeţene si comunale, in special
in anotimpul ploios perturbând fluenta traficului prin creearea de porţiuni de mâzga. Deasemenea străzile
cu imbracaminte asflaltica ce fac obiectul prezentului proiect precum si cele cu zestre de piatra sunt in
stare avansate de degradarep rezentând, gropi, fagase si faiantari ceea ce face impracticabila circuaitia pe
aceste străzi.
Configuraţia topografica a terenului nu permite dirijarea si evacuarea eficienta a apelor meteorice
de pe aplasament, ceea ce creaza zone de băltiri ale apelor meteorice, neexistand posibilitatea evacuării
acestora de pe amplasament.
Pe întreaga perioadă de construcţie a proiectului, se va acorda o atenţie deosebită măsurilor de
protecţie a mediului prin utilizarea vehiculelor şi utilajelor aflate în stare bună de funcţionare. Vor fi
adoptate soluţiile care să afecteze cât mai puţin populaţia din localităţile învecinate, biodiversitatea
Revervatiei Biosfera Delta Dunarii si a tuturor factorilor de mediu.
4 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii si variantele
constructive de realizare, varianta optima
Traseul drumurilor ce fac obiectui prezentului proiect se înscrie pe traseul existent intre limitele
proprietăţilor si a punctelor fixe intalnite pe traseu (conform planuri situaţie)
Traseul drumurilor au fost proiectat pentru viteza de 25-50 km/ora funcţie de razele de racordare
in plan. In curbele cu raze mici, limita de viteza va fi de 25km/ora.
Traseul drumului urmăreşte configuraţia terenului naturai cu mici corecturi care tin seama de
unele caracteristici existente.
Profilul longitudinal
Se menţionează ca realizarea profilului longitudinal ,studiat in baza ridicărilor topografice a fost
condiţionat de existenta unor puncte obligatorii întâlnite pe traseu
Linia roşie pe baza cotelor minime urmăreşte pe cat posibil declivitatile existente drumului
existent. Caracteristicile geometrice proiectate se incadreaza in prevederile STAS 863-85
S-a urmărit pe cat posibil ca in profilul in lung sa se păstreze panta naturala a terenului, pentru a
evita volume de terasamente suplimentare si pentru a exista o buna corelare cu cotele puctelor fixe
întâlnite pe traseu. Razele de racordare in plan vertical au valori cuprinse intre 1000 m si 3000m
Profilul transversal
Drumurile se vor amenaja pe traseul existent păstrând limitele fronturilor construite existente si a
punctelor fixe (stâlpi ,cămine etc). Panta transversala va fi gen „acoperiş „cu valoarea de 2,5% îndreptata
spre exteriorul carosabilului.
Drumurile se vor realiza cu un profil transversal caracteristic alcătuit din:
• carosabil cu lăţimea de 4.0-5.50 m corespunzător a doua fire de circulaţie, cate unui pe sens, in
conformitate cu prescripţiile legislaţiei in vigoare (Ord.Guvern nr. 43/97si 45/98 ) si cu importanta
funcţionala a drumului - clasa tehnica IV-V.
Drumurile ce fac obiectul prezentului proiect se vor amenaja dupa cum urmează:
• STRĂZI CU ZESTRE DE PIATRA.
5 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Soluţia propusa : Scarificare, aport de piatra 5-10 cm si reprofilare pentru realizarea elementelor
geometrice in plan, profil longitudinal, profil transversal in conformitate cu STAS 863/85 si STAS
10144/1,2,3 - 91; Partea carosabila va avea profilul transversal forma de „acoperiş" cu înclinarea de 2.50
% spre exterior; Realizarea stratului de macadam de 10,0cm si a stratului de uzura din imbracaminte
asfaltica de 5,00 cm BA16.
• STRĂZI TOTAL NEAMENAJATE inclusiv DRUMUL DE LEGĂTURA LA CETATE -
aflate la stadiul de pamant:
Soluţia propusa : Sistematizarea integrala a zonei drumului prin lucrări de terasamente,
realizarea cotelor proiectate in profil longitudinal si transversal. Dupa execuţia patului drumului se trece
la realizarea sistemului rutier dimensionat corespunzător categoriei funcţionale si anume: 10.00cm
grosime substrat de nisip, 20.00 cm grosime fundaţie piatra sparta, 10.00cm grosime macadam si
imbracaminte asfaltica BA16 de 5,00 cm grosime.
Se menţionează ca pentru drumul de legătura la Cetate se va realiza un prism din anrocamente
pentru ridicarea cotei 1.00 m pe o lungime de 1500.00 ml (tronsonul limitrof lacului Istria).
Limitrof acostamentelor se vor realiza rigole pentru dirijarea si evacuarea apelor meteorice spre
zonele depresionare sau receptorii pluviali existenţi in zona. In zonele de intersecţie (unde a fost cazul)
pentru continuitatea rigolelor, s-au prevăzut podeţe tubulare Dn600. Drumurile se vor realiza cu un profil
transversal caracteristic alcătuit din:
• carosabil cu lăţimea de 3.50-5.50 m corespunzător a unu sau doua fire de circulaţie, cate
unul pe sens ,in conformitate cu prescripţiile legislaţiei in vigoare (Ord.Guvern nr.
43/97si 45/98 ) si cu importanta funcţionala a drumului -clasa tehnica V.
• încadrarea carosabilului se va realiza cu acostamente de 0.50m latime pietruite cu
10.00cm piatra pe un substrat de nisip de 5.00cm.
Carosabilul se va amenaja cu un sistem rutier dimensionat corespunzător categoriei funcţionale si
va fi alcătuit din următoarele straturi constante:
Pentru tronsoanele neamenajate, la stadiul de pamant:
-5,0 cm imbracaminte asfaltica(BA 16)
-10,0 cm macadam ordinar
-20,0 cm fundaţie piatra sparta
-10.0 cm substrat de nisip
Pentru tronsoanele cu pietruire existenta amenajarea, consta intr-o scarificare pe min 5.00cm si
reprofilare cu aport de piatra de min 8.00cm
-5.0 cm imbracaminte asfaltica(BA 16)
-10.0 cm macadam ordinar
6 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Razele de racordare vor fi in conformitate cu legislaţia in vigoare, sporind astfel vizibilitatea si
facilitând scurgerea ordonata a apelor pluviale.
Standardele care reglementează executarea suprastructurii străzilor calitatea si recepţia sunt cele
in vigoare (STAS-6400/84; SR 179/95 ; SR 662/2002;SR 667/2001; SR-174/2002-1si2; STAS
175/87;STAS 1589/89; STAS 2900/89; STAS 863/85; SR EN 933-2/98 Ord.Guvern nr43/28.08.1997 si
.45/27.01.1998)
Dupa terminarea execuţiei se va realiza semnalizare verticala prin montarea indicatoarelor de
circulaţie.
A.1.3. Obiectivele planului
Proiectul completează iniţiative locale deja finanţate sau in curs de finanţare. Astfel, autorităţile publice locale din Istria răspund prin acţiuni concrete obiectivelor stabilite prin Strategia de Dezvoltare Locala a comunei care isi propune „imbunatatirea calităţii vieţii in localitatea Istria si creşterea nivelului de trai prin incurajarea diversificării activităţilor economice si sprijinirea celor care activează in mediul rural, in condiţiile unei dezvoltării durabile pe termen lung".
Atragerea investiilor, precum si atragerea si reţinerea lucratorilor calificaţi care sa se implice in diversificarea activităţilor economice, se pot realiza numai in contextul unei infrastructuri solide si complete, a unor servicii publice care sa acopere nevoile tinerilor familii, de educaţie si îngrijire a copiilor, astfel incat preocuparea acestora sa se îndrepte spre munca. Mediul general al Comunei Istria este incurajator in acest sens datorita prezentei unor factori stimulatori ai dezvoltării economice, cum ar fi Cetatea Histria - monument istoric de interes european, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, activităţi agricole susţinute, iar populaţia, inclusiv grupele de vârsta pana la 34 ani si de copii, inregistreaza trenduri pozitive, tinerii fiind atraşi prin politici concrete de reţinere in Comuna Istria (ex. improprietariri gratuite). Toate aceste iniţiative sunt abordate cu respectarea legislaţiei in vigoare si a politicilor europene in domeniu! protecţiei mediului si dezvoltării durabile, a egalităţii de şanse si non-discriminarii, a promovării societăţii informaţionale
Asigurarea circulaţiei rutiere pe tot parcursul anului in vederea deservirii principalelor obiective,
impune necesitatea amenajării unor cai de acces al căror traseu se suprapune pe drumurile existente ale
localităţii.
Străzile ce urmează a fi amenajate si care fac obiectul prezentului proiect, sunt stabilite de către
Consiliul Local al comunei Istria si sunt in limitele PUG.
Străzile deteriorate sau neamenajate devin greu circulabile atât pentru populaţie, cât şi pentru
autovehicule.
Conform analizelor efectuate in rândul populaţiei localităţii Istria, s-a constatat ca situaţia
străzilor deterioarete are implicaţii la nivelul întregii circulaţii de autovehicule, pe diferite nivele
interdependente:
7 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
• La nivelul factorului uman afectează siguranţa populaţiei, mobilitatea acesteia, confortul
acesteia, costurile de diferite tipuri (energetice prin carburanţi si emisie de noxe, de timp, de
intretinere, toate acestea reprezentând in final costuri băneşti);
• La nivelul factorului economic afectează transportul de mărfuri (cu toate consecinţele
implicate) si turismul (cu toate consecinţele implicate).
Fundamentarea necesităţii si oportunităţii lucrărilor de investiţii privind „Modernizare si
reabilitare trama stradala, comuna Istria, judeţul Constanta" au la bază studiile de teren inclusiv
studiul geotehnic, elaborate pentru drumurile solicitate în temă.
In localitatea Istria , creşterea numărului de autovehicule, a sarcinii pe osie, se consumă anual
fonduri importante pentru lucrări de întreţinere si reparaţie precum si a lucrărilor de semnalizare rutieră. .
A.2. LOCALIZARE GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA
a. Zona si amplasamentul;
Comuna ISTRIA se desfăşoară pe stânga si pe dreapta drumului judeţean DJ 226, pe o lungime de
1.350 km. Localitatea se Învecinează cu:
la Nord = localitatea Sinoe si Mîhai Viteazu;
la Sud = localitatea Sacele ;
la Est = lacul Sinoe;
la Vest = localitatea Tariverde si Cogealac.
Localitatea Istria dispune de o reţea de drumuri cu o lungime totala de 30.035 km, formata din:
- drumuri asfaltate = 0.44 k m;
- drumuri pietruite = 18.00 km;
- drumuri de pamant = 11.595 km.
Spre est, ramificaţia DJ 226 A face legătura intre DJ 226 si localitatea Nuntaşi, la o distanta de 2.2
km, iar spre vest , aceeaşi ramificaţie face legătura cu Cetatea Histria, la o distanta de DJ 226 de cca. 6.8
km.
Accesul rutier către si dinspre Istria se face pe DJ 226 si DJ 226A pentru localitatea Nuntaşi.Cele
mai apropiate localităţi sunt:
- Năvodari = 30 km , sud ( DJ 226 );
- Cogealac = 15 km , vest ( DJ 226A );
- Constanta = 50 km , sud ( DJ 226 ).
Accesul feroviar se face prin halta Istria care se afla la 7 km distanta - nord - de localitatea Istria,
8 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
si la 13 km distanta - nord - de localitatea Nuntaşi.
Legătura intre halta CF si localitatea Istria este asigurata de drumul comunal DC 78 si DJ 226, si
intre halta si Nuntaşi este asigurata de DC 78, DJ 226 si DJ 226A.
Linia de CF Constanta - Tulcea este atat pentru transportul de persoane cat si pentru transport
marfa.
b. Statutul juridic al terenului care urmează a fi ocupat;
Suprafaţa straziilor ce fac obiectul prezentului proiect este cuprinsa in limitele suprafeţei studiului
de sistematizare la faza P.U.G. având legaturi funcţionale cu străzile existente in zona.
Terenul este liber si nu implica lucrări colaterale ,de natura provizorie .desfiinţări sau devieri de
instaiatii Amplasamentul drumurilor ce fac obiectul prezentului proiect este situat in intravilanul si
extravilanul localităţii Istria si Nuntaşi pe teren ce aparţine domeniului public.
c. Situatia ocupărilor definitive de teren-intravila n/extravilan;
Ocuparea suprafeţei drumurilor este definitiva, traseul acestora se defasoara pe trasee existente ,in
intravilan , iar suprafeţele ocupate sunt explicitate in tabelul de la cap "Principalii indicatori tehnico-
economici- pct.4"
d. Studii de teren
- studii topografice , sistem de referinţa STEREO 70; Studii topografice privind cotele de nivel si
amplasamentul strazilor (releveul) sunt detaliate in planşa atasata studiului de fezabilitate.
- studiu geotehnic, raport geotehnic
Coordonatele proiectului sunt atasate ca anexa prezentului studiu de evaluare adevata si
prezinta coordonatele tuturor strazilor din comuna Istria, din satul Nuntasi si drumul de legatura cu Cetatea Histria care urmeaza a fi reabilitate sau modernizate.
Evaluare A
A.3. MOPLANU Modificaal investit - Durata
Nr.crt
1 Stu
2 Pro3 Or
4 As
I Or
Adecvata pentru
Fig. A
ODIFICĂULUI PRO
rile fizice ce tiei
de realizare
Denumire acti
udii topo/geo
oiectare, avize , rganizare licitaţii
sistenta tehnica
rganizare de şant
u proiectul “ A
A.2.1. Ampla
ĂRILE FIZOPUS
decurg din i
e a investitie
ivitate
1 2
acorduri
i
tier
menajarea si r
asarea drumu
ZICE CE D
mplementare
ei este de 18
2 3 4 5
reabilitare tram
ului de legatu
DECURG
ea programul
luni
6 7 8 9
ma stradala, c
ura pana la C
G DIN IMP
lui sunt preze
Anull
Luna
9 10 11
comuna Istria- j
Cetatea Histr
PLEMEN
entate in graf
12 13 14
judeţul Consta
ria
NTAREA
ficul de realiz
15 16 1
9 anta”
zare
17 18
10 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
11.1 Obiect 01.-Drumuri Istria
II.2 Obiect 02.-Drumuri
Nuntaşi
II.3 Obiect 03.-Drum legătura
Capacitati fizice si valorice ale proiectului - Lungimea totala a drumurilor - 14.389 km - Latime platforma drum – 5.5-10.0 - din care : - cu 3,5 m latime – 1554,34 m - cu 4,5 m latime – 1282,27 m - cu 5,0 m latime – 2439,07 m
- cu 5,5 m latime – 9108,93 m (inclusiv drumul de legatura) Latime acostamente – 0.5 m*2 sau 0,75 m*2 Podete Dn 600 mm – 35 buc; 315 ml
STRADA Lungime ml
Latime ml S caros mp
S acost mp
Terasam. mc
Anroc. ml
Podeţe 600 buc
L podeţe ml
Localitatea ISTRIA
Liniştii 544.14 4.50 2569.61 544.139 0,00 0,00 1.00 9.00
Sabinelor 1166.13 5.50 6643.84 1166.127 0,00 0,00 3.00 27.00
Bisericii 526.59 3.50 2047.61 526.587 0,00 0,00 1.00 9.00
Daciei 266.97 4.50 1306.40 266.971 0,00 0,00 2.00 18.00
Cişmelei 476.16 4.50 2152.30 476.16 0,00 0,00 3.00 27.00
Stanelor 485.12 3.50 1827.19 485.121 0,00 0,00 1.00 9.00
Vadului 657.12 5.00 3518.46 657.115 0,00 0,00 1.00 9.00
Tractorului 542.63 3.50 1886.05 542.631 0,00 0,00 2.00 18.00
Recoltei 908.05 5.00 4540.25 908.05 2270.13 0,00 4.00 36.00
Sălciei 418.63 5.00 2126.79 418.631 0,00 0,00 2.00 18.00
Prunilor 455.27 5.00 2346.59 455.271 0,00 0,00 1.00 9.00
Total 6446.80 30965.08 6446.803 2270.13 0,00 21.00 189.00
Localitatea Nuntaşi
Salcâmilor 1137.79 5.50 6407.78 1137.791 0.00 0,00 2.00 18.00
Sălciilor 470.67 5.50 2579.57 470.669 0.00 0,00 1.00 9.00
Căminului 418.31 5.00 2079.88 418.308 0.00 0,00 1.00 9.00
Liniştii 291.62 5.50 1591.82 291.623 0.00 0,00 1.00 9.00
Carierei 256.33 5.50 1463.11 256.33 0.00 0,00 2.00 18.00
11 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Bisericii 442.00 5.00 2280.37 441.997 0.00 0,00 2.00 18.00
3016.72 16402.53 3016.718 0.00 0,00 9.00 81.00
Drum legătura Istria-Cetatea Histria
Drum leg 4926.08 5.50 27093.46 7389,12 13550.000 1500,00 5.00 45.00
Total 4926.08 27093.46 7389.12 13550.000 1500,00 5.00 5.00
Total Gen. 14389.60 74461.07 16852.64 15820.125 1500,00 35.00 315.00
In faza de organizare a santierului se va elabora un inventar al mijloacelor de productie si
necesarul de utilaje care trebuie folosite in diferitele etape pentru implementarea investitiei
Lucrarile sunt planificate si se vor desfasura conform codurilor de bune practici in constructii si
implica urmatoarele lucrari periculoase luate in considerare excavari, terasamente, realizarea de cofraje,
fundatii, zidărie în fundaţie.
Se va elabora un inventar al agentilor chimici periculosi in baza fiselor tehnice de securitate a
materialelor folosite.
Lucrările proiectate ce urmează a se realiza nu introduc efecte negative suplimentare asupra
solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafaţa, vegetatiei, faunei sau din punct de vedere al
zgomotului si peisajului.
Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric. Prin executarea lucrărilor de intretinere
vor apărea unele influente favorabile asupra factorilor de mediu cat si din punct de vedere economic si
social.
In ansamblu se poate aprecia ca din punct de vedere al mediului ambiant, lucrările ce fac obiectul
prezentului proiect nu introduc disfunctionalitati suplimentare fata de situaţia actuala, ci dimpotrivă un
efect pozitiv.
Pentru asigurarea fluentei traficului rutier si pietonier, se vor amenaja intersecţiile din trama
stradala, respectând categoria funcţionala a fiecărei străzi.
Î n acest mod se va asigura o trama stradala completa prin densitatea si gradul de ocupare al
terenului corelata in plan orizontal si pe verticala in condiţii de eficienta estetica si economica. A.4. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PROIECTULUI PROPUS
Din categoria resurselor naturale necesare implementarii fac parte lemnul, nisipul, balastul si
solul, toate avand caracter regenerabil.
Lemnul este utilizat la realizarea cofrajelor la elevatii, a structurilor plane si structurilor curbe.
Acesta provine de la societati comerciale specializate, iar odata cu finalizarea lucrarilor va fi refolosit ca
si combustibil pentru instalatiile de ardere pe lemn.
Nisipul si pietrele, necesare pentru realizarea stratului izolator din fundamentul drumului si
pentru realizarea fundatiei de la baza drumului, provenite de la statia de concasare-sortare a agregatelor
minerale, vor fi folosite la realizarea lucrarilor de ridicare a terasamentelor. Caracterul nepericulos al
Evaluare A
acestor tip
organizari
So
proiectulu
realizarea
reduse si i
A.5. REARIEI IMPLE
Lo
Natura 20
Dunarii.
aceste situ
Dr
lungime d
lungime
Rezervat
mare part
Biosfera D
Adecvata pentru
puri de mate
ii de santier.
olul va fi fo
ui, la realizar
a terasamentel
in afara RBD
ESURSELNATURA
EMENTAR
ocalitatea Istr
000 ROSPA
Strazile care
uri.
rumul care le
de 4630 se su
de 3990 m
ia Biosfera D
te cu granita
Delta Dunar
u proiectul “ A
eriale permit
olosit in pro
rea fundatiei
lor. Depozitar
DD.
LE NATURALE PROTREA PLA
ria se invecin
0031 Delta D
se vor mode
eaga comuna
uprapune cu s
se suprapun
Delta Dunari
a Sitului Natu
rii, asa cum es
menajarea si r
depozitarea l
ocesele de co
drumului, la
rea provizorie
RALE CETEJATE,
ANULUI
neaza cu Rez
Dunarii si C
erniza din int
Istria si Ceta
itul ROSPA
e partial cu
ii, tinand con
ura 2000 RO
ste reprezenta
reabilitare tram
lor temporara
onstructie si
a nivelarea ta
e a pamantulu
E VOR FI PENTRU
zervatia Bio
omplexul Ra
teriorul comu
atea Histria ar
0031 Delta D
situl Natura
nt ca in aceast
OSCI0065 D
at in figura de
ma stradala, c
a, pe durata
de moderni
aluzurilor (un
ui excavat se
EXPLOAU A FI UT
osfera Delta
azim – Sinoe
unei Istria si
re o lungime
Dunarii si Co
a 2000 ROS
ta zona grani
Delta Dunari
e mai jos.
comuna Istria- j
realizarii pro
izare a drum
nde va fi caz
e va realiza pe
ATATE DITILIZATE
Dunarii pre
e si cu situl R
a satului Nu
totala de 492
omplexul Ra
SCI0065 Del
itele Rezarva
ii se suprapu
judeţul Consta
oiectului, în c
murilor din c
zul), precum
e suprafete ca
IN CADRE LA
ecum si cu si
ROSCI0065
untasi nu afec
26 m din care
azim – Sinoe
lta Dunarii
atiei se suprap
une cu Rezer
12 anta”
cadrul
cadrul
m si la
at mai
RUL
iturile
Delta
cteaza
e pe o
e; pe o
si cu
pun in
rvatia
13 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Acest proiect nu este un proiect pentru exploatarea resurselor naturale, practic se vor face lucrari
de terasare, fundatii si santuri a drumurilor existente. Se vor putea folosi in cadrul implementarii
proiectului piatra si nisipul rezultate din lucrari de decopertare a drumurilor actuale prin terasare si cele
rezultate din excavatii ale drumurilor din cadrul proiectului.
A.6. EMISII ŞI DEŞEURI GENERATE DE PROIECT A.6.1. Emisii de poluanți în atmosfera
Lucrările desfăşurate pentru modernizarea drumurilor de acces vor respecta normele în
vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, PSI, protecţia mediului, precum şi normele de
sănătate.
Carburantul necesar (motorina) pentru alimentarea utilajelor (excavator, buldozer) va fi
depozitat în 1-2 butoaie metalice cu capacitatea de 200 I sau canistre de 20I. Capacitatea maximă
depozitată va fi de 200 l, iar depozitul va fi o baracă metalică tip vagon cu platforma
impermeabilizată, pozitionata pe amplasamentul organizarii de santier.
Desfasurarea lucrarilor se va face conform codurilor de bune practici in constructii, pe
etape, functie de natura lucrarilor si nu concomitent, astfel ca zonele de lucrari vor avea un
caracter temporar si nu vor afecta semnificativ locuitorii din zona.
Principalele surse de poluare a aerului datorate implementarii proiectului sunt:
• vehicule rutiere utilizate pentru transportul materialelor de constructie al altor echipamente,
• utilaje pentru diferite activităţi de construcţie-montaj;
• manipularea materialelor de construcţie aflate sub formă de pulberi.
• activitatea utilajelor de constructie (decaparea si depozitarea pamantului vegetal, decaparea
straturilor de pamant si balast contaminate, sapaturi si umpluturi in corpul drumului din pamant
si balast, executia sistemului rutier, santurilor, etc
Poluanţii caracteristici acestor surse sunt: particule în suspensie, NOX, CO, COVtot ; în
urma folosirii nisipului pentru fundatii , are loc o emisie necontrolată de particule în suspensie. O
emisie semnificativă de particule în suspensie poate apare şi în timpul decopertarii , terasarii si
cilindrarii drumurilor, datorită antrenării prafului (în special în perioadele secetoase). O altă sursă
potenţială de poluare a aerului poate fi constituită de emisiile de particule în suspensie în timpul
manevrării nisipului, datorită antrenării eoliene (în special în timpul perioadelor secetoase) , la
14 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
descarcarea si manipularea acestuia.
Emisiile de NOX CO, COVtot pot proveni şi de la gazele de eşapament rezultate în timpul
operaţiilor de săpare, excavare, terasare şi executia santurilor.
Sursele de poluare a aerului sunt surse nedirijate şi necontrolate nu se poate determina o
concentraţie la emisie pentru poluaţii specifici.
Dispersia poluanţilor în atmosferă şi implicit variaţia concentraţiilor acestora la o anumită
distanţa faţă de sursa de emisie depinde de factori meteorologici care caracterizează mediul în care
are loc emisia.
A.6.2. Emisii de zgomot și vibrații
Lucrarile de constructie comporta urmatoarele surse importante de zgomot si vibratii:
procesele tehnologice de executie a lucrarilor proiectate, operarea grupurilor de utilaje si
echipamente cu diferite functiuni, traficul intre organizarea de santier si punctele de lucru.
Amplasamentul acestor organizarii de santier ar trebui sa fie proiectat in extravilanul localitatilor
astfel incat impactul asupra zonelor rezidentiale sa fie minim.
In perioada de executie a lucrarilor proiectate, in cadrul punctelor de lucru pe diferite
sectoare si pe durate limitate in timp, nivelul de zgomot poate atinge valori mari, depasind 90
dB(A)
Principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelor.
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, datorita
deplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru, constituie surse de vibratii. A doua sursa
de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru
transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc.) se presupune ca vor fi
folosite basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40
tone. Evolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea fronturilor de lucru.
A.6.3. Emisii în apa supraternă sau subternă
In perioada de constructie a structurii rutiere sursele posibile de poluare a apelor sunt
15 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
cauzate de executia propriu-zisa a lucrarilor, traficul de santier si organizarile de santier. Astfel
principalele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de:
- apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare si din igienizari;
o apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier
o scurgerile accidentale rezultate in urma activitatii utilajelor si mijloacelor de transport;
o manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale sau a
utilajelor in apropierea lacurilor Sinoe si Istria, zone pe unde trece drumul de pamant care
se va moderniza, poate conduce la producerea unor deversari accidentale.
O data cu amenajarea tramei stradale vor fi rezolvate si scurgerea si evacuarea apelor
meteorice de pe amplasamentul drumurilor prin realizarea unor pante longitudinale si
transversale ce vor permite descarcarea acestora spre rigole si in zone depresionare (de obicei in
firele de vale regularizate, lipsite de interes, sau spre receptorii pluviali din zona. Se mentioneaza
ca in zonele depresionare se vor realiza podete trubulare unde este cazul. In aceste rigole este
interzisa deversarea de ape menajere. A.6.4. Emisii în sol si subsol
In perioada de modernizare a tramei stradale sursele de poluare a solului sunt reprezentate prin:
o prima sursa de poluare a solului este reprezentata de circulatia utilajelor grele si
mijloacelor de transport dinspre si in bazele de productie, organizarile de santier. Rezulta
poluanti atat de la arderea combustibililor (NOx, SO2, CO, pulberi), cat si de la functionarea
utilajelor in fronturile de lucru (NOx, SO2, CO, Pb, pulberi), poluanti care prin intermediul
mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluantilor din aer, se pot depune pe suprafata
solului si conduce la modificari structurale ale profilului de sol.
defectiuni tehnice ale utilajelor, alimentare cu carburanti, reparatii utilaje, sau accidente
care pot genera scurgeri de combustibili si ulei care se pot depune in sol, conducand de asemenea
la modificari structurale ale solului.
Statiile de asfalt prin utilizarea de combustibili lichizi pentru incalzirea agregatelor,
topirea bitumului pot reprezenta surse de poluare a solului
Deseurile rezultate atat in procesele tehnologice, cat si cele menajare prin depunerea pe
suprafata solului pot conduce la contaminarea acestuia
16 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
In perioada de operare a drumului sursele de poluare a solului sunt reprezentate prin:
Traficul rutier genereaza NOx, SO, SO2, CO, metale grele care prin intermediul
atmosferei se pot depune pe suprafata solului conducand la contaminarea acestuia.
Apele meteorice care spala poluantii de pe platforma drumului se pot depune pe suprafata
solului si ulterior se pot infiltra in apele subterane afectand in mod special apele freatice, sau de
suprafata in zona lacurilor Istria si Sinoe.
Deseurile rezultate din trafic daca nu sunt gestionate in mod corespunzator, prin
depunerea acestora pe suprafata solului pot produce poluarea acestuia
A.6.4. Potentiale efecte date de gestiunea deseurilor
Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate
Deşeurile rezultate în urma desfăşurării activităţilor de executie a proiectului de
modernizare trama stradala (codificate conform HG nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii
deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa
2) sunt următoarele:
1) Deseuri inerte si deseuri acceptate in depozitele de deseuri nepericuloase:
o 15.01.07 Ambalaje de sticla; o 17.01.01 Beton; o 17.01.07 Amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice fara o continut de substante periculoase; o 17.05.04 Pamant si pietre fara continut de substante periculoase; o 17.05.08 Resturi de balast; o 15.01.01 Ambalaje de hartie si carton; o 15.01.02 Ambalaje de materiale plastice; o 15.01.03 Ambalaje de lemn; o 16.01.03 Anvelope scoase din uz; o 16.01.17 Metale feroase; o 16.01.19 Materiale plastice; o 16.06.05 Baterii si acumulatori; o 17.03.02 Asfalturi; o 17.04.05 Fier si otel; o 17.04.11 Cabluri; o 20.01.01 Hartie si carton;
In organizarea de santier se vor acumula deseuri specifice activitatii acestora. Se vor
17 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor, piese metalice (piese
de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane si asfalt etc.
In urma lucrarilor de terasamente, materiale rezultate din sapaturile in debleu urmaza a fi
utilizate in totalitate in ramblee. In cazul in care rezulta un exces, pamantul este transportat local
intr-un depozit si nivelat.
2) Deseuri toxice si periculoase
Deşeuri acceptate la depozitare în depozitele de deşeuri periculoase, ce pot rezultata in
faza de executie:
o 13.02.03 Uleiuri sintetice de motor; o 13.07.01 Ulei combustibil şi combustibil diesel.
Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti si acidul sulfuric (pentru
baterii) necesar functionarii utilajelor, precum cele din vopseaua pentru marcajul rutier.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare
avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate. Aceiasi procedura
se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori etc.
Vopseaua pentru marcaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi descarcata in
utilajele de lucru respective. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor
Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de
antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.
Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 sa realizeze o
evidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii si
transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.
Pentru perioada de functionare
Pe perioda functionarii pot rezulta accidental deseuri datorat traficului local din sate (ex.
deseuri menajere, ambalaje, etc.) precum si deseuri periculoase (combustibili, uleiuri).
Deasemenea vor rezulta si deseuri din lucrarile de intretinere a strazilor
18 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Modul de gospodărire a deşeurilor
Pentru realizarea eficientă şi organizarea optimă a colectării şi transportului deşeurilor şi
materialelor reciclabile se va avea în vedere alegerea unui sistem adecvat de colectare.
Se recomandă colectarea de tip selectiv, în recipiente speciale alese în funcţie de tipurile
şi cantităţile de deşeuri generate.
Tabel: Modul de gospodarire al deseurilor pe perioada de constructie si operare Tip deşeu Mod de colectare/evacuare Observatii Ambalaje de sticla Ambalaje de hârtie şi carton Ambalaje de materiale plastice Materiale plastice Hârtie şi carton
În interiorul incintei organizării de şantier se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu pubele având inscripţionate vizibil tipul deşeului. Se vor colecta temporar în incintă şi valorifică integral prin unităţi specializate prestări servicii.
Se vor păstra evidenţe sticte privind datele calendaristice, cantităţile eliminate şi identificatorii mijloacelor de transport utilizate.
Deşeuri de lemn metale feroase metale neferoase fier şi oţel cabluri
Colectarea acestor deşeuri va fi efectuată selectiv, depozitate temporar în spaţii special amenajate în incintă şi vor fi valorificate integral prin unitatile specializate.
Se vor păstra evidenţe sticte privind datele calendaristice, cantităţile eliminate şi identificatorii mijloacelor de transport utilizate.
Anvelope scoase din uz În cadrul spaţiilor de depozitare pe categorii ale deşeurilor va fi rezervată o suprafaţă şi anvelopelor. Se recomanda ca in cadrul caietelor de sarcini antreprenorului sa-i fie solicitată prezentarea cel puţin a unei soluţii privind eliminarea acestor deşeuri către o unitate economică de valorificare.
Deşeuri tipice pentru organizările de şantier din România.
Acumulatori uzaţi Materialele cu potenţial periculos atât asupra mediului cât şi a manipulanţilor. Vor fi stocate şi depozitate corespunzător, sub cheie în vederea valorificării. Se va păstra o evidenţă stictă.
Vor fi predate unităţilor de recuperare specializate.
Deşeuri materiale de construcţii (beton, amestecuri de materiale
Apariţia acestei categorii de deşeuri implică o abordare specifică. Din punct de vedere al potenţialului
19 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
de construcţii, resturi de balast, asfalturi, pământ şi pietre fără conţinut de substanţe periculoase).
contaminat aceste deşeuri nu ridică probleme deosebite (fiind vorba în special de resturi de beton, mixture asfaltice). În ceea ce priveşte valorificarea şi eliminarea lor se pot propune mai multe metode: Valorificarea locală în pavimentul drumurilor de exploatare; Depunerea în gropile de împrumut ajunse la cota finală de exploatare; Utilizarea ca material inert în cadrul depozitelor de deşeuri comunale utilizate în zonă.
Deşeurile menajere din trafic, deşeurile vegetale de la întreţinerea taluzurilor şi deşeuri solide de la deznisipatoare in perioada iernii.
Aceste deşeuri se colectează în activitatea de întreţinere a strazilor amenajate şi se elimină prin transport cu vehicule primariei, la depozitele de deşeuri convenite cu autorităţile locale pentru protecţia mediului.
Se încadrează în activitatea curentă de întreţinere a drumurilor.
A.7. CERINŢE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUŢIA PROIECTULUI
Străzile ce urmează a fi amenajate si care fac obiectul prezentului proiect, sunt stabilite de
către Consiliul Local al comunei Istria si sunt in limitele PUG, terenul aflându-se pe domeniul
public al comunei Istria si a satului Nuntasi.
Realizarea lucrărilor nu necesită exproprieri, suprafaţa ocupată de drumurile care vor fi
modernizate si reabilitate este de 744461.07 mp din care 30965.08 sunt pe teritoriul localitatii
Istria, 16402.53 sunt reprezentate de strazile din Nuntasi iar 27093 este suprafata ocupata de
modernizarea drumului de legatura spre Cetate.
Suprafata totala a acostamentelor aferente drumurilor modernizate sau reabilitate este de
16852,64 mp din care pe teritoriul localitatii ISTRIA acestea insumeaza 6446,80 mp, in
localitatea NUNTASI – 3016,71 mp, iar aferenta drumului de legatura este de 7389,12 mp. Doua
dintre drumurile din cadrul proiectului – Drumul de legatura si Strada Recoltei, sunt la stadiul de
pamant, fapt ce necesita si lucrari de terasamente, fiind nevoie de un volum de pamant de
15820,12 mc. Acesta va rezulta din escavarile din cadrul proiectului, de la surplusul de sapatura
20 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
din zonele de debleu iar daca va fi nevoie de un volum suplimentar, atunci se vor foloisi
materiale coezive (de tip loes) sau necoezive din cadrul unor gropi de imrpumut noi sau unele
existente. Gropile de imrumut noi vor fi aprobate de catre executantul lucrarilor conform
normelor si reglementarile in vigoare, iar executia lor se va face fara a compromite stabilitatea
masivelor naturale, fara a le expune eroziunii cauzate de apele de suprafata sau subterane.
Deasemena nu se vor realiza gropi de imprumut in cadrul siturilor Natura 2000 cu care se
suprapune proiectul, si nici cu Rezervatia Biosfera Delta Dunarii. Gropile de imprumut vor fi
refacute dupa exploatare, stratul de pamant vegetal va fi executat pe toata suprafata acestora.
In zona drumului de legătura Istria - Cetate Histria pe o lungime de aproximativ 1500 m
se vor executa anrocamente de suprainaltare cu un H= 1.00 m pentru ridicarea si protejarea
drumului in zona lacului Istria, restul structurii ramând aceeaşi ca in primul caz.
Suprafata de teren aferenta organizarii de santier nu poate fi cuantificata in acest stadiu de
proiectare. In conformitate cu legislatia in vigoare, amplasarea organizarii de santier si suprafata
acesteia este stabilita de castigatorii licitatiei pentru executarea lucrarilor. Pentru aceste suprafete
exista obligatia contractuala, asumata de constructor in fata proprietarului terenului, de a readuce
aceste suprafete la folosinta initiala, sau in circuitul productiv.
Chiar daca la aceasta etapa a proiectului nu se poate preciza cu exactitate amplasamentul
organizarii de santier, se considera ca aceasta nu se va amplasa pe malul lacurilor Istria sau
Sinoe, si nici in cadrul siturilor Natura 2000 - ROSCI0065 si ROSPA0031 si a Rezervatiei
Biosfera Delta Dunarii.
Evaluare A
Fig. A.7.
Fig. A.7.
Adecvata pentru
.2. Aspect de
.3. Aspect de
u proiectul “ A
e pe drumul
e vegetatie c
menajarea si r
de lagatura p
care margine
reabilitare tram
pana la Ceta
este drumul d
ma stradala, c
atea Histria
de legatura
comuna Istria- jjudeţul Consta
21 anta”
Evaluare A
Fig. A.7.
A.8. SEPROIE
Imdezafectatraseelor biodivers
A.9. DUPROIE Durata d 1. Organ2. Realiz3. Recepţ4. Recepţ
Adecvata pentru
.4. Drumul d
ERVICII SECTULUI
mplementarearea/reampla
de cai fersitatii.
URATA CECTULUI
de realizare a
izarea procezarea investiţţia la terminţia finală
u proiectul “ A
de legatura la
SUPLIME
ea proiectuasarea de corate sau dru
CONSTRUCARE FA
a investitiei e
edurilor de acţiei
narea lucrăril
menajarea si r
a intrarea in
ENTARE S
ului propus onducte de gumuri, etc
UCŢIEI, FACE OBIE
este de 18 lu
chiziţie
lor
reabilitare tram
RBDD
SOLICITA
nu necesgaze naturalecare sa rep
FUNCŢIONECTULUI
uni. Etapele p
ma stradala, c
ATE DE I
sita serviciie, linii de inprezinte un
NRII, DEI PLANU
principale de
comuna Istria- j
IMPLEME
i suplimennalta tensiun
impact sup
ZAFECTULUI PRO
e realizare a
judeţul Consta
ENTARE
ntare cum ne, modificaplimentar a
ĂRII OPUS
a proiectului
22 anta”
A
sunt: ari ale supra
sunt:
23 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Nr.c Denumire
activitate Anul
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 1 18
1 Studii topo/geo
2 Proiectare, avize , acorduri
3 Organizare licitaţii 4 Asistenta tehnica I Organizare de
11.1 Obiect 01.-Drumuri Istria
II.2 Obiect 02.-Drumuri Nuntaşi
II.3 Obiect 03.-Drum legătura
• Valoarea totala din care C+M
Valoarea totala a obiectivului cu T.V.A. este de : 12402.735 mii lei preturile si normele de deviz ale lunii ianuarie 2011 ) echivalent la 2912.739 mii Euro
Din care C+M (inclusiv OS)= 8288.584 mii lei echivalent la 1946.545 mii EURO
Nota :S-a lucrat cu valoarea de lei / Euro 4.2581 /12.01.2011
• Eşalonarea investiţiei 3 luni proiectare, studii topo, geo 3 luni organizare procedura licitaţie 12 luni execuţia lucrărilor
• Durata de realizare
- Anul I - 5084.100 mii lei, reprezentând 1193.980 mii Euro
- Anul II - 4918.100 mii lei, reprezentând 1155.000 mii Euro
Durata de execuţie medie a investititei este de 18 luni conform graficului de eşalonare
(propunere) a investiţiei de mai sus, (urmarind ca graficul de eşalonare a investiţiei sa se completeze dupa
licitaţie si cunoaşterea antreprenorului).
24 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
A.10. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI (ÎN CAZUL ÎN CARE AUTORITATEA COMPETENTĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SOLICITĂ ACEST LUCRU)
Descrierea lucrărilor proiectate
Rezistenta complexului rutier este data de natura materialelor ce intra in opera capabile pentru a prelua solicitările la intindere si forfecare date de vehicule. Aceste materiale sunt produse de cariera si balastiera de provenienţa naturala. Prin caracteristicile lor sunt de natura indestructibila .
Pentru străzile cu pietruire existenta, amenajarea consta intr-o scarificare cu aport de piatra de max 10.0cm, execuţia unui strat de macadam si îmbrăcăminte asfaltica
Realizarea străzilor ce fac obiectul prezentului proiect implica executarea unor lucrări cu caracter specific grupate astfel:
LUCRĂRI DE TERASAMENTE
Terasamentele au rolul de a susţine suprastructura drumuriîor ele trebuie sa fie stabile, durabile usor de întreţinut. Pentru drumurile ce fac obiectul prezentului proiect lucrările de terasamente se vor executa pentru realizarea rigolelor.
Durabilitatea si stabilitate terasamentelor se asigura prin :
o calitatea buna a terenului de fundaţie
o materiale corespunzătoare folosite la execuţie
o evacuarea apelor de suprafaţa si a celor subterane
o compactarea corespunzătoare a pământului
La execuţia lucrărilor de terasamente se disting următoarele categorii de lucrări:
o lucrări pregătitoare
o lucrări de baza
o lucrări de finisare Înainte de începerea lucrărilor de baza întotdeauna este necesar sa se execute o serie de
lucrări care au ca scop aducerea terenului natural, pe lăţimea zonei drumului la starea de a fi săpat sau de a putea primi umplutura de pamant.
Dupa terminarea operaţiilor pregatitoare, se trece la executarea lucrărilor de baza adică a lucrărilor de terasamente propriu-zise care constau in săparea pamatului din debleuri, încărcarea, transportul si nivelarea pământului î n rambleu, compacatrea pământului. Lucrările de terasamente se executa aproape in întregime mecanizat.
25 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Săpaturile se vor executa pe traseul drumurilor, stratul decapat având o grosime variabila cuprinsa intre 0,30- 0,50m. Pământul rezultat va fi încărcat si transportat local intr-un depozit unde va fi nivelat.
Stabilitatea terasamentului (patul drumului) se asigura prin gradul de compactare ce se va obţine prin minimum 10 treceri suprapuse cu ruloul compresor static autopropulsat de 10-12 t. Lucrările de terasamente se vor executa pe traseu! străzii, inclusiv pe zonele adiacente .
LUCRĂRI DE REALIZARE A CAROSABILULUI
Dupa efectuarea săpaturilor pentru realizarea casetei sistemului rutier se va trece la
executarea straturilor ce alcătuiesc sistemul rutier. Carosabilul se va amenaja cu un sistem rutier dimensionat corespunzător categoriei funcţionale ( tinand cont ca drumurile din intravilanul localităţilor nu sunt supuse unui trafic greu .intens si permanent) si va fi alcătuit din următoarele straturi constante:
o o scarificare pe min.5.00cm si aport de piatra pentru reprofilare de 10.00cm, 10.00cm macadam ordinar si covor asfaltic 5 cm BA16
Traseele acestor drumuri se desfăşoară pe terenuri stabile unde de-a lungul anilor nu s-au
constatat fenomene de alunecări active, prăbuşiri, mişcări. Mai mult nu au probleme de gelivitate in care drumurile sa sufere degradări datorita fenomenelor de inghet-dezghet.
Carosabilul se va amenaja cu un sistem rutier dimensionat corespunzător categoriei funcţionale (tinand cont ca drumurile ce urmează a fi amenajate nu sunt supuse unui trafic greu jntens si permanent) si va fi alcătuit din următoarele straturi constante:
> Pentru tronsoanele neamenajate, la stadiul de pamant:
- 5.0cm îmbrăcăminte asfaitica(BA 16) - 10.0cm macadam ordinar - 20.0cm fundaţie piatra sparta - 10.0cm substrat de nisip
> Pentru tronsoanele cu pietruire existenta amenajarea, consta intr-o scarificare pe
min 5.00cm si reprofilare cu aport de piatra de min 8.00cm
- 5.0cm imbracaminte asfaltica(BA 16) - 10.0cm macadam ordinar
26 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
In zona drumului de legătura Istria - Cetate Histria pe o lungime de aproximativ 1500 m se vor executa anrocamente de suprainaltare cu un H= 1.00 m pentru ridicarea si protejarea drumului in zona lacului Istria, restul structurii ramând aceeaşi ca in primul caz.
Fundaţia din piatra sparta se aşterne intr-un singur strat in grosime ce va depasi 25%-30% grosimea prevăzuta dupa cilindrare urmează apoi cilindrarea la uscat pana la încleştare, dupa care se face impanarea cu split sort 16-25 mm.
Compactarea se executa prin deplasarea utilajelor linear fara serpuiri iar fâşiile succesive de compactare sa se suprapună pe minim 20 cm.
Denivelările care se produc in timpul compactării stratului de fundaţie se corectează cu materiale de aport de acelaşi tip si se compactează.
Procesul tehnologic de execuţie a macadamului este similar cu cel al fundaţiei din piatra sparta. Execuţia macadamului se va realiza pe fundaţii corespunzător dimensionate, stabile si verificate, eventual in circulaţie de cel puţin o luna de zile. Macadamul realizat corect verificat si curăţat de praf si noroi, se amorsează cu 0.7-1,0kg/mp bitum.
Îmbrăcămintea bituminoasa este alcătuita dintr-un singur strat in grosime totala de 5.0 cm beton asfaltic fin bogat in criblura. Înainte de asternerea mixturii, stratul suport de macadam trebuie bine curăţat. In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelări, se vor lua masuri de rectificare a acestora. Suprafaţa stratului suport trebuie sa fie uscata.
La executarea imbracamintilor bituminoase se va amorsa stratul suport cu bitum tăiat -60% bitum, 40% white spirt. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta de 100m. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in următoarele condiţii:
-strat de uzura peste strat de legătura, cand stratul se executa ia interval mai mare de trei zile de la execuţia stratului de legătura.
In funcţie de compactitatea stratului suport se pot folosi 0.3-0.5 kg/mp material de amorsat. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturii bituminoase.
Punerea in opera a mixturii asfaltice va trebui sa fie efectuata cu un finisor capabil de a le repartiza fara sa producă segregarea lor respectand profilele si grosimile fixate. Asternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat cu repartizatoare - finisoare prevăzute cu sistem de nivelare automat pentru străzile de clasa tehnica III si care asigura o precompactare. In cazul lucrărilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Dupa asternere, acestea se vor cilindra cu ruloul compresor de 10-12t, imediat pana ce temperatura nu coboară sub 120°C.
Locurile inaccesibile (in lungul bordurilor in jurul gurilor de scurgere si a căminelor) se vor compacta cu maiul de mana. Reluarea lucrului dupa întrerupere impune executarea unei tăieturi (muchie vie) in rostul de lucru si badijonarea cu suspensie de bitum filerizat.
Dupa executarea stratului de uzura se procedează la inchiderea porilor suprafeţei prin răspândirea de 2-3 kg/mp nisip de 0-3 mm bitumat cu 2-3% bitum, dupa care se cilindreaza. Suprafaţa stratului suport pe care se aşterne imbracamintea bituminoasa trebuie sa fie uscata.
27 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Imbracamintile asfaltice se vor executa de preferinţa in anotimpul călduros lucrul oprindu-se cand se înregistrează temperaturi ale aerului sub + 5° C .
Dupa cum am menţionat lucrările de amenajare a drumurilor au in vedere si o rezolvare privind scurgerea si evacuarea apelor pluviale cu descărcarea lor in zone depresionare lipsite de interes sau spre receptorii pluviali din zona. Astfel in zonele depresionare se vor realiza podeţe tubulare din beton din tuburi PREMO cu Dn 600mm
A.11. CARACTERISTICILE PP EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PLANUL PROPUS SI CARE POT AFECTA ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR
Consecinţa nivelului scăzut si a slabei calităţi a infrastructurii teritoriuiui a echipării si dotării locaiitatilor in cea mai mare parte a judeţului, valorificarea potenţialului economic, turistic, cultural, etnografic se afla mult sub posibilităţile reale ale acestui teritoriu.
In acest sens dezvoltarea localităţilor componente ale comunei Istria precum si diversificarea activităţilor economice, devoltarea agroturismuiui, preluarea si comercializarea produselor agricole, investiţiile in exploatatiile agricole sunt afectate de lipsa unei infrastructuri rutiere minim funcţionala care sa asigure legaturi cu drumurile naţionale si comunale (DJ226,DJ226A,DC78) si in continuare cu restul teritoriului ,in punctele de interes economic si social.
Reţeaua de drumuri naţionale si comunale [DJ226,DJ226A,DC78) ce tranzitează localitatea Istria este parte integrata in Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Constanta (PATJ) si rezolva la nivelul cerinţelor actuale si de perspectiva legaturi directe si prin intermediul altor cai rutiere cu toate localităţile judeţului si restul teritoriului.
Deasemena proiectul propus de primaria Istria „Amenajarea si reabilitare drumuri comuna Istria- judeţul Constanta” prin amenajarea „Drumului de legatura la cetate” este in stransa relationare cu un alt proiect in derulare, denumit „PE URMELE ARGONAUTILOR”.
În ultimii ani, în industria turismului se manifesta o orientare a turistilor catre forme alternative turismului de masa, bazate pe întoarcerea catre natura si valorile culturale autentice. Evolutia ascendenta a ecoturismului si turismului cultural este influentata de dorinta tot mai mare a societatii urbane, dependenta de birouri, de a fi mai activa. Mobilitatea accentuata a turistilor, care prefera sa circule dintr-un loc în altul, cercetând si descoperind noi atractii turistice, contribuie la necesitatea crearii de produse turistice competitive pe piata locala si nationala.
În acest context, Unitatea administrativ-teritoriala Istria lanseaza proiectul „Pe urmele argonautilor – promovarea traseului turistic Constanta, Istria, Cheile Dobrogei”, cod SMIS 19424, finantat prin Programul Operational Regional 2007-2013, Axa Prioritara 5 „Dezvoltarea durabila si promovarea turismului”, Domeniul Major de interventie 5.3 „Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, în scopul cresterii atractivitatii României
28 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
ca destinatie turistica”, în baza contractului de finantare nr.1228/14.02.2011 încheiat cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului în calitate de Organism Intermediar pentru turism, în numele si pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional.
Scopul proiectului este de a pune în valoare biodiversitatea si patrimoniul cultural-istoric al zonei Istria-Cheile Dobrogei, în cadrul traseului tematic “Pe urmele argonautilor”, printr-o campanie de promovare unitara, adaptata tendintelor turistice nationale. Traseul tematic se adreseaza turistilor-excursionisti, interesati în a trai o experienta culturala, tendinta manifestata din ce în ce mai mult la nivel global si national. Proiectul urmareste crearea unei identitati culturale a zonei Istria – Cheile Dobrogei pe plan local si national, cresterea competitivitatii ofertei turistice locale prin implementarea unui sistem eficient de promovare si exploatare a ecoturismului si turismului cultural si retinerea turistilor prin informare turistica, urmarindu-se astfel un impact zonal si o coordonare a eforturilor de dezvoltare.
Deasemenea imapctul cumulatativ se va resimti in zona datorita prezentei drumului Judetea DJ 226 A care face accesul dinspre Nuntasi spre Istria si a activitatilor desfasurate in zona traseului drumului modernizat dinspre comuna Istria si Cetatea Istria.
Activitatile inregistrate sunt reprezentate de traficul rutier de pe DJ 226A, de exploatarea stuficola aflata la aproximativ 2 NE de drumul modernizat, de activitatea de pescuit datorita prezentei fermei piscicole; activitatea de turism datorita prezentei Cetatii Istria si a includerii acestui traseu in cadrul proiectului de promovare a zonei Istria – Cheile Dobrogei in cadrul proiectului “Pe Umele Argonautilor”. A.12. ALTE INFORMAŢII RELEVANTE Nu este cazul
29 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
B.1. Date privind aria naturală protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului Nota: Descrierea s-a bazat pe datele din Formularele Standard Natura 2000 ale siturilor analizate, precum si pe datele din publicatia Ariile de Importanta Avifaunistica1. In analiza posibilului impact s-au luat in considerare habitatele si speciile de interes comunitar, speciile migratoare listate in Anexele Conventiei Bonn, speciile periclitate la nivel global, speciile de pe Listele Rosii Europene si Nationale. Rezultatele obtinute in urma cercetarii si monitorizarii au fost astfel raportate si la aceste date. Zona viitorului plan „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” este situat parţial pe teritoriul ariei protejate ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie, şi ROSCI0065 Delta Dunării. Descrierea generala a ariilor naturale protejate de interes comunitar
B.1.1. ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie Nota: Proiectul Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta se suprapune cu aceasta arie naturala protejata pe o lungime de 4628,77 m, dintr-un total de 4926,08 m, ceea ce reprezinta o suprafata de 2,55 ha.
Situl este localizat între 44° 54’8” latitudine nordică şi 28° 54’3” longitudine estică.
Înălţimea terenului în sit variază între 0 şi 137 metri, cu o medie de 4 metri altitudine. Din punct de vedere al zonării pe bioregiuni a Europei, situl se află în zone ce corespund bioregiunilor Stepică şi Pontică. Din punct de vedere administrativ, 83% din suprafaţa sitului se află pe teritoriul judeţului Tulcea, în timp ce doar 9,7%, respectiv 1% se află pe teritoriile judeţelor Constanţa, respectiv Galaţi. Habitatele găzduite de sit au următoarea podere procentuală:
- 13% estuare, lagune; - 11% râuri, lacuri; - 49% mlaştini, turbării - 4% Pajişti naturale, stepe - 18% culturi (teren arabil) - 5% păduri de foioase
Complexul lacustru Razim Sinoe este înglobat în unitatea geografică a Deltei Dunării, fiind reprezentat pe teritoriul judeţului Constanţa prin lacurile Sinoe, Istria, Nuntaşi-Tuzla. Complexul lacustru este mărginit de mai multe grinduri marine, Grindul Lupilor, Grindul Chituc, Grindul Saele. În sit sunt incluse şi ruinele celei mai vechi dintre cetăţile de epocă greacă din Dobrogea, Cetatea Histria.
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 97
1 Papp T., Fântână C. (editori), 2008 – Ariile de Importanţă Avifaunistică din Romania – publicaţie comună a S.O.R./BirdLife România (http://iba.sor.ro/aia_in_romania.htm) şi Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii “Grupul Milvus”Naturii “Grupul Milvus”
30 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
b) număr de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151 c) număr de specii periclitate la nivel global: 17
Situl este important pentru populaţiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Pelecanus crispus, Aythya nyroca, Falco vespertinus, Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon nilotica, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Egretta alba, Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons, Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus, Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Pelecanus onocrotalus, Platalea leucorodia, Ixobrychus minutus, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Asio flammeus, Coracias garrulus, Alcedo attis.
De asemenea, în perioada de migraţie, aici poti fi întâlnite şi următoarele specii: Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus minutus, Sterna caspia, Sterna sandvicensis, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus lobatus, Larus genei, Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erytropus, Limosa limosa, Larus ridibundus, Numenius arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris alpina, Calidris ferruginea, Phalacrocorax carbo, Tringa totanus, Phalaropus fulicarius, Tringa nebularia, Vanellus vanellus, Larus canus, Gallinago gallinago, Calidris alba,, Anas crecca, Calidris temminckii, Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius, Anser fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus cachinnans, Larus fuscus, Lymnocryptes minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus. În cazul următoarelor specii de păsări, situl este foarte important pentru iernat: Anser erythropus, Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser anser, Anas strepera.
Tabelul B.1.1 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Specia Formular Natura 2000
Formular AIA
Perechi Rezidente
Cuibărit Iernat Pasaj
Criterii in baza carora s-a desemnat AIA
Accipiter brevipes P A R
Acrocephalus melanopogon A P 10000-12000 p
C6 Alcedo atthis P P 1500-1700 p C6 Anas clypeata A P 5500-6000 i C3 Anas crecca A P 9000-20000i C3 Anas penelope A P 6500-8000 i C3
Anas platyrhynchos A P 23500-82000 i
C3 Anas strepera A P 1200-5500 i C3
Anser albifrons A P 12000-100000 i
C3 Anser anser A P 6500-15000 i C3 Anser erythropus P P 10-30 i C1, C6 Aquila clanga P P 8-14 i C1, C6 Aquila heliaca P A 1-3 i Aquila pomarina P A 200-300 i
31 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Ardea purpurea P P 230-450 p C2, C6 Ardeola ralloides P P 2000-2400 p C2, C6Asio flammeus A P 12-20 p C6
Aythya ferina A P 24000-38000 i
C3 Aythya fuligula A P 63000-7450 i C3 Aythya nyroca P P 3800-4200 p C1, C2, C6 Botaurus stellaris P P 1550-1650 p C2, C6 Branta ruficollis P P 7000-24000 i C1, C2, C6 Bucephala clangula A P 410-520 i C3 Burhinus oedicnemus P P 44-60 p C6Buteo rufinus P A 4-5 p
Calidris alpina A P 10000-17000 i C3
Calidris ferruginea A P 8000-9000 i C3Calidris minuta A P 4000-8000 i C3 Charadrius alexandrinus P P 90-120 p 450-520 i C2, C6 Chlidonias hybridus P P 2300-2500 p C2, C6 Chlidonias niger A P 20-80 p C6 Ciconia ciconia P P 80-90 p C6 Ciconia nigra P A 2-5 p
Circaetus gallicus P A R Circus aeruginosus P P 300-400 p C6 Circus cyaneus P A R Circus macrourus P A R Circus pygargus P P 2-3 p C6 Coracias garrulus P P 360-420 p C1, C6Cygnus columbianus bewickii
P A 1-4 i Cygnus cygnus P P 340-1270 i C2, C6 Cygnus olor A P 3600-5300 i C3Dendrocopos medius P A R Dendrocopos syriacus P A RC Dryocopus martius P A RC Casmerodius alba P P 320-360 p 620-870 i C2, C6 Egretta garzetta P P 1700-2500 p C2, C6 Emberiza hortulana P A R Eudromias morinellus A P 12-89 i C6 Falco cherrug P P 1-2 p C1, C6 Falco columbarius P P 20-60 i C6 Falco naumanni P P 1-3 p C6 Falco peregrinus P A R Falco vespertinus P P 2220-340 p C1, C2, C6
Fulica atra A P 22000-34000 i
C3
32 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Gallinago media P P 4000-6500 i C6 Gavia arctica P A RC
Gavia stellata P A RC Gelochelidon nilotica P P 8-12 p 320-350 i C2, C6 Glareola pratincola P P 420-540 p C2, C6 Haliaeetus albicilla P P 26-28 p C2, C6 Hieraaetus pennatus P A R Himantopus himantopus P P 220-370 p 1400-2200 i C2, C6Ixobrychus minutus P P 3000-3500 p C2, C6 Lanius collurio P A RC C Lanius minor P A R C
Larus canus A P 9000-12000 i C3
Larus genei P P 20-70 i C6 Larus melanocephalus P P 220-360 p C2, C6
Larus minutus P P 10000-12000 i C2, C6
Larus ridibundus A P 20000-50000 i C3
Limicola falcinellus A P 700-950 i C3 Limosa lapponica P A 1-5 i
Limosa limosa A P 10000-15000 i C1, C3
Lullula arborea P A V R Melanocorypha calandra P A RC Mergus albellus P P 2100-3800 i C2, C6 Mergus merganser A P 120-180 i C3 Milvus migrans P A 6-7 p C6 Netta rufina A P 540-2470 i C3Numenius arquata A P 3000-6000 i C3 Numenius tenuirostris P P 1-3 i C1 Nycticorax nycticorax P P 2660-3200 p C2, C6 Oenanthe pleschanka P P 12-24 p C6 Oxyura leucocephala P P 1-4 i C1 Pandion haliaetus P A RC
Pelecanus crispus P P 320-410 p C1, C2, C6 Pelecanus onocrotalus P P 3560-4160 p C2, C6
Phalacrocorax carbo A P 3000-7000 i 21000-28000 i C3
Phalacrocorax pygmeus P P 8700-9500 p 4000-6500 i 4000-6500 i C2, C6 Phalaropus lobatus P P 700-1200 i C6
Philomachus pugnax P P 13000-18000 i C6
Picus canus P A R Platalea leucorodia P P 360-440 p C2, C6 Plegadis falcinellus P P 2000-3200 p C2, C6 Pluvialis apricaria P P 120-300 i C6
33 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Porzana parva P P 2000-3000 p C2, C6 Porzana porzana P P 300-400 p C2, C6Porzana pusilla P A V Puffinus yelkouan P P 20-1000 i C2, C6 Recurvirostra avosetta P P 220-280 p 800-1200 i C2, C6 Sterna albifrons P P 160-220 p C2, C6 Sterna caspia P P 120-140 i C2, C6 Sterna hirundo P P 1800-2300 p C2, C6Sterna sandvicensis P P 20-60 p 1200-3000 i C2, C6 Sylvia nisoria P A R RC Tadorna tadorna A P 800-1200 i C3 Tringa erythropus A P 750-12000 i C3 Tringa stagnatilis A P 600-700 i C3
Tringa totanus A P 3500-12000 i C3
Xenus cinereus P A 1-3 i
Acest sit este desemnat si ca Arie de Importanta Avifaunistica (AIA) – RO081 Delta Dunarii. Situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoe si AIA RO081 Delta Dunarii se suprapun in proportie de 98,5%.
Tabel B.1.2 Suprafata ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoe in
comparatie cu AIA RO081 Delta Dunarii
Cod
AIA
Denumire
AIA
Suprafata
AIA (ha)
Cod SPA Denumire
SPA
Sprafata
SPA (ha)
Suprafata
AIA
acceptata
(ha)
Suprafata
AIA
exclusa
(ha)
Suprapunere
AIA/SPA
(%)
Suprafata
non-AIA
inclusa in
SPA (ha)
RO081 Delta
Dunarii
515580 ROSPA0031 Delta
Dunarii si
Complexul
Razim -
Sinoe
512380,6 508439,57 4969,39 98,5 8714,8
Aria de Importanta Avifaunistica RO081 Delta Dunarii a fost desemnata in baza criteriilor de selectie a siturilor C1, C2, C3, C4 si C6
2.
2 C1 – Specii periclitate la nivel global; C2 – Concentratii de specii amenintate la nivelul Uniunii Europene; C3 – Specii migratoare neamenintate la nivelul Uniunii Europene; C4 – Concentratii mari de pasari (cel putin 1% din populatia migratoare); C6 – Specii amenintate la nivelul Uniunii Europene.
Eva
aluare Adecva
Fig. B.RO081
acvatice
balta, fi
- intenstradiţionefectuar- schimca cosit- bracon- deseca- cositu- indust-distrug- deranj- ardere- reglare- electro- turism- ampla- înmulţ
ata pentru proi
1.1 SuprapDelta Duna
În perioadae. În perioadaiind sit RAMVulnerabilisificarea agnale în agrirea lucrărilo
mbarea habittul sau păşunaj; area zonelor
ul în perioadtrializare şi gerea cuiburjarea păsărilea vegetaţieiea cursuriloocutare şi co
mul in masa;asare de geţirea necont
iectul “ Amen
unerea ROarii
a de migraţi
a de migraţiMSAR. itatea situlugriculturii –icultură inteor numai cutatului semi
unatul;
r umede prida de cuibărextinderea zrilor, a pontlor in timpui (a miriştii
or râurilor; oliziune in l; eneratoare etrolată a spe
ajarea si reab
SPA0031 D
ie prin aces
e situl gazd
i rezidă din– schimbarensivă, cu m
u utilaje şi mi-natural (fâ
in canalizareire; zonelor urbtei sau a puiul cuibăritulşi a pârloag
linii electric
eoliene; eciilor invaz
bilitare trama
Delta Dunar
st sit trec in
duieşte mai m
n următoarelrea metodemonocultur
maşini; fâneţe, păşun
e de-a lungu
bane; ilor; lui (colonii)gelor);
ce;
zive;
stradala, com
rii si Comp
ntre 470000
mult de 20.
le activităţi:elor de culi mari, folo
ni) datorită
ul râurilor, p
);
muna Istria- ju
plexul Razi
0 – 950000
000 de exem
: ltivare a teosirea exces
ă încetării a
pe zone de
udeţul Consta
im - Sinoe
de specii d
mplare de p
erenurilor dsivă a chim
activităţilor
şes, în turbă
34 anta”
cu AIA
de pasari
păsări de
din cele micalelor,
agricole
ării;
35 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari; - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc; - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.); - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes; - reglarea cursurilor râurilor; - arderea stufului în perioada de cuibărire; - navigaţie. B.1.2. ROSCI0065 Delta Dunării Nota: Proiectul Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta se suprapune cu aceasta arie naturala protejata pe o lungime de 3987,77 m, dintr-un total de 4926,08 m, ceea ce reprezinta o suprafata de 2,18 ha.
Situl este localizat între 44° 54’6” latitudine nordică şi 28° 55’19” longitudine estică. Înălţimea terenului în sit variază între 0 şi 229 metri, cu o medie de 1 metru altitudine. Din punct de vedere al zonării pe bioregiuni a Europei, situl se află în zone ce corespund bioregiunilor Stepică şi Pontică.
Din punct de vedere administrativ, 93% din suprafaţa sitului se află pe teritoriul judeţului Tulcea, în timp ce doar 7%, respectiv se află pe teritoriul judeţelui Constanţa. Prima coordonată geografică a Deltei Dunării este situarea în emisfera nordică, la intersecţia paralelei de 45° N (deci la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord) cu meridianul de 29° E, aproximativ între delta propriu-zisă şi Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile Tulcei. Caracteristicile generale ale sitului: - 15 % estuare şi lagune - 12 % râuri, lacuri - 52 % mlaştini, turbării - 4 % pajişti naturale, stepe - 10 % culturi (teren arabil) - 5 % păduri de foiase - 2 % stâncării, zone sărace în vegetaţie
O caracteristică importantă este şi aceea că Dunărea, pe cei 2 860 km lungime şi 817 000 km2 bazin hidrografic, are o desfăşurare latitudinală, de la influenţe uşor oceanice, în vest, la cele continentale, ambele făcând parte din climatul temperat. Această poziţie a Dunării, cu drenarea prin afluenţii săi, a două formaţiuni muntoase – cele mai importante în Europa – Alpii şi Carpaţii, are influenţe uneori până la determinare, a regimului hidrologic în zona de vărsare, adică asupra deltei. Dacă la această caracteristică a bazinului Dunării luăm în considerare Marea Neagră în care se varsă, cu trăsăturile specifice – morfobatimetrice (platformă continentală extinsă) şi dinamica apei (maree, seişe, curenţi, valuri), vom descifra mai uşor procesele de consolidare şi evoluţie, în timp, a teritoriului deltaic. Faţă de condiţiile care favorizează formarea deltelor, la vărsarea Dunării în Marea Neagră s-au întrunit cel puţin patru condiţii şi anume: existenţa golfului limanic de formă aproximativ triunghiulară platforma continentală (şelful) care are adâncimi de câţiva metri la ţărm şi se adânceşte treptat spre povârnişul continental până la 180 – 200 m pe o distanţă de 180 km; amplitudinea mică a mareelor, între 9 – 11 cm; curenţi litorali care aduc material aluvionar din ţărmul nord-vestic şi îl blochează pe cel dunărean; cantitatea apreciabilă de aluviuni transporate de
36 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Dunăre. Aceste condiţii au constituit mediul de formare a Deltei Dunării care poate fi încadrată atât la forma triunghiulară cât şi la cea barată (prin cordonul iniţial Jibrieni-Letea-Caraorman).Teritoriul Deltei Dunării se caracterizează printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât şi al repartiţiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia că, la originea diversităţii ridicate a florei şi faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut poziţia geografică sud-est-europeană, apropiată de refugiile postglaciare mediteraneene, precum şi influenţele refugiilor estice, mai pronunţate decât în teritoriile central-europene. De asemenea, o importantă influenţă a avut şi specificul genezei Deltei Dunării. Se ştie că aceasta şi-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre şi terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Această mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicată de tipuri ecologice de specii.
Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunării se află situat în marea regiune palearctică (ce cuprinde întreaga Europă, partea de nord a Africii şi Asia fără India şi Indochina), subregiunea euromediteraneană.
Sub aspect fitogeografic se încadrează în provincia danubiano-pontică, formând o unitate proprie, şi anume districtul Delta Dunării. Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce, subregiunea euromediteraneană este divizată în provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iar în ceea ce priveşte Marea Neagră, aici se întâlnesc specii aparţinând atât regiunilor marine litorale cât şi celor pelagice. Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine şi costiere a creat posibilitatea populării regiunii cu o diversitate ridicată de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderenţă din cele mediteraneene şi estice.
Delta Dunării, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, respectiv, un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice, începând de la plantele inferioare (unicelulare) şi până la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) şi până la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult decât atât, delta Dunării frapează încă prin densitatea ridicată de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate că, datorită unor influenţe antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafeţe naturale în terenuri silvice, piscicole şi agricole etc.), n-a produs o diminuare până la dispariţie a unor specii de plante şi animale. Numărul speciilor ce trăiesc pe acest teritoriu este cu siguranţă mai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut şi după înfiinţarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic şi nici teritorial.Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante şi 3 768 specii de animale, dintre care circa 1530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peşti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun şi pelican creţ, lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, raţa cu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele). Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii ţări), flora Deltei Dunării şi a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai săracă (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %;
37 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
cosmopolite – cca 10 %). Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) şi halofile (de sărătură).
Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii). Trebuie ţinut cont, însă, atât de faptul că în lista floristică de cca 150 specii sunt citate după literatura veche de peste o jumătate de secol. Dintre aceşti taxoni neregăsiţi pe teritoriul deltei fac parte specii de pajişti umede, de pădure sau din vecinătatea pădurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.)
Tabel B.1.3. Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte
Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global
Lacuri distrofice şi iazuri 1 B B B B Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri 1 B A B B Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus 0,001 B A B B Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 0,8 A B A A Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) 0,2 B A B B Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare 1 B C B B Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului 1 A A B B Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase 1 B A B B Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1 A A A A Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 1 B C B B Dune mobile embrionare (în formare) 1 B A B B Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri) 5 A A A A Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A Depresiuni umede intradunale 1 A A A A Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea 1 A A A A Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 10 A B A A Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion 2 A A A A Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 1 A A A A Stepe ponto-sarmatice 1 A C A APajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 1 B C B B Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion 0,0001 A A B B Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofilede la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 30 A A A A Pajişti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B
38 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 B B B B Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara 1 B A B B Lagune costiere 2 B A B B Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 3 A A A A Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 0,001 C C B C Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 0,002 C C B C
Tabel B.1.4. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Specia Populaţie: Rezidentă Sit Pop. Conservare Izolare Global
Marsilea quadrifolia R A B C B Aldrovanda vesiculosa R A B C B Centaurea jankae R A B A B Centaurea pontica V A B A B Echium russicum R C A C A
Tabel B.1.5. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Specia Populaţie: Rezidentă Sit Pop. Conservare Izolare Global
Lycaena dispar RC B B C B Osmoderma eremita P C B C B Theodoxus transversalis R B B B B Ophiogomphus cecilia P A B C B Morimus funereus R D Arytrura musculus R A B C B Catopta thrips R B B C B Colias myrmidone P B B C B Coenagrion ornatum P? C B C B
Tabel B.1.6. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Specia Populaţie: Rezidentă Reproducere
Sit Pop. Conservare Izolare Global
Gobio albipinnatus C B A C A Aspius aspius C A A C A Rhodeus sericeus amarus P B A C A Misgurnus fossilis C A A C A Sabanejewia aurata RC A B C B Cobitis taenia RC A B C B Gymnocephalus schraetzer C A B B B Zingel streber P B B C B Pelecus cultratus RC A B C B Zingel zingel P B B C B
39 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Alosa pontica C A B C B Gobio kessleri V D Gymnocephalus baloni RC A A B A Alosa tanaica RC A B C B Umbra krameri R A B B B
Tabel B.1.7. Specii de amfibieni enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Specia Populaţie: Rezidentă
Sit Pop. Conservare Izolare Global
Bombina bombina C A A C A Triturus dobrogicus RC A B B A
Tabel B.1.8. Specii de reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Specia Populaţie: Rezidentă Sit Pop. Conservare Izolare Global
Testudo graeca R C B B B Emys orbicularis RC A B C A Vipera ursinii R A A A A
Tabel B.1.9. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Specia Populaţie: Rezidentă Sit Pop. Conservare Izolare Global
Mustela eversmannii V B B B B Vormela peregusna V C B B B Spermophilus citellus P C B C B Lutra lutra R A B C B Mustela lutreola R A B B B
Alte specii importante de floră şi faună Plantae: Alyssum borzaeanum, Anacamptis pyramidalis, Artemisia arenaria, Asperula setulosa, Astrodaucus littoralis, Cakile maritima ssp. Euxina, Camphorosma monspeliaca, Carex secalina, Centaurium spicatum, Centaurium spicatum, Convolvulus lineatus, Convolvulus persicus, Corispermum marschallianum, Crambe marítima, Eryngium maritimum, Euphorbia paralias, Frankenia hirsuta, Groenlandia densa, Heliotropium curassavicum, Hottonia palustris, Limonium meyeri, Melilotus arenaria,, Merendera sobolifera, Myriophyllum spicatum, Nuphar lútea, Nymphaea alba, Onosma arenaria, Orchis coriophora ssp. Fragrans, Orchis laxiflora ssp. elegans, Orchis morio,, Petunia parviflora,
40 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Phragmites australis, Plantago cornuti, Polygonum amphibium, Polypogon monspeliensis, Potentilla pedata, Ranunculus aquatilis, Ruppia cirrhosa, Ruppia marítima, Saccharum strictum, Salvinia natans, Scolymus hispanicus, Silene thymifolia, Stachys marítima, Syrenia montana, Trapa natans, Zygophyllum fabago. Nevertebrate: Bagrada stolata, Crypsinus angustatus, Geotomus elongatus. Geotomus punctulatus, Leprosoma inconspicuum, Melanocoryphus tristrami, Menaccarus arenicola, Ochetostethus nanus, Odontoscelis fuliginosa, Odontoscelis hispidula, Pachybrachius fracticollis, Pachybrachius fracticollis, Paramysis intermédia, Paramysis kessleri, Pterocuma pectinatum, Saga pedo, Sciocoris homalonotus, Stagonomus bipunctatus, Stibaropus henkei, Tholagmus flavolineatus. Pisces: Carassius auratus auratus, Carassius carassius, Chalcalburnus chalcoides mento, Esox reichertii, Leuciscus borysthenicus, Leuciscus idus, Neogobius syrman, Perca fluviatilis, Sander lucioperca, Sander volgensis, Silurus soldatovi, Umbra krameri, Vimba vimba. Amphibia: Bufo bufo, Hyla arborea, Pelobates syriacus, Triturus vulgaris, Pelobates fuscus, Rana ridibunda. Reptilia: Coronella austriaca, Eremias arguta, Podarcis taurica, Lacerta agilis Aves: Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Anas crecca, Anas querquedula, Aquila clanga, Ardea purpúrea, Asio otus, Aythya fuligula, Aythya nyroca, Buteo buteo, Carduelis spinus, Chlidonias niger, Circus aeruginosus, Circus pygargus, Cuculus canorus, Dendrocopos major, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Emberiza schoeniclus, Falco peregrinus, Gallinago gallinago, Himantopus himantopus, Lanius collurio, Limosa limosa, Merops apiaster, Numenius arquata, Nycticorax nycticorax, Oriolus oriolus, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmeus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Porzana porzana, Remiz pendulinus, Sterna albifrons, Tringa glareola, Turdus iliacus, Upupa epops, Acrocephalus paludicola, Anas clypeata, Anas penélope, Anser erythropus, Aquila pomarina, Ardeola ralloides, Aythya ferina, Aythya marila, Botaurus stellaris, Buteo lagopus, Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Circus macrourus, Clangula hyemalis, Cygnus cygnus, Dendrocopos minor, Egretta alba, Emberiza melanocephala, Falco naumanni, Falco vespertinus, Gallinula chloropus, Ixobrychus minutus, Limosa lapponica, Mergus albellus, Miliaria calandra, Numenius phaeopus, Oenanthe oenanthe, Pelecanus crispus, Phalacrocorax carbo sinensis, Philomachus pugnax, Plectrophenax nivalis, Porzana parva, Rallus aquaticus, Scolopax rusticola, Tringa erythropus, Tringa ochropus, Turdus merula, Vanellus vanellus. Mammalia: Canis aureus, Erinaceus concolor concolor, Lepus europaeus, Micromys minutus, Mus spicilegus, Mustela erminea aestiva, Mustela nivalis, Neomys anomalus, Sorex araneus Vulnerabilitate:
În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare, asigură continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lanţului trofic.Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean şi, în
41 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
special, aportul crescut de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafeţelor lacustre din întreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume, diminuarea până la dispariţie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.
În consecinţă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasarea acestora în sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai redusă (babuşcă, biban, caras, obleţ), iar ceilalţi cu un grad mai mult sau mai puţin pronunţat de stenotopie au părăsit în cea mai mare parte aceste zone (ştiucă, somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafaţă a RBDD (caracuda, linul, văduviţa).
În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât în trecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele în marş sau în staţionare, pe braţele Dunării(Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât şi pe canalele interioare deltei a rezultat că principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi uşori şi grei, păcura şi uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât şi prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalaţii. O sursă de poluare o prezintă şi parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunării, în care sunt cca.120 nave, aflate în punctele: Km107 de pe braţul Sfântu Gheorghe şi de pe Dunăre la mila 45. Circulaţia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucţiune şi de val, precum şi producerea de zgomote şi vibraţii care afectează fauna, în special, în perioada de cuibărire şi hrănire.
42 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
B.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a planului, menţionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar
Proiectul „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” se suprapune cu situl Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Lungimea cu care se suprapune proiectul cu aria protejata amintita, este de 4628,77 m, ceea ce va reprezenta dupa implementarea proiectului o suprafata de 2,55 ha. De asemenea, proiectul „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” se suprapune si cu situl ROSCI0065 Delta Dunarii; lungimea cu care se suprapune proiectul cu aria protejata amintita, este de 3987,53 m, ceea ce va reprezenta dupa implementarea proiectului o suprafata de 2,19 ha. Trebuie mentionat ca cei 3987,53 m de drum reabilitat in ROSCI0065 Delta Dunarii se suprapun si peste ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe.
Amfibieni
Tabel B.2.1 – Specii de amfibieni observate in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”
Denumire stiintifica Denumire populara Statut de conservare conform Legii 49/2011
Bombina bombina Izvoras cu burta rosie Anexa 31, Anexa 4a
Hyla arborea Brotacel Anexa 4a2
Bufo viridis Broasca raioasa verde Anexa 4a
Rana ridibunda Broasca mare de lac Anexa 5a3
Pelobates syriacus balcanicus Broasca sapatoare siriaca Anexa 4a
Triturus vulgaris vulgaris Tritonul comun Anexa 4b4 Bombina bombina
Este o specie care se gaseste in si pe langa bazine statatoare mari sau mici, permanente sau temporare (lacuri, balti, cursuri line de apa, baltoace, santuri cu apa, iazuri, etc.), in care se reproduce. Prefera bazinele putin adanci sau marginile lacurilor mai mari; in afara perioadei de reproducere traieste pe uscat. Se intalneste de la 0 la 400 m altitudine. Spre limita superioara a distributiei sale altitudinale se intalneste cu specia inrudita Bombina variegata, cu care poate hibrida ocazional (de exemplu in Podisul Transilvaniei).
Efectivul acestei specii depaseste probabil cateva sute de mii. Reproducerea are loc din lunile martie-aprilie si pana in luna august.
1 Anexa 3: Specii de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie avifaunistica 2 Anexa 4A: Specii de interes comunitar. Specii de animale si plante care necesita o protectie stricta 3 Anexa 5A: Specii de interes comunitar. Specii de plante si animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management 4 Anexa 4B: Specii de interes national. Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta
43 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Specia a fost identificata in vecinatatea amplasamentului, in Lacul Istria, in lunile aprilie-mai.
Hyla arborea
Este o specie arboricola, ce traieste in paduri, zone cu tufisuri si stufarisuri; prefera padurile strabatute de ape. Pentru reproducere are nevoie de balti mai adanci, cu vegetatie bogata. Este intalnit de la 0 la 1000 m altitudine.
Efectivul acestei specii depaseste probabil cateva sute de mii. Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai-iunie.
Specia a fost identificata in vecinatatea amplasamentului, in stufarisul din Lacul Istria, in lunile aprilie-mai.
Bufo virdis
Este o specie putin pretentioasa; traieste in regiuni stepice, inierbate, pietroase, nisipoase, dar si in mlastini, paduri, zone cu tufisuri, zavoaie, lunci, de la 0 la 1200 m altitudine. Este o specie rezistenta la uscaciune; se reproduce in balti, baltoace, lacuri sau cursuri line de apa, si chiar in ape salmastre; duce o viata terestra si nocturna. Tolereaza bine impactul antropic, traind adesea in asezari omenesti.
Efectivul acestei specii depaseste probabil cateva sute de mii. Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai-iunie.
Specia a fost identificata in vecinatatea amplasamentului, atat in pasuni, cat si pe malul Lacului Istria, in perioada de reproducere, in lunile aprilie-mai.
Rana ridibunda Este o specie predominant acvatica, preferand lacurile mari si adanci. Hiberneaza in apa ingropata in mâl. Este foarte sensibila la scaderea concentratiei de oxigen. Este activa atat ziua cat si noaptea. Traieste numai in imediata vecinatate a apei, preferand balti sau lacuri permanente si adanci. Este frecvent intalnita si pe malul apelor curgatoare mari. Efectivul este ridicat, dar deoarece cantitati foarte mari de broaste sunt comercializate sau utilizate in invatamant, in anumite zone existenta populatiilor poate fi periclitata. Reproducerea dureaza din martie pana in mai. Specia a fost identificata in vecinatatea amplasamentului, in Lacul Istria, in tot cursul anului.
Pelobates syriacus balcanicus
Este o specie sapatoare; prefer regiuni cu vegetatie psamofila si soluri nisipoase, in care se ingroapa. Pentru reproducere are nevoie de lacuri sau balti mai adanci, intinse, limpezi si cu vegetatie putin abundenta; in afara scurtului sezon de reproducere, adultii traiesc pe uscat si sunt activi noaptea. Efectivul acestei specii este probabil sub zece mii de indivizi.
Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai. Specia a fost identificata in vecinatatea amplasamentului, atat in pasuni, cat si pe malul Lacului Istria, in perioada de reproducere, in lunile aprilie-mai.
44 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Triturus vulgaris vulgaris
Este o specie intalnita in vecinatatea unor bazine statatoare mari sau mici, permanente sau temporare (lacuri, balti, cursuri line de apa, baltoace, santuri cu apa, iazuri, etc.), in care se reproduce. Prefera ca in jurul apelor sa existe posibilitati ample de adapostire (stuf, papuris, arbori, tufisuri, pietre, etc.); in afara perioadei de reproducere traieste pe uscat, desi unele exemplare raman in apa tot anul (exista si populatii neotenice, de pilda in Delta Dunarii, ce traiesc in apa tot timpul anului); poate hiberna in apa sau pe uscat. Se intalneste de la 0 la 1900 altitudine.
Efectivul acestei specii depaseste probabil cateva sute de mii. Reproducerea are loc in lunile martie-iunie.
Specia a fost identificata in vecinatatea amplasamentului, in zonele cu stufaris din Lacul Istria, in lunile mai-iulie. Reptile
Tabel B.2.2 – Specii de reptile observate in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”
Denumire stiintifica Denumire populara Statut de conservare conform Legea 49/2011
Emys orbicularis Broasca testoasa de apa Anexa 3, Anexa 4a
Testudo graeca ibera Testoasa de uscat dobrogeana Anexa 3, Anexa 4a
Lacerta viridis Guster verde Anexa 4a
Podarcis taurica Soparla de iarba Anexa 4a
Natrix natrix Sarpe de casa
Natrix tessellata Sarpe de apa Anexa 4a
Dolichophis caspius Sarpe rau Anexa 4a, Anexa 4b
Emys orbicularis
Este o specie ce prefera apele statatoare si lin curgatoare, pana la circa 700 m altitudine. Femela depune 6-10 oua intr-un cuib sapat pe malul apelor. Se hraneste cu viermi, raci, melci, broaste si pesti.
Efectivul acestei specii este probabil de ordinul zecilor de mii. Reproducerea are loc in lunile martie-aprilie, uneori si mai tarziu. Aceasta specie a fost observata pe malul Lacului Istria.
Testudo graeca ibera
Este o specie intalnita in paduri, stepe, regiuni cu tufisuri si stancarii, uneori si pe nisipuri. Azi arealul este mult restrans, fiind eliminata din cea mai mare parte a fostului sau areal romanesc. Femela depune ouale (cate 2-10) in cate 2-3 cuiburi sapate in pamant afanat.
Efectivul acestei specii este probabil sub 5000 mii de exemplare. Reproducerea are loc in lunile mai-iunie, rar si mai tarziu. Aceasta specie a fost observata in proximitatea cetatii Histria.
Lacerta viridis
45 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Este o specie intalnita in special in tufarisuri, preferand marginile padurilor. Masculul are gusa albastra, putand fi astfel usor de recunoscut. Consuma insecte. La scurt timp dupa imperechere (luna mai) femela depune chiar si 20 de oua. Pui eclozeaza dupa aproximativ doua luni. Efectivul acestei specii este probabil de ordinul sutelor de mii.
Reproducerea are loc in lunile mai-iunie. Aceasta specie a fost observata intr-o zona de pasune, la Movilele Dese. Podarcis taurica
Este o specie intalnita pe terenuri inierbate, stepe, regiuni nisipoase, dune, terenuri pietroase, pante descoperite sau cu vegetatie arbustiva rara, paduri rare, poieni si liziere, marginea culturilor agricole si uneori si in ele; ocupa chiar si biotopi modificati de om (taluzuri artificiale, terasamente, etc.). Efectivul acestei specii este probabil, de ordinul sutelor de mii.
Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai. Aceasta specie a fost identificata la fiecare iesire pe teren incepand cu luna aprilie. A fost observata in pajistile pasunate si suprapasunate, in terenurile agricole, cat si pe drumurile de exploatare. Se poate aprecia ca populatia este viabila si stabila, fiind observate exemplare din ambele sexe in toate stadiile de dezvoltare. Natrix natrix
Este o specie intalnita in zone umede si cu vegetatie deasa. Se hraneste in special cu broaste si soareci. Pentru imperechere se pot strange intr-un loc zeci de exemplare. Efectivul acestei specii este probabil de ordinul sutelor de mii.
Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai-iunie-iulie. Aceasta specie a fost identificata pe malul Lacului Istria. Natrix tessellata
Este o specie intalnita in si pe langa ape statatoare sau curgatoare permanente, dulci, salmastre sau sarate; inoata si in mare. Efectivul acestei specii este probabil de ordinul sutelor de mii.
Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai. Aceasta specie a fost identificata pe malul Lacului Istria. Dolichophis caspius (sin. Coluber caspius)
Este o specie intalnita in stepe si silvostepe, liziere, pante, viroage cu loess sau stancarie, raristi de foioase, luminisuri, tufarisuri, terenuri pietroase cu arbori sau arbusti; a fost gasit si in ruine. Efectivul acestei specii este probabil, de ordinul miilor.
Reproducerea are loc in lunile mai-iunie. Specia a fost observata in zona Movilele Dese, din vecinatatea proiectlui. Din observatiile facute, se poate aprecia ca este o populatie viabila, stabila, fiind identificati numerosi
46 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
masculi, femele mature si juvenili. Populatia identificata la Movilele Dese are legatura cu populatia din zona Cetatii Histria.
Pasari
Tabel B.2.3 – Specii de pasari observate in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”
Nr. Crt. Denumire stiintifica Denumire populara Statut de conservare conform Legii 49/2011
1 Podiceps cristatus Corcodel mare
2 Phalacrocorax carbo Cormoran mare
3 Pelecanus onocrotalus Pelican comun 3
4 Pelecanus crispus Pelican cret 3
5 Nycticorax nycticorax Starc de noapte 3
6 Egretta garzetta Egreta mica 3
7 Casmerodius albus Egreta mare 3
8 Ardea cinerea Starc cenusiu
9 Ardea purpurea Starc rosu 3
10 Ciconia nigra Barza neagra 3
11 Ciconia ciconia Barza alba 3
12 Plegadis falcinellus Tiganus 3
13 Platalea leucorodia Lopatar 3
14 Cygnus olor Lebada de vara
15 Cygnus columbianus Lebada mica
16 Cygnus cygnus Lebada de iarna 3
17 Anser albifrons Garlita mare
18 Anser anser Gasca de vara
19 Branta ruficollis Gasca cu gat rosu 3
20 Tadorna ferruginea Califar rosu 3
21 Tadorna tadorna Califar alb
22 Anas penelope Rata fluieratoare
23 Anas strepera Rata pestrita
24 Anas crecca Rata mica
25 Anas platyrhynchos Rata nare
26 Anas clypeata Rata lingurar
27 Aythya ferina Rata cu cap castaniu
28 Aythya nyroca Rata rosie 3
29 Pernis apivorus Viespar 3
30 Milvus migrans Gaie neagra 3
31 Haliaeetus albicilla Codalb 3
32 Circaetus gallicus Serpar 3
33 Circus aeruginosus Erete de stuf 3
34 Circus cyaneus Erete vanat 3
35 Circus macrourus Erete alb 3
47 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
36 Circus pygargus Erete sur 3
37 Accipiter gentilis Uliu porumbar
38 Accipiter nisus Uliu pasarar
39 Accipiter brevipes Uliu cu picioare scurte 3
40 Buteo buteo Sorecar comun
41 Buteo rufinus Sorecar mare 3
42 Buteo lagopus Sorecar incaltat
43 Aquila pomarina Acvila tipatoare mica 3
44 Aquila clanga Acvila tipatoare mare 3
45 Hieraaetus pennatus Acvila mica 3
46 Pandion haliaetus Uligan pescar 3
47 Falco tinnunculus Vanturel rosu 4b
48 Falco vespertinus Vanturel de seara 3
49 Falco columbarius Soim de iarna
50 Falco subbuteo Soimul randunelelor 4b
51 Falco cherrug Soim dunarean 3
52 Falco peregrinus Soim calator 3
53 Perdix perdix Potarniche
54 Coturnix coturnix Prepelita
55 Phasianus colchicus Fazan
56 Himantopus himantopus Piciorong 3
57 Recurvirostra avosetta Ciocintors 3
58 Burhinus oedicnemus Pasarea ogorului 3
59 Glareola pratincola Ciovlica ruginie 3
60 Charadrius dubius Prundaras gulerat mic
61 Pluvialis apricaria Ploier auriu 3
62 Pluvialis squatarola Ploier argintiu
63 Vanellus vanellus Nagat
64 Philomachus pugnax Bataus
65 Gallinago gallinago Becatina comuna
66 Scolopax rusticola Sitar de padure
67 Limosa limosa Sitar de mal
68 Numenius arquata Culic mare
69 Tringa erythropus Fluierar negru
70 Tringa totanus Fluierar cu picioare rosii
71 Tringa nebularia Fluierar cu picioare verzi
72 Tringa ochropus Fluierar de zavoi
73 Philomacus pugnax Bataus 3
74 Larus melanocephalus Pescarus cu cap negru 3
75 Larus minutus Pescarus mic 3
76 Larus ridibundus Pescarus razator
77 Larus canus Pescarus sur
78 Larus cachinnans Pescarus caspic
79 Sterna nilotica Pescarita razatoare 3
48 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
80 Sterna caspia Pescarita mare 3
81 Sterna hirundo Chira de balta 3
82 Chlidonias hybrida Chirighita cu obraz alb 3
83 Chlidonias niger Chirighita neagra 3
84 Chlidonias leucopterus Chirighita cu aripi albe
85 Columba palumbus Porumbel gulerat
86 Streptopelia decaocto Gugustiuc
87 Cuculus canorus Cuc
88 Athene noctua Cucuvea 4b
89 Asio otus Ciuf de padure
90 Caprimulgus europaeus Caprimulg 3
91 Apus apus Drepnea neagra
92 Merops apiaster Prigorie 4b
93 Coracias garrulus Dumbraveanca 3
94 Upupa epops Pupaza 4b
95 Jynx torquilla Capintortura 4b
96 Melanocorypha calandra Ciocarlie de baragan 3
97 Calandrella brachydactyla Ciocarlie de stol 3
98 Galerida cristata Ciocarlan
99 Lullula arborea Ciocarlie de padure 3
100 Alauda arvensis Ciocarlie de camp
101 Riparia riparia Lastun de mal
102 Hirundo rustica Randunica
103 Hirundo daurica Randunica roscata
104 Delichon urbica Lastun de casa
105 Anthus campestris Fasa de camp 3
106 Anthus trivialis Fasa de padure
107 Anthus pratensis Fasa de lunca
108 Anthus cervinus Fasa rosiatica
109 Motacilla flava Codobatura galbena 4b
110 Motacilla citreola Codobatura cu cap galben 4b
111 Motacilla cinerea Codobatura de munte 4b
112 Motacilla alba Codobatura alba 4b
113 Troglodytes troglodytes Ochiuboului
114 Erithacus rubecula Macaleandru 4b
115 Phoenicurus ochruros Codros de munte 4b
116 Phoenicurus phoenicurus Codros de padure 4b
117 Saxicola rubetra Maracinar mare
118 Saxicola torquata Maracinar negru
119 Oenanthe isabellina Pietrar rasaritean
120 Oenanthe oenanthe Pietrar sur
121 Oenanthe pleschanka Pietrar negru 3
122 Turdus pilaris Cocosar
123 Turdus philomelos Sturz cantator
49 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
124 Acrocephalus palustris Lacar de mlastina
125 Acrocephalus scirpaceus Lacar de stuf
126 Acrocephalus arundinaceus
Lacar mare
127 Hippolais pallida Frunzarita cenusie
128 Phylloscopus collybita Pitulice mica 4b
129 Phylloscopus trochilus Pitulice fluieratoare 4b
130 Parus caeruleus Pitigoi albastru
131 Parus major Pitigoi mare
132 Panurus biarmicus Pitigoi de stuf 4b
133 Oriolus oriolus Grangur 4b
134 Lanius collurio Sfrancioc rosiatic 3
135 Lanius minor Sfrancioc cu frunte neagra
3
136 Lanius excubitor Sfrancioc mare
137 Lanius senator Sfrancioc cu cap rosu
138 Pica pica Cotofana
139 Corvus monedula Stancuta
140 Corvus frugilegus Cioara de semanatura
141 Corvus corone cornix Cioara griva
142 Corvus corax Corb 4b
143 Sturnus vulgaris Graur
144 Sturnus roseus Lacustar 4b
145 Passer domesticus Vrabie de casa
146 Passer hispaniolensis Vrabie negriciosa 4b
147 Passer montanus Vrabie de camp
148 Fringilla coelebs Cinteza
149 Fringilla montifringilla Cinteza de iarna
150 Carduelis chloris Florinte 4b
151 Carduelis carduelis Sticlete 4b
152 Carduelis spinus Scatiu 4b
153 Carduelis cannabina Canepar 4b
154 Plectrophenax nivalis Pasarea omatului 4b
155 Emberiza citrinella Presura galbena
156 Emberiza hortulana Presura de gradina 3
157 Emberiza schoeniclus Presura de stuf
158 Emberiza melanocephala Presura cu cap negru 4b
159 Miliaria calandra Presura sura 4b
Pe amplasamentul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” si in vecinatatea acestuia au fost observate 159 de specii de pasari. Dintre acestea 54 de pasari sunt enumerate in Anexa 3 a Legii 49/2011.
Evaluare A
Date dinteres in formDelta D
O suprareabilitaROSPAdin sup(Figura
Figura Istria- juNotă: haperimetrureabilitar
ConformSinoe, afie suntin perimcomuna
1.
Adecvata pentru
espre prezcomunitar
mularul staDunarii si C
afata de 3,24are trama st
A0031 Deltaprafata situa B.2.1.).
B.2.1. Amudetul Consasura bleu – u ROSCI0065re trama strada
m formularaceasta arie t cuibaritoarmetrul, sau a Istria- jude
Burhinus ostradala, coMovilele Dsubstrat pie
u proiectul “ Am
zenţa, localr prezente pandard al Complex Ra
4 ha (pe o ltradala, coma Dunarii s
ului Natura
mplasarea pstanta” faţă
perimetru R5 Delta Dunarala, comuna Is
rului standaa fost dese
re in aceastaimediata veetul Constan
oedicnemus omuna Istri
Dese. Speciaetros, unde
menajarea si re
lizarea, poppe suprafaţariei naturazim-Sinoe
ungime de muna Istria-si Complex
2000 ROS
proiectului de ROSPA
ROSPA0031 Drii; linie galbstria- judetul C
ard al situlumnata pentra arie protejecinatate anta”:
– în perimia- judetul a preferă caexistă sufic
eabilitare trama
pulaţia şi eţa şi în imerale proteje
4628,77 m)judetul Co Razim-SinSPA0031 D
„AmenajarA0031 Delta
Delta Dunaribenă – drum Constanta”.
ui ROSPA0ru conservajata. Dintre proiectului
metrul proiConstanta”
a locuri de ciente locuri
a stradala, com
ecologia spediata vecinate de inte
) din perimenstanta” se
noe. Zona rDelta Duna
re si reabila Dunarii si ii si Complexmodernizat d
0031 Deltaarea a 49 de
acestea, urm„Amenajar
iectului „A”, cuibăreştcuibărit zo
i în care ex
muna Istria- jud
peciilor şi/snătate a plaeres comun
etrul proiectsuprapune
respectiva rarii si Com
litare tramaComplex Rx Razim-Sino
din cadrul pro
a Dunarii sie specii, carematoarele 4re si reabilit
Amenajare ste o singurone ierboaseemplarele s
deţul Constanta
sau habitatanului, mennitar ROSP
tului „Amencu suprafat
reprezinta 0mplex Razim
a stradala, Razim-Sinoe
oe; hasura moiectului „Am
i Complex e fie sunt re4 specii cuibtare trama s
si reabilitarră pereche e aride, incsă aibă posi
50 ”
telor de nţionate PA0031
najare si ta sitului 0,0006% m-Sinoe
comuna e. magenta –
menajare si
Razim-ezidente, baresc si stradala,
re trama în zona lusiv cu ibilitatea
51 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
de a se ascunde. În general este o pasăre gregară, uneori fiind prezente mai multe perechi cuibăritoare în aceeaşi zonă. Este o specie activă mai ales în timpul nopţii, care se hrăneşte predominant cu insecte, ocazional şi cu vertebrate de talie mică.
2. Ciconia ciconia (Barza alba) – doua perechi cuibaresc pe stalpii de Linie Electrica Aeriana in intravilanul localitatii Istria, spre iesirea vestica a acesteia. Specie de talie mare care cuibăreşte în majoritatea cazurilor în localităţi (sporadic şi în copaci sau alte structuri înalte din afara localităţilor). Se hrăneşte cu insecte de talie mare şi diferite specii de vertebrate de talie mică (amfibieni, reptile, mamifere).
3. Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic) – o pereche cuibareste in zona fermei piscole proprietate privata de langa prezentul proiect. Specia prefera toate zonele in care se gasesc trupuri de padure, hatisuri, paduri cu poieni si mult subarboret, de asemenea de-a lungul vailor unde se afla vegetatie subarborescenta sau arbustiva, incepand de la nivelul marii pana in zona golurilor subalpine. Se hraneste cu larve si adulti de insecte, soareci si uneori chiar cu pasarele si soparle.
4. Melanocorypha calandra (Ciocarlia de Baragan) – un numar relativ mic de perechi cuibaresc in zona numita Movilele Dese, la o distanta de peste 35-40 m fata de drum. Specia preferă ca zone de cuibărit habitatele deschise şi culturile agricole. În perioada de cuibărit este solitară şi teritorială, în alte perioade ale anului este are comportament gregar. Se hrăneşte cu insecte şi seminţe.
5. Coracias garrulus (Dumbraveanca) – 3 perechi apartinand acestei specii cuibaresc in stalpii de Linie Electrica Aeriana. Specia preferă regiunile deschise, de stepă şi silvostepă, cuibărind în scorburi, crăpături din maluri abrupte etc. Se hrăneşte cu insecte, rozătoare, amfibieni, păsări de talie mică.
Celelalte 44 de specii cuibaritoare sau sedentare din situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe nu cuibaresc in perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” si nici in zonele din imediata vecinatate. Speciile respective sunt:
Ardea purpurea – in perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” au fost observate numeroase exemplare in perioada de primavara si vara care se hraneau si tranzitau in zona proiectului, pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specie iubitoare a zonelor inundabile cu vegetatie bogata, mai ales stuficola; cuibareste pe sol, in stuf, pe tufe de rachita, arbori, clocind de obicei in colonii, singur sau mixte. Se hraneste cu amfibieni, rozatoare, peste, pui de pasari, ocazional cu popandai.
Aythya nyroca – în timpul migraţiilor exemplare sporadice tranzitează perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind o specie rar observata. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera mai ales lacurile litorale, Delta Dunarii, apele linistite interioare cu vegetatie bogata. Cuibareste mai ales in scorburi, captusite in care femela depune intre 7 si 12 oua. Se hraneste cu plante acvatice, seminte, radacini.
Buteo rufinus – in perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” au fost observate in perioada de primavara si vara exemplare care se hraneau si tranzitau in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia este adaptată
52 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
zonelor de stepă şi silvostepă, cuibărind solitar pe diferite suporturi înalte (pereţi stâncoşi, copaci, clădiri părăsite, stâlpi de medie şi înaltă tensiune etc.).
Chlidonias hybridus – in perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” au fost observate in perioada de primavara, toamna si vara exemplare care se hraneau si tranzitau in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera apele dulci din lunca Dunarii si interioare, cloceste in colonii; cuibareste pe suprafata apei in plante acvatice sau stuf. Se hraneste cu vietuitoare acvatice, larve si adulti de insecte.
Ciconia nigra – în timpul migraţiilor exemplare sporadice tranzitează perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia este de talie mare, care cuibăreşte în copaci înalţi, de obicei din interiorul pădurilor. Se hrăneşte cu insecte de talie mare şi diferite specii de vertebrate de talie mică.
Circus aeruginosus – specia a fost observata deseori in perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fie in tranzit, fie in cautare de hrana. Mai multe perechi folosesc frecvent zona in cautare de hrana. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia cuibăreşte solitar, în stufărişuri. De regulă, migrează tot solitar. Se hrăneşte cu vertebrate de talie mică (paseriforme şi micromamifere), eventual cu cadavre.
Circus pygargus – un numar mic de exemplare a fost observat in timpul migratiilor tranzitand zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe sau mai la nord de acest sit. Specia preferă pentru cuibărit tufe înalte şi copaci (uneori cuibărind şi pe sol în apropierea acestora) atât din apropierea zonelor umede, cât şi pajişti sau culturi agricole. Se hrăneşte în zone cu vegetaţie joasă, cu insecte de talie mare sau vertebrate de talie mică (şopârle şi micromamifere).
Casmerodius albus – (sin. Egretta alba) specie relativ comuna in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor; Uneori poate fi observata si in perioada de iarna. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera intinderile mari de stuf, zonele linistite. Isi construieste cuibul pe stuf vechi sau in salcii joase. Se hraneste cu pesti mici, insecte, serpi si amfibieni.
Egretta garzetta – specie relativ comuna in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor. Este cunoscut faptul ca specia cuibareste in zona. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera baltile mari, zonele inundabile bogate in stuf, cuibul amplasandu-l pe trestie sau in arbori, clocind in colonii mixte. Se hraneste cu vietuitoare acvatice (mai ales broaste si insecte).
53 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Emberiza hortulana – un numar mic de exemplare a fost observat in timpul migratiilor tranzitand zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia cuibăreşte de regulă în zone deschise, cu vegetaţie ierboasă relativ înaltă, preferând habitate cu tufe rare şi vecinătatea pădurilor. Se hrăneşte cu insecte, melci şi seminţe.
Falco cherrug – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioadele de migraţie, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar observata. Specia are obiceiul de a ocupa cuiburile parasite ale altor specii de pasari rapitoare mari, sau sa le goneasca pe acestea. Hrana este formata in mod deosebit din pasari, pe care le captureaza din zbor.
Falco vespertinus – un numar mic de exemplare a fost observat in timpul migratiilor tranzitand zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia preferă habitatele mozaicate, cuibărind colonial în pâlcuri de copaci (foloseşte cuiburile de ciori de semănătură, uneori şi cuiburi de coţofene) şi hrănindu-se în zone deschise. Consumă predominant insecte şi vertebrate terestre de talie mică (şopârle, paseriforme, micromamifere etc.).
Gelochelidon nilotica – specie relativ comuna in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor. Este cunoscut faptul ca specia cuibareste in zona. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera lagunele litorale, clocind in colonii mixte. Cuibareste in vegetatie joasa de saraturi. Se hraneste cu insecte, insa si mici rozatoare si soparle.
Glareola pratincola – specie relativ comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia cloceste de-a lungul lagunelor Marii Negre si in unele zone de pe Dunare. Prefera apropierea zonelor umede salmastre, uneori chiar sarate. Cuibareste in colonii pe nisipuri, namol uscat, terenuri agricole. Se hraneste cu insecte pe care le prinde chiar si din zbor.
Haliaeetus albicilla – exemplare sporadice au fost observate tranzitând zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” (de exemplu, în toamna anului 2010 a fost înregistrat un singur exemplar în această zonă cu ocazia deplasărilor pe teren). Specia cuibăreşte în Delta Dunării (probabil şi în alte zone de-a lungul văii Dunării) pe copaci înalţi. Se hrăneşte cu peşti şi păsări, deseori consumând şi cadavre.
Himantopus himantopus – specie relativ comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specie prezenta mai ales in zona lacurilor litorale, lunca si
54 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
baltile Dunarii, in colonii, izolat sau in asociere cu alte specii. Se hraneste cu insecte acvatice, gasteropode si crustacee mici.
Lanius minutus – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioadele de migraţie, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia preferă pentru cuibărit rariştile de păduri, tufărişurile, chiar şi zonele antropizate (grădin, vii), hrănindu-se cu insecte şi melci, dar ocazional consumă şi vertebrate de talie mică (paseriforme, rozătoare).
Larus melanocephalus – în timpul migraţiilor exemplare sporadice tranzitează perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Cuibăreşte colonial în zone umede (lacuri). Se hrăneşte cu nevertebrate (de regulă, cu insecte).
Lullula arborea – un număr mic de exemplare a fost observat şi în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară tranzitând zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind o specie foarte rar observata. Specia preferă lizierele sau poienile pădurilor, cuibăreşte în tufe şi se hrăneşte cu insecte.
Milvus migrans – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioadele de migraţie, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar observata. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Este o specie care cuibăreşte solitar în zone forestiere, dar în alte perioade ale anului manifestă un comportament gregar (inclusiv migrând în grupuri). Se hrăneşte cu păsări de talie mică, micromamifere, lilieci, dar consumă şi cadavre, peşti etc.
Nycticorax nycticorax – specie relativ comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specie iubitoare a zonelor umede intinse cu vegetatie bogata, mai ales in lunca si delta Dunarii, insa uneori si pe cursurile afluentilor mai principali. Se hraneste cu mormoloci, pesti mici, larve si insecte, rozatoare.
Pelecanus crispus – specie rara in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera zonele umede, intinse, cu multa apa, de asemenea cele inundate. Se hrăneşte cu peşte.
Pelecanus onocrotalus – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată in perioada estivala cat si în perioadele de migraţie, un număr mare de exemplare tranzitând această zonă. Exemplarele aparţin efectivului cuibăritor din situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia cuibăreşte colonial în zonele umede, în locuri izolate, la distanţă de localităţi. Se hrăneşte cu peşte.
55 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Platalea leucorodia – specie relativ comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera zonele cu stuf cu ape intinse si putin adanci. Se hraneste numai cu fauna acvatica (zooplankton) filtrata cu ajutorul ciocului, uneori si tipari.
Plegadis falcinellus – specie relativ comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, neclocitoare, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera baltile mari, linistite mai ales din Delta Dunarii; cuibareste in colonii asociat cu alte specii de starci. Se hraneste in mod deosebit cu lipitori, insecte si mici vietuitoare acvatice.
Recurvirostra avosetta – specie relativ comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera apropierea apelor si zonele umede deschise, prezenta in Dobrogea, in zona lacurilor litorale si a baltilor mari. Se hraneste cu crustacee, viermi policheti, larve de Chironomidae.
Sterna hirundo – specie comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specie frecventa in toate zonele umede, cuibarind in colonii simple sau mixte. Se hraneste cu diverse specii acvatice, insecte, crustacee, moluste si pestisori.
Dintre speciile nominalizate ca fiind cuibăritoare sau rezidente în situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe nu au fost observate în zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” următoarele 17 specii:
1 Alcedo atthis 10 Oenanthe pleschanka
2 Ardeola ralloides 11 Phalacrocorax pygmeus
3 Botaurus stellaris 12 Picus canus
4 Charadrius alexandrinus 13 Porzana parva
5 Dendrocopos medius 14 Porzana porzana
6 Dendrocopos syriacus 15 Sterna albifrons
7 Dryocopus martius 16 Sterna sandvicensis
8 Falco naumanni 17 Sylvia nisoria
9 Ixobrychus minutus
Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe, această arie a fost desemnată pentru conservarea a 13 specii care iernează în respectivul sit Natura 2000. Dintre acestea, următoarele 5 specii au fost observate în zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”:
56 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Aquila clanga – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar observata.
Branta ruficollis – specie comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata numai in perioada hivernala, innoptand in special pe Lacului Nuntasi si Lacul Sinoie.
Cygnus columbianus bewickii – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar observata.
Cygnus cygnus – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, fiind un oaspete de iarna obisnuit, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie rar observata.
Falco columbarius – în perioada hiemală, în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar observata.
Dintre speciile de interes comunitar nominalizate în fişa standard ca având efective care iernează în situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe nu au fost observate în zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” următoarele 8 specii:
1 Anser erythropus 5 Gavia stellata
2 Egretta alba 6 Mergus albellus
3 Falco peregrinus 7 Oxyura leucocephala
4 Gavia arctica 8 Phalacrocorax pygmeus
Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe, această arie a fost desemnată pentru conservarea a 30 specii care tranzitează respectivul sit Natura 2000 cu ocazia migraţiilor. Dintre acestea, următoarele 16 specii au fost observate în zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”:
Accipiter brevipes – în perioadele de migraţie exemplare sporadice tranzitează zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind o specie foarte rar observata in zona. Cuibareste in copaci, in padurile de foioase rare, la marginea padurii, cuibul captusindu-l cu frunze verzi. Se hraneste cu insecte si diferite animale mici.
Aquila pomarina – în perioadele de migraţie exemplare sporadice tranzitează zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind o specie rar observata in zona. Cuibareste pe liziere de paduri aflate in zone cu lacuri, in
57 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
arbori, dar nu pe varful acestora. Se hraneste cu mamifere mici, pasari, broaste, soparle, serpi, insecte si hoituri proaspete.
Circaetus gallicus – în perioadele de migraţie exemplare sporadice tranzitează zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind o specie rar observata in zona. Cuibareste in paduri foarte rare ce au in apropiere terenuri libere insorite unde poate gasi hrana preferata (serpi, soparle dar si broaste, soareci, insecte mari si moi, etc.).
Circus cyaneus – în perioadele de migraţie exemplare sporadice tranzitează zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind o specie relativ comuna in zona. În perioada de iarnă, zone invecinate proiectului pot servi drept cartiere de hranire pentru aceasta specie. Specia preferă zonele deschise (pajişti, terenuri agricole), unde se hrăneşte cu mamifere de talie mică, păsări etc.
Circus macrourus – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie rar observata. Circus macrourus cuibăreşte pe sol, în zone cu vegetaţie ierboasă înaltă. Specia se hrăneşte în zone deschise cu păsări de talie mică, micromamifere, sporadic şi cu reptile.
Gelochelidon nilotica – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie relativ comuna in zona. Specia prefera lagunele litorale, clocind in colonii mixte. Cuibareste in vegetatie joasa de saraturi. Se hraneste cu insecte, insa si mici rozatoare si soparle.
Hieraaetus pennatus – un număr mic de exemplare a fost observat şi în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară tranzitând zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind in general o specie rar observata. Specia preferă pădurile rare, cuibărind solitar în copaci înalţi. Hieraaetus pennatus se hrăneşte preponderent cu mamifere de talie mică, păsări şi reptile.
Himantopus himantopus – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie relativ comuna in zona. Specie prezenta mai ales in zona lacurilor litorale, lunca si baltile Dunarii, in colonii, izolat sau in asociere cu alte specii. Se hraneste cu insecte acvatice, gasteropode si crustacee mici.
Lanius collurio – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioadele de migraţie, un număr foarte mic de exemplare tranzitând această zonă, in special exemplare imature. Specia preferă pentru cuibărit habitatele cu multe tufe, hrănindu-se cu insecte, dar ocazional consumă şi vertebrate de talie mică (şopârle, micromamifere).
58 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Lanius minor – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioadele de migraţie, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă. Exemplarele aparţinând efectivului cuibăritor din situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe, tranzitează şi se hrănesc în perimetrul prezentului proiect. Specia preferă pentru cuibărit rariştile de păduri, tufărişurile, chiar şi zonele antropizate (grădin, vii), hrănindu-se cu insecte şi melci, dar ocazional consumă şi vertebrate de talie mică (paseriforme, rozătoare).
Larus minutus – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie comuna in zona. Cuibareste in zonele umede linistite, putin adanci, singur sau in asociere cu alte specii de pescarus sau chire. Se hraneste cu insecte, larve de chironomide si alte vietuitoare mici acvatice
Pandion haliaetus – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie rar observata in zona. Cuibareste mai ales in regiunile nordice, folosind pentru cuib varful copacilor sau sau stanci izolate. Se hraneste cu peste.
Philomachus pugnax – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioadele de migraţie, un număr mare de exemplare tranzitând această zonă in timpul migratiilor. Cuibăreşte în nordul continentului, in locuri cu vegetaţie joasă din zone umede (mlaştini, bălţi). În timpul migraţiilor şi în perioada nupţială manifestă un comportament gregar. Se hrăneşte cu nevertebrate.
Pluvialis apricaria – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie rar observata in zona. Cuibareste in nordul Eurasiei, preferand plajele lacurilor mari salmastre si sarate.
Recurvirostra avosetta – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie relativ comuna in zona. Specia prefera apropierea apelor si zonele umede deschise, prezenta in Dobrogea, in zona lacurilor litorale si a baltilor mari. Se hraneste cu crustacee, viermi policheti, larve de Chironomidae.
Sterna caspia – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie relativ comuna in zona. Prefera apropierea coastelor marii, cloceste in colonii, instalandu-si cuibul pe sol sau pe nisipuri lipsite de vegetatie. Se hraneste cu diferite vietuitoare mici acvatice, peste mic
Dintre speciile de interes comunitar nominalizate în fişa standard ca având efective care tranzitează situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe nu au fost observate în
Evaluare A
zona prurmătoa
Date dinteres in formDelta D O suprareabilitaROSCI2000 RO
Figura Istria- juNotă: haDunarii reabilitar
Adecvata pentru
roiectului „Aarele 14 spe
1 Aquila h
2 Charad
3 Gallinag
4 Larus g
5 Limosa
6 Lullula
7 Numeniespre prezcomunitar
mularul staDunarii
afata de 2,79are trama st0065 Delta OSPA0031
B.2.2. Amudetul Consasura magentasi Complex
re trama strada
u proiectul “ Am
Amenajare ecii:
heliaca drius alexango media
genei lapponica arborea
ius tenuiroszenţa, localr prezente pandard al
9 ha (pe o ltradala, com
a Dunarii. Z Delta Duna
mplasarea pstanta” faţă a – perimetruRazim-Sinoe;ala, comuna Is
menajarea si re
si reabilitar
drinus
tris lizarea, poppe suprafaţariei natur
ungime de muna Istria-Zona respectarii si Comp
proiectului de ROSCI0
u ROSCI0065; linie galbenstria- judetul C
eabilitare trama
re trama str
9101121314
pulaţia şi eţa şi în imerale protej
3987,53 m)judetul Co
tiva repreziplex Razim
„Amenajar0065 Delta 5 Delta Dunană – drum mConstanta”.
a stradala, com
radala, com
8 Phalacr
9 Phalaro
0 Porzana
1 Puffinus
2 Sterna s
3 Sylvia n
4 Xenus cecologia sp
ediata vecinjate de int
) din perimenstanta” se inta 0,0006%-Sinoe (Fig
re si reabilDunarii.
arii; hasura blmodernizat din
muna Istria- jud
muna Istria-
rocorax pygopus lobatusa pusilla s yelkouansandvicensisnisoria inereus
peciilor şi/snătate a plateres comu
etrul proiectsuprapune
% din supragura B.2.2.)
litare trama
leu – perimetn cadrul proi
deţul Constanta
judetul Co
gmeus s
s
sau habitatanului, men
unitar ROS
tului „Amencu suprafatafata sitului).
a stradala,
tru ROSPA00iectului „Ame
59 ”
nstanta”
telor de nţionate SCI0065
najare si ta sitului i Natura
comuna
031 Delta enajare si
60 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Dintre speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0065 Delta Dunarii, în perimetrul şi în imediata vecinătate a proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” au fost identificate cu ocazia investigaţiilor din perioada 2010 – 2011 urmatoarele specii: Plante:
Dintre cele cinci specii de plante (dintre care doua specii acvatice), in zona de studiu nu a fost identificata nici una dintre aceste specii.
Nevertebrate:
In formularul standard al sitului sunt enumerate noua specii de nevertebrate (o specie de gasteropod, doua specii de libelule, doua specii de coleoptere si patru specii de lepidoptere – doua specii de fluturi de zi si doua specii de fluturi de noapte). Dintre aceste specii nu a fost observata decat o specie de fluturi de zi in zona de studiu, si anume Lycaena dispar.
Pesti:
In formularul standard al sitului sunt enumerate 15 specii de pesti de interes comunitar. Dupa STARAS, 1995 in zona Histria sunt prezente nu mai putin de 43 de pesti, dintre care doar 10-12 sunt considerate ca fiind frecvente. Marea majoritate a speciilor sunt de talie mica, fara deosebita importanta economica. Studiul nu a vizat si aceasta grupa faunistica, intrucat este exclusiv acvatica, iar proiectul de fata, nu va efecta in nici un fel ecosisteme acvatice.
Amfibieni:
Specia Bombina bombina a fost observata pe malul Lacului Istria. Specia Triturus dobrogicus nu a fost observata in decursul investigatiilor.
Reptile:
Specia Emys orbicularis a fost observata in repetate randuri in Lacul Istria. De asemenea specia Testudo graeca ibera a fost identificata in proximitatea proiectului (la Cetatea Histria). Specia Vipera ursinii renardi nu a fost identificata in zona de studiu, dar este cunoscut faptul ca pe Grindul Chituc exista o populatie apartinand acestei specii.
Mamifere:
Specia Spermophilus citellus a fost observata in repetate randuri in proximitatea proiectului. Este cunoscut faptul ca pe Grindul Saele specie Mustela eversmannii este prezenta, insa specia nu a fost observata in decursul studiului. Vidra (Lutra lutra) este prezenta in zona (***, 2000) insa nici aceasta nu a fost observata in timpul studiului. De asemenea, in aceeasi situatie se afla si speciile Vormela peregusna si Mustela lutreola. Faptul ca acestea nu au fost observate se datoreaza faptului ca speciile au populatii mici, slab reprezentate, atat in trecut, si cu atat mai mult in prezent, cand impactul antropic este foarte ridicat asupra acestor specii.
Habitate:
Din cele 29 de tipuri de habitate prezente in ROSCI0065 Delta Dunarii, in zona proiectului au fost identificate doua tipuri de habitate:
61 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- Lacuri eutrofe naturale naturale cu vegetatie de Magnopotamion si Hydrocharition (cod Natura 2000: 3150) si, - Comunitati cu Salicornia si alte specii care colonizeaza terenuri umede si nisipoase (cod Natura 2000: 1310). Habitatul “Lacuri eutrofe naturale naturale cu vegetatie de Magnopotamion si Hydrocharition” a fost identificat in partea de sud, sud-vest si estul proiectului, iar habitatul “Comunitati cu Salicornia si alte specii care colonizeaza terenuri umede si nisipoase” a fost identificat in sudul proiectului.
Tipul de habitat “Lacuri eutrofe naturale naturale cu vegetatie de Magnopotamion si Hydrocharition” este prezent pe suprafete intinse in perimetrul cuprins intre Istria – Sinoie – Baia – Lunca – Jurilovca. De asemenea, pe intreg cuprinsul sitului Natura 2000, acest tip de habitat se intinde pe suprafete foarte mari. Tipul acesta de habitat nu va fi afectat, intrucat lucrarile se vor realiza pe drumul de exploatare existent, drum care se afla limita acestui tip de habitat.
Tipul de habitat “Comunitati cu Salicornia si alte specii care colonizeaza terenuri umede si nisipoase” este prezent pe suprafete mari, in zona de sud a proiectului, dar per amsamblu, ocupa suprafete mult mai mici decat tipul de habitat anterior descris, in situl ROSCI0065 Delta Dunarii. Tipul acesta de habitat nu va fi afectat, intrucat proiectul nu se suprapune cu acest tip de habitat.
Proiectul se suprapune cu diferite tipuri de habitate (conform Corine Land Cover):
- mlastini interioare (“inland marshes”) – echivalentul (local) al habitatului de interes comunitar Natura 2000 “Lacuri eutrofe naturale naturale cu vegetatie de Magnopotamion si Hydrocharition”; - mlastini saraturate (“salt marshes”) - echivalentul (local) al habitatului de interes comunitar Natura 2000 “Comunitati cu Salicornia si alte specii care colonizeaza terenuri umede si nisipoase”; - pasuni; - terenuri agricole;
Evaluare A
Figura Istria- juNotă: haalbastră moderniz
Adecvata pentru
B.2.3. Amudetul Cons
asura rosie – te– mlastini sa
zat din cadrul
u proiectul “ Am
mplasarea pstanta” faţă erenuri agricoaraturate (“sal proiectului „
menajarea si re
proiectului de tipurile
ole neirigate; halt marshes”);„Amenajare si
eabilitare trama
„Amenajarde habitate hasura galben; hasura verdi reabilitare tr
a stradala, com
re si reabil(conform C
na – mlastini ide – pasuni (rama stradala
muna Istria- jud
litare tramaCorine Landinterioare (“in(“pastures”); , comuna Istr
deţul Constanta
a stradala, d Cover). nland marshes
linie magentria- judetul Co
62 ”
comuna
”); hasura ta - drum onstanta”.
63 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile narurale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora
In zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” si in imediata vecinatate a acestuia, au fost identificate pana in prezent:
- 55 specii de pasari de interes comunitar, nominalizate in Anexa 3 a Legii 49/2011, din 157 de specii de pasari observate in total;
- 1 specie de amfibian (Bombina bombina), nominalizata in Anexa 3 a Legii 49/2011, si 3 specii (Hyla arborea, Bufo viridis si Pelobates syriacus), nominalizate in Anexa 4 a Legii 49/2011;
- 2 specii de reptile (Emys orbicularis si Testudo graeca ibera) nominalizate in Anexa 3 a Legii 49/2011 si 4 specii de reptile nominalizate in Anexa 4 a Legii 49/2011;
- 1 specie de mamifer de interes comunitar (Spermophilus citellus) nominalizat in Anexa 3 a Legii 49/2011.
- 2 tipuri de habitat natural de interes comunitar nominalizat in Anexa 21 a Legii 49 /2011.
Tabel B.3.1. Lista speciilor de pasari de interes comunitar nominalizate in Anexa 3 a Legii 49/2011, identificate in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”.
Nr. Crt. Denumire stiintifica
Nr. Crt. Denumire stiintifica
1 Pelecanus onocrotalus 29 Pandion haliaetus 2 Pelecanus crispus 30 Falco vespertinus 3 Nycticorax nycticorax 31 Falco columbarius 4 Egretta garzetta 32 Falco cherrug 5 Casmerodius albus 33 Falco peregrinus 6 Ardea purpurea 34 Himantopus himantopus 7 Ciconia nigra 35 Recurvirostra avosetta 8 Ciconia ciconia 36 Burhinus oedicnemus 9 Plegadis falcinellus 37 Glareola pratincola
10 Platalea leucorodia 38 Pluvialis apricaria 11 Cygnus columbianus bewickii 39 Philomacus pugnax 12 Cygnus cygnus 40 Larus melanocephalus 13 Branta ruficollis 41 Larus minutus 14 Tadorna ferruginea 42 Sterna nilotica 15 Aythya nyroca 43 Sterna caspia 16 Pernis apivorus 44 Sterna hirundo 17 Milvus migrans 45 Chlidonias hybrida 18 Haliaeetus albicilla 46 Chlidonias niger 19 Circaetus gallicus 47 Caprimulgus europaeus
1 Anexa 2: Tipuri de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare
Evaluare A
Pelecan
Pelecanbaza trocomunaonocrotacestei
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Distribu
CuibăreBiosfertranzit ţării, de(în altenumai îÎn zonatrama Constancuibăreaceastă hranire.
Notă. puntrecut; polConstanta
Adecvata pentru
20 Circu21 Circu22 Circu23 Circu24 Accip25 Buteo26 Aquila27 Aquila28 Hiera
nus onocrot
nus onocrotofică se gaa Istria- judtalus se aflăspecii este r
speciei Pel
PA0031 Deului sunt dexul Razim-
uţia speciei
eşte în preei Delta Duau fost ob
e regulă în se locuri exîn situaţii exa proiectulu
stradala, nta”, speciaşte, exemp
zonă în .
ncte galbene – zligonul rosu ind
a”.
u proiectul “ Am
us aeruginosus cyaneus us macrouruus pygargus piter brevipeo rufinus a pomarinaa clanga
aaetus penna
talus
talus are rolasesc in vedetul Constă in perioadridicata în a
lecanus ono
elta Dunăriidin popula-Sinoie;
Pelecanus
ezent numaunării, dar eservate şi îsudul şi sudxemplare sxcepţionale)ui „Amenaja
comuna a Pelecanusplarele obs
perioada
zone în care estedică zona de am
menajarea si re
sus
us
es
a
atus
l de controlcinatatea panta”. Ţinâ
da estivala înaceastă zonă
ocrotalus cu
şi Compleaţia care c
onocrotalus
ai în Rezerefective aflaîn alte zond-estul Romsporadice a) (Fig. B.3.1are si reabiIstria- ju
s onocrotaluservate foloestivala p
e certă prezenţamplasare a proie
eabilitare trama
44555555
l al populaţiroiectului „
ând cont den zona proieă.
u ariile natur
exul Razim cuibăreşte î
s
rvaţia ate în
ne ale mâniei ajung 1.). ilitare udetul us nu osind
pentru
FiPe
a speciei cuibărectului „Amenaj
a stradala, com
48 Coracia49 Melano50 Caland51 Lullula 52 Anthus 53 Lanius 54 Lanius 55 Emberiz
iilor locale „Amenajaree faptul că ectului, con
rale de inter
- Sinoie: eîn situl RO
ig. B.3.1. Zelecanus onitoare; puncte njare si reabilitar
muna Istria- jud
as garrulus ocorypha cadrella brachy
arborea campestris collurio minor za hortulan
de peşti. Spe si reabilitun număr
nsiderăm că
res comunit
exemplareleOSPA0031
Zone de semnocrotalus înnegre – zone în re trama stradal
deţul Constanta
alandra ydactyla
na
pecii care cotare trama mare de Pefuncţia eco
tar învecinat
e observate Delta Du
mnalare alen România.care a cuibărit
la, comuna Istri
64 ”
onstituie stradala, elecanus ologică a
te:
în zona unării şi
e speciei numai în ia- judetul
Evaluare A
Pelecan
Pelecantrofică Istria- juin perioredusa î
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Distribu
CuibăreBiosfertranzit pde regulocuri situaţii În zonatrama Constancuibăreaceastă
Notă. puntrecut; polConstanta
Nyctico
NycticoamfibieproiectuŢinând estivalaacestei
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Adecvata pentru
nus crispus
nus crispus se gasesc inudetul Cons
oada estivalîn această z
speciei Pel
PA0031 Deului sunt dexul Razim-
uţia speciei
eşte în prei Delta Dpot fi obser
ulă în sudul exemplare excepţionala proiectulu
stradala, nta”, specşte, exemzonă în per
ncte galbene – zligonul rosu ind
a”.
orax nyctico
orax nycticoeni, pesti si ului „Amencont de fap
a, cat si in pspecii este r
speciei Nyc
PA0031 Deului sunt dexul Razim-
u proiectul “ Am
are rol de cn vecinatatestanta”. Ţina în zona p
zonă.
lecanus crisp
elta Dunăriidin popula-Sinoie;
Pelecanus
ezent numDunării, dar
rvate şi în şi sud-estulsporadice
le) (Fig. B.3ui „Amena
comuna cia Peleca
mplarele obrioada estiva
zone în care estdică zona de am
orax
orax are romamifere m
najare si reptul că un nperioada parelativ redu
cticorax nyc
elta Dunăriidin popula-Sinoie;
menajarea si re
control al poea proiectul
nând cont deproiectului,
spus cu ariil
şi Compleaţia care c
crispus
mai în Rezefective af
alte zone al României
ajung nu3.2.). ajare si rea
Istria-anus crispbservate fala pentru h
te certă prezenţmplasare a proie
ol de contrmici. Speciieabilitare t
număr relativasajului în
usa în aceast
cticorax cu
şi Compleaţia care c
eabilitare trama
opulaţiilor llui „Amenae faptul că uconsiderăm
e naturale d
exul Razim cuibăreşte î
zervaţia flate în
ale ţării, (în alte mai în
abilitare judetul
pus nu folosind hranire.
FiPe
ţa speciei cuibăectului „Amena
rol al popui care consttrama stradv scazut de zona proiectă zonă.
ariile natura
exul Razim cuibăreşte î
a stradala, com
locale de peajare si reabun număr m
m că funcţia
de interes co
- Sinoie: eîn situl RO
ig. B.3.2. Zelecanus criăritoare; puncteajare si reabilita
ulaţiilor loctituie baza tdala, comun
Nycticoraxctului, cons
ale de intere
- Sinoie: eîn situl RO
muna Istria- jud
eşti. Specii cbilitare tram
mic de Pelececologică a
omunitar înv
exemplareleOSPA0031
Zone de semispus în Rom negre – zone îare trama strada
cale de nevtrofică se gana Istria- jx nycticoraxsiderăm că
es comunita
exemplareleOSPA0031
deţul Constanta
care constitma stradala,
anus crispua acestei sp
vecinate:
e observate Delta Du
mnalare alemânia. în care a cuibărala, comuna Ist
vertebrate aasesc in vecjudetul Conx se află in pfuncţia eco
ar învecinate
e observate Delta Du
65 ”
tuie baza comuna
us se află pecii este
în zona unării şi
e speciei
rit numai în tria- judetul
acvatice, cinatatea nstanta”. perioada
ologică a
e:
în zona unării şi
Evaluare A
Distribu
CuibăreDelta DinterioruBanat, Muntencursul TransilvÎn zonatrama Constancuibăreaceastă dar si ca
Notă. punproiectulu
Egretta
EgrettaSpecii reabilitanumăr rspecia ecologi
Relaţia - ROSPproiectuComple
DistribuCuibăreDelta Ddin inteInsula bazinul a MuresÎn zonatrama Constancuibăreaceastă dar si ca
Notă. punproiectulu
Adecvata pentru
uţia speciei
eşte în prezDunării, preul tarii, mInsula Mic
niei, Moldovinferior
vaniei (Fig.a proiectulu
stradala, nta”, speciaşte, exemzonă în per
a loc de pas
ncte galbene – ui „Amenajare s
a garzetta
a garzetta acare const
are trama srelativ scazutranziteaza că a acestei
speciei EgrPA0031 Deului sunt dexul Razim-
uţia speciei eşte în prinDunării, preeriorul tarii:Mica a BPrutului, su
sului, Crisana proiectulu
stradala, nta”, specşte, exemzonă în per
a loc de pas
ncte galbene – ui „Amenajare s
u proiectul “ Am
Nycticorax
zent în Recum si in p
mai ales in ca a Brailva (Larga Jal Siretu
. B.3.3.). ui „Amena
comuna a Nycticor
mplarele obrioada estivsaj.
zone în care esi reabilitare tra
are rol de ctituie baza stradala, cout de Egret
zona in ni specii este
retta garzettelta Dunăriidin popula-Sinoie;
Egretta garncipal în Reecum si in : lacurile di
Brailei, lacuudul Oltenina si Banat ui „Amena
comuna cia Egret
mplarele obrioada estivsaj.
zone în care esi reabilitare tra
menajarea si re
x nycticorax
ezervaţia Bpuncte dispa
Campia deei, estul siJijia, lunca
ului) si C
ajare si reaIstria-
rax nycticobservate fvala pentru h
este certă prezeama stradala, co
ontrol al potrofică se
muna Istriata garzettanumar relarelativ mar
ta cu ariile n şi Comple
aţia care c
rzetta ezervaţia Bmai multe
in estul Muuri si elestei, lunca in(Fig. B.3.4
ajare si reaIstria-
tta garzetbservate fvala pentru
este certă prezeama stradala, co
eabilitare trama
x
iosferei arate in e Vest, i sudul Prului,
Campia
abilitare judetul rax nu
folosesc hranire,
FiNy
enţa speciei cuomuna Istria- ju
opulaţiilor gasesc in
a- judetul Cse află in p
ativ mare zre în această
naturale de exul Razim cuibăreşte î
Biosferei puncte
unteniei, tee din ferioara
4.). abilitare
judetul tta nu folosind hranire,
FiEg
enţa speciei cuomuna Istria- ju
a stradala, com
ig. B.3.3. Zycticorax nyuibăritoare; polidetul Constanta
locale de nn vecinatateConstanta”. perioada estizona proiecă zonă.
interes com- Sinoie: e
în situl RO
ig. B.3.4. Zgretta garzeuibăritoare; polidetul Constanta
muna Istria- jud
Zone de semycticorax înigonul rosu inda”.
nevrtebrate ea proiectuŢinând co
ivala, dar inctului, cons
munitar înveexemplareleOSPA0031
Zone de semetta în Romigonul rosu inda”.
deţul Constanta
mnalare alen România. dică zona de a
acvatice si ului „Amenont de faptun perioada psiderăm că
ecinate: e observate
Delta Du
mnalare aleânia. dică zona de a
66 ”
e speciei
amplasare a
broaste. najare si ul că un pasajului ă funcţia
în zona unării şi
e speciei
amplasare a
Evaluare A
Casmer
CasmeramfibieproiectuŢinând estivalaacestei
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Distribu
CuibăreDunăriila LargmijlociuB.3.5.).În zonatrama Constancuibăreaceastă rareori pasaj.
Notă. punprezenţa scomuna Is
Ardea p
Ardea pmamife„Amenafaptul cperioadcă funcţ
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Adecvata pentru
rodius albus
rodius albueni, serpi si ului „Amencont de fap
a, cat si in pspecii este r
speciei Cas
PA0031 Deului sunt dexul Razim-
uţia speciei
eşte în Ri, si insular ga Jijia, Sau si in In a proiectul
stradala, nta”, specşte, exemzonă în pein perioada
ncte galbene – zspeciei cuibăritostria- judetul Co
purpurea
purpurea arere mici. Sajare si reabcă un numă
da pasajului ţia ecologic
speciei Ard
PA0031 Deului sunt dexul Razim-
u proiectul “ Am
s – (sin. Egr
s are rol dmamifere m
najare si reptul că un nperioada parelativ redu
smerodius a
elta Dunăriidin popula-Sinoie;
Casmerodi
Rezervaţia in interioru
atchinez, bansula Mica
lui „Amenacomuna
ia Casmemplarele ob
rioada estiva hivernala
zone în care esoare; poligonul onstanta”.
re rol de coSpecii care abilitare tramăr relativ sspecia tran
că a acestei
dea purpure
elta Dunăriidin popula-Sinoie;
menajarea si re
retta alba)
e control amici. Speciieabilitare tnumăr relatasajului în
usa în aceast
albus cu arii
şi Compleaţia care c
ius albus
Biosferei ul tarii (iazaltile de pe
a Brailei
ajare si reaIstria-
rodius albbservate fvala pentru a, dar si ca
ste certă prezen rosu indică zon
ontrol al poconstituie
ma stradalascazut de Aziteaza zonspecii este r
ea cu ariile n
şi Compleaţia care c
eabilitare trama
al populaţiili care consttrama stradtiv scazut dzona proiectă zonă.
ile naturale
exul Razim cuibăreşte î
Delta zurile de e Prutul ). (Fig.
abilitare judetul
bus nu folosind hranire,
a loc de
FiCa
nţa speciei cuibna de amplasar
pulaţiilor lobaza trofi
, comuna IArdea purpua in numar relativ ridic
naturale de
exul Razim cuibăreşte î
a stradala, com
lor locale dtituie baza tdala, comunde Casmeroctului, cons
de interes c
- Sinoie: eîn situl RO
ig. B.3.5. Zasmerodiusăritoare; semn
re a proiectului
ocale de peică se gasestria- judetuurea se aflrelativ mar
cata în aceas
interes com
- Sinoie: eîn situl RO
muna Istria- jud
de nevertebrtrofică se gana Istria- jodius albus siderăm că
comunitar în
exemplareleOSPA0031
Zone de sem albus în Rode întrebare – „Amenajare si
esti, amfibieesc in veciul Constantlă in perioare zona proistă zonă.
munitar înve
exemplareleOSPA0031
deţul Constanta
rate acvaticasesc in vecjudetul Conse află in pfuncţia eco
nvecinate:
e observate Delta Du
mnalare aleomânia. zone în care esreabilitare tram
eni, pui de pinatatea prota”. Ţinând ada estivalaectului, con
ecinate:
e observate Delta Du
67 ”
ce, pesti, cinatatea nstanta”. perioada
ologică a
în zona unării şi
e speciei
ste posibilă ma stradala,
pasari si oiectului cont de
a, dar in nsiderăm
în zona unării şi
Evaluare A
Distribu
CuibăreDelta Dinteriorusa de razonelordiminua(Fig. B.În zonatrama Constancuibăreaceastă dar si ca
Notă. punproiectulu
Ciconia
CiconiamamifeproiectuŢinând estivalaproiectu
Relaţia - ROSPproiectlRazim-
DistribuEste o sa ţării, rară în zproiectustradalaspecia cAerianamulte mzonă înmomen
Notă. cercproiectulu
Adecvata pentru
uţia speciei
eşte în prezDunării, prul tarii; foaaspandire s-r umede, area numer.3.6.). a proiectulu
stradala, nta”, specşte, exemzonă în per
a loc de pas
ncte galbene – ui „Amenajare s
a ciconia
a ciconia arere de talie mului „Amen
cont de faa, dar in pului, consid
speciei CicPA0031 Delui sunt din Sinoie;
uţia speciei specie prezeaproape ex
zonele monului „Amena, comuna cuibăreşte pa (doua pemii de exemn funcţie
nt.
curi galbene– zui „Amenajare s
u proiectul “ Am
Ardea purp
zent în Rerecum si iarte rar in -a restrans pceea ce
rica a pop
ui „Amenacomuna
cia Ardeamplarele ob
rioada estivsaj.
zone în care esi reabilitare tra
re rol de comică. Specinajare si reaptul că unperioada paerăm că fun
conia ciconielta Dunării
populaţia c
Ciconia cicentă în cea xclusiv în
ntane (Fig. Bnajare si reIstria- jude
pe stalpi de erechi), efemplare trande condiţ
one în care estesi reabilitare tra
menajarea si re
purea
ezervaţia Bin balti mTransilvanipe masura aa determi
pulatiei clo
ajare si reaIstria-
a purpurebservate fvala pentru h
este certă prezeama stradala, co
ontrol al popiile care coneabilitare t
n număr relasajului spencţia ecolog
ia cu ariile n şi Comple
care cuibăre
conia mai mare plocalităţi, fB.3.7.). În zeabilitare tretul ConstanLinie Elect
fective de nzitând aceiile meteo
e certă prezenţaama stradala, co
eabilitare trama
iosferei ari din ia. Aria asanarii inat si citoare.
abilitare judetul
ea nu folosind hranire,
FiAr
enţa speciei cuomuna Istria- ju
pulaţiilor lonstituie baztrama stradlativ scazutecia tranzitgică a aceste
naturale de exul Razim eşte în situl
parte fiind zona ama nta” trica mai
eastă de
Fig. BCicon
a speciei cuibăriomuna Istria- ju
a stradala, com
ig. B.3.6. Zrdea purpuruibăritoare; polidetul Constanta
ocale de insa trofică au
dala, comunt de Ciconiteaza zona ei specii este
interes com- Sinoie: eROSPA003
B.3.7. Zonenia ciconiaitoare; poligonudetul Constanta
muna Istria- jud
Zone de semrea în Româigonul rosu inda”.
ecte mari, au densitate rna Istria- jia ciconia
in numar e relativ mi
munitar înveexemplarele31 Delta Du
e de semnalaîn România
ul rosu indică loa”.
deţul Constanta
mnalare aleânia. dică zona de a
amfibieni, rredusă în pejudetul Conse află in p
foarte maca în aceast
cinate: e observate unării şi Co
are ale speca. ocul de amplasa
68 ”
e speciei
amplasare a
reptile şi erimetrul nstanta”. perioada
are zona tă zonă.
în zona omplexul
ciei
are a
Evaluare A
Ciconia
Ciconiavertebra„Amenafaptul cconside
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Distribu
Cuibăredar si in(Fig. B(observDunăriifisei staÎn zonatrama Constanexempldoar ca
Notă. punproiectulu
Plegadi
PlegadiSpecii reabilitanumăr pasajuluridicata
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Adecvata pentru
a nigra
a nigra areate de talie majare si reabcă un numerăm că func
speciei Cic
PA0031 Deului sunt prexul Razim-
uţia speciei
eşte în judetn judetele C
B.3.8.), precvatie propri şi Compleandard). a proiectulu
stradala, nta”, speciaarele obserloc de pasa
ncte galbene – ui „Amenajare s
is falcinellu
is falcinellucare const
are trama srelativ marui în zona
a în această z
speciei Pleg
PA0031 Deului sunt dexul Razim-
u proiectul “ Am
e rol de comica. Speci
abilitare trammăr foarte m
cţia ecologi
conia nigra
elta Dunăriirobabil, din -Sinoie;
Ciconia nig
tul Arad, VCluj, Murescum si in rie) si ROexul Razim
ui „Amenacomuna
a Ciconia nirvate folosaj.
zone în care esi reabilitare tra
us
us are rol detituie baza stradala, core de Plegaproiectuluizonă.
gadis falcin
elta Dunăriidin popula-Sinoie;
menajarea si re
ontrol al poii care constma stradalamic de Cicică a acestei
cu ariile nat
şi Complepopulaţia c
gra
Valcea, Doljs, Harghita sMuntii Ma
OSPA0031 – Sinoie (co
ajare si reaIstria-
igra nu cuibsind această
este certă prezeama stradala, co
e control al ptrofică se
muna Istriaadis falcine, consideră
nellus cu ari
şi Compleaţia care c
eabilitare trama
opulaţiilor tituie baza t, comuna I
conia nigrai specii este
turale de in
exul Razim care cuibăre
, Sibiu, si Salaj acinului
Delta onform
abilitare judetul
băreşte, ă zonă
FiCi
enţa speciei cuomuna Istria- ju
populaţiilorgasesc in
a- judetul Cellus se aflăm că funcţ
iile naturale
exul Razim cuibăreşte î
a stradala, com
locale de trofică se gastria- judetu tranziteaza redusa (pra
teres comun
- Sinoie: eeşte în situl
ig. B.3.8. Ziconia nigrauibăritoare; polidetul Constanta
r locale de ln vecinatateConstanta”. ă in perioadţia ecologic
e de interes
- Sinoie: eîn situl RO
muna Istria- jud
nevertebratasesc in vecul Constanta zona in actic nula) î
nitar învecin
exemplareleROSPA00
Zone de sema în Românigonul rosu inda”.
ipitori si neea proiectuŢinând co
da estivala,că a acestei
comunitar î
exemplareleOSPA0031
deţul Constanta
te de talie cinatatea prota”. Ţinând perioada p
în această zo
nate:
e observate 31 Delta D
mnalare aleia. dică zona de a
evertebrate aului „Amenont de faptu, cat si in pi specii este
învecinate:
e observate Delta Du
69 ”
mare si oiectului cont de
asajului, onă.
în zona Dunării şi
e speciei
amplasare a
acvatice. najare si ul că un perioada e relativ
în zona unării şi
Evaluare A
Distribu
CuibăreDelta Dpuncte Brailei,In trecudin lunB.3.9.).În zonatrama Constancuibăreaceastă dar si ca
Notă. punprezenţa scomuna Is
Platalea
PlataleaSpecii reabilitanumăr pasajuluacestei
Relaţia - ROSPproiectuComple
Distribu
CuibăreDelta DMuntenLarga JÎn zonatrama Constancuibăreaceastă dar si ca
Notă. punproiectulu
Adecvata pentru
uţia speciei
eşte în preDunării, si s
din Dobro Moldova –
ut era prezengul Dunar a proiectul
stradala, nta”, specşte, exemzonă în pe
a loc de pas
ncte galbene – zspeciei cuibăritostria- judetul Co
a leucorodi
a leucorodicare const
are trama srelativ mar
ui stationeaspecii este r
speciei PlaPA0031 Deului sunt dexul Razim-
uţia speciei
eşte în preDunării, In
niei – laculJijia (Fig. B.a proiectulu
stradala, nta”, specişte, exemzonă în per
a loc de pas
ncte galbene – ui „Amenajare s
u proiectul “ Am
Plegadis fa
ezent în Resporadic in gea (Parch– lunca Pruent si in unrii si chiar
lui „Amenacomuna
ia Plegadmplarele oerioada estivsaj.
zone în care esoare; poligonulonstanta”.
ia
ia are rol dtituie baza stradala, core de Plata
aza doar catrelativ redu
atalea leucoelta Dunăriidin popula-Sinoie;
Platalea le
zent în Rensula Mical Amara, n.3.10.). ui „Amena
comuna ia Platalea
mplarele obrioada estivsaj.
zone în care esi reabilitare tra
menajarea si re
alcinellus
ezervaţia Bafara acesteş), Insula
utului si larele bazine r din Bana
ajare si reIstria-
dis falcinelbservate vala pentru
ste certă prezen rosu indică zon
de control atrofică se
muna Istriaalea leucorteva zile in
usa în aceast
rodia cu ari şi Comple
aţia care c
ucorodia
ezervaţia Ba a Brailenordul Mold
ajare si reaIstria-
a leucorodbservate fvala pentru
este certă prezeama stradala, co
eabilitare trama
Biosferei teia; alte
Mica a rga Jijia. acvatice at (Fig.
abilitare judetul
llus nu folosind hranire,
FiPl
nţa speciei cuibna de amplasar
al zooplanktgasesc in
a- judetul Crodia se afzona proie
tă zonă.
iile naturaleexul Razim cuibăreşte î
Biosferei i, estul dovei –
abilitare judetul
dia nu folosind hranire,
FiPl
enţa speciei cuomuna Istria- ju
a stradala, com
ig. B.3.9. Zlegadis falcăritoare; semn
re a proiectului
tonului si rn vecinatateConstanta”. flă in perioectului, cons
e de interes - Sinoie: e
în situl RO
ig. B.3.10. Zlatalea leucuibăritoare; polidetul Constanta
muna Istria- jud
Zone de seminellus în Rde întrebare – „Amenajare si
rareori a poea proiectuŢinând co
oada estivasiderăm că
comunitar îexemplareleOSPA0031
Zone de secorodia în R
igonul rosu inda”.
deţul Constanta
mnalare aleRomânia.
zone în care esreabilitare tram
opulatiilor dului „Amenont de faptuala, iar in p
funcţia eco
învecinate: e observate
Delta Du
mnalare aleRomânia.
dică zona de a
70 ”
e speciei
ste posibilă ma stradala,
de tipari. najare si ul că un perioada
ologică a
în zona unării şi
e speciei
amplasare a
Evaluare A
Cygnus
Cygnuscereale „Amenafaptul cconside
Relaţia - ROSPproiectuRazim-
Distribu
IerneazDelta Dlungul DÎn zonatrama Constanaceastă hranire,noptii.
Notă. Supsuprafata blinii punctreabilitare
Cygnus
CygnusconsumproiectuŢinând perioadnula) în
Relaţia
- ROSPproiectuRazim-
Distribu
Adecvata pentru
s cygnus
s cygnus arepaioase rasajare si reabcă un num
erăm că func
speciei CygPA0031 Deului sunt dinSinoie;
uţia speciei
a în prezeDunării, InsDunarii (Figa proiectulu
stradala, nta”, specia
zonă în , dar si ca
prafata portocableu – zone in ctate galbene –
e trama stradala
s columbian
s columbianma si cerealeului „Amencont de fap
da hivernalan această zon
speciei Cînvecinate:
PA0031 Deului sunt dinSinoie;
uţia speciei
u proiectul “ Am
e rol de cosarite. Speciabilitare trammăr relativ cţia ecologi
gnus cygnuselta Dunăriin populaţia
Cygnus cyg
ent în Rezesula Mica ag. B.3.11.). ui „Amenaj
comuna a Cygnus perioada h
a loc de o
alie – zone in ccare specia ierndirectii princip
a, comuna Istria
us bewickii
nus bewickiie paioase rasnajare si reptul că un nu, considerămnă.
Cygnus colu
elta Dunăriin populaţia
Cygnus col
menajarea si re
ontrol al veii care constma stradalamic de Cy
ică a acestei
s cu ariile n şi Complecare iernea
gnus
ervaţia Bioa Brailei s
jare si reabIstria- ju
cygnus folhivernala p
odihna pe t
care specia cuibneaza; suprafatapale de migratiea- judetul Const
i
i are rol de sarite. Speceabilitare tumăr foartem că funcţia
umbianus
şi Complecare iernea
lumbianus b
eabilitare trama
getatiei subtituie baza t, comuna I
Cygnus cygni specii este
aturale de inexul Razim aza în situl
osferei i de-a
bilitare udetul loseste pentru timpul
FiCy
bareste vara; sa galbena – zone; sageata rosieanta”.
control al cii care constrama strade mic de Cyga ecologică
bewickii cu
exul Razim aza în situl
bewickii
a stradala, com
bmerse si dtrofică se gastria- judetunus se află relativ redu
nteres comu- Sinoie: e
ROSPA003
ig. B.3.11.ygnus cygnuuprafata albast
ne in care speciae indică locul d
vegetatiei sstituie baza dala, comungnus columa acestei sp
u ariile na
- Sinoie: eROSPA003
muna Istria- jud
diverse ierbasesc in vecul Constantă doar in pusa în aceas
unitar învecexemplarele31 Delta Du
Harta de dus în zona vtra – zone in ca poate fi obser
de amplasare a p
submerse sitrofică se gna Istria- j
mbianus bewpecii este fo
aturale de
exemplarele31 Delta Du
deţul Constanta
uri dar concinatatea prota”. Ţinând perioada histă zonă.
cinate: e observate unării şi Co
distributie avest-palearccare specia estervata in timpul mproiectului „Am
i diverse ierasesc in vecjudetul Con
wickii se aflăoarte redusa
interes co
e observate unării şi Co
71 ”
nsuma si oiectului cont de
ivernala,
în zona omplexul
a speciei ctica. e rezidenta; migratiilor; menajare si
rburi dar cinatatea nstanta”. ă doar in a (practic
omunitar
în zona omplexul
Evaluare A
IerneazBiosferÎn zonatrama Constanbewickispecia Cîn perioloc de o
Notă. Supsuprafata blinii punctreabilitare
Branta
Branta cereale „Amenafaptul cfuncţia
Relaţia - ROSPproiectuRazim-
Distribu
IerneazDelta Dlungul DÎn zonatrama Constanaceastă hranire,noptii.
Notă. punproiectulu
Tadorn
Adecvata pentru
a în preei Delta Dua proiectulu
stradala, nta”, specii, este obseCygnus cygoada hivernodihna pe tim
prafata portocableu – zone in ctate galbene –
e trama stradala
ruficollis
ruficollis apaioase rasajare si reab
că un numărecologică a
speciei BraPA0031 Deului sunt dinSinoie;
uţia speciei
a în prezeDunării, sudDunarii (Figa proiectulu
stradala, nta”, specia
zonă în , dar si ca
ncte bleu – zonui „Amenajare s
a ferruginea
u proiectul “ Am
ezent doarunării (Fig. Bui „Amenaj
comuna cia Cygnuervata in st
gnus si folosnala pentru mpul noptii
alie – zone in ccare specia ierndirectii princip
a, comuna Istria
are rol de csarite. Speciabilitare tramr mare de Bra acestei spe
anta ruficollelta Dunăriin populaţia
Branta rufi
ent în Rezdul Campieg. B.3.13.). ui „Amenaj
comuna a Branta ru
perioada a loc de o
ne în care este si reabilitare tra
a
menajarea si re
în RezeB.3.12.). jare si reab
Istria- jus columbtoluri asociseste aceasthranire, dari.
care specia cuibneaza; suprafatapale de migratiea- judetul Const
ontrol al veii care constma stradalaranta ruficoecii este rela
lis cu ariile şi Complecare iernea
ficollis
zervaţia Bioi Romane s
jare si reabIstria- j
uficollis folhivernala
odihna pe
certă prezenţaama stradala, co
eabilitare trama
ervaţia
bilitare judetul bianus iata cu ă zonă r si ca
FiCy
bareste vara; sa galbena – zone; sageata rosieanta”.
egetatiei sutituie baza t, comuna Iollis se află ativ mare în
naturale deexul Razim aza în situl
osferei si de-a
bilitare judetul loseste pentru timpul
FiPl
a speciei in timomuna Istria- ju
a stradala, com
ig. B.3.12.ygnus c. bewuprafata albast
ne in care speciae indică locul d
ubmerse si dtrofică se gastria- judetudoar in peri
n această zon
e interes com- Sinoie: e
ROSPA003
ig. B.3.13. Zlatalea leuc
mpul iernii; poldetul Constanta
muna Istria- jud
Harta de dwickii în zotra – zone in ca poate fi obser
de amplasare a p
diverse ierbasesc in vecul Constantioada hivernnă.
munitar înveexemplarele31 Delta Du
Zone de secorodia în R
igonul rosu inda”.
deţul Constanta
distributie ana vest-pale
care specia estervata in timpul mproiectului „Am
buri dar concinatatea prota”. Ţinând nala, consid
ecinate: e observate unării şi Co
mnalare aleRomânia.
dică zona de a
72 ”
a speciei earctica. e rezidenta; migratiilor; menajare si
nsuma si oiectului cont de
derăm că
în zona omplexul
e speciei
amplasare a
Evaluare A
TadornconstitustradalaTadorncateva zaceastă
Relaţia
- ROSPproiectuComplenomina
Distribu
CuibăreRazim-DobrogÎn zonatrama Constancuibăreaceastă hranire,
Notă. punproiectulu
Aythya
Aythya gasesc judetul perioadpasajuluredusa î
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Adecvata pentru
a ferrugineuie baza troa, comuna a ferruginezile in zonazonă.
speciei Tad
PA0031 Deului apartinexul Razimalizată);
uţia speciei
eşte în preSinoie, pre
gei (Fig. B.3a proiectulu
stradala, nta”, specişte, exemp
zonă în , dar si ca lo
ncte galbene – ui „Amenajare s
nyroca
nyroca are in vecinataConstanta”
da estivala (ui stationeaîn această z
speciei Ayt
PA0031 Deului apartinexul Razim-
u proiectul “ Am
ea are rol dofică se gasIstria- jude
ea se află ia proiectului
dorna ferrug
elta Dunăriin unei pop
m-Sinoie (de
Tadorna fe
zent în Coecum si in 3.14.). ui „Amenaj
comuna ia Tadornaplarele ob
perioada oc de pasaj.
zone în care esi reabilitare tra
rol de contatea proiect”. Ţinând co(cuibaritul sza in zona p
zonă.
thya nyroca
elta Dunăriin unei pop-Sinoie;
menajarea si re
de control asesc in vecetul Constain perioadai, consideră
ginea cu ari
şi Complepulaţii care esi în fişa
erruginea
omplexul lasudul extr
jare si reabIstria- j
a ferruginebservate fo
estivala
este certă prezeama stradala, co
trol al vegetului „Ameont de faptuspeciei este proiectului,
cu ariile na
şi Complepulaţii care
eabilitare trama
al vegetatieiinatatea pro
anta”. Ţinânestivala, ia
ăm că funcţi
iile naturale
exul Razim cuibăreşte
standard N
agunar rem al
bilitare judetul ea nu olosind pentru
FiTa
enţa speciei cuomuna Istria- ju
etatiei acvatenajare si rul că un num
presupus, dconsiderăm
aturale de in
exul Razim cuibăreşte
a stradala, com
i si animaleoiectului „And cont dear in perioaia ecologică
e de interes
- Sinoie: eîn situl R
Natura 2000
ig. B.3.14. Zadorna ferru
uibăritoare; polidetul Constanta
tice. Specii reabilitare tmăr foarte mdar inca ned
m că funcţia
nteres comu
- Sinoie: eîn situl R
muna Istria- jud
elor mici acAmenajare e faptul că ada pasajulă a acestei s
comunitar î
exemplareleROSPA00310 a acestui
Zone de seuginea în R
igonul rosu inda”.
care constitrama stradamic de Aythydovedit dire
a ecologică
unitar înveci
exemplareleROSPA0031
deţul Constanta
cvatice. Spesi reabilitarun număr
lui stationeaspecii este r
învecinate:
e observate 1 Delta Du
sit specia
mnalare aleRomânia.
dică zona de a
ituie baza trala, comunya nyroca sect), iar in pa acestei sp
inate:
e observate 1 Delta Du
73 ”
ecii care re trama
mic de aza doar redusa în
în zona unării şi
nu este
e speciei
amplasare a
rofică se na Istria- se află in perioada
pecii este
în zona unării şi
Evaluare A
Distribu
CuibăreDelta lacuriledezvoltin sud-eÎn zonatrama Constanexemplperioadpasaj.
Notă. punproiectulu
Pernis a
Pernis avertebra„Amenafaptul cconside
Relaţia
- ROSPproiectuComplenomina
Distribu
Cuibăremai rar observasi MaraÎn zonatrama Constancuibăreaceastă
Notă. punproiectulu
Adecvata pentru
uţia speciei
eşte în prezDunarii, I
e/elestele mate stufarisuestul tarii (Fa proiectulu
stradala, nta”, specia arele observ
da estivala p
ncte galbene – ui „Amenajare s
apivorus
apivorus arate de talie majare si reabcă un număerăm că func
speciei Per
PA0031 Deului fac parexul Razimalizată);
uţia speciei
eşte cu prein cea mon
ata cuibarinamures (Figa proiectulu
stradala, nta”, specşte, exempzonă doar c
ncte galbene – ui „Amenajare s
u proiectul “ Am
Aythya nyr
zent în ReInsula Mic
mari ale tariiuri. In gene
Fig. B.3.15.)ui „Amena
comuna a Aythya nyrvate folosin
pentru hrani
zone în care esi reabilitare tra
re rol de conmica. Speci
abilitare tramăr foarte mcţia ecologi
rnis apivoru
elta Dunăriirte, din pop
m-Sinoie (în
Pernis apiv
ecadere in ntana sau d
nd in Ardea. B.3.16.).
ui „Amenajcomuna
cia Pernisplarele obca loc de pa
zone în care esi reabilitare tra
menajarea si re
roca
ezervatia Bica a Brai, acolo underal mai fre).
ajare si reaIstria-
roca nu cuibnd această zre, dar si ca
este certă prezeama stradala, co
ntrol al popii care constma stradala
mic de Pernică a acestei
us cu ariile n
şi Complepulaţii care n fişa stan
vorus
zona colinde campie. Aal, Crisana,
jare si reabIstria- ju
s apivorusservate fo
asaj.
este certă prezeama stradala, co
eabilitare trama
iosferei ailei si de sunt ecventa
abilitare judetul
băreşte, zonă în a loc de
FiAy
enţa speciei cuomuna Istria- ju
pulaţiilor loctituie baza t, comuna I
nis apivorusi specii este
naturale de
exul Razim nu cuibăre
ndard Natu
nara si A fost Banat
bilitare udetul s nu
olosind
FiPe
enţa speciei cuomuna Istria- ju
a stradala, com
ig. B.3.15. Zythya nyrocuibăritoare; polidetul Constanta
cale de insetrofică se gastria- judetus tranziteaz foarte redu
interes com
- Sinoie: eesc în situl ura 2000 a
ig. B.3.16. Zernis apivoruibăritoare; polidetul Constanta
muna Istria- jud
Zone de seca în Român
igonul rosu inda”.
ecte (mai alasesc in vecul Constantza zona in usa în aceas
munitar înve
exemplareleROSPA003a acestui s
Zone de serus în Româigonul rosu inda”.
deţul Constanta
mnalare alenia. dică zona de a
es Hymenocinatatea prota”. Ţinând perioada p
stă zonă.
cinate:
e observate 31 Delta Dsit specia
mnalare aleânia. dică zona de a
74 ”
e speciei
amplasare a
optere) si oiectului cont de
asajului,
în zona unării şi nu este
e speciei
amplasare a
Evaluare A
Milvus
Milvus (pesti, ase gasejudetul tranziteredusa (
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Distribu
Cuibărecampie In prezsecolulurapitoarTarnaveB.3.17.)În zonatrama Constancuibăreaceastă
Notă. punprezenţa scomuna Is
Haliaee
Haliaeeconsum„Amenafaptul chiverna
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Adecvata pentru
migrans
migrans aramfibieni, rsc in vecinConstanta”
eaza zona in(nulă) în ac
speciei Mil
PA0031 Deului sunt prexul Razim-
uţia speciei
eşte in pasi deal, dar
ent este o ui era cea mre din tara. e, Dunare). a proiectulu
stradala, nta”, specşte, exemzonă doar c
ncte galbene – zspeciei cuibăritostria- judetul Co
etus albicilla
etus albicilmand si cada
ajare si reabcă un număala, consider
speciei Hal
PA0031 Deului sunt prexul Razim-
u proiectul “ Am
e rol de conreptile, passnatatea proie”. Ţinând n perioada pceastă zonă.
lvus migran
elta Dunăriirobabil, din -Sinoie;
Milvus mig
aduri batranr mai ales iraritate, du
mai numerosCuibareste , inclusiv
ui „Amenacomuna
cia Milvumplarele ob
ca loc de pa
zone în care esoare; poligonul onstanta”.
a
lla are rol avre. Speciiabilitare tramăr foarte mrăm că func
liaeetus alb
elta Dunăriirobabil, din -Sinoie;
menajarea si re
ntrol al popseriforme siectului „Amcont de fapasajului, c.
ns cu ariile n
şi Complepopulaţia c
grans
ne de foioin paduri de
upa ce la insa specie depe Mures,
in delta
ajare si reaIstria-
us migranbservate fasaj.
ste certă prezen rosu indică zon
de controli care constima stradala
mic de Halicţia ecologic
bicilla cu ari
şi Complepopulaţia c
eabilitare trama
pulaţiilor loi chiar cu hmenajare si aptul că unconsiderăm
naturale de i
exul Razim care cuibăre
oase la e lunca.
nceputul e pasare Crisuri,
a (Fig.
abilitare judetul
ns nu folosind
FiM
nţa speciei cuibna de amplasar
l al populaituie baza tr, comuna Iiaeetus albică a acestei
iile naturale
exul Razim care cuibăre
a stradala, com
cale de inseoituri). Spereabilitare
n număr focă funcţia
interes com
- Sinoie: eeşte în situl
ig. B.3.17. ZMilvus migraăritoare; semn
re a proiectului
aţiilor localrofică se gastria- judetuicilla au fospecii este
e de interes
- Sinoie: eeşte în situl
muna Istria- jud
ecte si verteecii care contrama strad
oarte mic decologică a
munitar învec
exemplareleROSPA00
Zone de seans în Româ
de întrebare – „Amenajare si
le de pestiasesc in vecul Constant
ost observatredusa în ac
comunitar î
exemplareleROSPA00
deţul Constanta
ebrate de tanstituie bazdala, comunde Milvus a acestei sp
cinate:
e observate 31 Delta D
mnalare aleânia.
zone în care esreabilitare tram
i si pasari, cinatatea prota”. Ţinând te doar in pceastă zonă
învecinate:
e observate 31 Delta D
75 ”
alie mica a trofică
na Istria- migrans
pecii este
în zona Dunării şi
e speciei
ste posibilă ma stradala,
deseori oiectului cont de
perioada .
în zona Dunării şi
Evaluare A
Distribu
CuibărDelta Dpopulateste poamonte (Fig. B.În zonatrama Constancuibăreaceastă
Notă. punprezenţa sstradala, c
Circaet
Circaetbroaste,proiectuŢinând perioadaceastă
Relaţia
- ROSPproiectuDunării
Distribu
CuibăreobservaTransilvMoldovÎn zonatrama Constancuibăreaceastă
Notă. punproiectulu
Adecvata pentru
uţia speciei
reşte in preDunarii (fiintii clocitoarsibil sa ma
de Delta .3.18.). a proiectulu
stradala, nta”, specişte, exempzonă ca loc
ncte rosii – zonespeciei tot timpcomuna Istria- j
tus gallicus
tus gallicus, soareci sului „Amen
cont de fada pasajului
zonă.
speciei Cir
PA0031 Deului apartini şi Complex
uţia speciei
eşte mai alat in perioadvaniei, in Mvei (Fig. B.3a proiectulu
stradala, nta”, specşte, exempzonă doar c
ncte galbene – ui „Amenajare s
u proiectul “ Am
Haliaeetus
zent in Reznd cunoscue de circa z
ai existe catDunarii, in
ui „Amenajcomuna
ia Haliaeeplarele obc de pasaj, s
e în care este cpul anului; poliudetul Constan
are rol desi insecte. najare si reaptul că uni, consideră
rcaetus galli
elta Dunăriin probabil, xul Razim-S
Circaetus g
les in Dobrda de reprod
Muntii Banat3.19.). ui „Amenaj
comuna ia Circaetplarele obca loc de pa
zone în care esi reabilitare tra
menajarea si re
albicilla
zervatia Biuta existentzece perechteva perechn lungul D
jare si reabIstria- j
etus albicilbservate fosi hranire (ra
ertă prezenţa spigonul verde innta”.
e control al Specii careeabilitare t
n număr foăm că func
icus cu ariil
şi Compleunor popu
Sinoie;
gallicus
rogea, dar ducere si intului si in C
jare si reabIstria- j
tus gallicubservate foasaj.
este certă prezeama stradala, co
eabilitare trama
osferei ta unei hi), dar hi si in Dunarii
bilitare judetul lla nu olosind ar).
FiHa
peciei tot timpundică zona de a
populaţiiloe constituietrama stradarte mic dţia ecologic
le naturale d
exul Razim ulaţii care n
a fost n S si E Carpatii
bilitare judetul us nu olosind
FiCi
enţa speciei cuomuna Istria- ju
a stradala, com
ig. B.3.18. ZHaliaeetus al
ul anului; semnamplasare a pro
or locale dee baza trofdala, comune Circaetuscă a aceste
de interes co
- Sinoie: enu cuibăres
ig. B.3.19. Zircaetus galuibăritoare; polidetul Constanta
muna Istria- jud
Zone de selbicilla în Rn de întrebare – oiectului „Amen
e reptile dafică se gasna Istria- js gallicus tei specii es
omunitar înv
exemplarelesc în situl
Zone de sellicus în Roigonul rosu inda”.
deţul Constanta
mnalare aleRomânia.
zone în care esnajare si reabil
ar se hranessesc in vecjudetul Contranziteaza te redusa (
vecinate:
e observate ROSPA003
mnalare alemânia. dică zona de a
76 ”
e speciei
ste posibilă litare trama
ste si cu cinatatea nstanta”. zona in
(nulă) în
în zona 31 Delta
e speciei
amplasare a
Evaluare A
Circus a
Circus Speciile„Amenafaptul crelativ conside
Relaţia
- ROSefectivutranzitecomuna
Distribu
Specia joasă alDelta Dalte zo(Dobroga TranOltenie„Amenacomunacuibărezone de
Notă. cercspeciei estjudetul Co
Circus c
Circus reptile. „Amenafaptul cin perioacestei
Relaţia
- ROSefectivutranzite
Adecvata pentru
aeruginosus
aeruginosue care conajare si reab
că doar un nredus se af
erăm că func
speciei Cir
PA0031 Dului cuibăriează şi se ha Istria- jude
uţia speciei
cuibăreşte îltitudine ale
Dunării, darone din gea), în estunsilvaniei, i (Fig. B.3ajare si ra Istria- jşte, exempl
e hranire si t
curi – careuri dte certă; careul onstanta”.
cyaneus
cyaneus arSpeciile ca
ajare si reabcă doar un noada de iarnspecii este r
speciei Cir
PA0031 Dului care traează si zona
u proiectul “ Am
s
s are rol denstituie babilitare tramnumăr mic dflă în zona cţia ecologi
rcus aerugin
Delta Dunăitor din situ
hrănesc în petul Constan
Circus aeru
în stufărişure ţării, fiindr este constapartea sudul MoldoveBanat, C
3.20.). În reabilitare judetul Colarele obsertranzitând a
de 2500 km2 în rosu indică loc
re rol de coare constitubilitare tramnumăr mic dna este relatirelativ ridic
rcus cyaneus
Delta Dunăanziteaza sproiectului
menajarea si re
e control al aza trofică ma stradala, de Circus ae
proiectuluiică a acestei
nosus cu ari
ării şi Comul ROSPAperimetrul pnta”;
uginosus
rile din zond mai frecveant prezentăd-estică a ei, partea cerişana şi zona proietrama str
onstanta”, rvate stabiliaceastă zonă
care cuibăritul cul de amplasar
ontrol al pouie baza tro
ma stradala, de Circus civ comun în
cată în aceas
s cu ariile n
ării şi Comitul ROSPAi;
eabilitare trama
populaţiilorau densit
comuna Isteruginosus i in perioadi specii este
ile naturale
mplexul Ra0031 Deltaproiectului
nele de entă în ă şi în ţării
entrală sudul
ectului radala, specia
indu-si ă.
FigCirc
speciei este prre a proiectului
opulaţiilor lofică au decomuna Ist
cyaneus se an zona proiestă zonă.
naturale de i
mplexul RaA0031 Delt
a stradala, com
r locale de ptate ridicattria- judetul(2 perechi) da pasajulu relativ ridi
de interes c
azim - Sina Dunării ş„Amenajare
. B.3.20. Zcus aerugin
robabilă; buline„Amenajare si
locale de pensitate riditria- judetulaflă pentru ectului, con
interes comu
azim - Sinta Dunării
muna Istria- jud
paseriformetă în vecinl Constanta”cuibaresc in
ui, cat si in cată în acea
comunitar în
noie: exemşi Complexe si reabilit
Zone de semnosus în Rome – careuri de 25
reabilitare tram
paseriforme,icată în perl Constanta”perioade sc
nsiderăm că
unitar învec
noie: exemşi Complex
deţul Constanta
e şi micromnatatea pro”. Ţinând con zona, si uperioada d
astă zonă.
nvecinate:
mplarele apxul Razim tare trama
mnalare alemânia. 500 km2 în care
ma stradala, com
, micromamrimetrul pro”. Ţinând cocurte (în tran
funcţia eco
cinate:
mplarele apxul Razim
77 ”
mamifere. oiectului ont şi de
un numar de iarnă,
parţinând - Sinoie stradala,
e speciei
e cuibăritul muna Istria-
mifere şi oiectului ont şi de nzit) dar
ologică a
parţinând - Sinoie
Evaluare A
Distribu
Circus pasaj predomregulă îdin perprivind În zonatrama Constansporadiobserva
Notă. Supalbastra – in timpul Istria- jude
Circus p
Circus micromproiectuŢinând scurte (este red
Relaţia - ROSefectivupot tran
DistribuSpecia necultiv(stepice(Moldosudul ţăB.3.22)reabilitajudetul exemplîn funcţ
Notă. cercspeciei afcomuna Is
Adecvata pentru
uţia speciei
cyaneus est(Fig. B.3.
minant în peîn zone de şrioada de cuibăritul sa proiectul
stradala, nta”, speciace tranzit
ate si in peri
prafata portocazone in care spmigratiilor; sagetul Constanta”
pygargus
pygargus mamifere şi ului „Amencont şi de
(numai în trdusă în acea
speciei CirPA0031 D
ului care cunzita zona pr
uţia speciei este prezen
vate), cu vee), fie umova), sud-esării (Munte. În zona are trama
Constantaarele sporadţie de condi
curi galbene– zflată în tranzit; stria- judetul Co
u proiectul “ Am
Circus aeru
te oaspete d21.), obse
erioada octoşes şi deal. vară, însă
speciei în ţalui „Amena
comuna a nu cuibătând aceaioada de iar
lie – zone in cpecia poate fi ogeata rosie indi”.
are rol dreptile. Spe
najare si refaptul că d
ranzit) în zoastă zonă.
rcus pygarguDelta Dunăuibareste în roiectului;
Circus pygntă în câmpegetaţie ierb
mede (în lutul (Dobrog
enia şi suduproiectuluistradala,
a”, specia dice tranzitâiţiile meteo
zone în care estpoligonul rosu
onstanta”.
menajarea si re
uginosus
de iarnă şi spervat în Rombrie – apExistă şi senu există
ară. ajare si re
Istria-ăreşte, exemastă zonă,rna.
care specia cuibobservata tot timcă locul de am
de control eciile care eabilitare t
doar un numona proiectu
us cu ariile ării şi Com
situl ROSP
gargus pii (cultivatboasă, fie uunci) din gea, Bărăga
ul Olteniei) i „Amenaja
comuna Inu cuibă
ând aceastăde moment
te certă prezenţu indică locul
eabilitare trama
pecie de România prilie, de emnalări
dovezi
abilitare judetul
mplarele , fiind
FigCirc
bareste vara; sumpul anului; su
mplasare a proie
al populaţconstituie b
trama stradmăr mic de ului, consid
naturale demplexul RaPA0031 De
e sau uscate
estul an) şi (Fig.
are si Istria- ăreşte, ă zonă t.
FiCi
ţa speciei cuibăde amplasare a
a stradala, com
. B.3.21. Hcus cyaneusuprafata bleu –
uprafata galbenactului „Amenaj
ţiilor localebaza trofică
dala, comunCircus pyg
derăm că fun
e interes comazim - Sinelta Dunării
ig. B.3.22. Zircus pygargăritoare; cercuria proiectului „
muna Istria- jud
Harta de ds în zona ve– zone in care a – zone in carejare si reabilitar
e de insecă au densitana Istria- jgargus se ancţia ecolog
munitar învenoie: exem şi Comple
Zone de semgus în Romi verzi – zone î
„Amenajare si r
deţul Constanta
distributie aest-palearctispecia ierneazae specia poate fre trama strada
cte cu taliate ridicată judetul Conaflă pentru pgică a acest
ecinate: mplarele apexul Razim
mnalare ale mânia.
în care este cerreabilitare tram
78 ”
a speciei ica. a; suprafata fi observata ala, comuna
e mare, în zona
nstanta”. perioade tei specii
parţinând - Sinoie
speciei
rtă prezenţa ma stradala,
Evaluare A
Circus m
Circus reptile. „Amenafaptul ctranzit) această
Relaţia
- ROSefectivutranziteConstan
Distribu
Specia naturaleapropiejoasă d(DobrogB.3.23.)reabilitajudetul exemplzonă îmomen
Notă. cercproiectulu
Accipite
Accipitecare cotrama smic de ecologi
Relaţia
- ROSPproiectuDunării
Adecvata pentru
macrourus
macrourus Speciile ca
ajare si reabcă doar un
în zona przonă.
speciei Cir
PA0031 Dului care traează si zona nta”;
uţia speciei
a fost obse şi semerea bălţilor)din estul (Mgea, Bărăga). În zona are trama
Constantaarele spor
în funcţie nt.
curi verzi – zoui „Amenajare s
er brevipes
er brevipesonstituie bastradala, com
Accipiter că a acestei
speciei Acc
PA0031 Deului apartini şi Complex
u proiectul “ Am
are rol de are constitubilitare tramnumăr mic roiectului, c
rcus macrou
Delta Dunăanzitează sproiectului
Circus mac
servată în minaturale ) din regiun
Moldova) şian, sudul Mproiectului stradala,
a”, specia radice tran
de condiţ
one în care estesi reabilitare tra
are rol de za trofică smuna Istria-brevipes tr
i specii este
cipiter brevi
elta Dunăriin probabil, xul Razim-S
menajarea si re
control al puie baza tro
ma stradala, de Circus
considerăm
urus cu ariil
ării şi Comitul ROSPAi „Amenajar
crourus
zona păşu(mai rar
nile cu altitui sud-estul
Munteniei) („Amenaja
comuna Isnu cuibăr
nzitând aceţiile meteo
e certă prezenţaama stradala, co
control al se gasesc i- judetul Coranziteaza nulă în ace
ipes cu ariil
şi Compleunor popu
Sinoie;
eabilitare trama
populaţiilor ofică au decomuna Istmacrouruscă funcţia
e naturale d
mplexul RaA0031 Deltre si reabili
unilor r în udine ţării
(Fig. are si stria- reşte, eastă o de
FiCi
a speciei aflatăomuna Istria- ju
populaţiiloin vecinatatonstanta”. Ţzona in pe
eastă zonă.
le naturale d
exul Razim ulaţii care n
a stradala, com
locale de pensitate riditria- judetulse află penecologică
de interes co
azim - Sinta Dunării tare trama s
ig. B.3.23. Zircus macroă în tranzit; poldetul Constanta
or insecte sitea proiectuŢinând conterioada pas
de interes co
- Sinoie: enu cuibăres
muna Istria- jud
paseriformeicată în perl Constanta”ntru perioada acestei sp
omunitar înv
noie: exemşi Complexstradala, com
Zone de seourus în Romligonul rosu inda”.
i diferite anului „Ament de faptul ajului, con
omunitar înv
exemplarelesc în situl
deţul Constanta
e, micromamrimetrul pro”. Ţinând code scurte (npecii este re
vecinate:
mplarele apxul Razim muna Istria
mnalare alemânia. dică locul de a
nimale micinajare si recă un numă
nsiderăm că
vecinate:
e observate ROSPA003
79 ”
mifere şi oiectului ont şi de numai în edusă în
parţinând - Sinoie
a- judetul
e speciei
amplasare a
i. Specii eabilitare ăr foarte ă funcţia
în zona 31 Delta
Evaluare A
Distribu
Cuibăreobservadiferite MuntenÎn zonatrama Constancuibăreaceastă
Notă. punprezenţa scomuna Is
Buteo r
Buteo rtalie mi„Amenafaptul cconside
Relaţia
- ROSefectivutranzitecomuna
Distribu
PrincipaDobrogşi în in(Fig. „Amenacomunacuibăreîn funcţ
Notă. cercspeciei afcomuna Is
Adecvata pentru
uţia speciei
eşte mai aleat in periopuncte din
nia (Fig. B.3a proiectulu
stradala, nta”, specişte, exempzonă doar c
ncte galbene – zspeciei cuibăritostria- judetul Co
rufinus
rufinus are rică. Speciileajare si reabcă un numerăm că func
speciei But
PA0031 Dului cuibăriează şi se poa Istria- jude
uţia speciei
ala regiunegea, dar indnteriorul ţăB.3.25.). ajare si a Istria- juşte, exemplţie de condi
curi galbene– zflată în tranzit; stria- judetul Co
u proiectul “ Am
Accipiter b
es in Dobroada de re
Banat, cent3.24.). ui „Amenaj
comuna ia Accipiteplarele obsca loc de pa
zone în care esoare; poligonul onstanta”.
rol de contre care const
abilitare trammăr foarte m
cţia ecologi
teo rufinus c
Delta Dunăitor din situot hrăni în etul Constan
Buteo rufin
e de cuibărdivizi solitarării, inclusi
În perimreabilitare
udetul Conslarele tranziiţiile meteo
zone în care estpoligonul rosu
onstanta”
menajarea si re
brevipes
rogea, dar aproducere trul Ardealu
are si reabiIstria- ju
er brevipeservate folasaj.
ste certă prezen rosu indică zon
rol al popultituie baza ma stradalamic de Butică a acestei
cu ariile nat
ării şi Comul ROSPAperimetrul nta”;
nus
rire a speciri ajung ocv în Trans
metrul proitrama st
stanta” speitând aceastde moment
te certă prezenţu indică locul
eabilitare trama
a fost si in
ului si
ilitare udetul es nu losind
FiAc
nţa speciei cuibna de amplasar
laţiilor locatrofică au d, comuna Iteo rufinusi specii este
turale de int
mplexul Ra0031 Deltaproiectului
iei este azional silvania iectului tradala,
ecia nu tă zonă t.
FiBu
ţa speciei cuibăde amplasare a
a stradala, com
ig. B.3.24. Zccipiter brevăritoare; semn
re a proiectului
ale de insectdensitate ridstria- judetutranziteaza
foarte redu
teres comun
azim - Sina Dunării ş
„Amenajar
ig. B.3.25. Zuteo rufinusăritoare; cercuria proiectului „
muna Istria- jud
Zone de sevipes în Rode întrebare – „Amenajare si
te mari, repdicată în peul Constanta zona in usă în aceast
nitar învecin
noie: exemşi Complexre si reabili
Zone de ses în Românii verzi – zone î
„Amenajare si r
deţul Constanta
mnalare alemânia. zone în care esreabilitare tram
ptile şi mamrimetrul prota”. Ţinând perioada ptă zonă.
nate:
mplarele apxul Razim itare trama
mnalare aleia. în care este cerreabilitare tram
80 ”
e speciei
ste posibilă ma stradala,
mifere de oiectului cont de
asajului,
parţinând - Sinoie stradala,
e speciei
rtă prezenţa ma stradala,
Evaluare A
Aquila c
Aquila constitustradalaAquila acestei
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Distribu
Există aRomanidoveditdisparutB.3.26.)În zonatrama Constanexempldoar ca
Notă. cercproiectulu
Aquila p
Aquila pmari, pridicatăjudetul pomarinfuncţia
Relaţia
- ROSPtranziteproiectu
Distribu
Specia forestie
Adecvata pentru
clanga
clanga are uie baza troa, comuna I
clanga traspecii este r
speciei Aqu
PA0031 Deului apartinexul Razim-
uţia speciei
afirmatii poia. In anii t in Transilvt, cuiburil). a proiectul
stradala, nta”, speciaarele obseloc de pasa
curi verzi – zoui „Amenajare s
pomarina
pomarina epăsări şi maă în perime
Constanta”na se află pecologică a
speciei Aqu
PA0031 Deează situl Rului „Amen
uţia speciei
cuibăreşte ere de şes (F
u proiectul “ Am
rol de conofică se gasstria- judetunziteaza zoredusa (prac
uila clanga
elta Dunăriin probabil, e-Sinoie;
Aquila clan
otrivit carora1970 cuiba
vania. Ulterle fiind
lui „Amenacomuna
a Aquila clarvate folos
aj.
one în care estesi reabilitare tra
este un prădamifere de
etrul proiect”. Ţinând cpentru perioa acestei spe
uila pomari
elta DunăriiROSPA0031najare si reab
Aquila pom
în pădurileFig. B.3.27
menajarea si re
ntrol al popsesc in vecul Constantona in perictic nulă) în
cu ariile na
şi Compleefectivului
nga
a specia cuiaritul specierior aceste pabandonate
ajare si reIstria-
anga nu cuisind aceast
e certă prezenţaama stradala, co
dător cu roltalie mică
tului „Amecont şi de ade reduse
ecii este red
na cu ariile
i şi Comple1 Delta Dunbilitare tram
marina
e din Carpa.). În zona
eabilitare trama
ulaţiilor mainatatea prota”. Ţinând oada pasaju
n această zo
aturale de in
exul Razim care iernea
ibărea in ei a fost pasari au e (Fig.
abilitare judetul
ibăreşte, tă zonă
FiAq
a speciei aflatăomuna Istria- ju
l de controlă. Speciile cenajare si r
faptul că (numai în t
dusă în aceas
naturale de
exul Razimnării şi Com
ma stradala,
aţi şi din zoproiectului
a stradala, com
amifere micoiectului „Acont de fapului, consid
onă.
nteres comun
- Sinoie: ează în situl
ig. B.3.26. Zquila clangaă în tranzit; poldetul Constanta
l al populaţcare consti
reabilitare tdoar un nu
tranzit) în zstă zonă.
e interes com
m - Sinoie: mplexul Racomuna Ist
onele colina„Amenajar
muna Istria- jud
ci, pasari, bAmenajare ptul că un nderăm că f
nitar învecin
exemplareleROSPA003
Zone de sea în Românligonul rosu ina”.
ţiilor locale tuie baza t
trama stradaumăr relationa proiect
munitar înv
o parte dinazim - Sinotria- judetul
are înalte, mre si reabili
deţul Constanta
broaste. Spesi reabilitar
număr foartefuncţia eco
nate:
e observate 31 Delta D
mnalare alenia.
dică zona de a
de şopârletrofică au dala, comuniv redus detului, consid
ecinate:
n exemplaroie tranzitea Constanta”
mai puţin înitare trama
81 ”
ecii care re trama e mic de logică a
în zona unării şi
e speciei
amplasare a
, insecte densitate
na Istria- e Aquila derăm că
rele care aza zona ”;
n zonele stradala,
Evaluare A
comunacuibăreaceastă momen
Fig. BAquila pNotă. cerccuibăritoaspeciei afla proiectuIstria- jude
Hieraae
Hieraaerozătoar„Amenafaptul ctranzit) această
Relaţia
- ROSPtranzitezona pr
Distribu
Actual, Transilvmasivulcâteva probabizona ptrama Constancuibăreaceastă de mom
Notă. punprezenţa scomuna Is
Adecvata pentru
a Istria- juşte, exempzonă în fu
nt.
.3.27. Zonpomarina încuri galbene– z
are; cercuri verlată în tranzit; pului „Amenajaretul Constanta”
etus pennat
etus pennare. Speciileajare si reab
că doar un nîn zona przonă.
speciei Hie
PA0031 Deează situl ROroiectului „A
uţia speciei
specia vaniei, velui Bucegi,zone ale
il şi în Deltaroiectului „stradala,
nta”, Hieşte, exempzonă în fu
ment.
ncte galbene – zspeciei cuibăritostria- judetul Co
u proiectul “ Am
udetul Consplarele spouncţie de c
ne de semnn România.zone în care esrzi – zone în poligonul rosu ire si reabilitare”.
us
tus are role care constbilitare tramnumăr mic droiectului, c
eraaetus pen
elta DunăriiOSPA0031 Amenajare s
Hieraeetus
cuibăreştestul Mo, subcarpaţDobrogei ca Dunării (F„Amenajarecomuna I
eraaetus pplare sporaduncţie de co
zone în care esoare; poligonul onstanta”..
menajarea si re
stanta”, speoradice traondiţiile m
nalare ale ste certă prezencare este certăindică locul de e trama stradala
l de controtituie baza t
ma stradala, de Hieraaetconsiderăm
nnatus cu ar
i şi CompleDelta Dună
si reabilitare
pennatus
te în eoldovei, zţii meridioncontinentaleFig. B.3.28)e si reabiliIstria- judpennatusdice tranzitondiţiile m
ste certă prezenrosu indică loc
eabilitare trama
ecia nu anzitând
meteo de
speciei
nţa speciei ă prezenţa amplasare a, comuna
ol al popultrofică au dcomuna Ist
tus pennatucă funcţia
riile natural
exul Razimării şi Compe trama stra
estul zona nali, e şi ). În itare detul
nu tând eteo
Fig. Hiera
nţa speciei cuibcul de amplasar
a stradala, com
laţiilor locadensitate ridtria- judetul
us se află peecologică
le de interes
m - Sinoie: plexul Razimadala, comu
B.3.28. Zoaeetus pennăritoare; semn re a proiectului
muna Istria- jud
ale de reptdicata în perl Constanta”entru perioaa acestei sp
s comunitar
o parte dinm - Sinoie t
una Istria- ju
one de semnatus în Rom
de întrebare – „Amenajare si
deţul Constanta
tile, paserifrimetrul pro”. Ţinând co
ade scurte (npecii este re
învecinate:
n exemplartranziteaza udetul Const
mnalare alemânia. zone în care esreabilitare tram
82 ”
forme şi oiectului ont şi de numai în edusă în
:
rele care sporadic tanta”;
e speciei
ste posibilă ma stradala,
Evaluare A
Pandion
Pandiontrofică Istria- jutranzitefoarte re
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Distribu
A cuibdecenii cuibarinrara de În zonatrama Constancuibăreaceastă
Notă. cercproiectulu
Falco v
Falco vrozătoarridicataConstanfaptul cridicat drelativ r
Relaţia
- ROSPefectivutranziteIstria- ju
Adecvata pentru
n haliaetus
n haliaetusse gasesc inudetul Cons
eaza zona inedusa în ace
speciei Pan
PA0031 Deului apartinexul Razim-
uţia speciei
barit rar in uliganul
nd, ramanapasaj (Fig. a proiectul
stradala, nta”, specşte, exemzonă doar c
curi verzi – zoui „Amenajare s
vespertinus
vespertinus re. Specii
a în zona prnta”, asadarcă specia Fde exemplaridicată în a
speciei Fal
PA0031 Dului cuibăriează şi se hrudetul Cons
u proiectul “ Am
s are rol den vecinatatestanta”. Ţinn perioada peastă zonă.
ndion haliae
elta Dunăriin probabil, e-Sinoie;
Pandion ha
Romania. pescar nu
and pentru B.3.29.).
lui „Amenacomuna
cia Pandiomplarele oca loc de pa
one în care estesi reabilitare tra
are rol de cmai comunroiectului „r exemplare
Falco vesperare tranziteaaceastă zonă
lco vespertin
Delta Dunăritor din siturănesc în zostanta”;
menajarea si re
e control aea proiectulnând cont depasajului, c
etus cu ariil
şi Compleefectivului
aliaetus
In ultimea mai fo
Romania o
ajare si reIstria-
on haliaeobservate asaj.
e certă prezenţaama stradala, co
control al pne de insec
„Amenajare ele aceasteirtinus cuibaaza zona, că.
nus cu ariile
rii şi Comul ROSPA
ona proiectu
eabilitare trama
l populaţiillui „Amenae faptul că uconsiderăm
le naturale d
exul Razim care tranzit
le patru ost gasit o pasare
eabilitare judetul
etus nu folosind
FiPa
a speciei aflatăomuna Istria- ju
populaţiilor cte, şopârlesi reabilita
i specii potareste in zoonsiderăm
e naturale d
mplexul Raz0031 Delta
ului „Amena
a stradala, com
lor de pesteajare si reabun număr focă funcţia
de interes co
- Sinoie: eteaza situl
ig. B.3.29. Zandion haliaă în tranzit; poldetul Constanta
locale de ie, paseriforare trama stt stabili zononă, iar incă funcţia
de interes co
zim - Sinoa Dunării şajare si reab
muna Istria- jud
e. Specii cbilitare tramoarte mic deecologică a
omunitar înv
exemplareleROSPA003
Zone de seaetus în Roligonul rosu ina”.
nsecte, şoprme şi rozătradala, comne de hranin perioada pecologică a
omunitar înv
oie: exempşi Complexbilitare tram
deţul Constanta
are constituma stradala, e Pandion ha acestei sp
vecinate:
e observate 31 Delta D
mnalare alemânia. dică zona de a
ârle, paseriătoare au dmuna Istria-ire. Ţinând pasajului una acestei sp
vecinate:
larele care xul Razim ma stradala,
83 ”
uie baza comuna
haliaetus pecii este
în zona unării şi
e speciei
amplasare a
forme şi densitate - judetul cont de
n numar ecii este
aparţin - Sinoie comuna
Evaluare A
Distribu
În Rodisconti(Dobrogsudul Ocentralăzona ptrama Constanexemplaceastă
Notă. punproiectulu
Falco c
Falco cSpecii reabilitanumăr ffuncţia
Relaţia
- ROSPNatura reabilita
Distribu
Specia Fapare roctombobservalivezi dÎn zonastradalanu cuiaceastă momen
Notă. Supalbastra – in timpul Istria- jude
Adecvata pentru
uţia speciei
omânia, spinuă, cuibgea, BărăgOlteniei, Că a Transiproiectului
stradala, nta”, Falcoare tranzitzonă.
ncte galbene – ui „Amenajare s
columbarius
columbariuscare const
are trama sfoarte mic ecologică a
speciei Fal
PA0031 Del2000 sunt
are trama st
uţia speciei
Falco columregulat în orie – marti
at în terenurdin zonele coa proiectulua, comuna ibăreşte, ex
zonă în nt.
prafata portocazone in care spmigratiilor; sagetul Constanta”
u proiectul “ Am
Falco vesp
pecia are bărind în gan), în e
Câmpia de ilvaniei (Fi„Amenajarcomuna
o vespertitând sau
zone în care esi reabilitare tra
s
s are funcţitituie baza stradala, code Falco co
a acestei spe
lco columba
lta Dunării probabil c
tradala, com
Falco colum
mbarius estorice regiuie (Fig. B.3ri deschise, olinare şi deui „AmenajIstria- judexemplarele funcţie de
lie – zone in cpecia poate fi ogeata rosie indi”.
menajarea si re
ertinus
o răspâsud-estul
estul MoldVest şi p
ig. B.3.30.re si reabi
Istria- juinus cuibărhranindu-s
este certă prezeama stradala, co
ia de contrtrofică se
muna Istriaolumbariusecii este foa
arius cu arii
şi Complexcele care aumuna Istria-
mbarius
te oaspete dune a ţării 3.31.). De o
cu pâlcuri e şes. are si reabietul Consta
sporadicee condiţiile
care specia cuibobservata tot timcă locul de am
eabilitare trama
ândire ţării
dovei, partea ). În
ilitare udetul reşte, e in
FigFal
enţa speciei cuomuna Istria- ju
rol al populgasesc in
a- judetul C folosesc zo
arte redusa în
ile naturale
xul Razim -u fost obsejudetul Con
de iarnă, carîn perioad
obicei a fosde păduri ş
ilitare tramanta”, specie tranzitâne meteo d
FigFal
bareste vara; sumpul anului; su
mplasare a proie
a stradala, com
. B.3.30. Zolco vespertinuibăritoare; polidetul Constanta
laţiilor de pn vecinatateConstanta”. ona in perion această zo
de interes c
Sinoie: exeervate în zonstanta”;
re da st şi
ma ia d
de
. B.3.31. Zlco vespertinuprafata bleu –
uprafata galbenactului „Amenaj
muna Istria- jud
one de semnnus în Romigonul rosu inda”.
păsări de taea proiectuŢinând co
oada hivernonă.
comunitar în
emplarele cona proiectu
Zone de semnus în Rom– zone in care a – zone in carejare si reabilitar
deţul Constanta
nalare ale spmânia.
dică locul de a
alie medie ului „Amenont de faptunala, consid
nvecinate:
are ierneazăului „Amen
mnalare alemânia.
specia ierneazae specia poate fre trama strada
84 ”
peciei
amplasare a
şi mică. najare si ul că un derăm că
ă în situl najare si
e speciei
a; suprafata fi observata ala, comuna
Evaluare A
Falco c
Falco cSpecii trama smic de a aceste
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Distribu
CuibareDunariichiar indupa ceprezentMacinuÎn zonatrama Constanexempldoar ca
Notă. punproiectulu
Falco p
Falco pcare costradalaFalco pacestei
Relaţia
- ROSPproiectuComple
Distribu
In ultimcert sauRodnei.Gurghiu
Adecvata pentru
cherrug
cherrug arecare constit
stradala, comFalco cherr
ei specii este
speciei Fal
PA0031 Deului apartinexul Razim-
uţia speciei
ea in modi, precum sn Banat. Ce se consid, specia cui
ului (Fig. B.a proiectul
stradala, nta”, speciaarele obseloc de pasa
ncte rosii – zonui „Amenajare s
peregrinus
peregrinus aonstituie baza, comuna Iperegrinus tspecii este f
speciei Fal
PA0031 Deului apartinexul Razim-
uţia speciei
mele deceniiu probabil, s. Sunt obseului, Apuse
u proiectul “ Am
e rol de contuie baza trmuna Istria-rug tranzitee foarte redu
lco cherrug
elta Dunării probabil, e-Sinoie (con
Falco cher
d constant si in campiaCuibaritul aderase ca spibarind in st.3.32.). lui „Amena
comuna a Falco chervate folos
aj.
ne în care este csi reabilitare tra
are rol de coza trofică sstria- judetutranziteaza foarte redus
lco peregrin
elta Dunăriin probabil, e-Sinoie;
Falco pereg
i specia a ins-a diminuarvate uneorni, Obcinele
menajarea si re
ntrol al poprofică se g- judetul Co
eaza zona inusa în aceas
cu ariile na
şi Compleefectivului cnform fisei
rrug
in delta sa din sudula fost recopecia dispatancariilor M
ajare si reIstria-
rrug nu cuisind aceast
certă prezenţa ama stradala, co
ontrol al pose gasesc iul Constantzona in pe
sa în această
nus cu ariile
şi Compleefectivului
grinus
nregistrat uat: Ţibău, peri pasari adue Bucovine
eabilitare trama
pulaţiilor degasesc in zoonstanta”. Ţn perioada pstă zonă.
aturale de in
exul Razim care cuibarestandard a s
si lunca l tarii si
onfirmat, aruse, in Muntilor
abilitare judetul
ibăreşte, tă zonă
FiFa
speciei tot timpomuna Istria- ju
pulaţiilor din zona prota”. Ţinând erioada pasaă zonă.
e naturale de
exul Razim care iernea
un declin pre Bistrita Multe, in timpi (Fig. B.3.3
a stradala, com
e pasari (stona proiectuŢinând contpasajului, co
nteres comu
- Sinoie: eesc în situl sitului);
ig. B.3.32. Zalco cherrugpul anului; polidetul Constanta
e pasari (peoiectului „Acont de fap
ajului, cons
e interes com
- Sinoie: eaza în situl
ronuntat, iarMoldoveneas
pul verii, in33.).
muna Istria- jud
tancute, gaiului „Ament de faptul onsiderăm c
unitar înveci
exemplareleROSPA00
Zone de seg în Românigonul verde ina”.
e care le prinAmenajare ptul că un nsiderăm că
munitar înv
exemplareleROSPA003
r numarul csca, Bistritan muntii: C
deţul Constanta
ite, porunbenajare si recă un numă
că funcţia e
inate:
e observate 31 Delta D
mnalare alenia. ndică zona de a
nde in zborsi reabilitar
număr foartefuncţia eco
vecinate:
e observate 31 Delta D
cazurilor dea Muresuluialimani, Hă
85 ”
ei, rate). eabilitare ăr foarte cologică
în zona Dunării şi
e speciei
amplasare a
r). Specii re trama e mic de
ologică a
în zona unării şi
cuibarit i, Muntii ăghimaş,
Evaluare A
Apare DobrogÎn zonatrama Constancuibăreaceastă
Notă. punproiectulu
Himant
HimantcrustaceproiectuŢinând perioadeste rela
Relaţia
- ROSPproiectlRazim-
Distribu
Este o DunariiMurighMuntenlungul Magurezona ptrama Constanfost obspasaj.
Notă. cercproiectulu
Adecvata pentru
mai des ingea. a proiectul
stradala, nta”, specşte, exemzonă doar c
ncte rosii – zonui „Amenajare s
topus himan
topus himanee mici. Sului „Amencont de fap
da estivala, ativ ridicata
speciei Him
PA0031 Delui sunt din Sinoie;
uţia speciei
specie cuibi, Complex
hiol, Beibugniei (Ianca, Dunarii in
ele, Corabiaproiectului
stradala, nta” speciaservata hran
curi galbene– zui „Amenajare s
u proiectul “ Am
n pasaj si
lui „Amenacomuna
cia Falcomplarele oca loc de pa
ne în care este csi reabilitare tra
ntopus
ntopus are peciile carnajare si reptul că Himdar in perio
a în această
mantopus hi
elta Dunăriipopulaţia c
Himantopu
baritoare inxul Lagungeac), unel
Plopu) si amonte de
a, Izvoare) „Amenajacomuna
a Himantopnindu-se da
one în care estesi reabilitare tra
menajarea si re
iarna mai
ajare si reIstria-
o peregrinobservate asaj.
certă prezenţa ama stradala, co
rol de conte constituieabilitare tmantopus hoada pasajuzonă.
imantopus c
şi Complecare cuibăre
us himantop
n Dobrogea nar Razim-le balti din
cateva zoe Calarasi (Fig. B.3.3
are si reaIstria-
pus himantoar si in prio
e certă prezenţaama stradala, co
eabilitare trama
ales in
eabilitare judetul
nus nu folosind
FiFa
speciei tot timpomuna Istria- ju
trol al popue baza trotrama stradimantopus
ului, conside
cu ariile natu
exul Razim eşte în situl
pus
(Delta -Sinoie, n estul
one din (Turnu
34.). În abilitare
judetul opus a
oada de
Fig. BHima
a speciei cuibăriomuna Istria- ju
a stradala, com
ig. B.3.33. Zalco peregrpul anului; polidetul Constanta
ulaţiilor locfică au de
dala, comuneste specie
erăm că fun
urale de int
- Sinoie: eROSPA003
B.3.34. Zonantopus him
itoare; poligonudetul Constanta
muna Istria- jud
Zone de seinus în Romigonul verde ina”.
cale de inseensitate ridina Istria- je clocitoare ncţia ecolog
teres comun
exemplarele31 Delta Du
ne de semnamantopus în
ul rosu indică loa”.
deţul Constanta
mnalare alemânia. ndică zona de a
ecte, gasteroicată în pejudetul Conin zona, se
gică a acest
nitar învecin
e observate unării şi Co
alare ale speRomânia.
ocul de amplasa
86 ”
e speciei
amplasare a
opode si erimetrul nstanta”. e află in ei specii
nate:
în zona omplexul
eciei
are a
Evaluare A
Recurvi
Recurvisi larveperimetConstanaflă in pspecii e
Relaţia
- ROSPproiectlRazim-
Distribu
Este o Muntenlungul DimportaRazim-RomanaAmara DunariiB.3.35.)reabilitajudetul hranind
Notă. cercproiectulu
Burhinu
Burhinumăsură baza trostradalaBurhinuin perioscazută
Relaţia
- ROSPvecinataComple
Adecvata pentru
irostra avos
irostra avose de Chirotrul proiectnta”. Ţinândperioada es
este relativ r
speciei Rec
PA0031 Delui sunt din Sinoie;
uţia speciei
specie cuibniei, probabDunarii in aante colonSinoie si ba a fost gasi Ianca si
i cuibareste ). În zona are trama
Constantadu-se dar si
curi galbene– zui „Amenajare s
us oedicnem
us oedicnemmai mică)
ofică au dea, comuna Ius oedicnemoada estivala
în această z
speciei Bur
PA0031 Datea proiecexul Razim
u proiectul “ Am
setta
setta are roonomidae. Stului „Amed cont de fastivala, dar iridicata în a
curvirostra
elta Dunăriipopulaţia c
Recurviros
baritoare inbil si in caamonte de Cii se aflaaltile invec
asit cuibarin alte catevalanga Turnproiectulustradala,
a” specia ain prioada d
one în care estesi reabilitare tra
mus
mus este un având rol
ensitate ridistria- judetu
mus cuibarea si a pasajuzonă.
rhinus oedic
elta Dunărctului tranzi- Sinoie;
menajarea si re
l de controlSpeciile caenajare si aptul că Recin perioada ceastă zonă
avosetta cu
şi Complecare cuibăre
tra avosetta
n Dobrogeaateva puncCalarasi. Cea in Comcinate. In Cnd la Balta a lacuri. Innu Magureleui „Amenaj
comuna a fost obsde pasaj.
e certă prezenţaama stradala, co
prădător cude reglare
icată în perul Constantaesc in zona, ului, consid
cnemus cu a
rii şi Compiteaza şi se
eabilitare trama
l al populaţare constitu
reabilitare curvirostra
pasajului, ă.
u ariile natur
exul Razim eşte în situl
a
a, estul cte din ele mai
mplexul Campia
Alba, n lunca e (Fig. jare si Istria-
servata
Fig. BRecu
a speciei cuibăriomuna Istria- ju
u rol de cona populaţii
rimetrul proa”. Ţinând si un numa
derăm că fun
ariile natura
plexul Raze pot hrani
a stradala, com
ţiilor localeuie baza tro
trama straavosetta esconsiderăm
rale de inter
- Sinoie: eROSPA003
B.3.35. Zonrvirostra avitoare; poligonudetul Constanta
ntrol al popuilor de rozăoiectului „Acont şi de far relativ rencţia ecolog
ale de intere
zim - Sinoi in situl R
muna Istria- jud
de crustacofică au deadala, comute specie cl
m că funcţia
res comunit
exemplarele31 Delta Du
ne de semnavosetta în Rul rosu indică loa”.
ulaţiilor locătoare. SpecAmenajare faptul că doedus se află gică a aceste
es comunitar
oie: exemplROSPA003
deţul Constanta
ee, viermi pensitate riduna Istria- locitoare in ecologică a
tar învecinat
e observate unării şi Co
alare ale speRomânia. ocul de amplasa
cale de insecciile care cosi reabilitarar un număîn zona pro
ei specii est
r învecinate
larele obse1 Delta Du
87 ”
policheti dicată în
judetul zona, se a acestei
te:
în zona omplexul
eciei
are a
cte şi (în onstituie re trama ăr mic de oiectului te relativ
e:
rvate în unării şi
Evaluare A
Distribu
Dobrogconstituspeciei,Muntenproiectustradalaspecia Bhranind
Notă. punprezenţa scomuna Is
Glareol
Glareolbaza trostradalaspecie cfuncţia
Relaţia
- ROSPproiectlRazim-
Distribu
Este o (mai allacuri dvalea Dincerta „AmenacomunaGlareolperioad
Notă. cercprezenţa scomuna Is
Adecvata pentru
uţia speciei
gea continenuie principa, fiind însniei şi Oltenului „Amena, comuna Burhinus o
du-se.
ncte galbene – zspeciei cuibăritostria- judetul Co
la pratincol
la pratincolofică au dea, comuna Iclocitoare inecologică a
speciei Gla
PA0031 Delui sunt din Sinoie;
uţia speciei
specie cuibles Compledin NE MuDunarii, in
(Fig. B.3ajare si ra Istria- jla pratinc
da estivala d
curi galbene– zspeciei cuibăritostria- judetul Co
u proiectul “ Am
Burhinus o
ntală şi zonealele locurisă semnalaniei (Fig. Bnajare si r
Istria- judoedicnemus
zone în care esoare; poligonul onstanta”.
la
la are rol deensitate ridistria- judetun zona, se aa acestei spe
areola prati
elta Dunăriipopulaţia c
Glareola p
baritoare inexul Razim
unteniei. Pren amonte d3.37.). În reabilitare judetul Coola a fos
dar si in prio
zone în care estoare; poligonul onstanta”.
menajarea si re
oedicnemus
ele aride dini de cuibărat şi din B.3.36.). Înreabilitare detul Consa fost obs
ste certă prezenrosu indică loc
e control al picată în perul Constantaaflă in perioaecii este rela
ncola cu ari
şi Complecare cuibăre
ratincola
n Dobrogea m-Sinoie) sezenta actude Calarasizona proietrama str
onstanta”st observa
oada de pasa
te certă prezenrosu indică loc
eabilitare trama
n deltă rit ale sudul
n zona trama
stanta” servata
Fig. Burh
nţa speciei cuibcul de amplasar
populaţiilorrimetrul proa”. Ţinând ada estivalaativ ridicată
iile naturale
exul Razim eşte în situl
estica siunele uala pe i, este ectului radala, specia
ata in aj.
Fig. BGlare
ţa speciei cuibăcul de amplasar
a stradala, com
B.3.36. Zoinus oedicnăritoare; semn re a proiectului
r locale de ioiectului „Acont de fapt
a, dar in peră în această
e de interes
- Sinoie: eROSPA003
B.3.37. Zoneola pratincăritoare; semn re a proiectului
muna Istria- jud
one de semnemus în Ro
de întrebare – „Amenajare si
insecte. SpeAmenajare tul că Glare
rioada pasajzonă.
comunitar î
exemplarele31 Delta Du
ne de semnacola în Romde întrebare –„Amenajare si
deţul Constanta
mnalare aleomânia.
zone în care esreabilitare tram
eciile care cosi reabilitareola pratincului, consid
învecinate:
e observate unării şi Co
alare ale spemânia.
zone în care esreabilitare tram
88 ”
e speciei
ste posibilă ma stradala,
onstituie re trama cola este derăm că
în zona omplexul
eciei
ste posibilă ma stradala,
Evaluare A
Pluviali
Pluvialicaracter„Amenafaptul ctranzit) această
Relaţia
- ROSPproiectuSinoie;
Distribu
Specia perioadfrecvenlungul proiectustradalaspecia exemplîn funcţ
Fig. BPluviali
Notă. Supsuprafata blinii punctreabilitare
Philoma
Philomacaracter„Amenafaptul cscurte (este rela
Relaţia
- ROSPproiectuSinoie;
Distribu
Adecvata pentru
is apricaria
is apricariaristice zoneajare si reabcă doar un n
în zona przonă.
speciei Plu
PA0031 Deului tranzite
uţia speciei
este prezedele de pant în regiuni
Dunarii ului „Amea, comuna
Pluvialis arele sporaţie de condi
.3.38. Haris apricaria
prafata portocableu – zone in ctate galbene –
e trama stradala
acus pugnax
achus pugnristice zoneajare si reabcă efectivel(numai în trativ mare în
speciei Phi
PA0031 Deului tranzite
uţia speciei
u proiectul “ Am
a
a are rol de lor umede. bilitare tramnumăr mic roiectului, c
uvialis apric
elta Dunăriieaza implic
Pluvialis ap
entă în Roasaj, fiind ile din est ş(Fig. B.3
najare si Istria- judapricaria
adice tranzitiţiile meteo
ta de dista în zona ve
alie – zone in ccare specia ierndirectii princip
a, comuna Istria
x
nax are rol dlor umede.
abilitare tramle de Philoranzit) în zon această zo
ilomachus p
elta Dunăriieaza implic
Philomachu
menajarea si re
control al Specii care
ma stradala, de Pluviali
considerăm
caria cu arii
şi Complecit şi situl
pricaria
omânia numsemnalată
şi sud-est da3.38.). În reabilitare
detul Consnu cuib
tând aceastde moment
ributie a st-palearcti
care specia cuibneaza; suprafatapale de migratiea- judetul Const
de control alSpecii care
ma stradalaomachus puona proiectuonă.
pugnax cu a
şi Complecit şi situl
us pugnax
eabilitare trama
populaţiilore constituie comuna Ist
is apricariacă funcţia
ile naturale
exul Razim ROSPA003
mai în ă mai ar si in
zona trama
stanta”, băreşte, ă zonă t.
speciei ca.
bareste vara; sa galbena – zone; sageata rosieanta”.
l populaţiiloe constituie , comuna I
ugnax sunt ului, consid
ariile natural
exul Razim ROSPA003
a stradala, com
r locale de baza trofic
tria- judetula se află penecologică a
de interes c
- Sinoie: e31 Delta D
uprafata albastne in care speciae indică locul d
or locale debaza troficstria- judetufoarte mar
derăm că fun
le de interes
- Sinoie: e31 Delta D
muna Istria- jud
nevertebrată se gasesc l Constanta”ntru perioada acestei sp
comunitar în
exemplareleDunării şi C
tra – zone in ca poate fi obser
de amplasare a p
e nevertebraă se gasesc ul Constanti, dar se afncţia ecolog
s comunitar
exemplareleDunării şi C
deţul Constanta
te în speciaîn zona pro
”. Ţinând code scurte (necii este re
nvecinate:
e observate Complexul
care specia estervata in timpul mproiectului „Am
ate în speciaîn zona pro
ta”. Ţinând flă pentru pgică a acest
r învecinate
e observate Complexul
89 ”
al a celor oiectului ont şi de numai în edusă în
în zona Razim -
e rezidenta; migratiilor; menajare si
al a celor oiectului cont de
perioade tei specii
:
în zona Razim -
Evaluare A
Specia perioadzonelorsud-est „AmenaIstria- pugnax tranzitâmeteo d
Fig. BPhiloma
Notă. Supgalbena – „Amenaja
Larus m
Larus mŢinând perioadacestei
Relaţia
- ROSefectivutranzitecomuna
Distribu
În Romnord-estranzit aţării (înţării) („Amenacomunacuibăreaceastă momen
Notă. cerproiectulu
Adecvata pentru
este prezdele de pasajr ţării, mai
(Fig. Bajare si reajudetul C
nu cuibăând aceastăde moment.
B.3.39. Haachus pugn
prafata portoca– zone in care sare si reabilitare
melanoceph
melanocephcont şi de
de scurte (nspecii este r
speciei Lar
PA0031 Dului cuibăriează şi se pa Istria- jude
uţia speciei
mânie cuibărstul Dobrogau fost obs
n special în p(Fig. B.3.4ajare si ra Istria- judşte, exempzonă în fun
nt.
rcuri galbene– ui „Amenajare s
u proiectul “ Am
zentă în aj, fiind sem
frecvent înB.3.39.). Îabilitare traonstanta”, ăreşte, exeă zonă în
arta de dax în zona v
lie – zone in cspecia poate fi oe trama stradala
alus
alus are role faptul că numai în trredusă în ac
rus melanoc
Delta Dunăitor din situpot hrăni îetul Constan
Larus mela
reşte într-unei, însă exeervate şi înpartea sudic40.). În zreabilitare detul Constlarele sporncţie de con
zone în care esi reabilitare tra
menajarea si re
România mnalată din m
n regiunile n zona
ama stradalspecia Ph
emplarele funcţie de
distributie vest-palearc
care specia cuibobservata in tim
a, comuna Istria
l de controldoar un nuanzit) în zoceastă zonă.
cephalus cu
ării şi Comul ROSPAîn zona prnta”;
anocephalus
n singur loemplare aflan alte regiuncă şi sud-estona proiectrama stra
tanta” speciadice tranzndiţiile mete
este certă prezeama stradala, co
eabilitare trama
numai în majoritatea din est şi
proiectului la, comuna hilomachus numeroase condiţiile
a speciei ctica.
bareste vara; sumpul migratiiloa- judetul Const
l al populaţiumăr mic dona proiect.
ariile natur
mplexul Ra0031 Deltaoiectului „A
s
c din ate în ni ale tică a ctului adala, ia nu
zitând eo de
Fig. BLarus
enţa speciei cuiomuna Istria- ju
a stradala, com
uprafata bleu –or; sageata rosietanta”.
iilor locale de Larus mtului, consi
rale de inter
azim - Sina Dunării şAmenajare
B.3.40. Zons melanocepibăritoare; polidetul Constanta
muna Istria- jud
– zone in care e indică locul d
de insecte melanocephaiderăm că f
res comunita
noie: exemşi Complex
si reabilita
ne de semnaphalus în Rigonul rosu inda”.
deţul Constanta
specia ierneazade amplasare a
şi alte nevealus se aflăfuncţia eco
ar învecinat
mplarele apxul Razim are trama
alare ale speRomânia. dică locul de a
90 ”
a; suprafata proiectului
ertebrate. ă pentru logică a
te:
parţinând - Sinoie stradala,
eciei
amplasare a
Evaluare A
Larus m
Larus mcont de pasajulu
Relaţia
- ROSefectivutranziteIstria- ju
Distribu
În RomDunariisi pe DSpecia proiectustradalaexemplnu clocaceastă numar m
Notă. cercspeciei estjudetul Co
Sterna n
Sterna mici. Ţperioadecologi
Relaţia
- ROSefectivutranzitecomuna
Distribu
Adecvata pentru
minutus
minutus are faptul că L
ui, consider
speciei Lar
PA0031 Dului cuibăriează şi se hrudetul Cons
uţia speciei
mânia cuibări si CompleDunare la este in exti
ului „Amena, comuna Iarele observ
cesc, specia zonă în
mare.
curi – careuri dte certă; careul onstanta”.
nilotica
nilotica areinând cont
da estivala, că a acestei
speciei Ster
PA0031 Dului cuibăriează şi se pa Istria- jude
uţia speciei
u proiectul “ Am
rol de contarus minutu
răm că funcţ
rus minutus
Delta Dunăitor din siturănesc în zostanta”;
Larus minu
reşte în Dobexul RazimCălăraşi (Findere de a
najare si reastria- judetuvate in peritranzitând perioada
de 2500 km2 în rosu indică loc
e rol de conde faptul cdar in per
i specii este
rna nilotica
Delta Dunăitor din situpot hrăni îetul Constan
Sterna nilo
menajarea si re
trol al popuus este o spţia ecologic
cu ariile na
ării şi Comul ROSPA
ona proiectu
utus
brogea (Delm-Sinoie), dFig. B.3.41areal. În zonabilitare tramul Constantioada estivade asemenpasajului
care cuibăritul cul de amplasar
ntrol al popă Sterna ni
rioada pasajrelativ ridic
a cu ariile na
ării şi Comul ROSPAîn zona prnta”;
otica
eabilitare trama
ulaţiilor locaecie des int
că a acestei
aturale de in
mplexul Ra0031 Delta
ului „Amena
lta dar 1.). na
ma ta” ala nea
în
Fig. BLarus
speciei este prre a proiectului
ulaţiilor loclotica este jului (efectcată în acea
aturale de in
mplexul Ra0031 Deltaoiectului „A
a stradala, com
ale de insectalnita in pespecii este r
nteres comu
azim - Sina Dunării şajare si reab
B.3.41. Zons minutus în
robabilă; buline„Amenajare si
cale de insespecie clocitive relativ astă zonă.
nteres comu
azim - Sina Dunării şAmenajare
muna Istria- jud
cte şi alte nrioada estivrelativ ridic
unitar înveci
noie: exemşi Complexbilitare tram
ne de semnan România. e – careuri de 25
reabilitare tram
ecte dar şi sitoare in zomari), con
unitar învec
noie: exemşi Complex
si reabilita
deţul Constanta
nevertebratevala, dar in pcata în aceas
inate:
mplarele apxul Razim ma stradala,
alare ale spe
500 km2 în carema stradala, com
soparle si rona, este intnsiderăm că
inate:
mplarele apxul Razim are trama
91 ”
. Ţinând perioada stă zonă.
parţinând - Sinoie comuna
eciei
e cuibăritul muna Istria-
rozatoare talnita in ă funcţia
parţinând - Sinoie stradala,
Evaluare A
În RomCompleputine RomaniobservaB.3.42.)reabilitajudetul exemplîn funcţ
Notă. punspeciei cuIstria- jude
Sterna c
Sterna Ţinând (numai relativ s
Relaţia
- ROSPproiectuSinoie;
Distribu
În Romzona CpreferanB.3.43.)reabilitajudetul exemplzonă înmomen
Notă. cercspeciei estjudetul Co
Adecvata pentru
mânie cuibăexului Lag
date asupia, dar fama cu regul). În zona are trama
Constanarele obserţie de condi
ncte negre – zonuibăritoare; polietul Constanta”
caspia
caspia are cont şi de fîn tranzit)
scazută în a
speciei Ster
PA0031 Deului tranzite
uţia speciei
mânie cuibăomplexuluind apropier). În zona pare trama
Constanta”arele obsern funcţie d
nt.
curi – careuri dte certă; careul onstanta”.
u proiectul “ Am
ăreşte in nugunar Razimpra cuibari
milii de adularitate in
proiectulustradala,
nta” spervate tranzitiţiile meteo
ne în care a cuiigonul rosu indi”.
rol de contfaptul că doîn zona pro
această zonă
rna caspia c
elta Dunăriieaza implic
Sterna casp
ăreşte in ni Lagunar Rrea coasteloproiectului „stradala, co” specia nrvate tranzde condiţii
de 2500 km2 în rosu indică loc
menajarea si re
umar mic inm-Sinoie. itului speculti cu juve
Dobrogeaui „Amenaj
comuna cia cuibtând aceastăde moment
ibărit numai în ică zona de am
trol al popuoar un număoiectului, că.
cu ariile nat
şi Complecit şi situl
pia
numar mic Razim-Sinoor marii (F„Amenajareomuna Istrnu cuibăreşzitând aceasile meteo
care cuibăritul cul de amplasar
eabilitare trama
n zona Exista
ciei in enili se
(Fig. jare si Istria-
băreşte, ă zonă t.
Fig. BStern
trecut; semn dmplasare a proie
ulaţiilor locaăr mic de Stonsiderăm
turale de int
exul Razim ROSPA003
in oie, ig.
e si ia- şte, stă de
Fig. BStern
speciei este prre a proiectului
a stradala, com
B.3.42. Zonna nilotica înde întrebare galbctului „Amenaj
ale de neveterna caspiacă funcţia
teres comun
- Sinoie: e31 Delta D
B.3.43. Zonna caspia în
robabilă; buline„Amenajare si
muna Istria- jud
ne de semnan România.ben – zone în cjare si reabilita
ertebrate acva se află penecologică a
nitar învecin
exemplareleDunării şi C
ne de semnan România.
e – careuri de 25reabilitare tram
deţul Constanta
alare ale spe. care este posibiare trama strada
vatice şi pentru perioada acestei sp
nate:
e observate Complexul
alare ale spe
500 km2 în carema stradala, com
92 ”
eciei
ilă prezenţa ala, comuna
este mic. de scurte ecii este
în zona Razim -
eciei
e cuibăritul muna Istria-
Evaluare A
Sterna h
Sterna mic. Ţiintalnitafuncţia
Relaţia
- ROSefectivutranzitecomuna
Distribu
În RomComplelungul bazinul (Fig. „Amenacomunacuibăreaceastă de mom
Notă. cercspeciei estjudetul Co
Chlidon
ChlidonŢinând perioadecologi
Relaţia
- ROSefectivutranzitecomuna
Adecvata pentru
hirundo
hirundo areinând cont a in perioadecologică a
speciei Ster
PA0031 Dului cuibăriează şi se pa Istria- jude
uţia speciei
mânie cuibărexului LaguDunarii inhidrograficB.3.44.).
ajare si rea Istria- juşte, exemplzonă în fu
ment.
curi – careuri dte certă; careul onstanta”.
nias hybrida
nias hybridcont de fap
da estivala, că a acestei
speciei Chl
PA0031 Dului cuibăriează şi se pa Istria- jude
u proiectul “ Am
e rol de conde faptul c
da estivala, a acestei spe
rna hirundo
Delta Dunăitor din situpot hrăni îetul Constan
Sterna hiru
reşte cu preunar Razim
n amonte dc al Siretulu
În zonaeabilitare tudetul Conlarele obseruncţie de co
de 2500 km2 în rosu indică loc
a
da are rol dptul că Chldar in per
i specii este
lidonias hyb
Delta Dunăitor din situpot hrăni îetul Constan
menajarea si re
ntrol al popcă Sterna hdar in perio
ecii este rela
o cu ariile n
ării şi Comul ROSPAîn zona prnta”;
undo
ecadere in zm-Sinoie, dde Calarasiui si Muresua proiecttrama stradnstanta” sprvate tranzitondiţiile me
care cuibăritul cul de amplasar
de control lidonias hybrioada pasaj
relativ ridic
brida cu arii
ării şi Comul ROSPAîn zona prnta”;
eabilitare trama
pulaţiilor lohirundo esteoada pasajuativ ridicată
aturale de in
mplexul Ra0031 Deltaoiectului „A
zona de-a , in ului. tului dala, ecia tând eteo
Fig. BStern
speciei este prre a proiectului
al populaţibrida este sjului (efectcată în acea
ile naturale
mplexul Ra0031 Deltaoiectului „A
a stradala, com
ocale de de e specie cloului (efectivă în această
nteres comu
azim - Sina Dunării şAmenajare
B.3.44. Zonna hirundo îrobabilă; buline„Amenajare si
iilor locale specie clocitive relativ astă zonă.
de interes c
azim - Sina Dunării şAmenajare
muna Istria- jud
nevertebraocitoare comve relativ mzonă.
unitar învec
noie: exemşi Complex
si reabilita
ne de semnaîn Româniae – careuri de 25
reabilitare tram
de de nevitoare in zo
mari), con
comunitar în
noie: exemşi Complex
si reabilita
deţul Constanta
ate acvatice muna in zo
mari), consid
cinate:
mplarele apxul Razim are trama
alare ale spe. 500 km2 în care
ma stradala, com
vertebrate ana, este int
nsiderăm că
nvecinate:
mplarele apxul Razim are trama
93 ”
şi peste ona, este derăm că
parţinând - Sinoie stradala,
eciei
e cuibăritul muna Istria-
acvatice. talnita in ă funcţia
parţinând - Sinoie stradala,
Evaluare A
Distribu
În RomBiosfera lungubazinul Muresuteritoria„Amenacomunacuibărehranind
Notă. cercspeciei estjudetul Co
Chlidon
Chlidonmic si aintalnitaecologi
Relaţia
- ROSefectivutranzitecomunanomina
Distribu
În RomBiosfera lungubazinul MuresuTransilv„Amenacomunacuibărehranind
Notă. cercspeciei estjudetul Co
Adecvata pentru
uţia speciei
mânie cuibărei Delta Duul Dunarii
hidrografului. (Fig. Bala si numajare si a Istria- şte, exemp
du-se in acea
curi – careuri dte certă; careul onstanta”.
nias niger
nias niger aamfibieni. Ţa in perioadcă a acestei
speciei Chl
PA0031 Dului cuibăriează şi se pa Istria- judalizată);
uţia speciei
mânie cuibărei Delta Duul Dunarii
hidrografului, in tvaniei (Fig.ajare si a Istria- şte, exemp
du-se in acea
curi – careuri dte certă; careul onstanta”.
u proiectul “ Am
Chlidonias
reşte cu preunarii, in Ca
in amontfic al SirB.3.45.). Spmerica. În
reabilitare judetul Clarele obseasta zona.
de 2500 km2 în rosu indică loc
are rol de cŢinând cont da estivala, i specii este
lidonias nig
Delta Dunăitor din situpot hrăni î
detul Consta
Chlidonias
reşte cu preunarii, in Ca
in amontfic al Sirtrecut si . B.3.46.). Îreabilitare judetul Clarele obseasta zona.
de 2500 km2 în rosu indică loc
menajarea si re
hybrida
ecadere Rezampia Romae de Calaretului dar ecie in exp
zona protrama s
Constanta”rvate tranz
care cuibăritul cul de amplasar
control al pde faptul cădar in periorelativ ridic
ger cu ariile
ării şi Comul ROSPAîn zona pranta” (în fiş
niger
ecadere Rezampia Romae de Calaretului dar
in DeprÎn zona pro
trama sConstanta”rvate tranz
care cuibăritul cul de amplasar
eabilitare trama
zervatia ana, de-rasi, in
si al pansiune oiectului stradala,
specia itând si
Fig. BChlid
speciei este prre a proiectului
populaţiilor ă Chlidoniaoada pasajucată în acea
naturale de
mplexul Ra0031 Deltaoiectului „Aşa standard
zervatia ana, de-rasi, in
si al resiunea oiectului stradala,
specia itând si
Fig. BChlid
speciei este prre a proiectului
a stradala, com
B.3.45. Zondonias hybrrobabilă; buline„Amenajare si
locale de das niger esteului (efectivastă zonă.
e interes com
azim - Sina Dunării şAmenajare
d Natura 20
B.3.46. Zondonias niger
robabilă; buline„Amenajare si
muna Istria- jud
ne de semnarida în Rome – careuri de 25
reabilitare tram
de nevertebe specie cloce mari), con
munitar înve
noie: exemşi Complex
si reabilita00 a acestu
ne de semnar în Român
e – careuri de 25reabilitare tram
deţul Constanta
alare ale spemânia.
500 km2 în carema stradala, com
rate acvaticcitoare in zonsiderăm că
ecinate:
mplarele apxul Razim are trama
ui sit specia
alare ale speia.
500 km2 în carema stradala, com
94 ”
eciei
e cuibăritul muna Istria-
ce, peste ona, este ă funcţia
parţinând - Sinoie stradala,
a nu este
eciei
e cuibăritul muna Istria-
Evaluare A
Caprim
Caprimbaza troIstria- jeuropaespecii e
Relaţia
- ROSPproiectu(în fişa
Distribu
In ultimpronuntRomanaprobabieste redÎn zonatrama Constancuibăreaceastă
Notă. cercspeciei estjudetul Co
Coracia
Coraciacele de în perimConstanzona si este foa
Relaţia
- ROSefectivutranzitecomuna
Adecvata pentru
mulgus europ
mulgus europofică se gasjudetul Coneus tranzite
este foarte re
speciei Cap
PA0031 Deului apartin standard N
uţia speciei
mele deceniitat; cuibarea, Moldovil mult madat in harta (a proiectulu
stradala, nta”, speciaşte, exempzonă doar c
curi – careuri dte certă; careul onstanta”.
as garrulus
as garrulusamfibieni ş
metrul prointa”. Ţinândtranziteaza
arte redusa î
speciei Cor
PA0031 Dului cuibăriează şi se ha Istria- jude
u proiectul “ Am
paeus
paeus are rsesc in zonnstanta”. Ţieaza zona inedusa în ace
primulgus e
elta Dunăriiprobabil, u
atura 2000
Caprimulgu
i specia a ineste in Dova, Transili raspandit (Fig. B.3.47ui „Amenaj
comuna a Caprimulgplarele obca loc de pa
de 2500 km2 în rosu indică loc
s are rol de şi de paseriiectului „Ad cont de fazona in per
în această zo
racias garru
Delta Dunăitor din situhrănesc si etul Constan
menajarea si re
rol de contrna proiectuluinând cont n perioada eastă zonă.
europaeus c
şi Compleunor efectiva acestui sit
us europaeu
nregistrat unobrogea, Clvania si
la campie7.). ajare si reab
Istria- jgus europabservate foasaj.
care cuibăritul cul de amplasar
control al forme. Specmenajare s
aptul că un rioada pasajonă.
ulus cu ariil
ării şi Comul ROSPAîn zona prnta”;
eabilitare trama
rol al popuui „Amenajde faptul cpasajului, c
cu ariile natu
exul Razim ve care cuibt specia nu e
us
n declin Campia
Banat; e decat
bilitare judetul
aeus nu olosind
FiCa
speciei este prre a proiectului
populaţiilorciile care co
si reabilitarenumăr foartjului, consid
le naturale d
mplexul Ra0031 Deltaroiectului „
a stradala, com
ulaţiilor de jare si reabcă un număconsiderăm
urale de inte
- Sinoie: ebaresc în zoeste nomina
ig. B.3.47. Zaprimulgus robabilă; buline„Amenajare si
r locale de onstituie bae trama strte mic de Cderăm că fu
de interes co
azim - Sina Dunării ş„Amenajare
muna Istria- jud
insecte. Spbilitare tramăr foarte mcă funcţia
eres comuni
exemplareleona central-nalizată);
Zone de seeuropaeus
e – careuri de 25reabilitare tram
insecte, rozaza trofică aradala, com
Coracias gauncţia ecolog
omunitar în
noie: exemşi Complex
si reabilit
deţul Constanta
pecii care coma stradala, mic de Capr
ecologică a
itar învecin
e observate nordica a D
mnalare aleîn România500 km2 în care
ma stradala, com
zătoare, şi au densitate
muna Istria-rrulus cuibgică a acest
nvecinate:
mplarele apxul Razim tare trama
95 ”
onstituie comuna
rimulgus a acestei
ate:
în zona Dobrogei
e speciei a. e cuibăritul
muna Istria-
eventual e ridicată - judetul areste in tei specii
parţinând - Sinoie stradala,
Evaluare A
Distribu
Specia câmpie ţării (Ccolinare(MoldoOltenieTransilvrespectiproiectuElectric
Notă. cercspeciei estjudetul Co
Melano
MelanocomuniMelanoconside
Relaţia
- ROSefectivutranziteIstria- ju
Distribu
Melanozona deţării, cuB.3.49.)reabilitaConstanMelanoDese, aproxim
Notă. buli„Amenaja
Adecvata pentru
uţia speciei
este prezedin sud-est
Câmpia de e joase din
ova, Dobri). Există vania, însăiva regiuneului specia cca Aeriana.
curi – careuri dte certă; careul onstanta”.
ocorypha ca
ocorypha caităţilor de vocorypha caerăm că func
speciei Mel
PA0031 Dului cuibăriează si cuibaudetul Cons
uţia speciei
ocorypha cae câmpie şiuibărind ma). În zonaare trama stnta” cuibocorypha c
in perioadmativ 10 per
ine – careuri deare si reabilitare
u proiectul “ Am
Coracias g
entă mai altul (BărăganVest), resp
estul, sud-erogea, Mşi semnalără nu maie (Fig. B.cuibareste,
de 2500 km2 în rosu indică loc
alandra
alandra are vegetaţie iealandra cucţia ecologi
lanocoryph
Delta Dunăitor din situaresc in zonstanta”;
Melanocory
alandra estei colinară j
ai ales în cua proiectulutradala, comăresc put
calandra, îda estivalarechi.
e 2500 km2 în e trama stradala
menajarea si re
garrulus
les în zonen, Deltă) şi pectiv în z
estul şi suduMuntenia,
ri ale speci cuibăreş.3.48.). În in stalpi de
care cuibăritul cul de amplasar
rol de conerboasă. Ţi
uibareste inică a acestei
a calandra
ării şi Comul ROSPAna proiectul
rypha caland
e prezentă njoasă din suulturi agricoui „Amena
muna Istria-tine perecîn zona Ma fiind ob
care cuibăritul a, comuna Istria
eabilitare trama
ele de vestul zonele ul ţării
sudul ciei în te în
zona e Linie
FigCor
speciei este prre a proiectului
ntrol al popinând cont n zona si i specii este
cu ariile na
mplexul Ra0031 Deltalui „Amena
dra
numai în ud-estul
ole (Fig. ajare si - judetul chi de Movilele bservate
FigMel
speciei este cea- judetul Const
a stradala, com
. B.3.48. Zracias garrurobabilă; buline„Amenajare si
pulaţiilor locde faptul
tranziteaza foarte redu
aturale de in
azim - Sina Dunării şajare si reab
. B.3.49. Zlanocoryphaertă; careul rosutanta”.
muna Istria- jud
Zone de semulus în Rome – careuri de 25
reabilitare tram
cale de insecă un numzona in p
usa în aceast
nteres comu
noie: exemşi Complexbilitare tram
Zone de sema calandrau indică locul d
deţul Constanta
mnalare alemânia.
500 km2 în carema stradala, com
ecte şi de rmăr foarte perioada ptă zonă.
unitar înveci
mplarele apxul Razim ma stradala,
mnalare aleîn România
de amplasare a
96 ”
e speciei
e cuibăritul muna Istria-
reglare a mic de
asajului,
inate:
parţinând - Sinoie comuna
e speciei a. proiectului
Evaluare A
Calandr
Calandrpopulaţcomunifaptul cestivalaacestei
Relaţia
- ROSefectivutranziteIstria- jnomina
Distribu
Cuibărearide, c(Fig. B.reabilitaConstanbrachydobservapasajulu
Notă. cercspeciei estjudetul Co
Lullula
Lullula se gaseConstanin perio(practic
Relaţia
- ROSPproiectu
Adecvata pentru
drella brachy
drella brachyţiilor de artităţilor de vcă un număa in zona si specii este f
speciei Cal
PA0031 Dului cuibăriează si cuibajudetul Co
alizată);
uţia speciei
eşte în Dobu vegetaţie .3.50.). În zare trama stnta” este pdactyla sa ata in perioaui.
curi – careuri dte certă; careul onstanta”.
arborea
arborea arsc in zona pnta”. Ţinândoada pasajuc nula) în ac
speciei Lul
PA0031 Deului apartin
u proiectul “ Am
ydactyla
ydactyla estropode (în
vegetaţie ierăr foarte mtranziteaza
foarte redus
landrella br
Delta Dunăitor din situaresc in zon
onstanta” (î
Calandrella
brogea, fiindstepică şi î
zona proiecttradala, com
posibil ca scuibareas
ada estivala
de 2500 km2 în rosu indică loc
e rol de conproiectului d cont de faului, considceastă zonă.
llula arbore
elta Dunăriiprobabil, u
menajarea si re
ste o specie n special înrboasă (mai
mic de Melaa zona in pesa în această
rachydactyl
ării şi Comul ROSPAna proiectulîn fişa sta
a brachyda
d prezentă în culturile atului „Amenmuna Istria-specia Calasca, aceasta, cat si in p
care cuibăritul cul de amplasar
ntrol al popu„Amenajar
aptul că un nderăm că fu
ea cu ariile n
şi Compleunor efective
eabilitare trama
granivoră n perioada p
ales primăanocoryphaerioada pasă zonă.
la cu ariile n
mplexul Ra0031 Deltalui „Amena
andard Natu
ctyla
în zone agricole najare si - judetul andrella a fiind
perioada
FigCal
speciei este prre a proiectului
ulaţiilor de e si reabilitnumăr foartuncţia ecolo
naturale de
exul Razim e care cuiba
a stradala, com
şi insectivoprimăvară tăvara timpura calandraajului, cons
naturale de i
azim - Sina Dunării şajare si reabura 2000
. B.3.50. Zlandrella brrobabilă; buline„Amenajare si
insecte. Spetare trama ste mic de Luogică a ace
interes com
- Sinoie: earesc în zon
muna Istria- jud
oră, având futârzie – variu şi toamnau fost obssiderăm că
interes com
noie: exemşi Complexbilitare trama acestui
Zone de semrachydactylae – careuri de 25
reabilitare tram
ecii care constradala, comullula arborestei specii
munitar înve
exemplarelea central-no
deţul Constanta
funcţia de coară) şi de rna). Ţinândservate in pfuncţia eco
munitar învec
mplarele apxul Razim ma stradala, sit specia
mnalare alea în Român500 km2 în care
ma stradala, com
nstituie bazmuna Istria-rea tranzitea
este foarte
cinate:
e observate ordica a Dob
97 ”
ontrol al reglare a d cont de perioada
ologică a
cinate:
parţinând - Sinoie comuna nu este
e speciei nia. e cuibăritul
muna Istria-
za trofică - judetul aza zona e redusa
în zona brogei;
Evaluare A
Distribu
Specia Banat, Cdoua rcuibarirdealuri B.3.51.)În zonatrama Constancuibărefolosind
Notă. cercspeciei estjudetul Co
Anthus
Anthus populaţcomunifaptul cperioadaceastă
Relaţia
- ROSefectivutranziteIstria- ju
Distribu
Specia altitudinpartea Dobrogregulat Banat şproiectustradalaspecia Afiind obin perio
Notă. cercspeciei estjudetul Co
Adecvata pentru
uţia speciei
cuibareste Campia Roregiuni liprea speciei;
impadurite). a proiectulu
stradala, nta”, specşte, exempd această zo
curi – careuri dte certă; careul onstanta”.
campestris
campestrisţiilor de artităţilor de vcă un numărda pasajului
zonă.
speciei Ant
PA0031 Dului cuibăriează si cuibaudetul Cons
uţia speciei
este prezne ale ţărisud-estică
gea) şi estuşi în parteaşi sudul Olteului „Amena, comuna Anthus cam
bservata ataoada pasajul
curi – careuri dte certă; careul onstanta”.
u proiectul “ Am
Lullula arb
in Dobrogmana si Mo
psesc date ; cuibarestee, mai rar
ui „Amenajcomuna
cia Lullulaplarele spoonă doar ca
de 2500 km2 în rosu indică loc
s este o stropode (în
vegetaţie ierr foarte mici, consideră
thus campes
Delta Dunăitor din situaresc in zonstanta” (în f
Anthus cam
zentă în zii, fiind ma ţării (C
ul Moldovea centrală a eniei (Fig. najare si rIstria- jud
mpestris cuat in perioadlui.
de 2500 km2 în rosu indică loc
menajarea si re
borea
gea, Transiloldova din
cu privie pe podis
la munte
jare si reabIstria- ju
a arborearadice obsloc de pasaj
care cuibăritul cul de amplasar
specie grann special înrboasă (mai c de Anthusăm că func
stris cu ariil
ării şi Comul ROSPAna proiectulfişa standard
mpestris
zonele de mai frecvenCâmpia Băr
i, dar cuibTransilvanB.3.52.). Înreabilitare detul Constuibareste, acda estivala,
care cuibăritul cul de amplasar
eabilitare trama
lvania, aceste ire la suri si
(Fig.
bilitare udetul a nu ervate
aj. FiLu
speciei este prre a proiectului
nivoră şi inn perioada p
ales primăs campestrisţia ecologic
le naturale d
mplexul Ra0031 Deltalui „Amenad Natura 20
joasă ntă în răgan, ăreşte
niei, în n zona trama tanta” ceasta cat si
FigAnt
speciei este prre a proiectului
a stradala, com
ig. B.3.51. Zullula arborrobabilă; buline„Amenajare si
nsectivoră, primăvară tăvara timpurs cuibarestecă a aceste
de interes co
azim - Sina Dunării şajare si reab000 a situi sp
. B.3.52. Zthus campesrobabilă; buline„Amenajare si
muna Istria- jud
Zone de serea în Româe – careuri de 25
reabilitare tram
având funtârzie – variu şi toamne in zona si ei specii es
omunitar în
noie: exemşi Complexbilitare trampecia nu est
Zone de semstris în Rome – careuri de 25
reabilitare tram
deţul Constanta
mnalare aleânia. 500 km2 în care
ma stradala, com
ncţia de coară) şi de rna). Ţinândtranziteaza
ste foarte re
nvecinate:
mplarele apxul Razim ma stradala, te nominaliz
mnalare alemânia.
500 km2 în carema stradala, com
98 ”
e speciei
e cuibăritul muna Istria-
ontrol al reglare a d cont de a zona in edusa în
parţinând - Sinoie comuna
zată);
e speciei
e cuibăritul muna Istria-
Evaluare A
Lanius
Lanius mai co„Amenaexemplfoarte mconside
Relaţia
- ROSefectivutranziteIstria- ju
Distribu
Este o mai frecţării („Amenacomunacolluriofiind oestivala
Notă. buli„Amenaja
Lanius
Lanius ocazionpaserifotrama sstabili zaflă pense stabiredusă î
Relaţia
- ROSefectivucuibarestradala
Adecvata pentru
collurio
collurio areomune de ajare si rearele aceasmic de Lanerăm că func
speciei Lan
PA0031 Dului cuibăriează si cuibaudetul Cons
uţia speciei
specie larg cventă în zo(Fig. B.3.ajare si a Istria- judo cuibaresteobservata a, cat si in p
ine – careuri deare si reabilitare
minor
minor are nal şi cele dorme şi rozstradala, cozone de hrantru perioadilesc in zonîn această z
speciei Lan
PA0031 Dului cuibărisc, tranzite
a, comuna Is
u proiectul “ Am
e rol de coninsecte, şoeabilitare ttei specii p
nius colluriocţia ecologi
nius collurio
Delta Dunăitor din situaresc in zonstanta”;
Lanius coll
răspândită onele de de53.). În reabilitare
detul Constae in numar
sporadic erioada pas
e 2500 km2 în e trama stradala
rol de conde paseriforzătoare au domuna Istriaanire. Ţinânde scurte (nuna pentru azonă.
nius minor c
Delta Dunăitor din situează şi se stria- judetu
menajarea si re
ntrol al popuopârle şi rotrama strad
pot stabili zo cuibaresteică a acestei
o cu ariile n
ării şi Comul ROSPAna proiectul
lurio
în Românieal şi de câm
zona protrama s
anta” speciafoarte mic, atat in pajului.
care cuibăritul a, comuna Istria
ntrol al porme şi mamdensitate rida- judetul
nd cont şi dumai în trana cuibari, co
cu ariile nat
ării şi Comul ROSPAhrănesc în
ul Constanta
eabilitare trama
ulaţiilor locozătoare audala, comu
zone de hrae in zona si specii este
naturale de i
mplexul Ra0031 Deltalui „Amena
ia, fiind mpie ale oiectului stradala, a Lanius
aceasta perioada
FigLan
speciei este cea- judetul Const
opulaţiilor lmifere de tadicata în zoConstanta”e faptul că
nzit) în zonaonsiderăm c
turale de int
mplexul Ra0031 Delta
zona proia”;
a stradala, com
ale de insecu densitate una Istria-
anire. Ţinânsi tranziteaz foarte redu
interes comu
azim - Sina Dunării şajare si reab
. B.3.53. Znius collurioertă; careul rosutanta”.
ocale de inalie mică. Sona proiect, asadar exdoar un nu
a planului sică funcţia e
teres comun
azim - Sina Dunării şiectului „A
muna Istria- jud
cte, şopârle ridicata în
judetul Cnd cont de fza zona in usa în aceast
unitar învec
noie: exemşi Complexbilitare tram
Zone de semo în Româniu indică locul d
nsecte şi aSpecii mai tului „Amenxemplarele umăr redus i doar un nuecologică a
nitar învecin
noie: exemşi Complex
Amenajare s
deţul Constanta
şi rozătoaren zona proConstanta”,faptul că unperioada ptă zonă.
cinate:
mplarele apxul Razim ma stradala,
mnalare aleia. de amplasare a
alte nevertebcomune de najare si reaceastei spde Lanius m
umar mic dea acestei sp
nate:
mplarele apxul Razim si reabilitar
99 ”
e. Specii oiectului , asadar n număr asajului,
parţinând - Sinoie comuna
e speciei
proiectului
brate, şi insecte,
eabilitare pecii pot minor se e perechi ecii este
parţinând - Sinoie re trama
Evaluare A
Distribu
Este o sşi de câzonele d„Amenacomunaredus ddoar dproiectu
Notă. cercspeciei estjudetul Co
Emberiz
Emberizcomuniaflă doareabilitaconside
Relaţia
- ROSefectivutranzitaConstan
Distribu
Specia ejoase d(Dobrogfiind prrespecti(Fig. Bsi reabjudetul exemplîn funcţ
Notă. cercspeciei estjudetul Co
Adecvata pentru
uţia speciei
specie frecvâmpie ale ţde şes) (Figajare si a Istria- jude exemplardoua perecului.
curi – careuri dte certă; careul onstanta”.
za hortulan
za hortulanităţilor de var sporadicare trama serăm că func
speciei Em
PA0031 Dului cuibărita zona prointa”;
uţia speciei
este frecvendin sudul (Ogea) şi estrezentă şi îniv cuibărind
B.3.55.). În bilitare tram
Constantaarele sporaţie de condi
curi – careuri dte certă; careul onstanta”.
u proiectul “ Am
Lanius min
vent întâlnitţării (fiind g. B.3.54.). Î
reabilitare udetul Consre tranziteazchi cuibare
de 2500 km2 în rosu indică loc
na
na are funcvegetaţie ier, pe perioatradala, comcţia ecologi
beriza hortu
Delta Dunător din situiectului „Am
Emberiza h
ntă în zonelOltenia, Mutul ţării (pn zpna Band sporadic zona proie
ma stradalaa”, specia
adice tranziiţiile meteo
de 2500 km2 în rosu indică loc
menajarea si re
nor
ă în zonele mai numerÎn zona pro
trama sstanta” un ză această zesc in per
care cuibăritul cul de amplasar
cţia de conrboasă. Ţinâde scurte (nmuna Istriaică a acestei
ulana cu ari
ării şi Comul ROSPA00menajare s
hortulana
e de şes şi cuntenia), suodişul Mol
natului şi Cşi în Transctului „Ama, comuna a nu cuibitând aceastde moment
care cuibăritul cul de amplasar
eabilitare trama
de deal roasă în oiectului stradala,
număr zonă, si rimetrul
FiLa
speciei este prre a proiectului
ntrol al popând cont denumai în tr- judetul Ci specii este
iile naturale
mplexul Ra031 Delta Di reabilitare
colinare ud-estul ldovei),
Crişanei, silvania
menajare Istria-
băreşte, tă zonă t.
FiEm
speciei este prre a proiectului
a stradala, com
ig. B.3.54. Zanius minorrobabilă; buline„Amenajare si
pulaţiilor dee faptul că ranzit) în zoonstanta” ş redusă în a
e de interes
azim - SinDunării şi Ce trama str
ig. B.3.55. Zmberiza horrobabilă; buline„Amenajare si
muna Istria- jud
Zone de ser în Românie – careuri de 25
reabilitare tram
e nevertebrspecia Embona proiectşi în număr această zonă
comunitar î
noie: exemComplexul radala, com
Zone de sertulana în Re – careuri de 25
reabilitare tram
deţul Constanta
mnalare aleia. 500 km2 în care
ma stradala, com
rate şi de rberiza hortutului „Amen
mic de exeă.
învecinate:
mplarele apRazim - Si
muna Istria-
mnalare aleRomânia.
500 km2 în carema stradala, com
100 ”
e speciei
e cuibăritul muna Istria-
reglare a ulana se najare si emplare,
parţinând inoie pot - judetul
e speciei
e cuibăritul muna Istria-
Evaluare A
Bombin
Bombinzilei. Ţzona prconside
Relaţia
- ROSCcare sun
Distribu
Specia atitudinproiectucomunabombinaprilie-m
Fig. B.bombinNotă. romde 25 kmcontinue; „AmenajaConstanta
Pelobat
Pelobatnopţii. Ţzona prconside
Relaţia
- ROSCcare sun
Distribu
Specia existândnord-vetrama sfrecven
Adecvata pentru
na bombina
na bombinainând cont roiectului „Aerăm că func
speciei Bom
CI0065 Delnt prezente
uţia speciei
este prezenni mai miciului „Amena Istria- juna este obmai in Lacu
3.56. Zonena în Dobrogmburi – careuri m2 cu date dup
poligonul roare si reabilita”.
tes syriacus
tes syriacusŢinând conroiectului „Aerăm că func
speciei Pel
CI0065 Delnt prezente
uţia speciei
este prezend şi din câteestică a Câmstradala, comnt in lunile m
u proiectul “ Am
a are rol dede faptul c
Amenajare cţia ecologi
mbina bomb
lta Dunării: în situl RO
Bombina b
nta în cea mi de 400 mnajare si reudetul Conservata fre
ul Istria.
e de semnalgea. de 25 km2 cu dpa 1990; patrasu indică loctare trama st
s
s are rol dent de faptul Amenajare cţia ecologi
lobates syria
lta Dunării: în situl RO
Pelobates s
nt în valea eva locuri dmpiei Bărăgmuna Istria
martie-aprili
menajarea si re
e control al că specia Bsi reabilitar
ică a acestei
bina cu ariil
exemplareSCI0065 D
ombina
mai mare pm (Fig. B.3eabilitare trstanta”, specvent in
lare ale spe
date pana in 199ate – careuri dcul de amplastradala, comun
e control alcă specia Psi reabilitar
ică a acestei
acus cu arii
exemplareSCI0065 D
syriacus
Dunării, zodin zone intgan (Fig. B.a- judetul Cie-mai in ap
eabilitare trama
populaţiiloBombina bomre trama stri specii este
le naturale d
ele observatelta Dunări
parte a tarii3.56.). În zorama stradaecia Bomblunile mar
eciei Bomb
90; buline – carde 25 km2 cu sare a proiectna Istria- jud
l populaţiiloPelobates syre trama stri specii este
le naturale
ele observatelta Dunări
ona completerioare ale .3.57.). În z
Constanta”, propierea La
a stradala, com
or locale dembina nu pradala, com moderată î
de interes co
te în zona pi;
, la ona ala,
bina rtie-
bina
reuri date tului detul
or locale deyriacus nu pradala, com moderată î
de interes c
te în zona pi;
exului lagunplatoului d
zona proiecspecia Pelo
acului Istria
muna Istria- jud
e nevertebraprezinta efe
muna Istria- jîn această zo
omunitar în
proiectului
e nevertebraprezinta efe
muna Istria- jîn această zo
comunitar în
proiectului
nar, litoraludobrogean, rtului „Ameobates syriaa si Lacului
deţul Constanta
ate active îective imporjudetul Cononă.
nvecinate:
aparţin pop
ate active îective impojudetul Cononă.
nvecinate:
aparţin pop
ul marin, serespectiv di
enajare si reacus este oSinoie.
101 ”
în cursul rtante in nstanta”,
pulaţiilor
în cursul rtante in nstanta”,
pulaţiilor
emnalări in partea eabilitare observata
Evaluare A
Fig. B.3syriacusNotă. romcareuri dedate conti„AmenajaConstanta
Bufo vir
Bufo vircat si iimportaConstan
Relaţia
- ROSCcare sun
Distribu
Specia atitudinproiectucomunaobservaapropie
Fig. B.3DobrogNotă. rom25 km2 cupoligonul reabilitare
Hyla ar
Hyla arnopţii cimportaConstan
Relaţia
- ROSCcare sun
Adecvata pentru
3.57. Zone ds în Dobrog
mburi – careurie 25 km2 cu datinue; poligonulare si reabilitaa”.
ridis
ridis are rolin timpul zante in zonanta”, consid
speciei Buf
CI0065 Delnt prezente
uţia speciei
este prezenni de pana ului „Amea Istria- judeata frecvenerea Lacului
3.58. Zone gea. mburi – careuri u date dupa 19
rosu indică e trama stradala
rborea
rborea are cat si in timante in zonanta”, consid
speciei Hyl
CI0065 Delnt prezente
u proiectul “ Am
de semnalargea. i de 25 km2 cute dupa 1990; p rosu indică loare trama stra
l de control zilei. Ţinâna proiectuluiderăm că fun
fo viridis cu
lta Dunării: în situl RO
Bufo viridis
nta în cea la 1700
enajare si etul Constannt in luni Istria si La
de semnala
de 25 km2 cu d990; patrate – locul de amp
a, comuna Istria
rol de conmpul zilei. Ţa proiectuluiderăm că fun
la arborea c
lta Dunării: în situl RO
menajarea si re
re ale specie
u date pana in patrate – careucul de amplasa
adala, comuna
al populaţind cont de i „Amenajancţia ecolog
u ariile natur
exemplareSCI0065 D
s
mai mare m (Fig. Breabilitare nta”, specianile martiacului Sinoi
are ale speci
date pana in 19careuri de 25
plasare a proiea- judetul Const
ntrol al popuŢinând conti „Amenajancţia ecolog
cu ariile nat
exemplareSCI0065 D
eabilitare trama
ei Pelobates
1990; buline –uri de 25 km2 cuare a proiectulu
Istria- judetu
iilor locale dfaptul că
are si reabiligică a aceste
rale de inter
ele observatelta Dunări
parte a taB.3.58.). În
trama stra Bufo viride-aprilie-mae.
iei Bufo vir
990; buline – cakm2 cu date c
ectului „Amenanta”.
ulaţiilor loct de faptul
are si reabiligică a aceste
turale de int
ele observatelta Dunări
a stradala, com
s
– u
ui ul
de nevertebspecia Bufoitare trama sei specii est
res comunit
te în zona pi;
arii, la zona
radala, dis este ai in
idis în
areuri de continue; najare si
cale de nevcă specia H
itare trama sei specii est
teres comun
te în zona pi;
muna Istria- jud
brate active fo viridis nustradala, comte moderată
tar învecinat
proiectului
vertebrate aHyla arborestradala, comte ridicată în
nitar învecin
proiectului
deţul Constanta
atat în cursu prezinta muna Istriaîn această z
te:
aparţin pop
active atat îea prezinta muna Istrian această zo
nate:
aparţin pop
102 ”
ul nopţii efective
a- judetul zonă.
pulaţiilor
în cursul efective
a- judetul onă.
pulaţiilor
Evaluare A
Distribu
Specia oriundeproiectucomunaeste obapropie
Fig. B.3în DobrNotă. rom25 km2 cucercul rosutrama stra
Emys or
Emys olarve dimportaConstan
Relaţia
- ROSCcare sun
Distribu
Specia oriundeproiectucomunaorbiculain toam
Fig. BorbiculaNotă. rom25 km2 cucercul rosutrama stra
Testudo
Testudoacestoraproiectuconside
Relaţia
Adecvata pentru
uţia speciei
este prezee gaseste haului „Amena Istria- judbservata freerea Lacului
3.59. Zone rogea.
mburi – careuri du date dupa 19u indică locul d
adala, comuna I
rbicularis
orbicularis ade amfibienante in zonanta”, consid
speciei Emy
CI0065 Delnt prezente
uţia speciei
este prezee gaseste haului „Amena Istria- aris este ob
mna in aprop
B.3.60. Zonaris în Dob
mburi – careuri du date dupa 19u indică locul d
adala, comuna I
o graeca
o graeca area). Ţinând ului „Amenerăm că func
speciei Tes
u proiectul “ Am
Hyla arbor
enta în ceaabitat adecvnajare si
detul Constaecvent in lui Istria si La
de semnala
de 25 km2 cu d990; patrate – cde amplasare a stria- judetul C
are rol de cni. Ţinând a proiectuluiderăm că fun
ys orbicula
lta Dunării: în situl RO
Emys orbic
enta în ceaabitat adecvnajare si judetul C
bservata frecpierea Lacul
ne de semrogea. de 25 km2 cu d
990; patrate – cde amplasare a stria- judetul C
e rol de regcont de fa
najare si recţia ecologi
studo graeca
menajarea si re
rea
a mai marvat (Fig. Breabilitare anta”, speciunile marti
acului Sinoi
are ale speci
date pana in 199careuri de 25 kproiectului „Amonstanta”.
control al pocont de fai „Amenajancţia ecolog
ris cu ariile
exemplareSCI0065 D
cularis
a mai marvat (Fig. Breabilitare
Constanta”, cvent din prlui Istria si L
mnalare ale
date pana in 199careuri de 25 kproiectului „Amonstanta”.
glare al comaptul că speeabilitare tică a acestei
a cu ariile n
eabilitare trama
re parte a B.3.59.). În
trama straia Hyla arbie-aprilie-me.
iei Hyla arb
90; buline – carkm2 cu date comenajare si reab
opulaţiilor aptul că spare si reabiligică a aceste
e naturale de
ele observatelta Dunări
re parte a B.3.60.). În
trama straspecia E
rimavara si Lacului Sin
e speciei E
90; buline – carkm2 cu date comenajare si reab
munitatilor decia Testudtrama stradi specii este
naturale de i
a stradala, com
tarii, zona
adala, borea
mai in
borea
reuri de ontinue; bilitare
locale de npecia Emys itare trama sei specii est
e interes com
te în zona pi;
tarii, zona
adala, Emys pana
noie.
Emys
reuri de ontinue; bilitare
de plante (cdo graeca pdala, comun scazută în
interes comu
muna Istria- jud
nevertebrate orbiculari
stradala, comte ridicată în
munitar înv
proiectului
consumand prezinta efena Istria- jaceastă zon
unitar învec
deţul Constanta
acvatice siis prezinta muna Istrian această zo
vecinate:
aparţin pop
frunzele si ective mici judetul Connă.
cinate:
103 ”
i pesti si efective
a- judetul onă.
pulaţiilor
fructele in zona
nstanta”,
Evaluare A
- ROSCcare sun
Distribu
Specia oriundeproiectucomunagraeca in aprop
Fig. B.graeca Notă. romde 25 km2
cercul roreabilitare
Podarc
Podarcde neve
Relația
- ROS„Amenapopulaț
Distribu
În Romsud-estinumai îsudul MPorțilorpopulațB.3.62.)proiectucomunanecultiv
Notă. rom25 km2 cucomuna Is
Lacerta
Adecvata pentru
CI0065 Delnt prezente
uţia speciei
este prezee gaseste haului „Amena Istria- jueste observ
pierea Cetat
.3.61. Zoneîn Dobroge
mburi – careuri 2 cu date dupa 1su indică locu
e trama stradala
is taurica
is taurica aertebrate.
speciei Pod
SCI0065 Dajare si rețiilor din situ
uția speciei
mânia speciaică a țării (în câteva lMunteniei r de Fier, reții și în par). Specia ului „Amena Istria- vate (parloa
mburi – careuri u date continuestria- judetul Co
a viridis
u proiectul “ Am
lta Dunării: în situl RO
Testudo gra
enta în ceaabitat adecvnajare si rudetul Convata din pritii Histria.
e de semnaea.
de 25 km2 cu d1990; patrate – ul de amplasa
a, comuna Istria
are rol de co
darcis tauri
Delta Dunăreabilitare tul ROSCI00
Podarcis ta
a este preze(platoul conocuri din cși Oltenie
lativ recent rtea nord-ve
este prenajare si rea
judetul Cage) dar și in
de 25 km2 cu de; poligonul roonstanta”.
menajarea si re
exemplareSCI0065 D
aeca
a mai marevat (Fig. B.reabilitare tnstanta”, simavara si p
alare ale s
date pana in 19careuri de 25 kare a proiectu
a- judetul Const
ontrol al pop
ca cu ariile
rii: exemptrama stra065 Delta D
aurica
entă mai alentinental docomplexul lei, respectifiind semn
estică a Crezentă în abilitare tram
Constanta”n terenuri cu
date pana in 199su indică locul
eabilitare trama
ele observatelta Dunări
e parte a t.3.61.). În ztrama stradspecia Testpana in toam
speciei Test
990; buline – cakm2 cu date contului „Amenajaanta”.
pulațiilor lo
naturale de
larele obsedala, comu
Dunării;
es în parteaobrogean șilagunar), îniv în zona
nalate câtevaișanei (Fig
perimetrulma stradala
în zoneleultivate.
FiPo
90; buline – cal de amplasare
a stradala, com
te în zona pi;
tarii, zona dala, tudo mna
tudo
areuri tinue;
are si
ocale de ins
e interes com
ervate în una Istria-
a i n a a . l , e
ig. B.3.62. Zodarcis taurareuri de 25 km
a proiectului „
muna Istria- jud
proiectului
ecte, ocazio
munitar înve
nordul si judetul C
Zone de serica în Dob
m2 cu date dupa „Amenajare si
deţul Constanta
aparţin pop
onal și a alt
ecinate:
vestul proConstanta”
mnalare alerogea. 1990; patrate –reabilitare tram
104 ”
pulaţiilor
or grupe
oiectului aparțin
e speciei
– careuri de ma stradala,
Evaluare A
Lacertaneverteb
Relația
- ROSC„Amenapopulaț
Distribu
În RomexceptiaDeltei viabila afectata
Fig. B.viridis îNotă. romde 25 kmcontinue; „AmenajaConstanta
Dolicho
Dolichoamfibie
Relația
- ROSCreabilitaROSCI
Distribu
În RomMoldovextrem in cultu
Adecvata pentru
a viridis are brate.
speciei Lac
CI0065 Delajare si rețiilor din situ
uția speciei
mânia speciaa arcului caDunarii (Fexistă in z
a de implem
.3.63. Zoneîn Dobrogea
mburi – careuri m2 cu date dup
poligonul roare si reabilita”.
ophis caspiu
ophis caspiueni.
speciei Dol
CI0065 Deare trama s0065 Delta
uția speciei
mânia speciavei si in Dode rar (Fig.
urile agricole
u proiectul “ Am
rol de cont
certa viridis
lta Dunăriieabilitare tul ROSCI00
Lacerta vir
a este prezenarpatic, a Mig. B.3.63.zona Cetatimentarea p
e de semnaa. de 25 km2 cu dpa 1990; patrasu indică loctare trama st
us (sin. Colu
us are rol d
lichophis ca
elta Dunăristradala, coDunării;
Dolichophi
a este prezeobrogea. In . B.3.64.). Oe si tumulii
menajarea si re
trol al popul
s cu ariile na
: exemplaretrama stra065 Delta D
ridis
ntă in toate Muntilor Ap). O populii Histria, d
proiectului.
alare ale sp
date pana in 199ate – careuri dcul de amplastradala, comun
uber caspiu
de control a
aspius cu ar
i: exemplaomuna Istri
is caspius
entă in sudDobrogea s
O populație din zona, p
eabilitare trama
lațiilor loca
aturale de in
ele observadala, comu
Dunării;
zonele tariipuseni dar slație stabiladar fara a.
peciei Lace
90; buline – carde 25 km2 cu sare a proiectna Istria- jud
us)
al populațiil
riile naturale
arele observa- judetul
dul Banatuluse intalnestestabila si v
putand fi ast
a stradala, com
ale de insect
nteres comu
ate în norduna Istria-
i cu si a a si a fi
erta
reuri date tului detul
lor locale d
e de interes
vate in zonConstanta”
ui, sudul Me ceva mai viabila existtfel afectata
muna Istria- jud
te, ocaziona
unitar învec
si vestul p judetul C
de reptile, ro
comunitar
na proiectuaparțin po
Munteniei si frecvent, in
tă in zona Ca de implem
deţul Constanta
al și a altor g
inate:
planului proConstanta”
ozatoare și
învecinate:
ului „Amenopulațiilor d
Olteniei, sn rest fiind
Cetatii Histrimentarea pro
105 ”
grupe de
oiectului aparțin
chiar de
najare si din situl
sud-estul observat ia, dar si
oiectului.
Evaluare A
Fig. B.3caspiusNotă. rom25 km2 cupoligonul reabilitare
Spermop
Spermopfaptul creabilitaa aceste
Relaţia
- ROSCcare sun
Distribu
Specia frecven(Dobrogviabile Oltenierespecti(Fig. Bsi reabjudetul este obsuprafet
Notă. pun„Amenaja
Adecvata pentru
3.64. Zone s în Dobrogemburi – careuri du date dupa 19
rosu indică le trama stradala
ophilus citel
ophilus citelcă specia Teare trama stei specii este
speciei Spe
CI0065 Delnt prezente
uţia speciei
Spermophilntă în reggea contineexistând ş
i, vestul iv în câtev
B.3.65.). În bilitare tramConstanta”servata in ztele cu pasu
ncte roşii – zoare si reabilitare
u proiectul “ Am
de semnalaea. de 25 km2 cu d
990; patrate – clocul de ampl
a, comuna Istria
llus
llus are rol estudo graectradala, come ridicată în
ermophilus c
lta Dunării: în situl RO
Spermophi
lus citellus giunile dinentală şi Bşi în sudul Banatului,
va zone dizona proie
ma stradala”, specia Spezona Cetatiune din zona
one în care ese trama stradala
menajarea si re
are ale spec
date pana in 199careuri de 25 klasare a proieca- judetul Const
de reglare aca prezinta muna Istria-n această zo
citellus cu a
exemplareSCI0065 D
lus citellus
este o spen sud-estu
Bărăgan), pMuntenieinordul C
in estul Mectului „Ama, comuna ermophilus ii Histria caa Movilele D
ste certă prezea, comuna Istria
eabilitare trama
ciei Dolicho
90; buline – carkm2 cu date coctului „Amenajanta”.
a comunităţefective ins judetul Conă.
ariile natura
ele observatelta Dunări
ecie mai ul ţării populaţii i, sudul
Crişanei, Moldovei menajare
Istria- citellus
at si pe Dese.
FiSp
nţa speciei; poa- judetul Const
a stradala, com
ophis
reuri de ontinue; ajare si
ţilor de vegesemnate in zonstanta”, co
ale de intere
te în zona pi;
ig. B.3.65. Zpermophilus
oligon verde intanta”.
muna Istria- jud
etaţie ierbozona proieconsiderăm c
es comunitar
proiectului
Zone de sems citellus în
ndică locul de
deţul Constanta
asă. Ţinândtului „Amecă funcţia e
r învecinate
aparţin pop
mnalare ale România.
e amplasare a
106 ”
d cont de najare si cologică
e:
pulaţiilor
speciei
proiectului
107 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310)
Acest tip de habitat natural de interes comunitar este prezent pe o suprafață de circa 1476,4 ha în vecinatatea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, care fac parte in totalitate din situl Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării.
Sunt formaţiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, în special Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizează porţiunile mâloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlaştinilor sărăturate marine sau interioare. Thero Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.
Acest tip de habitat este reprezentat de doua suptipuri:
15.11 – Pajişti de brâncă (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori săricică (Salsola spp.). Formaţiuni ce colonizează zonele mâloase, periodic inundate, ale mlaştinilor sărăturate costiere şi bazinele sărăturate continentale. 15.14 – Comunităţi central eurasiatice de Crypsis: formaţiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizează zonele mâloase în curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor şi mlaştinilor sărăturate (15.A) din Eurasia, din regiunea Panonică până în Extremul Orient.
In Romania acest tip de habitat natural este reprezentat doar de subtipul 15.11.
Relaţia tipului de habitat natural de interes comunitar Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310) cu ariile naturale de interes comunitar învecinate:
- ROSCI0065 Delta Dunării: suprafața din vecinatatea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” este parte a terenurilor acoperite cu același tip de habitat natural din perimetrul sitului ROSCI0065 Delta Dunării.
Tipul de habitat Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310) este răspândit pe grindurile maritime din cadrul Rezervatiei Biosferei delta Dunarii.
În perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” acest tip de habitat natural de interes comunitar este prezent în partea sudică a acestuia, fara a fi afectata de lucrarile de amenajare si modernizare a drumurilor.
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (3150)
Acest tip de habitat natural de interes comunitar este prezent pe o suprafață de circa 444,53 ha în vecinatatea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, care fac parte in totalitate din situl Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării.
Sunt lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri închis către albastru verzui, mai mult sau mai puţin tulburi, în mod special bogate în baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunităţi din
108 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Hydrocharition ce plutesc liber la suprafaţă sau, în ape adânci, deschise, cu asociaţii de broscariţă (Magnopotamion).
Relaţia tipului de habitat natural de interes comunitar Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (3150) cu ariile naturale de interes comunitar învecinate:
- ROSCI0065 Delta Dunării: suprafața din vecinatatea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” este parte a terenurilor acoperite cu același tip de habitat natural din perimetrul sitului ROSCI0065 Delta Dunării.
Tipul de habitat Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (3150) este răspândit in toata tara acolo unde exista ape stagnante sau foarte lin curgatoare.
În perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” acest tip de habitat natural de interes comunitar este prezent în partea sudică si estica a acestuia, fara a fi afectata de lucrarile de amenajare si modernizare a drumurilor.
Salicornia maritima – conform Traian Săvulescu et all., 1952 în monografia Flora Republicii Populare Române, Vol. I (Ed. Academiei R.P.R.) în flora României nu exista decat o singura specie a genului Salicornia, si anume Salicornia herbacea ca specie validă a taxonului Salicornia europaea ssp. herbacea. Variabilitatea speciei este ridicată, fiind citate (la acea dată) trei varietăţi:
varietatea prostrata (Pallas, 1803 descria acest taxon ca specie validă, nu ca varietate), având ca areal de răspândire malul lacului Tăbăcărie din Constanţa;
varietatea stricta (Willdenow, descria acest taxon ca specie validă, nu ca varietate), având ca areal de răspândire Dobrogea – în Delta Dunării, si Transilvania – Turda;
varietatea patula (J. Duval-Jouve, 1868 descria acest taxon ca specie validă, nu ca varietate), având ca areal de răspândire Dobrogea.
Această monografie, chiar dacă a fost redactată în anul 1952, este încă valabilă, având informaţii corecte si de necontestat.
De asemenea, conform I. Prodan si Al. Buia, 1966 in Flora mică ilustrată a României, Ediţia a V-a (Ed. Agro-Silvică) în flora României este menţionată doar specia Salicornia herbacea, precum şi asociaţia din care face parte Salicornietum europeae.
Pentru a putea fi la curent cu sistematica europeană însă, este necesar să consultăm o altă monografie, recunoscută la nivel mondial şi european drept cea mai exactă şi completă monografie (până la această dată), Flora Europaea. Conform Tutin, T. G.; Burges, N.A. et all., 2007 - Flora Europaea, Cambridge University Press, Cambridge, Editia a II-a, tiparul III, Volumul I, specia Salicornia maritima nu este menţionată în Europa. Tot odata speciile Salicornia europaea si Salicornia herbacea sunt considerate sinonime. De asemenea, specia Salicornia europaea are statut de grup, fiind format din următorii taxoni:
109 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Salicornia europaea (sin. Salicornia herbacea) – cu distribuţie în N-V Europei, probabil si în alte părţi, cu patru varietăţi: stricta, patula, brachystachya, simonkaiana;
Salicornia obscura – cu distribuţie în V Europei;
Salicornia ramosissima - cu distribuţie în V Europei şi regiunea vest mediteraneană;
Salicornia prostrata - cu distribuţie în Austria, Bulgaria, Ungaria, România şi Rusia (partea europeană a fostei U.R.S.S. – părţile sud-vestice şi sud-estice).
Aşadar, varietatea prostrata din cadrul monografiei lui Traian Săvulescu et all., 1952, are acum rang de specie, Salicornia prostrata, în cadrul monografiei lui Tutin, T. G.; Burges, N.A. et all., 2007, fiind de altfel şi singura specie menţionată din România.
Cercetând şi mai departe în analele botanicii, am descoperit faptul ca specia Salicornia maritima (conform S.L. Wolff, R.L. Jefferies, 1987 – Taxonomic status of diploid Salicornia europaea (s.l.) (Chenopodiaceae) in northeastern North America, Canadian Journal of Botany, 65:(7) 1420-1426) este o specie nouă pentru ştiinţă, recent descrisă chiar de autorii articolului mai sus menţionat, in anul 1987, pe baza diferenţelor rezultate în urma procesului de electroforeză, a diferenţelor morfologice şi biogeografice, din nord-estul Americii! Specia Salicornia maritima împreună cu specia Salicornia borealis a fost desprinsă din grupul Salicornia europaea senso largo, după ce a fost comparată cu specia Salicornia europaea senso stricto din Europa, Salicornia ramosissima şi Salicornia rubra ambele specii tot din Europa. Mergând mai departe, Gudrun Kadereit, Peter Ball et all., 2007 in lucrarea intitulată A taxonomic nightmare comes true: phylogeny and biogeography of glassworts (Salicornia L., Chenopodiaceae) din publicatia Taxon 56 (4), 1143-1170, a descoperit ca specia Salicornia maritima (din nord-estul Americii) face parte din aceeaşi cladă diploidă monofiletică, cu Salicornia ramosissima din Europa. Aşadar, Gudrun Kadereit, Peter Ball et all., ridică specia Salicornia ramosissima la nivel de cladă, pe baza analizelor genetice. Totodata, clada Salicornia ramosissima, îşi are originile în grupul Salicornia europaea. Clada Salicornia ramosissima şi grupul Salicornia europaea au legături foarte strânse cu clada sud-africană Salicornia pachystachya.
Studiile sunt complexe şi se bazează pe tehnologii de vârf ale ingineriei genetice, precum electroforeza, dar şi analize genotipice şi fenotipice/morfologice, ecologice, biogeografice şi paleobotanice.
Aşadar, specia Salicornia maritima este prezentă, nota bene, doar pe continentul Nord American! Mai exact in regiunea de nord-est a Statelor Unite ale Americii şi sud-estul Canadei! Nicidecum specia este prezentă în zona Istria pe amplasanentul studiat, aşa cum se menţionează in cadrul adresei nr 8319/05.09.2011 că aceasta specie ar fi fost intalnită în urma vizitei pe amplasament efectuată de reprezentanții Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării din Tulcea, nici măcar în cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sau România sau nici chiar în Europa sau regiunea Eurasiatică! Doar clada Salicornia ramosissima, din care face parte şi Salicornia maritima, conform celor mai recente studii genetice, are un areal mai răspândit (Marea Baltică şi nord-vestul Germaniei, Arhipelagul Britanic, nordul si sudul Franţei, Spania, dar nu şi România!) (vezi hartile de mai jos). Specia nefiind mentionata in
Evaluare A
Anexeleromaneirelevan
Fig. B.3din Am
Adecvata pentru
e directiveleasca de ment sa mai an
3.66.A. Harmerica de No
u proiectul “ Am
lor europenediu (Legeanalizam imp
rta de distribord (modific
menajarea si re
ne de protea 49/2011 ppactul asupra
butie a speccat după Gu
eabilitare trama
ectia mediulpentru aproba acestei sp
ciei Salicornudrun Kader
a stradala, com
lui (Directibarea OUGecii.
nia maritimreit, Peter B
muna Istria- jud
iva HabitatG 57/2007)
ma precum şBall et all., 2
deţul Constanta
e) sau in lconsideram
i alte specii2007)
110 ”
legislatia m ca este
i şi clade
Evaluare A
Fig. B.3de Nord
*Salico(specie Tutin, TCambriemericiSalicornparte diverde deuropaeendemiadiacen
Fig. B.3veneta î
Drept uîntrucâtanalizatConstan
În ceea Natura 49/2011va fi ne1310 – nisipoas
Adecvata pentru
3.66.B. Hard (modificat
rnia venetade interes
T. G.; Burgidge, Editia i, Salicorniania dolichoin grupul S
devine gălbuea din zonica şi se gas
nte.
3.67.ADistrîn Italia (htt
urmare, cont specia nu tă a proiecnta”.
ce priveşte2000 al ari
1 pentru apreutru, deoare
Comunităţse, ba poat
u proiectul “ Am
rta de distrit după Gudr
a – conformcomunitar
ges, N.A. ea II-a, tipar
a stricta sspostachya (GSalicornia puie în perio
na Istria. Cseşte în nor
ribuţia specitp://luirig.al
nsiderăm căexistă nici
ctului „Am
e specia Saliei naturale robarea OUece proiectuţi cu Salicote fi chiar
menajarea si re
ibutie a cladrun Kaderei
m studiilor prioritar) n
et all., 200rul III, Volup. decumben
Gudrun Kadeprocumbensoada verii ş
Conform acerd-estul Itali
iei Salicornltervista.org
ă este irelevmăcar în f
menajare si
licornia eurprotejate R
UG 57/2007,ul nu se sup
ornia şi altepozitiv, de
eabilitare trama
dei Salicornit, Peter Bal
româneşti şnu exista in7 - Flora umul I, specns şi Salicoereit, Peter s. O caracteşi a toamneeleiaşi pubiei, în „Lagu
nia g)
Fig. Bveneta
vant sa mai flora sponta
reabilitare
ropaea, speROSCI0065, observată îprapune cue specii anuoarece, oda
a stradala, com
nia ramosisll et all., 200
şi internaţion flora spoEuropaea, cia Salicornrnia lutesceBall et all.
eristică a acei, aspect nelicatii, maiuna Veneta
B.3.67.B. Dîn Europa (
analizam iană a Rom
trama stra
ecie nemenţ5 Delta Duîn zona de s
u habitatul auale care coată cu regle
muna Istria- jud
ssima in Eu07)
onale speciaontană a R
Cambridgenia veneta îmens fac part., 2007), cacestei specieobservat lai sus menţia” – Laguna
Distribuţia (http://luirig
impactul asmâniei, cu at
adala, com
ţionată în fnării, şi nicstudiu, consacestei specolonizează tementarea
deţul Constanta
uropa şi în A
a SalicorniaRomâniei! C
e Universitmpreună Sate dintr-o alare la rândui este faptua grupul Saionată, spe
a Veneţia şi
speciei Sag.altervista.o
supra acestetât mai mult
muna Istria-
formularul ci în Anexesiderăm că icii, cod Natuterenurile ucirculaţiei
111 ”
America
a veneta Conform ty Press, alicornia tă cladă,
ul ei face ul că din alicornia ecia este
coastele
alicornia org)
ei specii, t în zona judetul
standard ele Legii impactul ura 2000 umede şi în zona,
Evaluare A
habitatuîşi va m
Fig. B.3cu drum
În imagSalicornprevede
comuni Habita
(pajişti Aceste un ameîn explobotanic
vegetalesunt să
Adecvata pentru
ul care astăzmări chiar su
3.68. – Paiemul de acces
gine, se obsenia şi alte em că se va
Alte habitaitar identif
te antropiz Sub aceastăputernic rutipuri de hastec de speoatare nu re. Fiind vorbae valoroaseărace în spe
u proiectul “ Am
zi este distruuprafaţa. Ac
enjeniş de ds la ferma p
ervă zona înspecii anu
renatura în
ate identificficate si des
zate (comun
ă denumire uderalizate abitate sunt cii stepice ceprezintă un
a de habitat lipsesc. Deecii de ace
menajarea si re
us consecveceastă zonă
drumuri in vpiscicola, ca
n care se ciruale care curmătorii a
cate in zonscrise anter
nităţi antro
sunt cuprindatorită pălipsite de v
comune, den pericol la
te antropizaeoarece tereest fel, obs
eabilitare trama
ent de vehicare o supraf
vecinatatea zare vor fi ren
rculă fără recolonizeazăani după imp
na de studiurior in prez
opice)
nse tipurile ăşunatului, valoare conse specii rude adresa bio
ate, speciileenurile agricservaţiile no
a stradala, com
culele care tfaţă cuprins
zonei de jonnaturate in u
estricţii în hă terenurile plementarea
u in afara czentul rapo
de habitate culturi agr
servativă, flerale şi segediversităţii,
e de importacole sunt lipoastre s-au
muna Istria- jud
trec pe acolsă între 0,25
nctiune a drurma implem
habitatul 13umede şi
a proiectulu
celor doua hort
afectate dericole, supraflora şi vegeetale. Prin u cel puţin d
anţă conserpsite de veg
concentrat
deţul Constanta
lo, se va ren5 şi 1 ha.
rumului momentarii pro
310 – Comunisipoase,
ui.
habitate de
e intervenţiaafeţe de pî
etaţia specifurmare, pundin punct de
rvativă şi asgetaţie spont în zona p
112 ”
natura, si
odernizat oiectului
unităţi cu şi care
e interes
a omului îrloagă,). fică fiind nerea lor e vedere
sociaţiile ntană sau pajiştilor
113 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
ruderalizate, unde se doreşte amplasarea de turbine eoliene. S-a urmărit cu atenţie dacă nu există specii de plante valoroase infiltrate din zonele de stepă învecinate.
În pajiştile stepice secundare degradate (ruderalizate) au fost observate următoarele asociaţii vegetale:
Artemisio austriacae-Poetum bulbosae I. Pop 1970; Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) I. Pop 1977; Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957;
Asociaţia vegetală Artemisio austriacae-Poetum bulbosae este o comunitate vegetală
care se instalează rapid pe terenuri degradate sau păşunate intensiv. Este edificată de speciile codominante Artemisia austriaca (AD 4) şi Poa bulbosa (AD 2), împreună cu numeroase specii însoţitoare: Botriochloa ischaemum, Eryngium campestre, Teucrium polium subsp. capitatum, Eragrostis minor, Echium vulgarae, Cychorium intybus, Chondrilla juncea, Thymus pannonicus, Centaurea diffusa, Echium italicum, Scleranthus perennis, Erysimum diffusum, Plantago lanceolata, Xeranthemum annuum, Setaria viridis, Sideritis montana, Consolida regalis, Agropyron cristatum subsp. pectinatum, Medicago minima, Trifolium campestre, Reseda lutea, Verbena officinalis, Descurainia sophia, Cardaria draba, Artemisia annua, Lycopsis orientalis, Papaver rhoeas, etc. Acoperirea proiectivă a asociaţieie este de 80-90%.
Asociaţia Botriochloetum ischaemi este o asociaţie stepică secundară care se
instalează de regulă în zonele colinare dar şi pe suprafeţe plane afectate de păşunat. Prezintă o acoperire ridicată (90-100%) şi o compoziţie floristică bogată în specii stepice. Prezenţa speciilor ruderale şi segetale indică ruderalizarea asociaţiei, de obicei ca urmare a păşunatului intensiv.
Specia dominată şi de recunoaştere este Botriochloa ischaemum (AD 4-5). Ea se asociază cu numeroase alte specii: Bromus hordeaceus, Thymus pannonicus, Sideritis montana, Eryngium campestre, Artemisia austriaca, Xeranthemum annuum, Euphorbia segueriana, Echium vulgare, Echium italicum, Cichorium intybus, Teucrium polium, Consolida regalis, Reseda lutea, Tribulus terestris, Cynodon dactylon, Sisymbrium orientale, Linaria genistifolia, Teucrium chamaedrys, Linum austriacum, Centaurea diffusa, Galium humifusum, Sinapis arvensis, etc.
Asociaţia Cynodonto-Poetum angustifoliae este o asociaţie vegetală de pajişti
degradate sau de margini de drumuri, prezentă în zona de interes. Prezintă de regulă o acoperire proiectivă ridicată (90-100%) şi este complet lipsită de valoare conservativă.
Speciile de recunoaştere ale asociaţiei sunt Cynodon dactylon (AD 4) şi Poa angustifolia (AD 2). La acestea se adugă numeroase specii însoţitoare: Bromus squarrosus, Bromus hordeaceus, Bromus tectorum (orzul şoarecelui), Elymus repens (pir târâtor), Artemisia austriaca, Artemisia vulgaris, Daucus carota, Xeranthemum annuum (imortele), Botriochloa ischaemum, Achillea setacea, Cichorium intybus, Erysimum diffusum, Stipa capillata (pâlcuri rare), Carduus acanthoides (ciulin), Chondrilla juncea, Linaria genistifolia, , Medicago falcata, Melilotus officinalis (sulfina galbenă), Reseda lutea, Setaria viridis (mohor), Conyza canadensis, Salsola ruthenica, Sinapis arvensis, Convolvulus arvensis (volbură), Brassica rapa (rapiţa), Canabis sativa (cânepa), Diplotaxis muralis, Centaurea diffusa, Stachys annua, Carduus nutans, Convolvulus arvensis, etc.
In ceea ce priveşte speciile de plante identificate în zona pajiştilor degradate, nu au
fost observate rarităţi floristice sau asociaţii vegetale valoroase care ar impune măsuri speciale de conservare. Acest aspect este important ţinând cont de faptul că o parte a drumului
114 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
traverseaza prin astfel de tipuri de habitate. Prin urmare nu se pune problema periclitării unor specii de plante deosebite în cursul lucrărilor de modernizare.
Culturile agricole
Aproximativ 1500 m de drum traverseaza prin habitat de culturi agricole (grîu, orz, floarea soarelui). Fiind vorba de agroecosisteme nu putem vorbi de fitodiversitate în adevăratul sens al cuvântului. Plantele spontane sunt puţine, cantonate fie la marginea loturilor, fie între acestea. Sunt în general buruieni de culturi agricole, fără valoare conservativă, în amestec cu puţine plante stepice migrate dinspre pajiştile apropiate.
Intre culturi şi pe marginea drumului de pământ se dezvoltă buruienişuri formate dintr-un amestec de specii ruderale şi segetale, fără valoare conservativă, pe care o vom descrie în cele ce urmează. Fiind vorba de agroecosisteme, gradul de antropizare al zonei este ridicat şi prin urmare nu putem vorbi de ecosisteme naturale în această zonă.
Pe marginea culturilor agricole au fost observate buruienişuri formate preponderent din următoarele specii: Cannabis ruderalis (cânepa) - formează de regulă o bordură între drumul de acces şi culturile agricole, în special cele de orzoaică şi de grâu, Xanthium italicum – specie invazivă de origine nord-americană comună la margini de drumuri şi culturi, Tribulus terrestris (colţii babei) – formează pâlcuri întinse la marginea lanurilor de păioase, Amaranthus retroflexus (ştirul) care se dezvoltă abundent mai ales la marginea culturilor de rapiţă, Conyza canadensis – plantă invazivă prezentă la marginea culturilor şi a drumuli de pământ, Brassica nigra (muştar negru)-exemplare sălbăticite, Sinapis arvensis (muştar sălbatic), Setaria viridis (mohor) – buruiană comună în culturi agricole, Reseda lutea – plantă ruderală comună la margini de drumuri, Avena sativa (ovăz) – plantă infiltrată din culturi învecinate.
Alte plante ruderale sau segetale observate la marginea culturilor, dar în număr mai mic de indivizi, sunt: Sorghum halepense (costrei), Bromus squarrosus, Chenopodium album (spanac sălbatic), Rapistrum perenne, Lepidium perfoliatum, Matricaria inodora (muşeţel prost), Papaver rhoeas (mac de câmp), Consolida regalis (nemţişor), Lathyrus tuberosus (oreşniţă), Cichorium intybus (cicoarea), Heliotropium europaeum (vanilie sălbatică), Stachys annua (jaleş), Sisymbrium orientale, Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Calepina iregularis, Descurainia sophia (voinicica), Erodium cicutarium (pliscul cocorului)- exemplare fructificate, Solanum nigrum (zârna), Anagalis arvensis ssp. coerulea (scânteiţă), Galium humifusum, Melilotus officinalis (sulfina galbenă), Bassia scoparia (mături), Melilotus albus (sulfina albă), Stellaria media (rocoina), Rubus caesius (mur), Cuscuta sp. (torţel) – specie parazită. Specii precum Medicago sativa (lucerna) se infiltrează din culturile învecinate.
Acestor specii de plante li se adaugă altele rezistente la praf şi la călcare, situate pe drumurile de acces sau în imediata vecinătate: Polygonum aviculare (troscot), Sclerochloa dura, Portulaca oleracea (iarba grasă), Hordeum murinum (orzul şoarecelui), Matricaria discoidea, Convolvulus arvensis (volbura).
115 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Pe marginea drumului de pamant au fost observate fitocenoze cu Agropyron repens (pir târâtor), Lolium perenne (iarba de gazon), Cynodon dactylon (pir digitat), Bromus tectorum (obsiga), Arrhenatherum elatius (ovăscior). Dintre speciile stepice care se dezvoltă în mod obişnuit în pajişti dar pot migra şi în culturile învecinate, au fost remarcate la marginea culturilor: Myosotis arvensis (nu-mă-uita), Daucus carota (morcovul sălbatic), Torilis arvensis, Crepis foetida, Achillea setacea (coada şoricelului), Tragopogon dubius, Artemisia absinthium (pelin), Centaurea diffusa, Bromus tectorum (obsiga), Plantago lanceolata (pătlagina) şi Xeranthemum annuum (imortele). Aceste plante sunt prezente în mod obişnuit în pajişti naturale, dar şi în locuri ruderale sau la margini de culturi agricole unde se infiltrează uşor din pajiştile învecinate. Nici una dintre ele nu prezintă valoare conservativă, fiind plante comune în zona stepei şi a silvostepei.
Specii precum Carthamus lanatus, Centaurea solstitialis, Carduus acanthoides (scai), Carduus nutans (ciulinul bărăganului), Cirsium arvensae (pălămida), Onopordon acanthium (scai măgăresc) formează adevărate hăţişuri la marginea drumurilor de acces în timpul sezonului estival, când ajung la maturitate.
Pe micile suprafeţe cu vegetaţie stepică dintre culturi sau în pârloage (terenuri în prezent necultivate) se remarcă un amestec de specii stepice şi plante ruderale, caracteristic pajiştilor secundare. Dominante în aceste tipuri de pajişti sunt speciile: Xeranthemum anuum (imortele), Artemisia austriaca (peliniţa), Bromus squarrosus (obsigă), Daucus carota ssp. carota (morcov sălbatic), Centaurea diffusa, Euphorbia segueriana (alior),. Alte specii de plante observate în componenţa acestor pajişti sunt: Artemisia absinthium (pelin), Crepis foetida, Medicago lupulina (lucerna galbenă), Trifolium repens (trifoi alb târâtor), Achillea collina (coada şoricelului), Verbascum phlomoides (lumânărică), Cichorium intybus (cicoare), Bromus tectorum, Bromus sterilis, Torilis arvensis, Tribulus terrestris (colţii babei), Consolida regalis (nemţişor), Echium italicum, Echium vulgarae (limba şarpelui), Sisymbrium arvensis, Galium humifusum, Euphorbia niceensis (laptele câinelui), Lactuca serriola (planta busolă), Anagalis arvensis (scânteiţa), Ballota nigra, Papaver dubium (mac de câmp), Sisymbrium orientale, Plantago lanceolata (pătlagină cu frunze înguste). Aceste plante sunt prezente în mod obişnuit în pajişti naturale, dar şi în locuri ruderale sau la margini de culturi agricole unde se infiltrează uşor din pajiştile învecinate.
Ruderalizarea acestor pajişti, consecinţă a păşunatului, este indicată de abundenţa unor specii nitrofile precum: Agropyron repens (pir târâtor), Datura stramonium (mătrăguna), Chenopodium album, Bassia scoparia (mături), Melilotus albus (sulfina albă), Melilotus officinalis (sulfina galbenă), Artemisia annua, Chamomilla recutita (muşeţel), Matricaria inodora (muşeţel prost), Erysimum diffusum, Stellaria media (rocoina), Arctium lappa (brusture), Brassica nigra (muştar negru), Cannabis ruderalis (cânepa), Polygonum aviculare, Lepidium draba (urda vacii), Plantago media (pătlagină), Plantago major.
116 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar
In zona proiectului de proiectul “Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta” au fost identificate urmatoarele specii de interes comunitar (nominalizate in Anexele 3 si 4A a Legii 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007):
- 55 specii de pasari de interes comunitar (vezi Tabel B.3.1.) - 1 specie de amfibieni (Bombina bombina) - 2 specii de reptile (Emys orbicularis si Testudo graeca ibera) - 1 specie de mamifere (Spermophilus citellus) - 2 tipuri de habitat (Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza
terenurile umede si nisipoase (1310) si Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (3150)) (pe Anexa 2)
Statutul de conservare a acestora este urmatoarea:
Pelecanus onocrotalus
La nivel național specia Pelecanus onocrotalus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de ”specie rară” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată ca favorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Pelecanus onocrotalus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie migratoare periclitată (în conformitate cu Legea 13 / 1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Pelecanus crispus
La nivel național specia Pelecanus crispus este considerată ca având statut de “critic periclitată”. La nivel european are statut de ”specie rară” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată ca favorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Pelecanus crispus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie migratoare periclitată (în conformitate cu Legea 13 / 1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000;
117 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 / 1998);
- specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Nycticorax nycticorax
La nivel național specia Nycticorax nycticorax este considerată ca având statut de “vulnerabilă”. La nivel european are statut de ”depleted” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată nefavorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Nycticorax nycticorax are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Egretta garzetta
La nivel național specia Egretta garzetta este considerată ca având statut de “periclitată. La nivel international are statut de ”Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).
Din punct de vedere legislativ, Egretta garzetta are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Casmerodius albus
La nivel național specia Casmerodius albus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Casmerodius albus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
118 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Ardea purpurea
La nivel național specia Ardea purpurea este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Ardea purpurea are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Ciconia nigra
La nivel național specia Ciconia nigra este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de ”specie rară”.
- Din punct de vedere legislativ, Ciconia nigra are următorul statut: - - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Ciconia ciconia
La nivel național specia Ciconia ciconia este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de ”specie aflată în stare favorabilă”, însă din cauză că nu a ajuns în urma creșterii din ultimii ani la mărimea populației existente în urmă cu mai multe decenii, este inclusă în categoria ”depleted”.
Din punct de vedere legislativ, Ciconia ciconia are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998);
119 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Plegadis falcinellus La nivel național specia Plegadis falcinellus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie în declin (declining)”.
Din punct de vedere legislativ, Plegadis falcinellus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Platalea leucorodia La nivel național specia Platalea leucorodia este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de ”specie rara”. Din punct de vedere legislativ, Platalea leucorodia are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Cygnus columbianus bewickii La nivel național specia Cygnus columbianus bewickii este considerată ca având statut de nu a fost inca evaluata, nu sunt suficiente date. La nivel european are statut de ”specie vulnerabila”. Din punct de vedere legislativ, Cygnus columbianus bewickii are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994;
120 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Cygnus cygnus La nivel național specia Cygnus cygnus nu este incadrata pe listele rosii conform Cartea Rosie a vertebratelor din Romania. La nivel european are statut de ”secured” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă). Din punct de vedere legislativ, Cygnus cygnus are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Branta ruficollis La nivel național specia Branta ruficollis este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de ”specie vulnerabila”. Din punct de vedere legislativ, Branta ruficollis are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Tadorna ferruginea La nivel național specia Tadorna ferruginea este considerată ca având statut de “specie critic periclitată”. La nivel european are statut de ”specie vulnerabila”. Din punct de vedere legislativ, Tadorna ferruginea are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000;
specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
121 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Aythya nyroca La nivel național specia Aythya nyroca este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie vulnerabilă ”.
Din punct de vedere legislativ, Aythya nyroca are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Pernis apivorus La nivel național specia Pernis apivorus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată ca stabilă).
Din punct de vedere legislativ, Pernis apivorus are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Milvus migrans La nivel național specia Milvus migrans este considerată ca având statut de “specie periclitată critic”. La nivel european are statut de ”vulnerabil”.
Din punct de vedere legislativ, Milvus migrans are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998). - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Haliaeetus albicilla
122 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
La nivel național specia Haliaeetus albicilla este considerată ca având statut de “specie periclitată critic”. La nivel european are statut de “specie rară” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind totuși relativ favorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Haliaeetus albicilla are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie migratoare periclitată (în conformitate cu Legea 13 / 1998); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Circaetus gallicus La nivel național specia Circaetus gallicus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de ”specie rară” (aflată și într-un ușor declin, deci per ansamblu starea de conservare este nefavorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Circaetus gallicus are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Circus aeruginosus La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Circus aeruginosus este relativ stabilă. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Circus aeruginosus are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998);
123 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Circus cyaneus
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată. La nivel european are statut de ”depleted” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată nefavorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Circus cyaneus are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Circus macrourus
La nivel național specia Circus macrourus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are de asemenea statut de ”specie periclitată” (starea de conservare este nefavorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Circus macrourus are următorul statut:
- pecie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Circus pygargus
La nivel național specia Circus pygargus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Circus pygargus are următorul statut:
124 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Accipiter brevipes La nivel național specia Accipiter brevipes este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. De asemenea, la nivel european are statut de ”specie vulnerabilă”.
Din punct de vedere legislativ, Accipiter brevipes are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu O.U.G. 57 / 2007). Aquila pomarina La nivel național specia Aquila pomarina este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie în declin”.
Din punct de vedere legislativ, Aquila pomarina are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Aquila clanga
La nivel național specia Aquila clanga este considerată ca având statut de “specie critic periclitată”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”endangered”.
Din punct de vedere legislativ, Aquila clanga are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
125 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Pandion Heliaetus
La nivel național specia Pandion Heliaetus este considerată ca având statut de “specie vulnerabila”. La nivel european are statut de “specie rară” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind nefavorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Pandion Heliaetus are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Hieraaetus pennatus
La nivel național specia Hieraaetus pennatus este considerată ca având statut de “specie periclitată critic”. La nivel european are statut de “specie rară” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind nefavorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Hieraaetus pennatus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Buteo rufinus
La nivel național specia Buteo rufinus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie vulnerabilă”.
Din punct de vedere legislativ, Buteo rufinus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Falco columbarius
126 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația efectivelor de Falco columbarius care iernează în România este relativ stabilă. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Falco columbarius are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998);
Falco vespertinus
La nivel național specia Falco vespertinus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de “specie vulnerabilă” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind nefavorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Falco vespertinus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Falco cherug
La nivel național specia Falco cherug este considerată ca având statut de “specie critic periclitată”. La nivel european are statut de “endangered”.
Din punct de vedere legislativ, Falco cherug are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Falco peregrinus
La nivel național specia Falco peregrinus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de “secured”.
Din punct de vedere legislativ, Falco peregrinus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994;
127 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Himantopus himantopus
La nivel național specia Himantopus himantopus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de “secured”.
Din punct de vedere legislativ, Himantopus himantopus are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Philomachus pugnax
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația efectivelor de Philomachus pugnax observate în România este relativ stabilă. La nivel european are statut de ”în declin” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată ca nefavorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Philomachus pugnax are următorul statut: - specie protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998);
Burhinus oedicnemus
La nivel național specia Burhinus oedicnemus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie vulnerabilă”.
Din punct de vedere legislativ, Burhinus oedicnemus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Glareola pratincola
128 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
La nivel național specia Glareola pratincola este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ” specie in declin - declining”.
Din punct de vedere legislativ, Glareola pratincola are următorul statut: - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Larus melanocephalus
La nivel național specia Larus melanocephalus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Larus melanocephalus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13/1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Pluvialis apricaria
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Pluvialis apricaria are următorul statut:
- specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Larus minutus
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Larus minutus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993);
129 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Sterna nilotica
La nivel național specia Sterna nilotica este considerată ca având statut de “specie critic periclitată”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie vulnerabilă”.
Din punct de vedere legislativ, Sterna nilotica are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Sterna caspia
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, insa la nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie rara”.
Din punct de vedere legislativ, Sterna caspia are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Sterna hirundo
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, insa la nivel european (per ansamblu) are statut de ”secured” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Sterna hirundo are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
130 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Childonias hybrida
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, insa la nivel european (per ansamblu) are statut de ”depleted”.
Din punct de vedere legislativ, Childonias hybrida are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000;
specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Chlidonias niger
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, insa la nivel european (per ansamblu) are statut de ”depleted”.
Din punct de vedere legislativ, Chlidonias niger are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000 - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Caprimulgus europaeus
Starea de conservare a speciei nu a fost evaluată nici la nivel european (specia este inclusă temporar în categoria ”depleted”), nici la nivel național.
Din punct de vedere legislativ, Caprimulgus europaeus are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Coracias garrulus
131 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Coracias garrulus este relativ stabilă. La nivel european are statut de ”specie vulnerabilă” (per ansamblu, starea de conservare este nefavorabilă).
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /
1998); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Lullula arborea
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Lullula arborea este relativ favorabilă. La nivel european are statut de ”depleted” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată stabilă).
Din punct de vedere legislativ, Lullula arborea are următorul statut:
- specie protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Calandrella brachydactyla
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Calandrella brachydactyla este relativ stabilă. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie în declin”.
Din punct de vedere legislativ, Calandrella brachydactyla are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Melanocorypha calandra
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Melanocorypha calandra este stabilă. La nivel european are statut de ”declining” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată nefavorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Melanocorypha calandra are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993);
132 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Anthus campestris
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Anthus campestris este relativ stabilă. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie în declin”.
Din punct de vedere legislativ, Anthus campestris are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Lanius collurio
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Lanius collurio este favorabilă. La nivel european are statut de ”depleted” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată nefavorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Lanius collurio are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Lanius minor
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Lanius minor este nefavorabilă. La nivel european are statut de ”în declin” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată nefavorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Lanius minor are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Emberiza hortulana
La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Emberiza hortulana este relativ stabilă. La nivel
133 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
european a fost incadrată la categoria ”depleted” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind nefavorabilă).
Din punct de vedere legislativ, Emberiza hortulana are următorul statut: - specie protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).
Bombina bombina
La nivel național specia Bombina bombina este considerată ca având statut de “specie aproape amenintata”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).
Din punct de vedere legislativ, Bombina bombina are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Hyla arborea
La nivel național specia Hyla arborea este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).
Din punct de vedere legislativ, Hyla arborea are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care necesită protecție strictă (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Pelobates syriacus
La nivel național specia Pelobates syriacus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).
Din punct de vedere legislativ, Pelobates syriacus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care necesită protecție strictă (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Bufo viridis
134 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
La nivel național specia Bufo viridis este considerată ca având statut de “specie aproape amenintata”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).
Din punct de vedere legislativ, Pelobates syriacus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993);
specie care necesită protecție strictă (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Emys Orbicularis
La nivel național specia Emys Orbicularis este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de “Near threatened” (categoria speciilor ”aproape amenintate”).
Din punct de vedere legislativ, Emys Orbicularis are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Testudo Graeca
La nivel național specia Testudo graeca este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de “Vulnerable” (categoria speciilor ”vulnerabile”).
Din punct de vedere legislativ, Testudo Graeca are următorul statut:
- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Podarcis taurica
La nivel național specia Podarcis taurica este considerată ca având statut de “specie aproape amenintata”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).
Din punct de vedere legislativ, Podarcis taurica are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care necesită protecție strictă (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Lacerta viridis
135 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
La nivel național specia Lacerta viridis este considerată ca având statut de “specie aproape amenintata”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).
Din punct de vedere legislativ, Lacerta viridis are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care necesită protecție strictă (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Coluber (Dolichophis) caspius
La nivel național specia Coluber (Dolichophis) caspius este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).
Din punct de vedere legislativ, Coluber (Dolichophis) caspius are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993);
specie care necesită protecție strictă (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
Spermophilus citellus
La nivel național specia Spermophilus citellus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de “Vulnerable” (categoria speciilor ”vulnerabile”).
Din punct de vedere legislativ, Spermophilus citellus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (în
conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);
În zona proiectului “Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta” există doua tipuri de habitate naturale de interes comunitar: Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (codul Natura 2000 a tipului de habitat este 1310) si Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (codul Natura 2000 a tipului de habitat este 3150).
Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310)
Statut de conservare la nivel european: protejat ca tip de habitat natural de interes conservativ. Statut de conservare la nivel național: protejat ca tip de habitat natural de interes conservativ.
136 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Starea actuală de conservare a tipului de habitat natural de interes conservativ este nefavorabilă din cauza mijloacelor de transport care traversează zona ilegal si fara ca circulatia sa fie reglementata in vreun fel.
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (codul Natura 2000 a tipului de habitat este 3150)
Statut de conservare la nivel european: protejat ca tip de habitat natural de interes conservativ. Statut de conservare la nivel național: protejat ca tip de habitat natural de interes conservativ.
Starea actuală de conservare a tipului de habitat natural de interes conservativ este favorabilă.
Evaluare A
B.5. Dnumeriestimathabitat
Pelecan
natural
ROSPANatura onocrotdimensiindicate
Procenimplem
Români
si reabIstria- cuibăreacest pde 48 %dar implem
Pelecanmare pepe term
Pelecan
de inter
ROSPANatura Conformefectivestandard
Adecvata pentru
Date privinică a popultiv al poptului este su
nus onocrot
Evoluţia nle de intere
A0031 Delta2000 a ac
talus. Confiunile efecte în fişa stan
ntul estimatmentare a P
În Europa ia este de 35
În zona prbilitare tram
judetul Cşte, exempl
proiect repr% din efectiv
fara a mentarea pr
Suprafaţa nus onocrotentru a asigu
men lung.
nus crispus
Evoluţia nres comuni
A0031 Delta2000 a acesm estimărilelor care cud;
u proiectul “ Am
nd structulaţiei în cad
pulatiei unuficient de
talus
numerică aes comunita
a Dunării cestui sit, înform estimătivelor carendard;
tiv al popuPP
există între560 – 4260
roiectului „ma stradalaonstanta” larele care
rezentând avul cuibărit
fi afecroiectului.
habitatulutalus este sura menţine
numerică a itar
a Dunării stui sit, în Rlor ulterioaruibăresc, res
menajarea si re
ra şi dinadrul ariei n
nei specii mare pentr
a populaţiiar
şi complexn ROSPA0ărilor ulterioe cuibăresc,
ulaţiei apar
e 4.100 şi perechi de
„Amenajare a, comuna specia nu tranzitează
aproximativ tor din ţară, ctate de
ui speciei suficient de erea speciei
populaţiilo
şi complexROSPA003re publicărispectiv care
eabilitare trama
amica popnaturale prafectate dru a asigur
ilor de Pe
xul lagunar 0031 cuibăroare publică respectiv
rţinând spe
5.100 perecPelecanus
Fig. B.5.1.Pelecanus o
or de Pelec
xul lagunar 1 cuibăresci H.G. nr.
e tranzitează
a stradala, com
pulatiilor drotejate de e impleme
ra menţiner
elecanus on
Razim - Sresc 3560 –ării H.G. ncare tranzit
eciei Peleca
chi cuibăritonocrotalus
Tendinţa de onocrotalus d
canus crisp
Razim - Sc 320 – 410 1284/2007, ă situl sunt
muna Istria- jud
de specii interes comentarea plrea speciei
nocrotalus
Sinoie: conf– 4160 perr. 1284/200tează situl
anus onocr
toare. Efects.
evoluţie numdin România şi
pus în cadru
Sinoie: confperechi de în ROSPAsimilare ce
deţul Constanta
afectate (emunitar, prlanului, supe termen
în cadrul
form fişei srechi de Pe07, în ROSsunt simila
rotalus în z
tivul cuibăr
merică a populi Europa.
ul ariilor n
form fişei sPelecanus
A0031 dimeelor indicate
136 ”
evoluţia rocentul uprafaţa
lung)
l ariilor
standard elecanus PA0031
are celor
zona de
ritor din
laţiilor de
naturale
standard crispus.
ensiunile e în fişa
Evaluare A
Procenimplem
Români
reabilitajudetul exemplproiect din efeca fi proiect
Pelecanpentru termen
Fig. B.5.
Nyctico
natural
ROSPANatura nycticor
Procenimplem
Români
reabilitajudetul exemplreprezenefectivuafectate
Nycticomare pepe term
Fig. B.5.
Adecvata pentru
ntul estimamentare a P
În Europa ia este de 40
În zona proare trama stConstanta”arele carereprezentân
ctivul cuibăafectate
tului. Suprafaţa
nus crispus a asigura lung.
2. Tendinţa de
orax nyctico
Evoluţia nle de intere
A0031 Delta2000 a ac
rax.
ntul estimatmentare a P
În Europa ia este de 65În zona proare trama sConstanta”
arele care tntând aproul cuibăritore de implemSuprafaţa
orax nycticoentru a asig
men lung.
3. Tendinţa de
u proiectul “ Am
ativ al popPP
există între00 – 550 pe
oiectului „Atradala, com” specia nu e tranzitend aproximăritor din ţar
de impl
habitatulueste suficiemenţinerea
e evoluţie num
orax
numerică aes comunita
a Dunării estui sit, în
tiv al popuPP
există între 500 – 8000 oiectului „Astradala, co” specia nutranzitează aximativ der din ţară, dmentarea p
habitatuluorax este gura menţin
e evoluţie num
menajarea si re
pulaţiei ap
e 1.600 şi erechi de Pe
Amenajare simuna Istria- cuibăreşte
ează acestativ de 1 %ră, dar faralementarea
ui specieient de mare
speciei pe
merică a popu
a populaţiar
şi complexn ROSPA0
ulaţiei apar
63.000 şi perechi de
Amenajare smuna Istria
u cuibăreşteacest proiec
e 4,5 % didar fara a fproiectului.ui speciesuficient d
nerea specie
merică a popu
eabilitare trama
parţinând s
2.000 perecelecanus cri
i - , t
% a a
i e e
ulaţiilor de Pel
iilor de Ny
xul lagunar 031 cuibăre
rţinând sp
87.000 pereNycticorax si a- e, ct in fi ei de ei
ulaţiilor de Nyc
a stradala, com
speciei Pel
chi cuibăritispus.
lecanus crispu
Nycticorax n
Razim - Sesc 2660 –
peciei Nycti
echi cuibărinycticorax
cticorax nyctic
muna Istria- jud
lecanus cr
toare. Efect
us din Români
nycticorax
Sinoie: conf– 3200 pere
icorax nyct
itoare. Efec.
corax din Rom
deţul Constanta
rispus în z
tivul cuibăr
ia şi Europa.
în cadrul
form fişei sechi de Ny
ticorax în z
ctivul cuibăr
mânia şi Europ
137 ”
zona de
ritor din
ariilor
standard ycticorax
zona de
ritor din
pa.
Evaluare A
Egretta
interes
ROSPANatura
Procenimplem
Români
Constanaproximimplem
menţine
Casmer
de inter
ROSPANatura
Procenimplem
Români
reabilitajudetul exemplreprezenefectivuafectate
Casmerpentru termen
Fig. B.5.
Adecvata pentru
a garzetta
Evoluţia ncomunitar
A0031 Delta2000 a aces
ntul estimamentare a P
În Europa ia este de 25În zona pronta” speciamativ de 6mentarea pr
Suprafaţa herea speciei
rodius albus
Evoluţia nres comuni
A0031 Delta2000 a aces
ntul estimamentare a P
În Europa ia este de 90În zona proare trama sConstanta”
arele care tntând aproul cuibăritore de implemSuprafaţa
rodius albusa asigura lung.
4. Tendinţa de
u proiectul “ Am
umerică a r
a Dunării stui sit, în R
ativ al poPP
există între 500 – 3000 oiectului „A
a nu cuibăr66,6 % dinroiectului. habitatului s pe termen
s – (sin. Egr
umerică a itar
a Dunării stui sit, în R
ativ al popPP
există între 00 – 1100 poiectului „Astradala, co” specia nutranzitează aoximativ der din ţară, dmentarea p
habitatulus este suficmenţinerea
e evoluţie num
menajarea si re
populaţiilo
şi complexROSPA0031
pulaţiei ap
24.400 şi 3perechi de
Amenajare reşte, exemn efectivul
speciei Egrelung.
retta alba)
populaţiilo
şi complexROSPA0031
pulaţiei apa
11.000 şi 2perechi de CAmenajare smuna Istria
u cuibăreşteacest proiece 21 % didar fara a proiectului.ui specieient de mar
a speciei p
merică a popu
eabilitare trama
or de Egret
xul lagunar 1 cuibăresc
parţinând
34.100 pereEgretta garsi reabilitar
mplarele carcuibăritor
etta garzett
or de Casm
xul lagunar 1 cuibăresc
arţinând s
24.000 pereCasmerodiussi a- e, ct in fi ei re pe
ulaţiilor de Cas
a stradala, com
tta garzetta
Razim - S1700 – 250
speciei E
echi cuibărirzetta. re trama st
re tranziteazdin ţară,
ta este sufic
merodius alb
Razim - S320 – 360 p
speciei Cas
echi cuibăris albus.
smerodius alb
muna Istria- jud
în cadrul a
Sinoie: conf00 perechi d
Egretta gar
itoare. Efec
tradala, comză acest prdar fara
cient de ma
bus în cadr
Sinoie: confperechi de C
smerodius
itoare. Efec
bus din Român
deţul Constanta
ariilor natu
form fişei sde Egretta ga
rzetta în z
ctivul cuibăr
muna Istria-roiect repre
a fi afec
are pentru a
rul ariilor n
form fişei sCasmerodiu
albus în z
ctivul cuibăr
nia şi Europa.
138 ”
urale de
standard arzetta.
zona de
ritor din
- judetul ezentând ctate de
a asigura
naturale
standard us albus.
zona de
ritor din
Evaluare A
Ardea p
interes
ROSPANatura
Procenimplem
Români
reabilitajudetul exemplacestui de 2 %dar implem
Ardea ppentru termen
Fig. B.5.
Ciconia
interes
ROSPANatura Conform100 - 12situl în
Procenimplem
Români
Constandin tara0,2 % d
Adecvata pentru
purpurea
Evoluţia ncomunitar
A0031 Delta2000 a aces
ntul estimamentare a P
În Europa ia este de 85În zona proare trama stConstanta”arele careproiect rep
% din efectivfara a
mentarea prSuprafaţa purpurea ea asigura lung.
5. Tendinţa de
a ciconia
Evoluţia ncomunitar
A0031 Delta2000 a acesm estimărilo20 perechi dtimpul migr
ntul estimamentare a P
În Europa eia este formÎn zona pronta” specia a, iar exempdin efectivul
u proiectul “ Am
umerică a r
a Dunării stui sit, în R
ativ al poPP
există între 50 – 1000 p
oiectului „Atradala, com” specia nu e estiveazăprezentând avul cuibărit
fi aferoiectului.
habitatulueste suficienmenţinerea
e evoluţie num
umerică a r
a Dunării stui sit, în Ror ulterioarde Ciconia raţiilor;
ativ al poPP
există între mat din cca 4
oiectului „Acuibăreşte, plarele carel cuibăritor
menajarea si re
populaţiilo
şi complexROSPA0031
pulaţiei ap
29.000 şi 4perechi de A
Amenajare simuna Istria- cuibăreşteă in zonaaproximativtor din ţarăectate de
ui specieint de mare
speciei pe
merică a popu
populaţiilo
şi complexROSPA0031e publicăriiciconia, iar
pulaţiei ap
180.000 şi 24.000 – 5.00Amenajare efectivul cu
e estivează din ţară, da
eabilitare trama
or de Ardea
xul lagunar 1 cuibăresc
parţinând
42.000 pereArdea purpui - , a v , e
i e e
ulaţiilor de Ard
or de Cicon
xul lagunar 1 cuibăresc i H.G. nr. 1r un număr d
parţinând
220.000 per00 perechi.si reabilitaruibatitor repin zona ace
ar fara a fi
a stradala, com
a purpurea
Razim - S230 – 450 p
speciei A
echi cuibăriurea.
dea purpurea
nia ciconia
Razim - Sîntre 80 şi 9284/2007, îde 45.000 –
speciei C
rechi cuibăr
re trama stprezentand estui proiecafectate de
muna Istria- jud
în cadrul a
Sinoie: confperechi de A
rdea purp
itoare. Efec
din România
în cadrul a
Sinoie: conf90 perechi dîn situl ROS– 60.000 exe
Ciconia cic
ritoare. Efec
tradala, com0,04% din t reprezentâ
e implemen
deţul Constanta
ariilor natu
form fişei sArdea purpu
purea în z
ctivul cuibăr
şi Europa.
ariilor natu
form fişei sde Ciconia SPA0031 cuemplare tra
conia în z
ctivul cuibă
muna Istria-efectivul cuând aproxim
ntarea proie
139 ”
urale de
standard urea.
zona de
ritor din
urale de
standard ciconia. uibăresc
anzitează
zona de
ăritor din
- judetul uibaritor mativ de ectului.
Evaluare A
menţine
Fig. B.5populaţiiEuropa.
Ciconia
interes
ROSPANatura Conformdimensi500 – 1
Procenimplem
Români
reabilitajudetul exemplproiect din efeca fi proiectSuprafanigra easigura lung.
Fig. B.5.
Adecvata pentru
Suprafaţa herea speciei
5.6. Tendinţalor de Cicon
a nigra
Evoluţia ncomunitar
A0031 Delta2000 a ace
m estimăriiunea efecti.000 exemp
ntul estimamentare a P
În Europa ia este form În zona proare trama sConstanta”
arele care treprezentân
ctivul cuibăafectate
tului. aţa habitateste suficie
menţinere
7. Tendinţa de
u proiectul “ Am
habitatului s pe termen
a de evoluţinia ciconia d
numerică a r
a Dunării estui sit, în ilor ulterioivului cuibăplare tranzit
ativ al poPP
există întremat din cca 1
oiectului „Astradala, com” specia nutranzitează znd aproximăritor din ţa
de imp
tului specient de marea speciei
e evoluţie num
menajarea si re
speciei Cicolung.
ie numerică din România
populaţiil
şi complexROSPA00
oare publicăritor este stează situl în
opulaţiei a
e 7.800 şi 1160 – 250 pAmenajare smuna Istria
u cuibăreştezona acestu
mativ de 2 %ară, dar farplementare
iei Ciconire pentru
pe termen
merică a popu
eabilitare trama
onia ciconi
a şi
or de Cico
xul lagunar 31 cuibăres
cării H.G. imilar celuin timpul mi
aparţinând
12.000 pereerechi. si a- e, ui % a a
a a n
ulaţiilor de Cic
a stradala, com
a este sufic
onia nigra î
Razim - Ssc între 2 ş
nr. 1284/i indicat în graţiilor;
d speciei C
echi cuibări
conia nigra din
muna Istria- jud
cient de ma
în cadrul a
Sinoie: confşi 5 perechi/2007, în fişa standar
Ciconia n
toare. Efect
n România şi
deţul Constanta
are pentru a
ariilor natu
form fişei si de Ciconisitul ROSrd, iar un nu
igra în z
tivul cuibăr
Europa.
140 ”
a asigura
urale de
standard a nigra. PA0031 umăr de
ona de
ritor din
Evaluare A
Plegadi
de inter
ROSPANatura falcinel
Procenimplem
Români
si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritde implSuprafafalcinelasigura lung.
Fig. B.5.
Platalea
de inter
ROSPANatura leucoro
Procenimplem
Români
Constanreprezenimplem
Adecvata pentru
is falcinellu
Evoluţia nres comuni
A0031 Delta2000 a ace
llus.
ntul estimamentare a P
În Europa ia este form În zona p
bilitare tramjudetul Cşte, exempacestui p
mativ de tor din ţară,lementarea
aţa habitatullus este suf
menţinere
8. Tendinţa de
a leucorodi
Evoluţia nres comuni
A0031 Delta2000 a ace
odia.
ntul estimamentare a P
În Europa ia este form În zona prnta” speciantând aprox
mentarea pr
u proiectul “ Am
us
umerică a itar
a Dunării stui sit, în R
ativ al popPP
există între mat din cca 2proiectului „ma stradal
Constanta” larele care proiect re12 % din, dar fara aa proiectuluului specieficient de mea speciei
e evoluţie num
ia
umerică a itar
a Dunării estui sit, în
ativ al popPP
există întremat din cca 1roiectului „Aa nu cuibximativ de roiectului.
menajarea si re
populaţiilo
şi complexROSPA003
pulaţiei apa
16.000 şi 22.500 – 3.50„Amenajarela, comuna
specia nutranzitează
eprezentândn efectivua fi afectateui. ei Plegadis
mare pentru ape termen
merică a popu
populaţiilo
şi complexn ROSPA00
pulaţiei apa
e 8.900 şi 11.100 – 1.50Amenajare
băreşte, exe11 % din ef
eabilitare trama
or de Plegad
xul lagunar 31 cuibăresc
arţinând s
22.000 pere00 perechi.e a u ă d
ul e
s a n
ulaţiilor de Ple
or de Platal
xul lagunar 031 cuibăre
arţinând s
15.000 pere00 perechi.si reabilita
emplarele fectivul cuib
a stradala, com
dis falcinel
Razim - Sc între 2.000
peciei Pleg
echi cuibări
egadis falcinel
lea leucorod
Razim - Sesc între 36
speciei Plat
echi cuibări
are trama stcare tranzbăritor din
muna Istria- jud
llus în cadr
Sinoie: conf0 şi 3.200 p
gadis falcin
itoare. Efec
llus din Româ
dia în cadr
Sinoie: conf60 şi 440 p
talea leuco
toare. Efect
tradala, comzitează zonţară, dar fa
deţul Constanta
rul ariilor n
form fişei sperechi de P
nellus în z
ctivul cuibăr
ânia şi Europa
rul ariilor n
form fişei sperechi de P
orodia în z
tivul cuibăr
muna Istria-na acestui ara a fi afec
141 ”
naturale
standard Plegadis
zona de
ritor din
.
naturale
standard Platalea
zona de
ritor din
- judetul proiect
ctate de
Evaluare A
Suprafamenţine
Fig. B.5populaţiişi Europa
Cygnus
interes
ROSPANatura cygnus.
Procenimplem
este for
reabilitajudetul exemplproiect din efeca fi proiectSuprafacygnus asigura lung.
Fig. B.5.
Cygnus
ariilor
Adecvata pentru
aţa habitatuerea speciei
5.9. Tendinţalor de Platala.
s cygnus
Evoluţia ncomunitar
A0031 Delta2000 a ace
ntul estimamentare a P
În Europa ermat din cca În zona proare trama sConstanta”
arele care ireprezentânctivul hiver
afectate tului. aţa habitat
este suficimenţinere
10. Tendinţa d
s columbian
Evoluţia nnaturale de
u proiectul “ Am
ului speciei pe termen
a de evoluţieea leucorodia
numerică a r
a Dunării estui sit, în
ativ al poPP
există aproxa 2.000 – 4.5oiectului „Astradala, com” specia nuiernează in nd aproximarnant din ţa
de imp
tului specient de maea speciei
de evoluţie nu
us bewickii
numerică ae interes co
menajarea si re
Platalea llung.
e numerică a din Români
populaţiilo
şi complexn ROSPA00
opulaţiei a
ximativ 65.500 indiviziAmenajare smuna Istria
u cuibăreştezona acestuativ de 12 %
ară, dar farplementare
iei Cygnuare pentru
pe terme
umerică a pop
i
a populaţiiomunitar
eabilitare trama
leucorodia
a ia
or de Cygn
xul lagunar 031 ierneaz
aparţinând
000 de indi. si a- e, ui % ra ea
us a
en
ulaţiilor de Cy
ilor de Cy
a stradala, com
este suficie
nus cygnus
Razim - Sză între 340
speciei C
ivizi. Efect
ygnus cygnus
ygnus colu
muna Istria- jud
ent de mar
în cadrul a
Sinoie: conf0 şi 1270 in
Cygnus cyg
ivul care ie
din România
mbianus b
deţul Constanta
re pentru a
ariilor natu
form fişei sndivizii de
gnus în z
erneaza in R
şi Europa.
bewickii în
142 ”
asigura
urale de
standard Cygnus
zona de
România
cadrul
Evaluare A
ROSPANatura columb
Procenzona de
este for
reabilitajudetul exemplproiect fara a proiectSuprafacolumbmare pepe term
Fig. B.5.
Branta
interes
ROSPANatura ruficoll
Procenimplem
este for
ConstanobservahivernaimplemSuprafaruficollasigura lung.
Fig. B.5populaţiiEuropa.
Adecvata pentru
A0031 Delta2000 a a
ianus bewic
ntul estimate implemen
În Europa ermat din cca În zona proare trama sConstanta”
arele hiverpot fi obsefi afecta
tului. aţa habitatianus bewientru a asig
men lung.
11. Tendinţa d
ruficollis
Evoluţia ncomunitar
A0031 Delta2000 a ace
lis.
ntul estimamentare a P
În Europa ermat din cca În zona prnta” speciaate pana laat, dar farmentarea praţa habitatlis este sufic
menţinere
5.12. Tendinţalor de Branta
u proiectul “ Am
a Dunării acestui sit, ckii.
tiv al popuntare a PP
există aproxa 1 – 6 indivoiectului „Astradala, co” specia nurnante in zervate in tote de imp
tului specickii este gura menţin
de evoluţie nu
umerică a r
a Dunării estui sit, în
ativ al poPP
există aproxa 4.300 - 21roiectului „Aa nu cuibăra 88% dinra a fi aroiectului. tului specicient de maea speciei
a de evoluţiea ruficollis din
menajarea si re
şi complexîn ROSPA
ulaţiei apa
ximativ 23.vizi. Amenajare smuna Istria
u cuibăreştezona acestuotalitate, daplementare
ciei Cygnusuficient d
nerea specie
umerică a pop
populaţiilo
şi complexROSPA003
opulaţiei a
ximativ 27..500 indivizAmenajare reşte, exemn efectivul
afectate de
iei Brantaare pentru ape termen
e numerică an România şi
eabilitare trama
xul lagunar A0031 iern
arţinând sp
000 de ind
si a- e, ui ar ea
us de ei
ulaţiilor de Cy
or de Brant
xul lagunar 31 iernează
aparţinând
000 de indzi (conformsi reabilita
mplarele hivl e
a a n
a i
a stradala, com
Razim - Snează între
peciei Cygn
ivizi. Efect
ygnus c. bewic
ta ruficollis
Razim - Să între 7.000
d speciei
ivizi. Efectm ***, 2004)are trama stvernante in
muna Istria- jud
Sinoie: conf1 şi 4 in
nus columb
ivul care ie
ckii din Româ
în cadrul a
Sinoie: conf0 şi 24.000
Branta ru
ivul care ie). tradala, comn zona ace
deţul Constanta
form fişei sndivizi de
bianus bew
erneaza in R
ânia şi Europa
ariilor natu
form fişei sindivizi de
uficollis zo
erneaza in R
muna Istria-stui proiec
143 ”
standard Cygnus
wickii în
România
a.
urale de
standard e Branta
ona de
România
- judetul t pot fi
Evaluare A
Tadorn
de inter
ROSPANatura estimărperechi în timpu
Procenimplem
Români
si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritde implSuprafaferrugina asigulung.
Fig. B.5.
Aythya
interes
ROSPANatura nyroca.
Procenimplem
Români
Adecvata pentru
a ferruginea
Evoluţia nres comuni
A0031 Delta2000 a acesilor ulterioade Tadorn
ul migraţiilo
ntul estimamentare a P
În Europa ia este form În zona pr
bilitare tramjudetul Cşte, exemplacestui p
mativ de tor din ţară,lementarea
aţa habitatunea este suf
ura menţine
13. Tendinţa d
nyroca
Evoluţia ncomunitar
A0031 Delta2000 a ace
ntul estimamentare a P
În Europa ia este form
u proiectul “ Am
a
umerică a itar
a Dunării stui sit, în Rare publicăa ferrugineor;
tiv al popPP
există între mat din cca 2
roiectului „ma stradal
Constanta” larele care proiect re8 % din dar fara a
a proiectuluului specieficient de mrea speciei
de evoluţie nu
numerică a r
a Dunării estui sit, în
ativ al poPP
există între mat din cca 5
menajarea si re
populaţiilo
şi complexROSPA003ării H.G. nrea, iar un nu
pulaţiei apa
19.000 şi 320 – 25 pere„Amenajarea, comunaspecia nutranzitează
eprezentândn efectivula fi afectateui. ei Tadornamare pentru
pe termen
umerică a pop
populaţiilo
şi complexROSPA00
opulaţiei a
12.000 şi 5500 – 6500
eabilitare trama
or de Tador
xul lagunar 1 specia Tar. 1284/200umăr de apr
arţinând sp
33.000 pereechi. e a u ă d l e
a u n
ulaţiilor de Ta
or de Aythy
xul lagunar 031 cuibăre
aparţinând
18.000 pere0 perechi.
a stradala, com
rna ferrugin
Razim - Sadorna ferru07, în situl roximativ 4
peciei Tad
echi cuibări
adorna ferrug
ya nyroca î
Razim - Ssc între 380
speciei A
echi cuibări
muna Istria- jud
nea în cadr
Sinoie: confuginea nu cROSPA003
400 exempla
dorna ferru
itoare. Efec
ginea din Rom
în cadrul a
Sinoie: conf00 şi 4200
Aythya nyr
itoare. Efec
deţul Constanta
rul ariilor n
form fişei suibareste. C31 cuibăresare tranzitea
uginea în z
ctivul cuibăr
mânia şi Europ
ariilor natu
form fişei sperechi de
roca în z
ctivul cuibăr
144 ”
naturale
standard Conform sc 1 - 2 ază situl
zona de
ritor din
a.
urale de
standard e Aythya
ona de
ritor din
Evaluare A
si reabIstria- cuibăresau trareprezenefectivuafectateSuprafanyroca asigura lung.
Fig. B.5.
Pernis a
interes
ROSPANatura estimăr30 indiv
Procenimplem
Români2.600 p
si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritde implSuprafaapivoruasigura lung.
Fig. B.5.
Adecvata pentru
În zona prbilitare tram
judetul Cşte, exempanzitează zntând aproxul cuibăritore de implemaţa habitat
este suficimenţinere
14. Tendinţa d
apivorus
Evoluţia ncomunitar
A0031 Delta2000 a aceilor ulterioavizi de Pern
ntul estimamentare a P
În Europa eia este form
perechi. În zona pr
bilitare tramjudetul Cşte, exemplacestui p
mativ de 0tor din ţară, lementarea
aţa habitatus este sufic
menţinere
15. Tendinţa d
u proiectul “ Am
roiectului „ma stradal
Constanta” plarele carezona acestximativ de r din ţară, dmentarea ptului speciient de marea speciei
de evoluţie nu
umerică a r
a Dunării stui sit, în Rare publicărnis apivorus
ativ al poPP
există între mat din cc
roiectului „ma stradala
Constanta” larele care proiect re0,25 % din
dar fara aa proiectulutului specicient de maea speciei
de evoluţie nu
menajarea si re
„Amenajarela, comuna
specia nue estiveazatui proiect0,1 % din
dar fara a fiproiectului.iei Aythyare pentru ape termen
umerică a pop
populaţiilo
şi complexROSPA003rii H.G. nr. s;
pulaţiei ap
110.000 şi ca 2.000 –
„Amenajarea, comunaspecia nutranzitează
eprezentândn efectivul
a fi afectateui. iei Pernis
are pentru ape termen
umerică a pop
eabilitare trama
e a u a t n i
a a n
ulaţiilor de Ay
or de Perni
xul lagunar 31 specia Pe
1284/2007
parţinând
160.000 per–
e a u ă d l e
s a n
ulaţiilor de Pe
a stradala, com
ythya nyroca d
is apivorus
Razim - Sernis apivor
7, situl ROS
speciei P
rechi cuibăr
ernis apivorus
muna Istria- jud
din România ş
în cadrul a
Sinoie: confrus nu este
SPA0031 es
Pernis apiv
ritoare. Efec
s din România
deţul Constanta
şi Europa.
ariilor natu
form fişei sprezenta. C
ste tranzitat
vorus în z
ctivul cuibă
a şi Europa.
145 ”
urale de
standard Conform t de 20 -
zona de
ăritor din
Evaluare A
Milvus
interes
ROSPANatura
Procenimplem
Români
ConstanreprezenimplemSuprafamenţine
Haliaee
de inter
ROSPANatura albicilla
Procenimplem
Români
si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritde implSuprafaalbicillaasigura lung.
Fig. B.5.
Adecvata pentru
migrans
Evoluţia ncomunitar
A0031 Delta2000 a aces
ntul estimamentare a P
În Europa ia este form În zona prnta” speciantând aprox
mentarea praţa habitatuerea speciei
etus albicilla
Evoluţia nres comuni
A0031 Delta2000 a ace
a.
ntul estimamentare a P
În Europa ia este form În zona pr
bilitare tramjudetul Cşte, exempacestui p
mativ de tor din ţară,lementarea
aţa habitatua este sufic
menţinere
16. Tendinţa d
u proiectul “ Am
umerică a r
a Dunării stui sit, în R
ativ al poPP
există între mat din cca 5roiectului „Aa nu cuibximativ de roiectului. ului speciei pe termen
a
umerică a itar
a Dunării estui sit, în
ativ al popPP
există întremat din cca 2
roiectului „ma stradal
Constanta” larele care proiect re
3% din dar fara a
a proiectuluului speciei cient de maea speciei
de evoluţie nu
menajarea si re
populaţiilo
şi complexROSPA0031
pulaţiei ap
25.900 şi 250 – 100 perAmenajare
băreşte, exe2% din efe
i Milvus mlung.
populaţiilo
şi complexn ROSPA00
pulaţiei apa
e 5.000 şi 28 – 33 pere„Amenajarela, comuna
specia nutranzitează
eprezentândefectivul
a fi afectateui. Haliaeetus
are pentru ape termen
umerică a pop
eabilitare trama
or de Milvu
xul lagunar 1 cuibăresc
parţinând
29.000 pererechi. si reabilita
emplarele ectivul cuib
migrans est
or de Halia
xul lagunar 031 cuibăre
arţinând s
6.600 perecechi. e a u ă d l e
s a n
ulaţiilor de Ha
a stradala, com
us migrans
Razim - Sîntre 6 şi 7
speciei M
echi cuibări
are trama stcare tranzăritor din ţa
te suficien
eetus albici
Razim - Sesc între 26
speciei Hal
chi cuibărit
Haliaeetus albi
muna Istria- jud
în cadrul a
Sinoie: confperechi de M
Milvus mig
itoare. Efec
tradala, comzitează zonară, dar fa
nt de mare
illa în cadr
Sinoie: conf6 şi 28 per
liaeetus alb
toare. Efect
cilla din Rom
deţul Constanta
ariilor natu
form fişei sMilvus migr
grans în z
ctivul cuibăr
muna Istria-na acestui ra a fi afec
pentru a
rul ariilor n
form fişei sechi de Ha
bicilla în z
tivul cuibăr
mânia şi Europ
146 ”
urale de
standard rans.
zona de
ritor din
- judetul proiect
ctate de
asigura
naturale
standard aliaeetus
zona de
ritor din
a.
Evaluare A
Circaet
de inter
ROSPANatura date can
Procenimplem
Români
ConstanreprezenimplemSuprafamenţine
Circus a
Evoluţiinteres
ROSPANatura aeruginROSPA
Procenimplem
Români
reabilitajudetul exemplproiect din efeca fi proiectSuprafaaerugina asigulung. Fig. B.5.
Adecvata pentru
tus gallicus
Evoluţia nres comuni
A0031 Delta2000 a acesntitative des
ntul estimamentare a P
În Europa ia este form În zona prnta” speciantând aprox
mentarea praţa habitatuerea speciei
aeruginosus
ia numericcomunitar
A0031 Delta2000 a ac
nosus. ConA0031 dime
ntul estimamentare a P
În Europa ia este estim În zona prare trama sConstanta”
arele care treprezentân
ctivul cuibăafectate
tului. aţa habitanosus este sura menţine
17. Tendinţa d
u proiectul “ Am
numerică a itar
a Dunării stui sit, în Rspre aceasta
ativ al popPP
există întremat din cca 8roiectului „Aa nu cuibximativ de roiectului. ului speciei pe termen
s
că a populr
a Dunării cestui sit, înnform estimensiunea efe
ativ al popPP
există întremat la cca 1roiectului „Astradala, co” specia nutranzitează nd aproximăritor din ţa
de imp
atului specsuficient de erea specie
de evoluţie nu
menajarea si re
populaţiilo
şi complexROSPA003a specia.
pulaţiei ap
e 4.450 şi 80 – 100 perAmenajare
băreşte, exe1% din efe
Circaetus lung.
aţiilor de
şi complexn ROSPA0mărilor ultectivului cui
pulaţiei apa
e 93.000 şi 1.700 – 2.500Amenajare omuna Istriu cuibăreştzona acest
mativ de 0,2%ară, dar farplementare
ciei Circumare pentr
ei pe terme
umerică a pop
eabilitare trama
or de Circa
xul lagunar 1 specia Ci
parţinând s
5.150 perecrechi. si reabilita
emplarele ectivul cuib
gallicus e
Circus aeru
xul lagunar 0031 cuibărterioare puibăritor este
arţinând s
140.000 per0 perechi. si a- te, tui % ra ea
us ru en
ulaţiilor de Ci
a stradala, com
aetus gallic
Razim - Sircaetus gal
speciei Cir
chi cuibărit
are trama stcare tranzăritor din ţa
este suficien
uginosus în
Razim - Sresc între 3ublicării H.e similar cel
speciei Circ
rechi cuibăr
ircus aerugino
muna Istria- jud
cus în cadru
Sinoie: confllicus este ra
rcaetus gal
toare. Efect
tradala, comzitează zonară, dar fa
nt de mare
n cadrul a
Sinoie: conf300 şi 400 .G. nr. 12lui indicat în
cus aerugin
ritoare. Efec
osus din Rom
deţul Constanta
ul ariilor n
form fişei sara, fara a f
llicus în z
tivul cuibăr
muna Istria-na acestui ra a fi afec
e pentru a
ariilor natu
form fişei sperechi de
284/2007, n fişa standa
nosus în z
ctivul cuibă
mânia şi Europa
147 ”
naturale
standard fi oferite
zona de
ritor din
- judetul proiect
ctate de
asigura
urale de
standard e Circus în situl ard;
zona de
ăritor din
a.
Evaluare A
Circus c
Evoluţicomuni
standardcyaneusiernează
Procenimplem
Româniexempl
reabilitajudetul exemplproiect efectivutranziteRomâniimplem
cyaneusasigura
Fig. B.5.
Circus p
Evoluţicomuni
standardpygargucuibărittranzita
Procenimplem
efectivu
Adecvata pentru
cyaneus
ia numericitar
ROSPA003d Natura 20s. Conform ă un număr
ntul estimamentare a P
În Europa eia sau tranzare. În zona prare trama
Constantaarele care reprezentân
ul prezent ează, fie aia), dar f
mentarea prSuprafaţa hs este sufimenţinerea
18. Tendinţa d
pygargus
ia numericitar
ROSPA003d Natura 2us. Conformtor din situat de un num
ntul estimamentare a P
În Europa eului cuibărit
u proiectul “ Am
ă a popula
31 Delta D000 a acestuestimărilorde 150 – 20
ativ al poPP
există între zitează ţara n
roiectului „stradala, c
a” specia ntranzitează
nd mai puţîn ţară (fie
a celui carfara a firoiectului. habitatului icient de ma speciei pe
de evoluţie nu
ă a populaţ
31 Delta D2000 a acem estimărilol ROSPA00
măr de 500 –
ativ al popPP
există între tor este ince
menajarea si re
aţiilor de Ci
Dunării şi ui sit, ROSr ulterioare 00 exempla
opulaţiei a
32.000 şi 5nu a fost es
„Amenajarecomuna Istnu cuibăreă zona aceţin de 1% e a celui cre ierneazăi afectate
speciei Cirmare pentrutermen lung
umerică a pop
ţiilor de Ci
Dunării şi estui sit, înor ulterioar031 este sim– 800 exemp
pulaţiei ap
35.000 şi 6ert, dar se co
eabilitare trama
ircus cyane
complexul SPA0031 es
publicării Hare;
parţinând
9.000 perectimat, dar p
e si tria- eşte, estui
din care ă în
de
rcus u a g.
ulaţiilor de Ci
ircus pygarg
complexul n ROSPA00re publicăriimilară celeplare în tim
parţinând
65.000 pereconsideră că
a stradala, com
eus în cadr
lagunar Rste tranzitat H.G. nr. 12
speciei C
chi cuibăritoprobabil este
ircus cyaneus
gus în cadr
lagunar R031 cuibărei H.G. nr. 1
ei indicate împul migraţi
speciei Ci
chi cuibăritoar exista 12
muna Istria- jud
rul ariilor n
azim - Sinde un num
84/2007, în
Circus cyan
oare. Efective format din
din România
rul ariilor n
azim - Sineşc 2 – 3 1284/2007, în fişa staniilor;
Circus pyga
oare. În Ro2 perechi cu
deţul Constanta
naturale de
noie: conformăr redus den situl ROS
neus în z
vul care iernn mai multe
a şi Europa.
naturale de
noie: conforperechi desituaţia efe
dard, dar s
argus în z
mânia dimeuibăritoare.
148 ”
e interes
rm fişei e Circus PA0031
zona de
nează în e sute de
e interes
rm fişei e Circus ectivului itul este
zona de
ensiunea
Evaluare A
si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritde impl
Circus pentru termen
Fig. B.5.
Circus m
Evoluţiinteres
standardmacroueste tran
Procenimplem
efectivu
si reabIstria- cuibăretranzitepuţin de(fie a ccare ierafectate
Circus pentru termen
Fig. B.5.
Adecvata pentru
În zona pbilitare tram
judetul Cşte, exempacestui p
mativ de tor din ţară,lementareaSuprafaţa pygargus ea asigura lung.
19. Tendinţa d
macrourus
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 20
urus. Confornzitat de un
ntul estimamentare a P
În Europa ului cuibărit În zona p
bilitare tramjudetul Cşte, exemp
ează acest pe 1% din efcelui care trnează în Re de implemSuprafaţa macrourus a asigura lung.
20. Tendinţa d
u proiectul “ Am
proiectului „ma stradal
Constanta” larele care proiect re8 % din
, dar fara aa proiectulu
habitatulueste suficiemenţinerea
de evoluţie nu
că a populr
31 Delta D000 a acesturm estimări
n număr de 5
ativ al popPP
există întretor este inceroiectului „ma stradal
Constanta” plarele sporplan reprezfectivul pretranzitează, omânia), damentarea p
habitatulueste suficiemenţinerea
de evoluţie nu
menajarea si re
„Amenajarela, comuna
specia nutranzitează
eprezentândn efectivua fi afectateui. ui specieent de mare
speciei pe
umerică a pop
laţiilor de
Dunării şi ui sit, ROSilor ulterioa50 – 60 exe
pulaţiei ap
e 310 şi 1.ert, dar se co„Amenajarela, comuna
specia nuradice care
zentând maiezent în ţară
fie a celuiar fara a fi
proiectului.ui specieient de mare
speciei pe
umerică a pop
eabilitare trama
e a u ă d
ul e
i e e
ulaţiilor de Ci
Circus ma
complexul SPA0031 esare publicărmplare în ti
parţinând s
200 perechonsideră că e a u e i ă i
fi i e e
ulaţiilor de Ci
a stradala, com
ircus pygargu
acrourus în
lagunar Rste tranzitat rii H.G. nr. impul migra
speciei Cir
hi cuibăritoaar exista 6
ircus macrour
muna Istria- jud
us din Români
n cadrul a
azim - Sinde un num1284/2007,
aţiilor;
rcus macro
are. În Romperechi cuib
rus din Român
deţul Constanta
ia şi Europa.
riilor natu
noie: conformăr redus de
, situl ROS
ourus în z
mânia dimebăritoare.
nia şi Europa.
149 ”
urale de
rm fişei e Circus PA0031
zona de
ensiunea
Evaluare A
Accipite
de inter
ROSPANatura rara, far
Procenimplem
Români
reabilitajudetul exemplacest pldin efecare traîn Romimplem
Accipitepentru termen
Fig. B.5.
Buteo r
Evoluţicomuni
Natura ROSPAROSPAfişa stan
Procenimplem
Româniperechi
Adecvata pentru
er brevipes
Evoluţia nres comuni
A0031 Delta2000 a ace
ra a fi oferit
ntul estimamentare a P
În Europa ia este estim În zona proare trama sConstanta”
arele sporalan reprezenctivul prez
anzitează, fimânia), dar mentarea pr
Suprafaţa er brevipesa asigura lung.
21. Tendinţa d
rufinus
ia numericitar
ROSPA0032000 este
A0031. ConA0031 situandard;
ntul estimamentare a P
În Europa ia a fost estcuibăritoar
u proiectul “ Am
numerică a itar
a Dunării estui sit, în te date canti
ativ al popPP
există întremat la cca 60oiectului „Astradala, co” specia nuadice care ntând mai pent în ţară
fie a celui cfara a fi
roiectului. habitatulu
este suficimenţinerea
de evoluţie nu
că a popula
31 Delta Dindicat fa
nform estiaţia efective
ativ al poPP
există întretimat în 200re.
menajarea si re
populaţiilo
şi complexROSPA00
itative desp
pulaţiei ap
e 3.200 şi 0 – 100 perAmenajare smuna Istria
u cuibăreştetranziteaz
puţin de 1%(fie a celu
care ierneazafectate d
ui specieient de mara speciei p
umerică a pop
aţiilor de B
Dunării şi captul că 4 mărilor ult
elor de Bute
opulaţiei a
e 8.700 şi 104 la cca 6
eabilitare trama
or de Accip
xul lagunar 031 specia Are aceasta s
parţinând
7.700 perecechi. si a- e, ză % ui ză de
ei re pe
ulaţiilor de Ac
Buteo rufinu
complexul l– 5 perec
terioare pueo rufinus c
aparţinând
15.000 pere5 – 110 per
a stradala, com
piter brevip
Razim - SAccipiter brspecia.
speciei Ac
chi cuibărit
ccipiter brevip
us în cadru
lagunar Razchi de Buteublicării Hcuibăritoare
d speciei B
echi cuibărirechi, dar p
muna Istria- jud
pes în cadru
Sinoie: confrevipes este
ccipiter bre
toare. Efect
pes din Român
ul ariilor n
zim - Sinoieo rufinus
H.G. nr. 12este simila
Buteo rufi
toare. Efectprobabil în ţ
deţul Constanta
ul ariilor n
form fişei se o specie d
evipes în z
tivul cuibăr
nia şi Europa.
naturale de
ie: în fişa scuibăresc
284/2007, ară celei ind
finus în z
tivul cuibărţară sunt ma
150 ”
naturale
standard de pasaj
zona de
ritor din
.
e interes
standard în situl în situl
dicate în
ona de
ritor din ai multe
Evaluare A
reabilitajudetul exemplproiect efectivuafectate
rufinus asigura
Fig. B.5.
Aquila c
Evoluţicomuni
standardclanga.
Procenimplem
Români
Constanreprezenefectivuafectate
Aquila pentru termen
Fig. B.5populaţiiEuropa.
Adecvata pentru
În zona prare trama
Constantaarele care reprezentân
ul cuibăritoe de implemSuprafaţa heste sufic
menţinerea
22. Tendinţa d
clanga
ia numericitar
ROSPA003d Natura 20
ntul estimamentare a P
În Europa ia este estimÎn zona pronta” speciantând aproul hivernante de implemSuprafaţa clanga es
a asigura lung.
5.23. Tendinţalor de Aquil
u proiectul “ Am
roiectului „stradala, c” specia ntranzitează
nd aproximar din ţară, mentarea phabitatului cient de ma speciei pe
de evoluţie nu
că a popula
31 Delta D000 a acestu
ativ al poPP
există întrmat la cca 0 oiectului „Aa nu cuiboximativ dt in sit, damentarea p
habitatuluste suficienmenţinerea
a de evoluţiela clanga din
menajarea si re
„Amenajareomuna Istrnu cuibăreş
zona acesativ de 2% ddar fara a
proiectului.speciei Bu
mare pentrutermen lung
umerică a pop
aţiilor de A
Dunării şi ui sit, în RO
opulaţiei a
re 810 şi 1– 2 perechi
Amenajare băreşte, exede 7% dinar fara a fproiectului.ui specient de mare
speciei pe
e numerică an România ş
eabilitare trama
e si ria- şte, stui din a fi teo
u a g.
ulaţiilor de Bu
Aquila clang
complexul OSPA0031
aparţinând
1100 pereci. si reabilitaremplarele n fi i e e
a şi
a stradala, com
uteo rufinus d
ga în cadru
lagunar R iernează în
speciei A
hi cuibărito
re trama stcare tranz
muna Istria- jud
din România şi
ul ariilor n
azim - Sinntre 8 şi 14
Aquila cla
oare. Efect
tradala, comzitează zon
deţul Constanta
i Europa.
naturale de
noie: confor4 indivizi de
anga în z
tivul cuibăr
muna Istria-na acestui
151 ”
e interes
rm fişei e Aquila
ona de
ritor din
- judetul proiect
Evaluare A
Aquila p
Evoluţiinteres
Natura ROSPAROSPAindicate
Procenimplem
Români
reabilitajudetul exemplacest pdin efectranziteRomâni
pomarinasigura
Fig. B.5.
Hieraae
Evoluţiinteres
standardROSPAeste tran
Procenimplem
Români
Adecvata pentru
pomarina
ia numericcomunitar
ROSPA0032000 este i
A0031. ConA0031 situae în fişa stan
ntul estimamentare a P
În Europa ia este formÎn zona prare trama
Constanta”arele sporlan reprezectivul prezeează, fie a ia) Suprafaţa hna este sufmenţinerea
24. Tendinţa d
etus pennat
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 2
A0031. Connzitat de 50
ntul estimatmentare a P
În Europa ia este estim
u proiectul “ Am
că a populr
31 Delta Dndicat faptunform estiaţia efectivendard;
ativ al popPP
există între mat din cca 2roiectului „stradala, co” specia nradice careentând mai nt în ţară (fcelui care
habitatului sficient de ma speciei pe
de evoluţie nu
us
că a popular
31 Delta D2000 a acesnform invest0 – 80 exem
tiv al popuPP
există întremat la 30 – 8
menajarea si re
laţiilor de
Dunării şi coul că 200 –mărilor ultelor de Aq
pulaţiei ap
14.000 şi 2.500 - 2.80„Amenajare omuna Istrnu cuibăreşe tranziteapuţin de 1
fie a celui cacuibareste
speciei Aqumare pentrutermen lung
umerică a pop
aţiilor de H
Dunării şi stui sit, Hietigaţiilor ult
mplare de Hi
ulaţiei apa
e 4.400 şi 80 perechi.
eabilitare trama
Aquila po
omplexul la300 exemp
terioare puquila pomar
parţinând
19.000 pere00 perechi.
si ria- şte, ază 1% are în
uila u a g.
ulaţiilor de Aq
Hieraaetus
complexul eraaetus peterioare puberaaetus pe
arţinând sp
8.900 perec
a stradala, com
omarina în
agunar Razplare de Aquublicării Hrina aflate
speciei Aq
echi cuibări
quila pomarin
pennatus î
lagunar Rennatus tranblicării H.Gennatus în p
peciei Hier
chi cuibărit
muna Istria- jud
n cadrul ar
zim - Sinoiuila pomari
H.G. nr. 12în tranzit
quila poma
itoare. Efec
na din Români
în cadrul a
azim - Sinnzitează în
G. nr. 1284/perioada mig
raaetus pen
toare. Efect
deţul Constanta
riilor natu
ie: în fişa sina tranzitea284/2007, este simila
arina în z
ctivul cuibăr
ia şi Europa.
ariilor natu
noie: confornumăr red
2007, ROSgraţiilor;
nnatus în z
tivul cuibăr
152 ”
urale de
standard ază situl în situl
ară celei
zona de
ritor din
urale de
rm fişei dus situl PA0031
zona de
ritor din
Evaluare A
Constanacest p12,5% celui ccuibareplauzibaflate încuibăre
Hieraaemare pepe term
Fig. B.5.
Pandion
Evoluţiinteres
standardROSPA
Procenimplem
Pandion
reabilitajudetul fiind obtranzitea fi proiect
Pandionpentru termen
Fig. B.5.
Adecvata pentru
În zona pronta” specia plan reprezdin efectivu
care tranzitste în Romil să presun tranzit facsc în alte ţăSuprafaţa etus pennaentru a asig
men lung.
25. Tendinţa d
n haliaetus
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 2
A0031.
ntul estimamentare a P
În Europa n haliaetus În zona proare trama sConstanta”
bservate doează zona ac
afectate tului. Suprafaţa n haliaetusa asigura lung.
26. Tendinţa d
u proiectul “ Am
oiectului „Anu cuibăreş
zentând maul prezent îează, fie amânia), de
upunem că c parte din pări.
habitatulatus este gura menţin
de evoluţie nu
că a populr
31 Delta D2000 a ace
ativ al popPP
există întrnu mai cuib
oiectului „Astradala, com” specia nuoua exemplcestui proie
de imp
habitatulu este suficimenţinerea
de evoluţie nu
menajarea si re
Amenajare şte, specia nai puţin dîn ţară (fie a celui careşi este m
exemplarelpopulaţii car
ui specisuficient dnerea speci
umerică a pop
laţiilor de
Dunării şi estui sit, Pa
pulaţiei ap
re 7.600 şibareste. Amenajare smuna Istria
u cuibăreştelare care aect, dar farplementare
ui specieient de mara speciei p
umerică a pop
eabilitare trama
si reabilitarnu cuibăreştde
a re ai le re
ei de ei
ulaţiilor de Hi
Pandion h
complexul andion hal
parţinând s
i 11.000 p
si a- e,
au ra ea
ei re pe
ulaţiilor de Pa
a stradala, com
re trama stte, exempla
Hieraaetus pen
haliaetus în
lagunar Rliaetus tran
speciei Pan
perechi cuib
andion haliae
muna Istria- jud
tradala, comarele sporad
natus din Rom
n cadrul a
azim - Sinnzitează în
ndion hali
băritoare. I
tus din Român
deţul Constanta
muna Istria-dice care tra
mânia şi Europ
riilor natu
noie: confornumăr red
iaetus în z
In România
nia şi Europa.
153 ”
- judetul anzitează
pa.
urale de
rm fişei dus situl
zona de
a specia
.
Evaluare A
Falco v
Evoluţiinteres
standardFalco ROSPAnumăr d
Procenimplem
Români
si reabIstria- cuibărezona acpana ladin ţarimplemSuprafavespertia asigulung.
Fig. B.5.
Falco c
Evoluţiinteres
standardcolumbROSPAfişa stan
Procenimplem
Adecvata pentru
vespertinus
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 2vespertinus
A0031 cuibăde 2000 – 3
ntul estimamentare a P
În Europa ia este estimÎn zona pr
bilitare tramjudetul Cşte, exempl
cestui proieca 12,5% diră, dar far
mentarea praţa habitatinus este su
ura menţiner
27. Tendinţa d
columbarius
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 2arius. Con
A0031 dimendard;
ntul estimamentare a P
u proiectul “ Am
că a populr
31 Delta D000 a acess. Conformăresc 300 -000 exemp
ativ al popPP
există între mat la cca 1roiectului „ma stradalaonstanta” larele care ct atingand n efectivulra a fi afroiectului. tului spec
uficient de mrea speciei
de evoluţie nu
s
că a populr
31 Delta D000 a aces
nform estimensiunea efe
ativ al popPP
menajarea si re
laţiilor de
Dunării şi stui sit, în Rm estimăril- 350 pereclare în timp
pulaţiei ap
26.000 şi 3.300 – 1.600Amenajare a, comuna specia nu tranzitează efective de cuibăritor fectate de
iei Falco mare pentru
pe termen
umerică a pop
laţiilor de
Dunării şi tui sit, în Rmărilor ultectivului ca
pulaţiei ap
eabilitare trama
Falco vesp
complexul ROSPA003lor ulterioachi de Falcpul migraţiil
parţinând
39.000 pere0 perechi.
ulaţiilor de Fa
Falco colu
complexul ROSPA003terioare puare iernează
arţinând s
a stradala, com
pertinus în
lagunar R31 cuibărescare publicăco vespertinlor;
speciei Fa
echi cuibări
alco vespertin
umbarius în
lagunar R1 iernează
ublicării Hă în acest s
speciei Fal
muna Istria- jud
n cadrul ar
azim - Sinc între 220ării H.G. nnus, situl fi
alco vesper
itoare. Efec
nus din Român
n cadrul a
azim - Sin20 – 60 ex
.G. nr. 12it este simi
lco columb
deţul Constanta
riilor natu
noie: confor şi 340 pernr. 1284/2ind tranzita
rtinus în z
ctivul cuibăr
nia şi Europa.
ariilor natu
noie: conforxemplare d284/2007, ilar celui in
barius în z
154 ”
urale de
rm fişei rechi de 007, în at de un
zona de
ritor din
urale de
rm fişei de Falco în situl
ndicat în
zona de
Evaluare A
În EuroefectivuÎn zoreabilitajudetul exemplproiect din efecafectateSuprafacolumbasigura
Fig. B.5.
Falco c
Evoluţicomuni
standardcherrug
Procenimplem
Români
reabilitajudetul fiind otranzitacare trade implSuprafacherrugasigura lung.
Fig. B.5.
Adecvata pentru
opa există înul care ierneona proiecare trama
Constanta”arele care reprezentân
ctivul hivere de implemaţa habitaarius este smenţinerea
28. Tendinţa d
cherrug
ia numericitar
ROSPA003d Natura 20g.
ntul estimamentare a P
În Europa ia este estimÎn zona proare trama stConstanta”
observat uat zona acesanziteaza zlementarea
aţa habitatg este sufic
menţinere
29. Tendinţa d
u proiectul “ Am
ntre 31.000ează în ţară ctului „Astradala, co” specia ntranzitează nd aproximrnant in sit, mentarea patului speuficient de
a speciei pe
de evoluţie nu
că a popula
31 Delta D000 a acest
ativ al poPP
există întrmat la cca 5 oiectului „Atradala, com” specia nu un exemplstui proiect.zona nu vora proiectulutului spec
cient de maea speciei
de evoluţie nu
menajarea si re
0 şi 49.000 variază întrmenajare omuna Istrnu cuibăreş
zona acesmativ de 0,1
dar fara aproiectului.eciei Falmare pentrutermen lung
umerică a pop
aţiilor de F
Dunării şi tui sit, în R
opulaţiei a
re 360 şi – 10 perech
Amenajare simuna Istria- cuibăreştear care a. Efectiveler fi afectateui. ciei Falcoare pentru a
pe termen
umerică a pop
eabilitare trama
perechi cure 400 – 150
si ria- şte, stui 1% a fi lco u a g.
ulaţiilor de Fa
Falco cherru
complexul ROSPA0031
aparţinând
540 perechhi. i - , a e e
o a n
ulaţiilor de Fa
a stradala, com
uibăritoare. Î00 exempla
alco columbar
ug în cadru
lagunar R1 cuibăresc
speciei F
hi cuibărito
alco cherrug d
muna Istria- jud
În Româniaare.
rius din Româ
ul ariilor n
azim - Sinîntre 1 şi 2
Falco cher
oare. Efecti
din România ş
deţul Constanta
a nu cuibăr
ânia şi Europa
naturale de
noie: confor2 perechi d
rrug în z
ivul cuibăr
şi Europa
155 ”
reşte, iar
a.
e interes
rm fişei de Falco
ona de
ritor din
Evaluare A
Falco p
Evoluţiinteres
standardROSPA
Procenimplem
În Euroeste estiÎn zonreabilitajudetul exemplproiect din efeca fi proiectSuprafaperegrina asigulung.
Fig. B.5.
Himant
Evoluţide inter
standardHimant
Procenimplem
Români
Adecvata pentru
peregrinus
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura
A0031.
ntul estimamentare a P
opa există înimat la cca na proiectare trama stConstanta”arele care trreprezentân
ctivul cuibaafectate
tului. aţa habitatnus este su
ura menţine
30. Tendinţa d
topus himan
ia numericres comuni
ROSPA003d Natura 2topus himan
ntul estimatmentare a P
În Europa ia este estim
u proiectul “ Am
că a populr
31 Delta D2000 a ac
ativ al popPP
ntre 12.000 8 – 15 exemtului „Amtradala, com” specia nu ranzitează znd aproxim
aritor din tarde impl
tului specuficient de merea speciei
de evoluţie nu
ntopus
că a populaitar
31 Delta D000 a aces
ntopus.
tiv al popuPP
există între mat la cca 40
menajarea si re
laţiilor de
Dunării şi cestui sit,
pulaţiei ap
şi 25.000 pmplare.
menajare simuna Istria- cuibăreştezona acestui
mativ de 7%ra, dar faralementarea
ciei Falcomare pentrui pe termen
umerică a pop
aţiilor de H
Dunării şi stui sit, în R
laţiei aparţ
37.000 şi 600 – 600 pe
eabilitare trama
Falco per
complexul Falco pere
parţinând
erechi cuibă
i - , i
% a a
o u n
ulaţiilor de Fa
Himantopus
complexul ROSPA003
ţinând spec
64.000 pereerechi.
a stradala, com
regrinus în
lagunar Regrinus ier
speciei Fa
ăritoare. Ef
alco peregrinu
s himantop
lagunar R31 cuibăresc
ciei Himan
echi cuibări
muna Istria- jud
n cadrul ar
azim - Sinrnează în
alco peregr
fectivul cuib
us din Român
us în cadru
azim - Sinc între 220
ntopus hima
itoare. Efec
deţul Constanta
riilor natu
noie: confornumăr red
rinus în z
băritor din R
nia şi Europa.
ul ariilor n
noie: confor şi 370 per
antopus în z
ctivul cuibăr
156 ”
urale de
rm fişei dus situl
zona de
România
naturale
rm fişei rechi de
zona de
ritor din
Evaluare A
si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritde implSuprafahimantoa asigulung.
Fig. B.5.
Recurvi
Evoluţiinteres
standardRecurvi
Procenimplem
Români
ConstanreprezenefectivuafectateSuprafaRecurvimare pepe term
Fig. B.5populaţiiRomânia
Adecvata pentru
În zona pbilitare tram
judetul Cşte, exemplacestui p
mativ de tor din ţară,lementarea
aţa habitatulopus este suura menţine
31. Tendinţa d
irostra avos
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 2irostra avos
ntul estimatmentare a P
În Europa ia este estim În zona prnta” speciantând aproul cuibăritore de implemaţa hairostra avoentru a asig
men lung.
5.32. Tendinţlor de Rec
a şi Europa
u proiectul “ Am
proiectului „ma stradal
Constanta” larele care proiect re
8% din, dar fara aa proiectulului speciei Huficient de merea speciei
de evoluţie nu
setta
că a popular
31 Delta D000 a acessetta.
tiv al popuPP
există între mat la cca 30roiectului „Aa nu cuibăoximativ der din ţară, dmentarea pabitatului setta este
gura menţin
a de evoluţicurvirostra
menajarea si re
„Amenajarela, comuna
specia nuestivează ineprezentând
n efectivua fi afectateui. Himantopusmare pentrui pe termen
umerică a pop
aţiilor de R
Dunării şi stui sit, în R
ulaţiei apar
38.000 şi 500 – 500 peAmenajare ăreşte, exee 10% din
dar fara a fproiectului.
speciesuficient de
nerea specie
e numerică avosetta din
eabilitare trama
e a u n d
ul e
s u n
ulaţiilor de Hi
Recurvirostr
complexul ROSPA003
rţinând sp
57.000 pereerechi.
si reabilitamplarele cn fi
ei e
ei
a n
a stradala, com
Himantopus him
ra avosetta
lagunar R31 cuibăresc
eciei Recur
echi cuibări
are trama stcare estivea
muna Istria- jud
mantopus din
în cadrul a
azim - Sinc între 220
rvirostra av
itoare. Efec
tradala, comază in zon
deţul Constanta
România şi E
ariilor natu
noie: confor şi 280 per
vosetta în z
ctivul cuibăr
muna Istria-na acestui
157 ”
Europa
urale de
rm fişei rechi de
zona de
ritor din
- judetul proiect
Evaluare A
Burhinu
Evoluţiinteres
Natura ROSPAROSPAcelei ind
Procenimplem
Români
Constanexemplacestui aproximcuibăritafectateproiect
Burhinumare pspeciei
Fig. B.5.
Glareol
Evoluţiinteres
Natura ROSPA
Procenimplem
Români
Adecvata pentru
us oedicnem
ia numericcomunitar
ROSPA0032000 este in
A0031. ConA0031 situadicate în fiş
ntul estimatmentare a P
În Europa ia este formÎn zona pronta” specarele care
proiemativ de tor din ţae de tului. Suprafaţa us oedicnempentru a pe termen l
33. Tendinţa d
la pratincol
ia numericcomunitar
ROSPA0032000 este in
A0031.
ntul estimamentare a P
În Europa ia este form
u proiectul “ Am
mus
că a popular
31 Delta Dndicat faptunform estiaţia efectiveşa standard;
tiv al popuPP
există între mat din cca 4
oiectului „Acia nu
estivează ect rep2,5% din
ară, dar fimple
habitatulumus este su
asigura mlung.
de evoluţie nu
la
că a popular
31 Delta Dndicat faptu
ativ al popPP
există între mat din cca 4
menajarea si re
aţiilor de B
Dunării şi cul că 44 – 6mărilor ultelor de Bur
ulaţiei apar
46.000 şi 7400 - 800 peAmenajare cuibăreşte,
in zona prezentând
efectivul fara a fi ementarea
ui speciei uficient de menţinerea
umerică a pop
aţiilor de G
Dunării şi cul că 420 – 5
pulaţiei apa
10.000 şi 450 - 800 pe
eabilitare trama
Burhinus oe
complexul l60 perechi dterioare purhinus oedi
rţinând sp
78.000 pereerechi. si reabilitar
ulaţiilor de Bu
Glareola pr
complexul l540 perechi
arţinând s
18.000 pereerechi.
a stradala, com
edicnemus î
lagunar Razde Burhinusublicării Hicnemus cu
peciei Burh
echi cuibări
re trama st
urhinus oedicn
ratincola în
lagunar Razi de Glareo
peciei Gla
echi cuibări
muna Istria- jud
în cadrul a
zim - Sinois oedicnemu
H.G. nr. 12uibăritoare î
hinus oedicn
itoare. Efec
tradala, com
nemus din Ro
n cadrul a
zim - Sinoila pratincol
reola prati
itoare. Efec
deţul Constanta
ariilor natu
ie: în fişa sus cuibăresc284/2007, în sit este
nemus în z
ctivul cuibăr
muna Istria-
omânia şi Euro
ariilor natu
ie: în fişa sla cuibăresc
incola în z
ctivul cuibăr
158 ”
urale de
standard c în situl în situl similară
zona de
ritor din
- judetul
opa.
urale de
standard c în situl
zona de
ritor din
Evaluare A
reabilitajudetul exemplacestui de 32,5ţară, dimplem
Glareolmare pepe term
Fig. B.5.
Pluviali
Evoluţiinteres
Natura ROSPA
Procenimplem
Pluviali
Constanexemplacestui de 20%situl, implem
Pluvialipentru termen
Fig. B.5.
Adecvata pentru
În zona proare trama stConstanta”arele careproiect rep
5% din efdar fara
mentarea prSuprafaţa la pratincoentru a asig
men lung.
34. Tendinţa d
is apricaria
ia numericcomunitar
ROSPA0032000 este i
A0031.
ntul estimamentare a P
În Europa is apricariaÎn zona pronta” specarele care proiect rep
% din efecdar fara
mentarea prSuprafaţa is apricariaa asigura mlung.
35. Tendinţa d
u proiectul “ Am
oiectului „Atradala, com” specia nu e estiveazăprezentând afectivul cui
a fi afroiectului.
habitatuluola este sugura menţine
de evoluţie nu
a
că a populr
31 Delta Dindicat faptu
ativ al popPP
există întrea nu cuibareoiectului „Acia nu
tranziteazprezentând activul care
a fi afroiectului.
habitatulua este suficiemenţinerea
de evoluţie nu
menajarea si re
Amenajare simuna Istria-
cuibăreşte,ă in zonaaproximativibăritor dinfectate de
ui specieiuficient deerea speciei
umerică a pop
laţiilor de
Dunării şi cul că 120 –
pulaţiei ap
e 460.000 şeste. Amenajare
cuibăreşte,ză in zonaaproximativ
tranziteazafectate de
ui specieient de marespeciei pe
umerică a pop
eabilitare trama
i - , a v n e
i e i
ulaţiilor de Gl
Pluvialis a
complexul l– 300 indivi
arţinând s
şi 740.000
si reabilitar, a v a e
i e e
ulaţiilor de Pl
a stradala, com
lareola pratin
apricaria în
lagunar Razizi de Pluvi
speciei Plu
perechi cui
re trama st
luvialis aprica
muna Istria- jud
ncola din Rom
n cadrul a
zim - Sinoiialis apricar
uvialis apri
ibăritoare.
tradala, com
aria din Româ
deţul Constanta
mânia şi Europ
ariilor natu
ie: în fişa sria tranzitea
icaria în z
In România
muna Istria-
ânia şi Europa
159 ”
pa.
urale de
standard aza situl
zona de
a specia
- judetul
a.
Evaluare A
Philoma
Evoluţiinteres
standardde Phipublicărperioad
Procenimplem
cuibăreexempl
Constanexemplreprezenefectivu(exempdin popţări).
Philomamare speciei
Fig. B.5.
Larus m
Evoluţiinteres
standardmelanoROSPA
Procenimplem
Adecvata pentru
acus pugnax
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 20ilomachus prii H.G. nr
da completăr
ntul estimatmentare a P
În Europa şte specia, are. În zona pronta” specarele care trntând aproul care larele aflatpulaţia car
Suprafaţa achus pugnpentru a pe termen l
36. Tendinţa d
melanoceph
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 2cephalus.
A0031 cuibă
ntul estimatmentare a P
u proiectul “ Am
x
că a popular
31 Delta D000 a acestupugnax în
r. 1284/200rii fişei stan
tiv al popuPP
există întrînsă într-u
oiectului „Acia nu ranzitează aoximativ 1
tranziteate în tranzitre cuibăreş
habitatulunax este su
asigura mlung.
de evoluţie nu
alus
ă a popular
31 Delta D000 a acestConform ăresc 160 –
tiv al popuPP
menajarea si re
aţiilor de P
Dunării şi ui sit, ROSP
perioadele7 în situl R
ndard a situl
ulaţiei apa
re 200.000 un sezon de
Amenajare cuibăreşte,
acesta zona16 % din ază ţara t fac parte şte în alte
ui speciei uficient de menţinerea
umerică a pop
aţiilor de La
Dunării şi tui sit, în Restimărilor200 perech
ulaţiei apar
eabilitare trama
Philomachu
complexul PA0031 este de migrROSPA003lui;
arţinând sp
şi 510.00e migraţie
si reabilitar
ulaţiilor de Ph
arus melan
complexul ROSPA003r ulterioarehi de Larus m
rţinând spe
a stradala, com
us pugnax î
lagunar Rte tranzitat draţie. Confo1 situaţia s
peciei Philo
0 perechi probabil tr
re trama st
hilomachus pu
nocephalus
lagunar R1 cuibăresce publicărimelanoceph
eciei Larus
muna Istria- jud
în cadrul a
azim - Sinde 13.000 –
form investspeciei este
omachus p
cuibăritoarec prin ţar
tradala, com
ugnax din Rom
în cadrul a
azim - Sinc 220 – 360ii H.G. nhalus;
s melanocep
deţul Constanta
ariilor natu
noie: confor– 18.000 extigaţiilor ule similară c
ugnax în z
e. În Romă cel puţin
muna Istria-
mânia şi Euro
ariilor natu
noie: confor0 perechi dnr. 1284/20
phalus în z
160 ”
urale de
rm fişei xemplare lterioare
celei din
zona de
mânia nu n 20.000
- judetul
pa.
urale de
rm fişei de Larus 007, în
zona de
Evaluare A
Români
reabilitajudetul exemplproiect din efecfi afecta
melanopentru termen
Fig. B.5.
Larus m
Evoluţicomuni
standardde Laru
Procenimplem
minutus
reabilitajudetul exemplproiect din efecafectate
minutusasigura
Fig. B.5
Adecvata pentru
În Europa eia este formÎn zona prare trama
Constantaarele care ereprezentân
ctivul cuibăate de implSuprafaţa hcephalus ea asigura lung.
37. Tendinţa d
minutus
ia numericitar
ROSPA003d Natura 20us minutus î
ntul estimamentare a P
În Europa es nu cuibareÎn zona proare trama s
Constanta”arele care treprezentân
ctivul care te de implemSuprafaţa hs este suficmenţinerea
5.38. Tendinţ
u proiectul “ Am
există între mat din cca 2roiectului „stradala, c” specia nestivează innd aproximăritor din ţarlementareahabitatului este suficie
menţinere
de evoluţie nu
că a popula
31 Delta D000 a acestuîn perioadel
ativ al poPP
există între este. oiectului „Astradala, co” specia nutranzitează nd aproximtranziteaza, mentarea phabitatului scient de ma speciei pe
ţa de evoluţi
menajarea si re
120.000 şi 3250 perechi„Amenajareomuna Istrnu cuibăreşn zona aces
mativ de 3,2ră, dar fara
a proiectuluspeciei Larent de m
ea speciei
umerică a pop
aţiilor de L
Dunării şi ui sit, ROSPle de migraţ
opulaţiei a
24.000 şi 5
Amenajare omuna Istriu cuibăreştzona acest
mativ de 20dar fara a
proiectului.speciei Laru
mare pentru termen lung
ie numerică
eabilitare trama
320.000 per.
e si ria- şte, stui 2% a a ui. rus
mare pe
ulaţiilor de La
arus minut
complexul PA0031 estţie.
aparţinând
8.000 perec
si ia- te, tui % fi us a
g.
a populaţiilo
a stradala, com
rechi cuibăr
arus melanoce
tus în cadru
lagunar Rte tranzitat d
speciei L
chi cuibărito
or de Larus
muna Istria- jud
ritoare. Efec
ephalus din R
ul ariilor n
azim - Sinde 10.000 –
Larus min
oare. In Rom
minutus din
deţul Constanta
ctivul cuibă
România şi Eur
naturale de
noie: confor– 12.000 ex
utus în z
mânia speci
România şi
161 ”
ăritor din
ropa.
e interes
rm fişei xemplare
ona de
ia Larus
i Europa.
Evaluare
Geloche
Evoluţiinteres
standardnilotica
Procenimplem
Români
Constanreprezenimplem
Gelochemare pepe term
Fig. B.5populaţiiRomânia
Sterna c
Evoluţicomuni
standardSterna c
Procenimplem
caspia n
e Adecvata –
elidon nilot
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 20
a.
ntul estimatmentare a P
În Europa ia este formÎn zona pronta” speciantând aprox
mentarea prSuprafaţa elidon niloentru a asig
men lung.
5.39. Tendinţalor de Ge
a şi Europa.
caspia
ia numericitar
ROSPA003d Natura 20caspia în pe
ntul estimamentare a P
În Europa enu cuibares
– P.U.Z. Amen
tica (sin. Ste
că a popular
31 Delta D000 a acestu
tiv al popuPP
există între mat din cca 1
oiectului „Aa nu cuibăximativ de roiectului.
habitatuluotica este sgura menţine
a de evoluţieelochelidon
că a popula
31 Delta D000 a acesterioadele de
ativ al poPP
există între te.
najare si rea
erna nilotica
aţiilor de G
Dunării şi ui sit, în RO
ulaţiei apa
12.000 şi 212 - 50 pereAmenajare ăreşte, exe8% din efe
ui specieisuficient deerea speciei
e numerică anilotica din
aţiilor de S
Dunării şi tui sit, ROSe migraţie.
opulaţiei a
4.700 şi 9.
bilitare tram
a)
Gelochelido
complexul OSPA0031 c
arţinând sp
22.000 pereechi. si reabilitarmplarele c
ectivul cuib
i e i
a n
Sterna casp
complexul SPA0031 e
aparţinând
.300 perech
ma stradala, c
on nilotica î
lagunar Rcuibăresc 8
peciei Geloc
echi cuibări
re trama stcare estiveaăritor din ţa
ia în cadru
lagunar Reste tranzita
d speciei S
hi cuibăritoa
comuna Istria
în cadrul a
azim - Sin – 12 perec
chelidon n
itoare. Efec
tradala, comază in zonară, dar fa
ul ariilor n
azim - Sinat de 120 –
Sterna cas
are. In Rom
a‐ judetul Co
ariilor natu
noie: conforchi de Geloc
nilotica în z
ctivul cuibăr
muna Istria-na acestui ra a fi afec
naturale de
noie: confor140 exemp
spia în zo
mânia specia
162 onstanta
urale de
rm fişei chelidon
zona de
ritor din
- judetul proiect
ctate de
e interes
rm fişei plare de
ona de
a Sterna
Evaluare
reabilitajudetul exemplproiect din efecfi afproiect
Sterna pentru termen
Fig. B.5.
Sterna h
Evoluţicomuni
standardhirundo
Procenimplem
Români
reabilitajudetul exemplacestui de 1,2%dar farproiect
Sterna pentru termen
Fig. B.5.
e Adecvata –
În zona proare trama stConstanta”arele care trreprezentânctivul care tfectate tului. Suprafaţa caspia esa asigura lung.
40. Tendinţa d
hirundo
ia numericitar
ROSPA003d Natura 20o.
ntul estimamentare a P
În Europa eia este formÎn zona proare trama sConstanta”
arele careproiect rep
% din efectira a fi afecttului. Suprafaţa hirundo ea asigura lung.
41. Tendinţa d
– P.U.Z. Amen
oiectului „Atradala, com” specia nu ranzitează znd aproximatranziteaza,de impl
habitatulute suficienmenţinerea
de evoluţie nu
ă a popula
31 Delta D000 a acestu
ativ al poPP
există între 2mat din cca 5oiectului „Atradala, com
” specia nue estiveazăprezentând ivul cuibăritate de imp
habitatuluste suficienmenţinerea
de evoluţie nu
najare si rea
Amenajare simuna Istria- cuibăreştezona acestuiativ de 14% dar fara alementarea
ui specieint de mare
speciei pe
umerică a pop
aţiilor de St
Dunării şi ui sit, în RO
opulaţiei a
270.000 şi 55.500 – 7.50
Amenajare smuna Istria
u cuibăreşteă in zonaaproximativtor din ţară
plementarea
ui specient de mare
a speciei pe
umerică a pop
bilitare tram
i - , i
% a a
i e e
ulaţiilor de St
terna hirun
complexul OSPA0031 c
parţinând
570.000 per00 perechi.si a- e, a v ă, a
ei e e
ulaţiilor de St
ma stradala, c
terna caspia d
ndo în cadr
lagunar Rcuibăresc 1.
speciei S
rechi cuibăr
terna hirundo
comuna Istria
din România ş
rul ariilor n
azim - Sin.800 – 2.300
Sterna hiru
ritoare. Efec
din România
a‐ judetul Co
i Europa.
naturale de
noie: confor0 perechi de
undo în z
ctivul cuibă
şi Europa.
163 onstanta
e interes
rm fişei e Sterna
zona de
ăritor din
Evaluare
Chlidon
Evoluţiinteres
standardChlidon
Procenimplem
Români
Constanreprezenimplem
Chlidonmare pepe term
Fig. B.5populaţiişi Europa
Chlidon
Evoluţiinteres
standard
Procenimplem
Români
Constan
e Adecvata –
nias hybrida
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 2nias hybrida
ntul estimamentare a P
În Europa ia este formÎn zona pronta” speciantând aprox
mentarea prSuprafaţa
nias hybridentru a asig
men lung.
5.42. Tendinţalor de Chlidoa.
nias niger
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 20
ntul estimamentare a P
În Europa eia este formÎn zona pronta” specia
– P.U.Z. Amen
a
că a populr
31 Delta D2000 a acesa.
ativ al popPP
există între mat din cca 8
oiectului „Aa nu cuibăximativ de 0roiectului.
habitatuluda este su
gura menţine
a de evoluţieonias hybrida
că a popur
31 Delta D000 a acestu
ativ al popPP
există între mat din cca 1
oiectului „Aa nu cuibă
najare si rea
aţiilor de
Dunării şi stui sit, în
pulaţiei apa
42.000 şi 8.000 – 12.0Amenajare ăreşte, exe0,25% din e
ui specieiuficient deerea speciei
e numerică adin România
laţiilor de
Dunării şi ui sit, specia
pulaţiei ap
83.000 şi 11.200 – 2.50Amenajare ăreşte, exe
bilitare tram
Chlidonias
complexul ROSPA00
arţinând s
87.000 pere000 perechisi reabilitarmplarele c
efectivul cui
i e i
a a
Chlidonia
complexul a Chlidonias
parţinând
170.000 per00 perechi.si reabilitarmplarele c
ma stradala, c
hybrida în
lagunar R031 cuibăre
speciei Chl
echi cuibări. re trama stcare estiveaibăritor din
as niger în
lagunar Rs niger nu s
speciei Ch
rechi cuibăr
re trama stcare estivea
comuna Istria
n cadrul a
azim - Sinesc 2.300 –
lidonias hy
itoare. Efec
tradala, comază in zonţară, dar fa
n cadrul ar
azim - Sinse regaseste
hlidonias n
ritoare. Efec
tradala, comază in zon
a‐ judetul Co
ariilor natu
noie: confor– 2.500 per
ybrida în z
ctivul cuibăr
muna Istria-na acestui ara a fi afe
riilor natu
noie: conforin acesta.
niger în z
ctivul cuibăr
muna Istria-na acestui
164 onstanta
urale de
rm fişei rechi de
zona de
ritor din
- judetul proiect
ctate de
urale de
rm fişei
zona de
ritor din
- judetul proiect
Evaluare
reprezenimplem
Chlidonpentru termen
Fig. B.5populaţiiEuropa.
Caprim
Evoluţiinteres
standard
Procenimplem
din Rom
ConstanreprezenefectivuVadu, amoarte acestei impact,proiectu
Caprimmare pepe term
Fig. B.5.
e Adecvata –
ntând aproxmentarea pr
Suprafaţa nias niger ea asigura mlung.
5.43. Tendinţalor de Chlido
mulgus europ
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 20
ntul estimatmentare a P
În Europa emânia este fÎn zona pronta” speciantând mai ul cuibăritoau fost obs
pe carosspecii po
cu ocului. Suprafaţa
mulgus europentru a asigu
men lung.
44. Tendinţa d
– P.U.Z. Amen
ximativ de roiectului.
habitatulueste suficienmenţinerea
a de evoluţieonias niger din
paeus
ă a populaţr
31 Delta D000 a acestu
tiv al popuPP
există între format din coiectului „Aa nu cuib
putin de or din ţarăservate trei sabil, asadate fi mancazia imp
habitatulupaeus este sura menţine
de evoluţie nu
najare si rea
1% din efe
ui speciei nt de mare speciei pe
e numerică a n România şi
ţiilor de Ca
Dunării şi ui sit, specia
ulaţiei apar
470.000 şicca 12.000 –Amenajare băreşte, exe
0,1% din ă. In zona
exemplare dar asupra nifestat un plementarii
ui speciei suficient de erea speciei
umerică a pop
bilitare tram
ectivul cuib
aprimulgus
complexul a Caprimulg
rţinând spe
i 1.000.000 – 15.000 pesi reabilitaremplarele
ulaţiilor de Ca
ma stradala, c
ăritor din ţa
europaeus
lagunar Rgus europae
eciei Caprim
perechi cuierechi. re trama stcare tranz
aprimulgus eu
comuna Istria
ară, dar fa
s în cadrul a
azim - Sineus nu este n
mulgus eur
ibăritoare. E
tradala, comzitează zon
uropaeus din R
a‐ judetul Co
ra a fi afec
ariilor natu
noie: confornominalizat
ropaeus în z
Efectivul cu
muna Istria-na acestui
România şi Eu
165 onstanta
ctate de
urale de
rm fişei ta.
zona de
uibăritor
- judetul proiect
uropa.
Evaluare
Coracia
Evoluţiinteres
standardCoraciaROSPA
implem
Români
Constanexemplacestui aproximcuibăritafectateproiect
Coraciamare pspeciei
Fig. B.5.
Melano
Evoluţide inter
standardcuibăritROSPA
Procenimplem
cuibărit
e Adecvata –
as garrulus
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 2as garrulus
A0031 cuibă
Procentul mentare a P
În Europa eia este estimÎn zona pronta” sparele care
proiemativ de tor din ţae de tului. Suprafaţa as garrulupentru a pe termen l
45. Tendinţa d
ocorypha ca
ia numericres comuni
ROSPA003d Natura 20toare relativ
A0031 dime
ntul estimatmentare a P
În Europa tor din Rom
– P.U.Z. Amen
că a populr
31 Delta D000 a acess. Conformăresc între 5
estimativ aPP
există între mat la cca 4oiectului „Apecia c
cuibaresc ect rep0,1% din
ară, dar fimple
habitatuluus este suf
asigura mlung.
de evoluţie nu
alandra
că a populaitar
31 Delta D000 a acest
v comună. Censiunea efe
tiv al populPP
există întrmânia este es
najare si rea
laţiilor de
Dunării şi stui sit, în Rm estimăril500 şi 600 p
al populaţie
53.000 şi 1.600 – 6.500Amenajare cuibăreşte,
in zona prezentând
efectivul fara a fi ementarea
ui speciei ficient de menţinerea
umerică a pop
aţiilor de M
Dunării şi tui sit, în RConform estectivului cui
laţiei aparţ
re 10.000.0stimat la cca
bilitare tram
Coracias g
complexul ROSPA003lor ulterioa
perechi de C
ei aparţinâ
110.000 per0 perechi. si reabilitar
ulaţiilor de Co
Melanocoryp
complexul ROSPA0031timărilor ulibăritor este
ţinând spec
000 şi 24.a 85.000 –
ma stradala, c
garrulus în
lagunar R31 cuibărescare publică
Coracias gar
ând speciei
rechi cuibăr
re trama st
oracias garru
pha caland
lagunar R1 Melanocolterioare pube similar cel
ciei Melano
000.000 pe105.000 per
comuna Istria
n cadrul a
azim - Sinc între 360ării H.G. nrrulus;
Coracias g
ritoare. Efec
tradala, com
ulus din Româ
dra în cadru
azim - Sinorypha calablicării H.Glui indicat în
ocorypha ca
erechi cuibrechi.
a‐ judetul Co
riilor natu
noie: confor şi 420 pernr. 1284/2
garrulus în
ctivul cuibăr
muna Istria-
ânia şi Europa.
ul ariilor n
noie: conforandra este oG. nr. 1284/2n fişa standa
alandra în
băritoare. E
166 onstanta
urale de
rm fişei rechi de
2007, în
zona de
ritor din
- judetul
.
naturale
rm fişei o specie 2007, în ard;
zona de
Efectivul
Evaluare
Constanaproximse mancu impl
Melanode marspeciei
Fig. B.5populaţiiRomânia
Calandr
Evoluţide inter
Natura
Procende impl
cuibărit
Constanaproximcuibăritacestei oarecarproiectu
Calandrde marspeciei
Fig. B.5populaţiiRomânia
e Adecvata –
În zona pronta” specia mativ de 0,1nifeste un olementarea pSuprafaţa
ocorypha care pentru ape termen l
.46. Tendinţalor de Mela
a şi Europa.
drella brachy
ia numericres comuni
ROSPA0032000 a situl
ntul estimatlementare
În Europa tor din RomÎn zona pronta” specia mativ de tor din ţară.
specii se impact odului. Suprafaţa
drella brachyre pentru pe termen l
5.47. Tendinţalor de Calan
a şi Europa.
– P.U.Z. Amen
oiectului „Acuibăreşte,
1% din efecoarecare impproiectului.
habitatulualandra estea asigura mlung.
a de evoluţie nocorypha ca
ydactyla
ă a populaitar
31 Delta Dlui ROSPA
tiv al popua PP
există întmânia este fo
oiectului „Acuibăreşte, 0,1% din
Este posiba se mandata cu imp
habitatuluhydactyla esa asigura lung.
a de evoluţiendrella brach
najare si rea
Amenajare exemplarel
ctivul cuibărpact odata
ui speciei e suficient menţinerea
numerică a alandra din
aţiilor de Ca
Dunării şi c0031 specia
ulaţiei apar
tre 7.300.0ormat din ccAmenajare exemplarel
n efectivulil ca asupranifeste unplementarea
ui specieiste suficientmenţinerea
e numerică ahydactyla din
bilitare tram
si reabilitarle care cuibritor din ţar
alandrella b
complexul la nu este no
rţinând spe
000 şi 14.0ca 10.000 –si reabilitar
le care cuibl a n a
i t a
a n
ma stradala, c
re trama staresc in zonră. Este pos
brachydacty
lagunar Razominalizată;
eciei Calan
000.000 pe12.000 per
re trama staresc in zon
comuna Istria
tradala, comna acestui pibil ca asup
tyla în cadr
zim - Sinoi
ndrella brac
erechi cuibrechi. tradala, comna acestui p
a‐ judetul Co
muna Istria-proiect reprepra acestei s
rul ariilor n
ie: în fişa s
chydactyla
băritoare. E
muna Istria-proiect repre
167 onstanta
- judetul ezentând specii sa
naturale
standard
în zona
Efectivul
- judetul ezentând
Evaluare
Lullula
Evoluţicomuni
standardfoarte ra
Procenimplem
din Rom
si reabIstria- cuibărezona acputin dedin ţarimplemSuprafaarboreaasigura lung.
Fig. B.5.
Anthus
Evoluţiinteres
Natura ROSPA
e Adecvata –
arborea
ia numericitar
ROSPA003d Natura 20ara si rara in
ntul estimamentare a P
În Europa emânia este eÎn zona pro
bilitare tramjudetul Coşte, exemplcestui proiee 0,01% diă, dar far
mentarea praţa habitatua este sufici
menţinere
48. Tendinţa d
campestris
ia numericcomunitar
ROSPA0032000 a ace
A0031. Con
– P.U.Z. Amen
ă a popula
31 Delta D000 a acestun perioada p
ativ al poPP
există între estimat la ccoiectului „A
ma stradalaonstanta” slarele care tect reprezenn efectivul ra a fi afroiectului. ului specieient de mara speciei p
de evoluţie nu
că a populr
31 Delta Dstui sit specnform esti
najare si rea
ţiilor de Lu
Dunării şi ui sit, în ROpasajului.
pulaţiei ap
1.300.000 şca 65.000 –Amenajare a, comuna specia nu tranziteaza ntând mai cuibăritor
fectate de
ei Lullula re pentru a pe termen
umerică a pop
laţiilor de
Dunării şi ccia Anthus mărilor ult
bilitare tram
ullula arbor
complexul OSPA0031 L
parţinând
şi 3.300.00087.000 per
ulaţiilor de Lu
Anthus ca
complexul lcampestris terioare pu
ma stradala, c
rea în cadr
lagunar RLullula arbo
speciei L
0 perechi curechi.
ullula arborea
ampestris în
lagunar Raznu este nom
ublicării H
comuna Istria
rul ariilor n
azim - Sinorea este o
ullula arb
uibăritoare. E
a din România
n cadrul a
zim - Sinoiminalizată c
H.G. nr. 12
a‐ judetul Co
naturale de
noie: conforspecie cuib
borea în z
Efectivul cu
a şi Europa.
riilor natu
ie: în fişa sca fiind pre284/2007,
168 onstanta
e interes
rm fişei băritoare
zona de
uibăritor
urale de
standard ezentă în în situl
Evaluare
ROSPAreprezen
Procenimplem
din Rom
Constanexemplacestui aproximcuibăritasupra aoarecarimplem
Anthus mare pspeciei
Fig. B.5.
Lanius
Evoluţicomuni
standardrelativ culterioacuibăre
Procenimplem
cuibărit
e Adecvata –
A0031 Anthuntând mai p
ntul estimamentare a P
În Europa emânia este cÎn zona pronta” sparele care
proiemativ de 0tor din ţaracestei spece impa
mentarea proSuprafaţa
campestrispentru a pe termen l
49. Tendinţa d
collurio
ia numericitar
ROSPA003d Natura 20comună, re
are publicărsc, respectiv
ntul estimamentare a P
În Europa tor din Rom
– P.U.Z. Amen
us campestrpuţin de 2%
ativ al popPP
există între cuprinsă întroiectului „Apecia c
cuibaresc ct rep
0,01% din ră. Este pcii sa se maact odaoiectului.
habitatuluis este sufasigura m
lung.
de evoluţie nu
ă a popula
31 Delta D000 a acestuspectiv esterii H.G. nrv care tranz
ativ al poPP
există întmânia este es
najare si rea
ris este o sp% din efectiv
pulaţiei ap
1.000.000 şre cca 150.0Amenajare cuibăreşte,
in zona prezentând
efectivul posibil ca anifeste un ata cu
i speciei ficient de menţinerea
umerică a pop
aţiilor de La
Dunării şi ui sit, în ROe o specie cr. 1284/200
zitează situl
opulaţiei a
tre 6.300.0stimat la cca
bilitare tram
pecie cuibărvul cuibărito
arţinând s
şi 1.900.000000 şi 200.0si reabilitar
ulaţiilor de An
anius collu
complexul OSPA0031 Lcomună în p07, în ROsunt simila
parţinând
000 şi 13.0a 1.380.000
ma stradala, c
ritoare relatior din ţară;
speciei Ant
0 perechi cu000 perechire trama st
nthus campest
rio în cadr
lagunar RLanius colluperioada miSPA0031
are celor ind
speciei L
000.000 pe0 – 2.600.00
comuna Istria
iv comună,
thus camp
uibăritoare. E.
tradala, com
tris din Româ
rul ariilor n
azim - Sinurio este o igraţiilor. Cdimensiunil
dicate în fişa
Lanius coll
erechi cuib00 perechi.
a‐ judetul Co
numărul pe
pestris în z
Efectivul cu
muna Istria-
ânia şi Europa.
naturale de
noie: conforspecie cuib
Conform estle efectivela standard;
lurio în z
băritoare. E
169 onstanta
erechilor
zona de
uibăritor
- judetul
.
e interes
rm fişei băritoare timărilor lor care
zona de
Efectivul
Evaluare
si reabIstria- cuibărein zonaproximcuibăritde impl
Lanius pentru termen
Fig. B.5.
Lanius
Evoluţicomuni
standardrară, republicărrespecti
Procenimplem
din Rom
si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritafectateproiect
Lanius pentru termen
Fig. B.5.
e Adecvata –
În zona prbilitare tram
judetul şte, exemp
na acestui mativ de 0tor din ţară, lementareaSuprafaţa collurio esa asigura mlung.
50. Tendinţa d
minor
ia numericitar
ROSPA003d Natura 20spectiv esterii H.G. nriv care tranz
ntul estimamentare a P
În Europa emânia este eÎn zona pr
bilitare tramjudetul Cşte, exemplacestui p
mativ de 0tor din ţae de tului. Suprafaţa minor est
a asigura mlung.
51. Tendinţa d
– P.U.Z. Amen
roiectului „ma stradala
Constantaplarele care
proiect re0,01% dindar fara a
a proiectuluhabitatulu
ste suficienmenţinerea
de evoluţie nu
că a popula
31 Delta D000 a acestue o specie cr. 1284/200zitează situl
ativ al poPP
există între estimat la ccroiectului „ma stradalaonstanta” larele care proiect re0,01% din
ară, dar fimple
habitatulute suficientmenţinerea
de evoluţie nu
najare si rea
„Amenajare a, comuna a” specia e cuibaresc eprezentând n efectivul fi afectate ui. ui speciei nt de mare
speciei pe
umerică a pop
aţiilor de L
Dunării şi ui sit, în ROcomună în 07, în ROl sunt simila
opulaţiei a
620.000 şica 364.000 –Amenajare a, comuna specia nu tranziteaza prezentând
n efectivul fara a fi ementarea
ui speciei t de mare speciei pe
umerică a pop
bilitare tram
ulaţiilor de La
Lanius mino
complexul OSPA0031 perioada mSPA0031 dare celor ind
aparţinând
i 1.500.000 – 857.000 p
ulaţiilor de La
ma stradala, c
anius collurio
or în cadru
lagunar RLanius min
migraţiilor. Cdimensiunildicate în fiş
d speciei L
perechi cuiperechi.
anius minor di
comuna Istria
din România
ul ariilor n
azim - Sinnor este o Conform esle efectivelşa standard;
Lanius mi
ibăritoare. E
in România şi
a‐ judetul Co
a şi Europa.
naturale de
noie: conforspecie cuib
stimărilor ullor care cu
inor în zo
Efectivul cu
i Europa.
170 onstanta
e interes
rm fişei băritoare lterioare uibăresc,
ona de
uibăritor
Evaluare
Emberiz
Evoluţiinteres
standardcuibăritROSPA
Procenimplem
cuibărit
si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritafectateproiect
Emberizmare pepe term
Fig. B.5.
Bombin
Evoluţiinteres
nominaROSCIde răsplimită d
Procenimplem
e Adecvata –
za hortulan
ia numericcomunitar
ROSPA003d Natura 2toare rară.
A0031 dime
ntul estimamentare a P
În Europa tor din RomÎn zona pr
bilitare tramjudetul Cşte, exemplacestui p
mativ de 0tor din ţae de tului. Suprafaţa za hortulaentru a asigu
men lung.
52. Tendinţa d
na bombina
ia numericcomunitar
ROSCI006alizată ca 0065 a aces
pândire caredintre platou
ntul estimamentare a P
– P.U.Z. Amen
na
că a popular
31 Delta D2000 a aceConform e
ensiunea efe
tiv al popPP
există întmânia este esroiectului „ma stradalaonstanta” larele care proiect re0,01% din
ară, dar fimple
habitatuluna este suura menţine
de evoluţie nu
că a populr
5 Delta Dufiind comstei specii (e cuprinde ul continent
ativ al popPP
najare si rea
aţiilor de E
Dunării şi estui sit, înestimărilor ectivului cui
ulaţiei apa
tre 5.200.0stimat la cca„Amenajare a, comuna specia nu tranziteaza
eprezentând n efectivul fara a fi ementarea
ui speciei uficient de erea speciei
umerică a pop
laţiilor de
unării: în fmună, fără
(formată dingrindurile al dobrogea
pulaţiei ap
bilitare tram
Emberiza h
complexul n ROSPA0ulterioare
ibăritor este
arţinând sp
000 şi 16.0a 125.000 –
ulaţiilor de Em
Bombina b
fişa standarfurnizarea
n cateva micomplexulu
an şi comple
arţinând s
ma stradala, c
hortulana î
lagunar R0031 Ember
publicării e similar cel
peciei Emb
000.000 pe– 255.000 pe
mberiza hortu
bombina în
rd Natura 2unor dat
ii de exempui lagunar, exul laguna
speciei Bom
comuna Istria
în cadrul a
azim - Sinriza hortulH.G. nr. 1
lui indicat în
beriza hort
erechi cuiberechi.
ulana din Rom
n cadrul a
2000 a aceste cantitativplare) este ddelta propr
ar.
mbina bom
a‐ judetul Co
ariilor natu
noie: conforlana este o1284/2007, n fişa standa
tulana în z
băritoare. E
mânia şi Europ
riilor natu
stui sit speve. Populadistribuită priu-zisă şi
mbina în z
171 onstanta
urale de
rm fişei o specie
în situl ard;
zona de
Efectivul
pa.
urale de
ecia este aţia din pe o arie zona de
zona de
172 Evaluare Adecvata – P.U.Z. Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria‐ judetul Constanta
Efectivul din România a acestei specii este estimată la peste o suta de mii de exemplare.
În zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” specia este prezentă in partea de sud si est a acestuia, numărul exemplarelor reprezentând cca 1% din populaţia ţării.
Suprafaţa habitatului speciei Bombina bombina este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung.
Emys orbicularis
Evoluţia numerică a populaţiilor de Emys orbicularis în cadrul ariilor naturale de interes comunitar
ROSCI0065 Delta Dunării: în fişa standard Natura 2000 a acestui sit specia este nominalizată ca fiind relativ comună, fără furnizarea unor date cantitative. Populaţia din ROSCI0065 a acestei specii (formată din cateva mii de exemplare) este distribuită pe o arie de răspândire care cuprinde Dunarea, grindurile complexului lagunar, delta propriu-zisă şi zona de limită dintre platoul continental dobrogean şi complexul lagunar.
Procentul estimativ al populaţiei aparţinând speciei Emys orbicularis în zona de implementare a PP
Efectivul din România a acestei specii este estimată la cateva zeci de mii de exemplare.
În zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” specia este prezentă in partea de sud si est a acestuia, numărul exemplarelor reprezentând cca 0,5% din populaţia ţării.
Suprafaţa habitatului speciei Emys orbicularis este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung.
Testudo graeca
Evoluţia numerică a populaţiilor de Testudo graeca în cadrul ariilor naturale de interes comunitar
ROSCI0065 Delta Dunării: în fişa standard Natura 2000 a acestui sit specia este nominalizată ca fiind rară, fără furnizarea unor date cantitative. Populaţia din ROSCI0065 a acestei specii (formată din zeci de exemplare) este distribuită pe o arie de răspândire care cuprinde zona Cetatii Histria.
Procentul estimativ al populaţiei aparţinând speciei Testudo graeca în zona de implementare a PP
Efectivul din România a acestei specii este estimată la maxim cinci mii de exemplare.
173 Evaluare Adecvata – P.U.Z. Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria‐ judetul Constanta
În zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” specia este prezentă in partea de sud si est a acestuia, numărul exemplarelor reprezentând cca 2,5% din populaţia ţării.
Suprafaţa habitatului speciei Testudo graeca este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung.
Spermophilus citellus
Evoluţia numerică a populaţiilor de Spermophilus citellus în cadrul ariilor naturale de interes comunitar
ROSCI0065 Delta Dunării: în fişa standard Natura 2000 a acestui sit specia este nominalizată ca fiind prezentă, fără furnizarea unor date cantitative. Populaţia din ROSCI0065 a acestei specii (formată din câteva sute de exemplare) este distribuită de-a lungul limitei platoului continental dobrogean, pătrunzând sporadic şi pe acele grinduri din complexul lagunar care au zone de contact direct cu platoul continental.
Procentul estimativ al populaţiei aparţinând speciei Spermophilus citellus în zona de implementare a PP
Efectivul din România a acestei specii este estimată la cca 15.000 de exemplare. În zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul
Constanta” specia este prezentă în partea estică a acesteia, numărul exemplarelor reprezentând intre 0,5 si 1 % din efectivul existent în ţară.
Suprafaţa habitatului speciei Spermophilus citellus este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung.
Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310)
Evoluţia tipului de habitat de interes comunitar în cadrul ariilor naturale de interes comunitar
ROSCI0065 Delta Dunării: conform fişei standard Natura 2000 a acestui sit, acest tip de habitat de interes comunitar reprezintă cca 1% din suprafaţa ROSCI0065. Suprafata acestui tip de habitat nu se va micsora odata cu implementarea proiectului.
Procentul estimativ al suprafeţei cu tipul de habitat 1310 prezent în zona de implementare a PP
Tipul de habitat natural de interes comunitar Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310) nu se suprapune cu proiectul, nefiind afectat de activităţile planificate pentru implementarea acestui proiect.
174 Evaluare Adecvata – P.U.Z. Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria‐ judetul Constanta
Suprafaţa Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310) este suficient de mare pentru a asigura menţinerea acestui tip de habitat natural pe termen lung la nivelul care exista în momentul aderării României la Uniunea Europeană.
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (3150)
Evoluţia tipului de habitat de interes comunitar în cadrul ariilor naturale de interes comunitar
ROSCI0065 Delta Dunării: conform fişei standard Natura 2000 a acestui sit, acest tip de habitat de interes comunitar reprezintă cca 10% din suprafaţa ROSCI0065. Suprafata acestui tip de habitat nu se va micsora odata cu implementarea proiectului.
Procentul estimativ al suprafeţei cu tipul de habitat 3150 prezent în zona de implementare a PP
Tipul de habitat natural de interes comunitar Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (3150) se suprapune cu proiectul, nefiind nefiind insa afectat de activităţile planificate pentru implementarea acestui proiect, intrucat in zona drumul deja exista, acesta fiind doar modernizat.
Suprafaţa Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310) este suficient de mare pentru a asigura menţinerea acestui tip de habitat natural pe termen lung la nivelul care exista în momentul aderării României la Uniunea Europeană.
176 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
B.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar
Proiectul Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria – județul Constanța :
- se suprapune parţial cu situl ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie - o suprafaţă de 32401,39 mp din perimetrul proiectului reprezentat de drumul de legatura spre Cetate care va avea o latime de 5,5m si inca 1,5 m reprezentat de acostamente si rigole, se suprapune cu suprafaţa ariei protejate de interes comunitar ROSPA0031;
- se suprapune parţial cu situl ROSCI0065 Delta Dunării si cu Rezervatia Biosfera Delta Dunrii cu care are granita comuna in aceasta zona pe o suprafaţă de 27912,71 mp din perimetrul proiectului reprezentat de drumul de legatura spre Cetate pe o lungime de 3987,53 m, se suprapune cu suprafaţa ariei protejate de interes comunitar ROSCI0065;
ROSCI0065 Delta Dunării
Din punct de vedere al categoriilor utilizate la stabilirea tipului de utilizare a terenurilor (Corine Land Cover) situl ROSCI0065 Delta Dunării este dominat de mlaştini şi turbării (52% din suprafaţa sitului), pondere importantă având şi alte tipuri de zone umede, cum sunt cele din categoria estuarelor şi lagunelor (15% din suprafaţa sitului), respectiv a râurilor şi lacurilor (10% din suprafaţa sitului), în timp ce dintre zonele terestre tipice sunt încadrate la categoria terenurilor arabile (10% din suprafaţa sitului), a pădurilor de foioase (5% din suprafaţa sitului), a pajiştilor naturale şi stepelor (4% din suprafaţa sitului) şi stâncăriilor şi altor tipuri de terenuri mai sărace în vegetaţie (2% din suprafaţa sitului).
Dintre tipurile de habitate de interes comunitar din situl ROSCI0065 Delta Dunării, cea mai mare pondere o au Comunităţile de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin (6430) (acestea sunt distribuite pe 30% din suprafaţa sitului). Acest tip de habitat este reprezentat de comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor pădurilor, asociaţiile caracteristice aparţinând ordinelor Glechometalia hederacea şi Convolvuletalia sepium).
În situl ROSCI0065 Delta Dunării o pondere importantă are tipul de habitat de interes comunitar Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition (3150) (tip de habitat care acoperă cca 10% din suprafaţa sitului). Acest habitat natural include lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri închis – albastru-verzui, bogat în baze dizolvate, cu pH de regulă mai mare de 7, asociaţiile caracteristice fiind cele ale alianţelor Hydrocharition şi Magnopotamion.
Tipul de habitat Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri) (2130*) de asemenea ocupă zone întinse în situl ROSCI0065 Delta Dunării, acoperind cca 5% din suprafaţa ariei protejate). Acest tip de habitat de interes conservativ prioritar este reprezentat de dune fixatem stabilizate şi colonizate de vegetaţie de tipul pajiştilor nchise, de pajişti deschise formate din specii anuale sau dominată de muchi şi licheni, conţinutul de calcar al
177 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
substratului reducându-se în paralel cu desfăşurarea succesiunii acestui tip de habitat spre dune ”brune”.
O pondere relativ importantă o are şi tipul de habitat de interes comunitar Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba (92A0), acesta acoperind cca 3% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării. Aceste păduri de luncă multistratificate sunt dominate de Salix alba şi Salix fragilis (uneori şi de alte specii ale genului), alte specii caracteristice pentru acest tip de habitat fiind cele din genurile Populus, Ulmus, Alnus, Acer, Fraxinus, în unele locuri şi Tamarix, respectiv speciile Quercus robur, Q. pedunculiflora etc.
Următoarele două tipuri de habitate naturale de interes comunitar acoperă câte 2% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării:
- Lagune costiere (1150*) – habitatul este prezent în complexul lagunar Razelm – Sinoe şi zona Zătoanelor, însă condiţii tipice lagunare se mai întâlnesc în special în partea sudică a complexului. Salinitatea mediului acvatic este variabilă, limita dintre apele cu conţinut diferit de săruri dizolvate putându-se deplasa sub influenţa vântului. Vertebrate caracteristice acestui tip de habitat de interes conservativ prioritar sunt Percarina demidoffi, Pelecus cultratus, speciile genurilor Mugil, Lisa şi Alosa, respectiv reptilele Emys orbicularis şi Natrix tessellata.
- Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion (3260) – aceste cursuri de apă (uneori asociat cu comunităţile de Butomus umbellatus de pe maluri) este caracterizat prin prezenţa vegetaţiei submerse sau natante din alianţele Ranunculion fluitantis şi (la niveluri scăzute ale apei) Callitricho-Batrachion.
Tipurile de habitate de interes comunitar care ocupă câte 1% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării sunt următoarele:
Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare (1110): În sectorul românesc al Mării Negre habitatul se găseşte fie sub forma unor nisipuri fine, curate sau uşor mâloase, cu pajişti de Zostera, fie ca nisipuri medii sub formă de dune submarine, fie ca nisipuri fine de mică adâncime, fie ca nisipuri bine calibrate, fie ca nisipuri grosiere şi pietrişuri mărunte bătute de valuri, fie ca galeţi infralitorali sau aşa-zisa ”camca” de la gurile Dunării;
Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului (1210): Habitatul 1210 este reprezentat de plante anuale sau anuale şi perene, care ocupă depozite de material grosier transportat de curenţi marini şi pietrişuri bogate în materie organică azotată;
Comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase (1310): habitatul este reprezentat de formaţiuni compuse (deseori predominant) din specii anuale (mai ales din familia Chenopodiaceae, din genul Salicornia, graminee), care colonizează zone mâloase sau nisipoase periodic inundate ale mlaştinilor sărăturate marine;
Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) (1410): habitatul este format din diverse comunităţi vest-pontice de Juncetalia maritimi, asociaţii
178 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
caracteristice fiind Juncetum littoralis-maritimi, Juncetum littoralis, Juncetum maritimi şi Teucrio-Schoenetum nigricantis;
Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice (1530*): habitatul este prezent în stepe, depresiuni, lacuri de suprafaţă şi malştini sărăturate ponto-sarmatice, care sunt influenţate puternic de un climat cu temperaturi extreme (inclusiv ariditate estivală). Îmbogăţirea în săruri a solului se datorează evaporării apei freatice în cursul verii. Vegetaţia halofitică, tipică habitatului, este formată din comunităţi de plante din depresiuni şi stepe sărăturate, uscate, pajişti sărăturate umede şi comunităţi de plante anuale din lacuri sărate, periodic inundate, cu zonare caracteristică;
Dune mobile embrionare (în formare) (2110): habitatul este reprezentat de formaţiuni costiere care constituie primele stadii ale formării dunelor, ca ondulaţii sau suprafeţe de nisip înălţate ale plajei nebătute de valuri sau de o bordură situată la baza dinspre mare a dunelor înalte;
Dune cu Hippophae rhamnoides (2160): habitatul este reprezentat de formaţiuni de cătină albă, care sontituie un stadiul premergător colonizării forestiere în depresiuni interdunale (uscate sau umede);
Depresiuni umede intradunale (2190): habitatul este reprezentat de depresiuni umede ale sistemelor de dune, fiind habitate bogate în specii, vulnerabile la scăderea nivelului pânzei freatice;
Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea (3130): habitatul este reprezentat de vegetaţia scundă perenă (acvatică sau amfibie) a malurilor de lacuri, iazuri şi bălţi, sau de vegetaţia scundă anuală, amfibie pionieră, a zonei ecotonale apă-uscat, pe soluri sărace în nutrienţi;
Ape dure oligomezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara (3140): habitatul este reprezentat de lacuri şi bălţi relativ bogate în baze dizolvate (pH deseori de 6 – 7) sau de ape în general albastre-verzui, lipezi, sărace în nutrienţi, dar bogate în baze (pH peste 7), care au pe fund un covor de carofite (Chara şi Nitella).
Lacuri distrofice şi iazuri (3160): habitatul este reprezentat de lacuri şi iazuri naturale cu apă brună (datorite turbei şi acizilor humici), de regulă pe soluri turboase în mlaştini sau terenuri cu evoluţie naturală spre turbării.
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention (3270): habitatul este reprezentat de malurile nămoloase ale râurilor, cu vegetaţie anuală, pionieră, nitrofilă dominată de asociaţii din alianţele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p.;
Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri (6260*): habitatul este reprezentat de formaţiuni dominate de greaminee perene, înalte sau de înălţime medie, sau plante care acoperă lacunar terenul, în asociaţie cu comunităţi de terofite dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe;
Stepe ponto-sarmatice (62C0*): includ tipuri de vegetaţie din alianţele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion şi Pimpinello-Thymion zygioidi. Acest tip de habitat natural care cuprinde asociaţiile din alianţa Pimpinello-Thymion zygioidi este considerat endemic pentru Dobrogea. Suprafeţele cu acest tip de habitat, dar cu asociaţii din celelalte alianţe, şi care sunt distribuite în afara Dobrogei nu sunt considerate stepe tipice, ele fiind rezultatul procesului de stepizare consecutivă defrişării pădurilor;
Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) (6410): habitatul este prezent pe soluri cu umiditate variabilă, sărace în nutrienţi; se
179 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
dezvoltă pe soluri neutro-alcaline până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă, relativ bogate în specii (Eu-molinion) sau se dezvoltă pe soluri mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu excepţia pajiştilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate;
Pajişti aluviale din Cnidion dubii (6440): habitatul este reprezentat de pajişti aluviale cu regim natural de inundare, în condiţii climatice continentale până la subcontinentale;
Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) (6510): habitatul este reprezentat de fâneţe bogate în specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate.
Tipul de habitat Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) (91F0) acoperă 0,8% din ROSCI0065 Delta Dunării şi este reprezentat de păduri din specii lemnoase de esenţă tare, situate pe depozite aluviale recente din zone inundate regulat (albia majoră a râurilor sau zone joase expuse inundării din pânza freatică). Speciile lemnoase dominante fac parte din genurile Fraxinus, Ulmus sau Quercus, fiind şi stratul de subarboret bine dezvoltat.
Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) (92D0) sunt prezente doar pe 0,2% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării, fiind reprezentate de galerii arborescente, tufărişuri de cătină roşie şi formaţiuni lemnoase de talie mică, situate de-a lungul apelor curgătoare.
Vegetaţia forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos (91AA) acoperă 0,002% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării şi conform clasificării PALHAB acest habitat corespunde subtipurilor Păduri tracice de stejar pufos şi cărpiniţă şi Păduri moesiace de stejar pufos, care sunt păduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens (deseori şi Quercus virgiliana) din sud-estul şi sudul României, fiind habitate forestiere extrazonale, ocupând enclave mai calde în cadrul arealelor subcontinentale ale alianţei Quercion frainetto (respectiv a alianţei Carpinion illirycum).
Tipul de habitat Tufărişuri de foioase pontosarmatice (40C0*) acoperă numai 0,001% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării şi este caracteristic zonei de stepă cu arbuşti din regiunile pontică şi sarmatică şi zonei pădurilor stepice de stejari şi arţar tătăresc (41.7422), respectiv a pădurilor stepice subeuxinice (41.743). Speciile care diferenţiază acest tip de habitat natural de alte tipuri asemănătoare sunt Astragalus spruneri, Chamaecytisus jankae, Crepis sancta şi Paeonia tenuifolia
Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion (6420) acoperă numai 0,0001% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării şi sunt reprezentate de pajişti umede cu graminee înalte şi ţipirig, extinzându-se de-a lungul litoralului, mai ales în sistemele de dune.
Tipul de habitat Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus (7210*) este prezent pe numai 0,001% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării şi apare în depresiuni la contact cu specii emerse ale unor lacuri sau ca stadii de succesiune în pajişti umede. Sunt în contact cu vegetaţie de tip Caricion davallianae sau stufăriş.
180 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
În habitatele de interes comunitar (dar şi în cele care nu sunt vizate de Directiva Habitate) din situl ROSCI0065 Delta Dunării există o diversitate deosebită de specii. Astfel, numai în perimetrul R.B.D.D. (care este inclus în ROSCI0065) au fost identificate: - cca 1100 specii de cormofite (plante superioare)(până în anul 1990), dintre care 955
specii spontane, după 1990 fiind reconfirmată prezenţa a 903 specii şi subspecii – dintre care 382 specii fiind nominalizate în Lista Roşie a speciilor sălbatice din R.B.D.D., inclusiv cele patru specii strict protejate prin Legea 13 / 1993 (Marsilea quadrifolia, Aldrovanda vesiculosa, Salvina natans şi Trapa natans), respectiv două specii endemice (Centaurea jankae şi Centaurea pontica);
- 2306 specii de insecte (în perioada 1990 – 2000), dintre care şi speciile protejate Lycaena dispar, Proserpinus proserpina, Isophya dobrogensis, Saga pedo;
- 135 specii de peşti, distribuţia acestora în funcţie de tipul ecosistemelor acvatice fiind următoarea: 52 specii pe Dunăre şi cele trei braţe principale, 51 specii pe lacuri şi canale, 27 specii în melele, 2 specii în bălţile salmastre litorale, 73 specii în apele marine litorale;
- 10 specii de amfibieni; - 11 specii de reptile; - 320 specii de păsări, dintre care 174 specii cuibăresc pe teritoriul ariei protejate; - 44 specii de mamifere.
Relaţiile intra- şi interpopulaţionale ale speciilor, respectiv cele interspecifice dintre acest număr mare de specii, precum şi a acestora cu factorii de biotop au creat şi menţin integritatea ariei naturale de interes comunitar. Caracteristicile arealografice, biologice şi ecologice, respectiv funcţiile ale speciilor care sunt prezente şi în zona proiectului “Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria – județul Constanța” au fost detaliate în secţiunile corespunzătoare (anterioare) ale prezentului raport.
ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie
Din punct de vedere al categoriilor utilizate la stabilirea tipului de utilizare a terenurilor (Corine Land Cover) situl ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie este dominat de mlaştini şi turbării (49% din suprafaţa sitului), pondere importantă având şi alte tipuri de zone umede, cum sunt cele din categoria estuarelor şi lagunelor (13% din suprafaţa sitului), respectiv a râurilor şi lacurilor (11% din suprafaţa sitului), în timp ce dintre zonele terestre tipice sunt încadrate la categoria terenurilor arabile (18% din suprafaţa sitului), a pădurilor de foioase (5% din suprafaţa sitului) şi a pajiştilor naturale şi stepelor (4% din suprafaţa sitului).
Conform calculelor analitice o suprafaţă de 457.369 ha din situl ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie se suprapune cu situl ROSCI0065 Delta Dunării. Având în vedere că zonele din perimetrul ROSPA0031, care nu sunt incluse în ROSCI0065, sunt terenuri agricole, considerăm că relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA0031 sunt similare celor detaliate în cazul sitului ROSCI0065.
181 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management
Atât pentru ROSPA0031, Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie, cât şi pentru ROSCI0065 Delta Dunării, administrarea este încredinţată - A.R.B.D.D.-Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, organism care este obligat prin planul de management să asigure integritatea şi conservarea acestor arii naturale protejate.
Astfel, obiectivele de conservare ale ROSPA0031, Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie şi ROSCI0065 Delta Dunării sunt următoarele:
Potrivit Legii nr. 82/1993, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) are ca obiective principale în gestionarea ecologică a teritoriului rezervaţiei conservarea şi protejarea patrimoniului natural cu valoare ştiinţifică deosebită şi promovarea utilizării durabile a resurselor productivităţii ecosistemelor naturale, reconstrucţia ecologică a unor habitate deteriorate prin amenajările realizate înainte de 1989. Planul de management discutat şi aprobat de Consiliul Ştiinţific al RBDD conţine 35 obiective şi 87 proiecte, grupate în patru categorii şi anume:
- Obiective generale privind redresarea stării ecologice a RBDD, cadrul legislativ şi a unor forme de cooperare şi promovare a rezervaţiei;
- Obiective privind utilizarea economică durabilă a spaţiului RBDD şi folosirea resurselor naturale (agricultură fără îngrăşăminte chimice şi pesticide, folosirea resurselor naturale – stuf, papură, lemn, fauna piscicolă, ornitologică şi mamifere, ecoturism);
- Obiective şi activităţi în zona tampon care să contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protecţie integrală şi reabilitarea habitatelor degradate anterior;
- Obiective referitoare la zonele cu protecţie integrală, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii apei, cercetare şi monitoring asupra biodiversităţii pentru conservarea şi protecţia ei.
Acest plan de management a fost pus în aplicare şi se derulează de către ARBDD, cu participarea INCD-DD, Tulcea, a altor institute de cercetare, universităţi, companii specializate (Apele Române, Romsilva), societăţi comerciale, Consiliului Judeţean Tulcea şi cu sprijinul nedimensionat al populaţiei locale.
Printre obiectivele cu caracter permanent menţionăm:
- modelarea şi îmbunătăţirea regimului hidrologic;
- cunoaşterea funcţionării ecosistemelor;
- cunoaşterea biodiversităţii;
182 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- supravegherea proceselor morfologice costiere;
- valorificarea durabilă a resurselor naturale regenerabile şi reglementarea activităţilor economice, cu deosebire a celor tradiţionale;
- reconstrucţia ecosistemelor deteriorate;
- evaluarea şi limitarea fenomenelor de poluare şi a hazardelor naturale şi antropice;
- dezvoltarea sistemului informaţional şi a monitoringului integrat;
- informarea şi educaţia ecologică a publicului şi a populaţiei locale;
- conservarea şi valorificarea specificului etno-cultural a populaţiei locale;
- cooperarea cu organizaţiile interne şi internaţionale.
Pentru conservarea biodiversităţii au fost elaborate şi sunt în curs de realizare planuri speciale de management pentru 7 zone cu regim de protecţie integrală şi anume: Roşca – Buhaiova, Periteaşca – Leahova, Letea, Caraorman, Răducu, Capul Doloşman, Rotundu.
Principalele atribuţii ale ARBDD.
Exercitarea atribuţiunii de autoritate de mediu pe întreg teritoriul rezervaţiei este forma prin care ARBDD controlează desfăşurarea activităţilor economice şi sociale, urmărind ca acestea să se desfăşoare în condiţiile protecţiei mediului înconjurător, a eliminării impactului antropic asupra ecosistemelor naturale deltaice:
- Evaluează starea ecologică a patrimoniului natural, organizează cercetarea ştiinţifică, asigură măsurile necesare conservării şi protecţiei genofondului şi biodiversităţii;
- Identifică, delimitează şi propune delimitarea şi declararea zonelor funcţionale;
- Stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor deltaice;
- Evaluează starea resurselor naturale şi nivelul de valorificare a acestora, în acord cu capacitatea de suport a ecosistemelor;
- Exercită atribuţiunile de autoritate de mediu în perimetrul rezervaţiei;
- Sprijină şi protejează activitîţile economice tradiţionale ale populaţiei locale;
- Avizează planurile de amenajare a teritoriului.
În ceea ce priveşte proiectul Amenajare și reabilitare tramă stradală, comuna Istria – județul Constanța:
- 4628,78 m din lungimea proiectului se suprapune cu suprafaţa sitului ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie;
183 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- 3987,53 m din lungimea proiectului se suprapune cu suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării;
184 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce in viitor
Starea de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar poate fi apreciată pe baza următoarelor caracteristici:
- starea de conservare a speciilor pentru a căror conservare a fost desemnat oficial respectiv sit de interes comunitar; - starea de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar pentru a căror conservare a fost desemnat oficial respectivul sit de interes comunitar.
Starea de conservare a speciilor pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate de interes comunitar s-a evaluat pe baza următorului criteriu:
- gradul de conservare a caracteristicilor habitatului care este important pentru asigurarea viabilităţii (supravieţuirii pe termen lung a speciei), respectiv posibilităţile de refacere ale acestuia (dacă este cazul).
B.8.1. Starea de conservare a speciilor de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0065 Delta Dunarii
B.8.1.1 Mamifere
Specia Starea de Conservare in ROSCI0065
Starea de Conservare in zona Proiectului
Tendinte Recomandari
Mustela eversmannii Buna Nu a fost observata in zona de studiu Declin Monitorizare
Vormela peregusna Buna Nu a fost observata in zona de studiu Declin Monitorizare
Spermophilus citellus Buna Buna Stabila Monitorizare
Lutra lutra Buna Nu a fost observata in zona de studiu Declin
Monitorizare
Mustela lutreola Buna Nu a fost observata in zona de studiu Declin
Monitorizare
B.8.1.2 Amfibieni si reptile
Specia Starea de Conservare in ROSCI0065
Starea de Conservare in zona Proiectului
Tendinte Recomandari
Bombina bombina Excelenta Buna Declin Monitorizare
Testudo graeca buna Buna Declin Monitorizare
Emys orbicularis Buna Buna Declin Monitorizare
Vipera ursinii Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu Declin
Monitorizare
Triturus dobrogicus Buna Nu a fost observata in zona de studiu Declin
Monitorizare
185 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
B.8.1.3 Pesti
Specia Starea de Conservare in ROSCI0065
Starea de Conservare in zona Proiectului
Tendinte Recomandari
Gobio albipinnatus Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Aspius aspius Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Rhodeus sericeus amarus Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Misgurnus fossilis Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Sabanejewia aurata Buna Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Cobitis taenia Buna Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Gymnocephalus scraetzer Buna Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Zingel streber Buna Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Pelecus cultratus Buna Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Zingel zingel Buna Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Alosa pontica Buna Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Gobio kessleri Buna Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Gymnocephalus baloni Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Alosa tanaica Buna Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Umbra krameri Buna Nu a fost observata in zona de studiu
- -
B.8.1.4 Nevertebrate
Specia Starea de Conservare in ROSCI0065
Starea de Conservare in zona Proiectului
Tendinte Recomandari
Lycaena dispar Buna Buna Stabila Monitorizare
Osmoderma eremita Buna Nu este specific zonei de studiu - -
Theodoxus transversalis Buna Nu a fost observata in zona de studiu
? Monitorizare
Ophiogomphus cecilia Buna Nu a fost observata in zona de studiu ? Monitorizare
Morimus funereus Buna Nu este specific zonei de studiu - -
Arytrura musculus Buna Nu a fost observata in zona de studiu
? Monitorizare
Catopta thrips Buna Nu a fost observata in zona de studiu
? Monitorizare
Colias myrmidone Buna Nu a fost observata in zona de studiu
? Monitorizare
Coenagrion ornatum Buna Nu a fost observata in zona de studiu
? Monitorizare
B.8.1.5 Plante
186 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Specia Starea de Conservare in ROSCI0065
Starea de Conservare in zona Proiectului
Tendinte Recomandari
Marsilea quadrifolia Buna Nu a fost observata in zona de studiu ? Monitorizare
Aldrovanda vesiculosa Buna Nu a fost observata in zona de studiu ? Monitorizare
Centaurea jankae Buna Nu a fost observata in zona de studiu ? Monitorizare
Centaurea pontica Buna Nu a fost observata in zona de studiu ? Monitorizare
Echium russicum Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu ? Monitorizare
B.8.2. Starea de conservare a speciilor de pasari de interes comunitar din cadrul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie
Specia Starea de Conservare in ROSPA0031
Starea de Conservare in zona Proiectului
Tendinte Recomandari
Accipiter brevipes Buna Buna
Declin Monitorizare
Alcedo atthis Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Stabila Monitorizare
Anser erythropus Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Declin Monitorizare
Aquila clanga Buna Buna
Declin Monitorizare
Aquila heliaca Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Declin Monitorizare
Aquila pomarina Buna Buna Declin Monitorizare
Ardea purpurea Buna Buna Stabila Monitorizare
Ardeola ralloides Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Stabila Monitorizare
Aythya nyroca Buna Buna Declin Monitorizare
Botaurus stellaris Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Stabila Monitorizare
Branta ruficollis Buna Buna
Declin Monitorizare
Burhinus oedicnemus Buna Buna Stabila Monitorizare
Buteo rufinus Buna Buna Stabila Monitorizare
Charadrius alexandrinus Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Stabila Monitorizare
Chlidonias hybridus Buna Buna Stabila Monitorizare
Ciconia ciconia Buna Buna Stabila Monitorizare
Ciconia nigra Buna Buna Stabila Monitorizare
Circaetus gallicus Buna Buna
Stabila Monitorizare
Circus aeruginosus Buna Buna Stabila Monitorizare
Circus cyaneus Buna Buna Declin Monitorizare
Circus macrourus Buna Buna Declin Monitorizare
Circus pygargus Buna Buna Declin Monitorizare
Coracias garrulus Buna Buna Stabila Monitorizare
Cygnus columbianus bewickii Buna Buna
? Monitorizare
187 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Cygnus cygnus Buna Buna
Stabila Monitorizare
Dendrocopos medius Buna Nu este specific zonei de studiu
- -
Dendrocopos syriacus Buna Nu este specific zonei de studiu
- -
Dryocopus martius Buna Nu este specific zonei de studiu
- -
Casmerodius alba Buna Buna Stabila Monitorizare
Egretta garzetta Buna Buna Stabila Monitorizare
Emberiza hortulana Buna Buna Stabila Monitorizare
Falco cherrug Buna Buna
Declin Monitorizare
Falco columbarius Buna Buna Declin Monitorizare
Falco naumanni Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Declin Monitorizare
Falco peregrinus Buna Buna
Declin Monitorizare
Falco vespertinus Buna Buna Declin Monitorizare
Gallinago media Buna Nu a fost observata in zona de studiu
? Monitorizare
Gavia arctica Buna Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Gavia stellata Buna Nu a fost observata in zona de studiu
- -
Gelochelidon nilotica Buna Buna Stabila Monitorizare
Glareola pratincola Buna Buna
Declin Monitorizare
Haliaeetus albicilla Buna Buna
Declin Monitorizare
Hieraaetus pennatus Buna Buna Declin Monitorizare
Himantopus himantopus Buna Buna Stabila Monitorizare
Ixobrychus minutus Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Stabila Monitorizare
Lanius collurio Buna Buna Stabila Monitorizare
Lanius minor Buna Buna Stabila Monitorizare
Larus genei Buna Nu a fost observata in zona de studiu
- Monitorizare
Larus melanocephalus Buna Buna Stabila Monitorizare
Larus minutus Buna Buna
Stabila Monitorizare
Limosa lapponica Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Stabila Monitorizare
Lullula arborea Buna Buna - -
Melanocorypha calandra Buna Excelenta Stabila Monitorizare
Mergus albellus Buna Nu este specific zonei de studiu
Stabila Monitorizare
Milvus migrans Buna Buna Declin Monitorizare
Numenius tenuirostris Buna Nu a fost observata in zona de studiu
? Monitorizare
Nycticorax nycticorax Buna Buna Stabila Monitorizare
Oenanthe pleschanka Buna Nu este specific zonei de studiu
- -
Oxyura leucocephala Buna Nu a fost observata in zona de Declin Monitorizare
188 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
studiu
Pandion haliaetus Buna Buna
Declin Monitorizare
Pelecanus crispus Buna Buna Declin Monitorizare
Pelecanus onocrotalus Buna Buna Stabila Monitorizare
Phalacrocorax pygmeus Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Stabila Monitorizare
Phalaropus lobatus Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Stabila Monitorizare
Philomachus pugnax Buna Buna Stabila Monitorizare
Picus canus Buna Nu este specific zonei de studiu
- -
Platalea leucorodia Buna Buna Stabila Monitorizare
Plegadis falcinellus Buna Buna Stabila Monitorizare
Pluvialis apricaria Buna Buna Stabila Monitorizare
Porzana parva Buna Nu a fost observata in zona de studiu
? Monitorizare
Porzana porzana Buna Nu a fost observata in zona de studiu
? Monitorizare
Porzana pusilla Buna Nu a fost observata in zona de studiu
? Monitorizare
Puffinus yelkouan Buna Nu a fost observata in zona de studiu
? Monitorizare
Recurvirostra avosetta Buna Buna Stabila Monitorizare
Sterna albifrons Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Stabila Monitorizare
Sterna caspia Buna Buna Stabila Monitorizare
Sterna hirundo Buna Buna Stabila Monitorizare
Sterna sandvicensis Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Stabila Monitorizare
Sylvia nisoria Buna Nu a fost observata in zona de studiu
? Monitorizare
Xenus cinereus Buna Nu a fost observata in zona de studiu
Stabila Monitorizare
B.8.3. Starea de conservare a habitatelor de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0065 Delta Dunarii
Gradul de conservare a caracteristicilor structurale şi funcţionale ale habitatelor naturale de interes comunitar din situl ROSCI0065 Delta Dunării este următoarea:
- Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu);
- Lagune costiere: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere realizabile cu efort mediu);
189 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu);
- Comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu);
- Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;
- Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere realizabile cu efort mediu);
- Dune mobile embrionare (în formare): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabilă cu efort mediu);
- Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;
- Dune cu Hippophae rhamnoides: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;
- Depresiuni umede intradunale: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;
- Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;
- Ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabilă cu efort mediu);
- Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;
- Lacuri distrofice şi iazuri: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu);
- Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;
190 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;
- Tufărişuri de foioase pontosarmatice: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabilă cu efort mediu);
- Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu);
- Stepe ponto-sarmatice: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;
- Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere realizabile cu efort mediu);
- Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere realizabile cu efort mediu);
- Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;
- Pajişti aluviale din Cnidion dubii: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere realizabile cu efort mediu);
- Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere realizabile cu efort mediu);
- Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu);
- Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabilă cu efort mediu);
- Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;
191 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;
- Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu).
B.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar
Nu este cazul
B.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar
Nu este cazul
192 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI
Categoriile de impact şi criteriile de evaluare a efectelor semnificative au fost stabilite
pe baza principiilor precauţionare din domeniul conservării naturii, în vederea conformării la respectarea prevederilor din legislaţia curentă din domeniul protecţiei mediului.
Astfel, categoriile de impact utilizate la evaluarea efectelor implementării proiectului ” Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta” sunt redate în Tabelul C.1. Tabelul C.1. Categorii de impact potenţial al proiectului ” Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Categoria de impact Descriere 1. impact pozitiv semnificativ efect pozitiv de lungă durată sau permanent al activităţilor
sau infrastructurii realizate în cadrul proiectului asupra factorilor/elementelor de mediu
2. impact pozitiv efect pozitiv (inclusiv temporar) al activităţilor sau a infrastructurii realizate în cadrul proiectului asupra factorilor/elementelor de mediu
3. impact neutru nu există efecte sau efectele pozitive şi negative se compensează reciproc, rezultând o situaţie finală de echilibru între cele două tipuri de efecte
4. impact negativ nesemnificativ
efect negativ minor (şi/sau temporar) asupra factorilor / elementelor de mediu
5. impact negativ efect negativ de scurtă durată sau reversibilă asupra factorilor / elementelor de mediu
6. impact negativ semnificativ efect negativ de lungă durată, permanent sau ireversibil asupra factorilor / elementelor de mediu
Tipurile de impact nominalizate în Tabelul C.1. pot fi pe termen scurt, mediu sau/şi lung, permanente sau temporare, directe sau indirecte, rezidual si/sau cumulativ. Pentru identificarea tipului şi posibila cuantificare a mărimii efectelor potenţial semnificative asupra mediului a activitatii rezultate in urma modernizarii si reabilitarii tramei stradale din comuna Istria si satul Nuntasi si a modernizarii drumului spre Cetate s-au stabilit criteriile listate în Tabelul C.2.
Tabelul C.2. Criterii pentru determinarea efectelor potenţial semnificative ale planului proiectului ” Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Criteriul de evaluare Comentarii Modificarea habitatelor - suprafaţa sau structura
- atenţie specială acordată tipurilor de habitate nominalizate în Legea 49/2011
Modificarea biotopurilor şi biocenozelor - suprafaţa sau structura - atenţie specială acordată biotopurilor şi
193 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
biocenozelor naturale Modificarea populaţiilor de plante sălbatice - dimensiunea suprafeţei de distribuţie
- caracteristicile populaţionale (densitate etc.) - atenţie specială acordată speciilor de interes conservativ
Modificarea habitatelor populaţiilor de animale sălbatice
- atenţie specială acordată speciilor de interes conservativ
Modificarea populaţiilor de faună sălbatică - caracteristicile populaţionale (densitate etc.) - dinamica spaţială şi temporală a populaţiilor locale - atenţie specială acordată speciilor de interes conservativ
Modificări ale zonelor pentru reproducere, creştere, hrănire, odihnă şi/sau iernare
- atenţie deosebită acordată în cazul unor efecte ireversibile
Măsuri pentru managementul biodiversităţii - posibile acţiuni de gestionare a situaţiei în scopul reducerii potenţialului impact negativ
C.I. TIPURI DE IMPACT IDENTIFICATE
C.I.1. IMPACTUL DIRECT SI INDIRECT
Impactul direct se va produce pe durata lucrarilor de constructie, care au urmatoarea derulare:
Lucrari de terasamente Lucrari de realizare a carosabilului
o Pentru tronsoanele neamenajate – la stadiul de pamant o Pentru tronsoanele cu pietruire existenta
Terasamentele se executa doar pentru drumurile neamenajate, cele la stadiul de pamant si anume strada Recoltei si drumul spre Cetate.
In urmatoarele randuri se va analiza imapctul pe care il are modernizarea drumului spre Cetate, deoarece acesta traverseaza situri Natura 2000 si o parte din zona tampon a RBDD. Restul strazilor din cadrul proiectului se regasesc in totalitate in intravilan si nu vor avea impact asupra biodiversitatii din siturile de importanta comunitara.
Lucrarile de terasament se vor executa mecanizat, iar suprafata afectata va fi cea reprezentata de latimea finala a drumului, fara a se afecta major zonele adiacente drumului. Astfel suprafata de teren definitiv afectata in cazul drumului spre Cetate va fi cea ocupata de suprafata carosabila si acostamente – 34482,12 mp iar temporar se presupune ca pe lungimea de 4926.08 aferenta drumului spre cetate se va afecta in jur de 1 m (0,5 pe ambele parti ale drumului) reprezentate activitatile rezultate din constructie aproximativ 5000 mp.
Dupa executarea terasarii se va veni cu un substrat de nisip de 10 cm apoi 20 cm fundatie de piatra sparta, macadam ordinar – 10 cm dupa care 5 cm imbracaminte asfaltica
194 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
(BA16). Toate aceste paturi succesive se vor asterne mecanizat, pentru un impact cat mai mic a zonelor adiacente.
Drumul spre Cetate actualmente are latimi cuprinse intre 3-5 m, dar nu se poate spune cu certitudine suprafata ocupata de drumul actual deoarece acest drum fiind de pamant fara fundare, la fiecare ploaie se afectau zonele din imprejurimi, pentru accesul in siguranta a vehiculelor. Astfel in urma modernizarii se va reglementa traficul prin aceasta zona fara a mai fi afectate suprafete adiacente.
Suprafata de 34482.12 mp ~ 3,45 ha face parte din zona tampon Zmeica-Sinoe si din limita perimetrului Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii. Rezervaţia Biosferei ”Delta Dunării”, declarată prin Legea 82 / 1993, are o suprafaţă de 580.000 ha, zonele funcţionale ale rezervaţiei fiind stabilite prin H.G. 248 / 1994, astfel: zone cu regim de protecţie integrală – 50.600 ha, zone tampon – 223.300 ha, zone economice – 306.100 ha. Astfel aceasta suprafata afectata reprezinta 0.0005 % din suprafata totala aferenta R.B.D.D. respectiv 0.0015% din zonele tampon ale rezervatiei fara a afecta zonele cu regim de protectie integrala.
Lucrarile de modernizare a drumului spre cetate vor avea un impact negativ nesemnificativ deoarece acestea nu vor afecta semnificativ nici o specie si nici un habitat de interes comunitar, deoarece aceste habitate si specii de flora sau fauna de interes comunitar nu se regasesc in imediata apropiere a drumului reabilitat.
Impactul direct asupra biodiversitatii se manifeste prin poluare fizică - generată de activităţile de săpare a şanţurilor, a lucrarilor de terasamente şi de zgomotul produs de traficul rutier în zona strazilor din cadrul proiectului si prin poluare chimică - generată de substanţele emanate de către motoarele cu combustie internă, substanţe petroliere provenite din accidente rutiere, precum şi efectul pe care soluţiile folosite pentru mentenanţă pe timp de iarnă drumului îl au asupra speciilor/habitatelor din imediata vecinătate
Efectul indirect asupra ecosistemelor este reprezentat de alterarea biologică a
habitatelor disponibile pentru speciile adiacente drumului (efectul de margine).
Deoarece lucrarile se executa in perimetrul RBDD, acestea vor fi monitorizate permanent pentru a se evita defrisari accidentale de teren si acces neautorizat in alte zone decat cele aferente proiectului.
Pamantul excavat in exces, nu se depoziteaza lateral drumului tinand cont de sensibilitatea zonei analizate, ci acesta va fi transportat in alte locuri special amenajate in afara rezervatiei.
Suprafata de teren afectată temporar in perioada de constructii, va fi reecologizata la finalizarea lucrarilor de modernizare.
195 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Impactul direct si indirect al proiectului de reabilitare a drumului spre Cetate, consideram ca este negativ nesemnificativ, atat pentru habitate cat si pentru speciile pentru care au fost instituite în aria protejată cu care se suprapune proiectul.
C.I.2. IMPACTUL PE TERMEN SCURT, MEDIU SI LUNG
Impactul pe termen scurt si mediu se va manifesta asupra speciilor de pasari cuibaritoare in zona proiectului, datorita zgomotului si a prezentei omului in perioada de constructie. Consideram ca impactul va fi negativ nesemnificativ. Pentru ca impactul sa fie cat mai mic, recomandam ca lucrarile sa aiba loc in perioada autumnala, cand toate pasarile vor avea puii mari si apţi de zbor, ba chiar multe dintre acestea vor fi plecate deja spre zonele de iernat din sudul bioregiunii palearctice.
In ceea ce priveste speciile de amfibieni si reptile, consideram ca impactul pe termen scurt va fi negativ nesemnificativ. Daca lucrarile vor avea loc in perioada autumnala, si recomandam acest lucru, impactul va fi netru/nul, deoarece toate aceste specii se retrag in diverse ascunzişuri pentru a hiberna
In ceea ce priveste speciile de mamifere de talie, impactul negativ nesemnificativ, ba chiar neutru/nul daca lucrarile se vor desfasura in perioada autumnala, cand aceste specii vor fi deja in hibernare.
In ceea ce priveste speciile de talie mare de pasari si mamifere, impactul va negativ nesemnificativ spre neutru pe termen scurt. Singurul impact identificat este prezenta omului in zona pe timpul zilei, ceea ce ar putea schimba comportamentul acestora, si drept consecinta acestea ar evita zona in perioada constructiei (o perioada de maxim doua-trei saptamani).
Pe termen mediu si lung impactul se va mentine asupra terenurilor ocupate de drumul propriu-zis. Datorita faptului ca drumurile exista deja, noutatea constand doar in amenajarea lui, consideram ca impactul va fi negativ nesemnificativ, intrucat nu vor fi afectate habitate de interes comunitar. In ceea ce priveste impactul pe termen mediu si lung asupra amfibienilor (Bufo viridis, Pelobates syriacus si probabil Pelobates fuscus) consideram ca impactul va fi de asemenea negativ nesemnificativ, tocmai datorita conformatiei terenului. Aceste specii au o viata terestra, dar in perioada de reproducere au nevoie de ochiuri de apa pentru a-si depune ponta. Asadar, primavara, amfibienii vin din zonele cu pasuni si tumuli spre apa, pentru a-si depune ponta. In urma studiilor efectuate am observat ca aceste specii prefera mai degraba sa isi depuna ponta in lacul Sinoie in defavoarea lacului Istria, pentru ca malurile lacului Sinoie sunt sinuoase, iar cele ale lacului Istria prezinta faleze inalte de pana la sase metri inaltime.
In ceea ce priveste impactul pe termen mediu si lung asupra reptilelor, consideram ca acesta va fi de asemenea negativ nesemnificativ. Locurile unde au fost observate cele mai
196 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
multe reptile (Movilele Dese) sunt la o distanta relativ mare fata de drum, si de aceea consideram ca impactul va fi negativ nesemnificativ. Niciodata in timpul monitorizarilor nu au fost observate specii de interes comunita pe drumul de pamant existent.
In ceea ce priveste speciile de pasari de talie mica de interes comunitar (fasa de camp (Anthus campestris), ciocârlia de stol (Calandrella brachydactyla), ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra) consideram ca impactul va fi negativ nesemnificativ. Un numar foarte mic de perechi cuibaresc in zona Movilele Dese. In urma studiilor am constatat, ca in conditiile actuale ale traficului, aceste specii pastreaza o distanta de siguranta intre drum si locul de cuibarit. De asemenea, speciile de ciocarlii si fase de camp nu sunt caracteristice malurilor apelor, iar proiectul in cauza, urmeaza a fi implementat pe malul Lacului Instra si un tronson pe un dig amenajat intre lacul Istria si lacul Sinoie.
In ceea ce priveste speciile de pasari de talie mica caracteristice zonelor cu stufaris (speciile genului Acrocephalus, Locustella, Cettia cetti, Panurus biarmicus, etc.) impactul va fi negativ nesemnificativ. Acestea sunt specii strict adaptatate zonelor cu stufarisuri, si sunt vazute rareori in afara acestora. Facand comparatie cu drumul DJ226A deja existent in vecinatate, putem afirma ca impactul asupra acestui grup de pasari, este nul. Pe parcursul monitorizarilor nu au fost observate specii de pasari care sa fi fost lovite de autovehicule.
In ceea ce priveste mamiferele de talie mica de interes comunitar (Spermophilus citellus - popandau) consideram ca impactul va fi negativ nesemnificativ. Zonele unde specia a fost observata (Cetatea Histria si Movilele Dese) sunt la o distanta relativ mare de drumul prognozat a se construi in zona. Mai mult consideram ca aceasta specie nu va fi afectata de acest drum, deoarece rutele pe care se deplaseaza aceasta specie au urmatoarea directie: adapost/galerie – cultura agricola. Specia isi petrece timpul in jurul galeriilor de pe pasuni sau din tumuli, si isi cauta hrana in apropierea zonele agricole. Asadar, zonele agricole se afla la nord de pasunea din zona Movilele Dese (deci traseul se desfasoara pe directia nord-sud) iar drumul se afla in partea vestica a pasunii cu Spermophilus citellus, neintersectandu-se deci cu treseul speciei in cauza. De asemenea, specia nu a fost observata niciodata pe malul lacului Istria in timpul monitorizarilor.
In ceea ce priveste impactul pe termen mediu si lung asupra speciilor de pasari si mamifere de talie mare, consideram ca impactul va fi negativ nesemnificativ spre neutru. Speciile de pasari de talie mare au o acuitate vizuala ridicata si de aceea consideram ca impactul/coliziunea cu autovehiculele va fi neutru. Pe drumurile judetene, cu acces limitat si cu limita de viteza limitata impactul datorat coliziunii cu autovehiculele este minim chiar nul. Facand comparatie cu drumul DJ226A deja existent in vecinatate, putem afirma ca impactul asupra acestui grup este nul. Pe parcursul monitorizarilor nu au fost observate specii de pasari sau mamifere de talie mare, care sa fi fost lovite de autovehicule.
Pe termen lung asa-zisul efect de supraînălţare a drumului, care se constituie ca un dig în zona inundabilă ceea ce va conduce la restrângerea zonei umede în perioadele ploioase, implicit la restrângerea habitatului de hrănire, reproducere al diferitelor specii, considerăm că
197 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
este inexistent. Pornind de la comuna Istria şi până în dreptul Lacului Istria, avem de-a face cu o zonă arabilă, o zonă relativ aridă, care se află la extremitatea nordică a zonei umede a Lacului Istria, până la care apa, în sezonul ploios, nu ajunge niciodată. Din acest loc şi până la graniţa sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării (care se suprapune cu cea a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării), drumul nu se va constitui ca un dig în zona inundabilă ceea ce va conduce la restrângerea zonei umede în perioadele ploioase, deoarece malul Lacului Istria este o faleză, care are o înălţime cuprinsă între 1 şi 6 m înălţime. Aşadar, drumul nu va fi un dig calea apelor, mai mult decât este în prezent malul Lacului Istria. De la graniţa sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării si până la drumul unde se va face joncţiunea (la ferma piscicolă) circulaţia se face pe un dig, construit in perioada anilor 1950-1960, iar drumul va fi construit pe acest dig. Aşadar, efectul de îndigire nu se va manifesta odată cu implementarea proiectului, mai mult decât se manifestă în prezent. În concluzie, nu va avea loc o restrângere a habitatului de hrănire şi reproducere a diferitelor specii de faună, din zona de implementare a proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”.
C.I.3. IMPACTUL DIN FAZA DE CONSTRUCTIE, DE OPERARE SI DE DEZAFECTARE
Perioada de constructie
Impactul pe perioada constuctiei este un impact pe termen scurt, teporar, de
aproximativ 8-9 luni si se va exercita asupra componentelor de mediu (apa, aer sol, vegetatie,
fauna). Impactul va fi mai intens in primele luni cand se vor executa lucrarile de excavatie,
terasamente, si a traficului de mare tonaj. In aceasta perioada utilajele si autovehiculele nu
vor functiona pe toata perioada zilei, doar in timpul programului si nu in fiecare zi.
Programul de lucru va fi 5 zile pe saptamana, si numai in timpul zilei, noaptea fiind oprita
orice activitate. In perioadele de imperechere si clocire a pasarilor, lucrarile vor fi sistate daca
va fi cazul, pentru a nu perturba fauna.
Perioada de exploatare si intretinere
Exploatarea strazilor din comuna Istria si a satului Nuntasi si a drumului de legatura spre cetate va avea impact nesemnificativ in ceea ce priveste habitatele si speciile pentruc are au fost desemnate siturile ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunarii.
Fragmentarea habitatlor acestor situri este nesemnificativa, tinand cont de faptul ca drumul spre cetate este un drum existent, el fiind doar reabilitat. Dimpotriva reabilitarea
198 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
acestui drum va scadea impactul actual asupra habitatului Salicornia, prin faptul ca se reglementeaza circulatia, din sat pana la cetate si vor dispare celelalte drumuri temporare pe care le utilizeaza localnicii.
Speciile de pasari care tranziteaza zona, chiar daca sunt intr-un numar foarte mare nu vor fi afectate, deoarece activitatea care se desfasoara si anume traficul, nu este o activitate noua. Singurul aspect potential negativ ar putea fi reprezentat de accidentarea acestora.
C.I.4. IMPACTUL REZIDUAL
Consideram ca impactul rezidual asupra habitatelor va fi negativ nesemnificativ, in faza de constructie, pe o suprafata de aproximativ 3,95 ha reprezentat de suprafata afectate de contructie de 3.45 ha plus suprafata afectata temporar de inca 0,5 ha.
Habitatele din zona de studiu dupa terminarea lucrarilor de executie se vor reface pe suprafata afectata temporar ramanand insa cele 3,45 ha aferente drumului modernizat.
Daca in cadrul proiectului nu se va tine cont de masurile de minimizare al impactului, impactul rezidual ar putea fi negativ pe alocuri. De exemplu de montarea de parapeti sau garduri pentru a impiedica accesul necontrolat in zonele sensibile din RBDD, impactul asupra habitatelor 1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase si 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition va ramane, deoarece oamenii au tendinta de a folosi pe cat posibil scurtaturi pentru a ajunge la destinatie.
Deasemenea daca nu se vor impune limitari ale vitezei pe drumul modernizat si panouri informative , tinandu-se cont de faptul ca drumul traverseaza o parte din Rezervatie, este posibil sa fie afectate mult mai multi indivizi de fauna in incercarea lor de a traversa, pe unde este posibil, acest drum.
Activitatile care se deruleaza in zona se vor derula in continuare, doar ca accesul spre aceste activitati se va face pe un drum la stadiul de pamant cu un impact asupra biodiversitatii.
In cadrul Studiului sunt enumerate mult mai multe masuri de minimizare care reduc la minim impactul pe care acest proiect de modernizare il asupra biodiversitatii.
In faza de operare, impactul va fi neutru asupra habitatelor pe alocuri chiar pozitiv, prin reglementarea traficului si circulatia pe o suprafata curata, fara emisii de praf in atmosfera.
199 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
C.I.4. IMPACTUL CUMULATIV
Imapctul cumulatativ se va resimti in zona datorita prezentei drumului Judetea DJ 226 A care face accesul dinspre Nuntasi spre Istria si a activitatilor desfasurate in zona traseului drumului modernizat dinspre comuna Istria si Cetatea Istria.
Activitatile inregistrate sunt reprezentate de traficul rutier de pe DJ 226A, de exploatarea stuficola aflata la aproximativ 2 NE de drumul modernizat, de activitatea de pescuit datorita prezentei fermei piscicole; activitatea de turism datorita prezentei Cetatii Istria si a includerii acestui traseu in cadrul proiectului de promovare a zonei Istria – Cheile Dobrogei in cadrul proiectului “Pe Umele Argonautilor” derulat de Primaria Comunei Istria.
Unul din scopurile modernizarii acestui drum este de acces direct din comuna Istria spre Cetate, printr-o zona extraordianr de frumoasa, un acces facil in zona Movilele Dese unde se regaseste o aglomerare de tumuli care reprezinta morminte ale capeteniilor din perioada
O data cu modernizarea drumului nu se poate vorbi de o intensificare majora a traficului, ci doar de o reglementare a aaccesului in aceasta zona, micsorandu-se impactul asupra biodiversitatii.
Activitatea stuficola aflata in exploatare in jurul lacului Sinoe, este ampalsat la aproximativ 2 Km Nord-Est fata de drumul modernizat. Accesul spre aceasta activitate se face pe drumuri de exploatare, insa nu se poate cumula aceasta activitate cu activitatea de modernizare al acestui drum deoarece activitatea de recoltare a stufului este preponderent iarna, cand lacul este inghetat. Deasemena incarcarea stufului pentru comercializare se face preponderent in aceeasi perioada cu recoltarea. Activitatea de exploatare stuficola nu este evaluata la nivel de SCI Delta Dunarii la punctul 6 din fisa sitului, pentru a analiza impactul cumulat fata de SCI Natura 2000.
Activitatea piscicola derulata in cadrul fermei piscicole existente in zona in acest moment este abandonata, ferma fiind parasita. Pe viitor nu se cunoaste evolutia acestei ferme, insa putem spune ca activitatea de pescuit in zona se va derula doar local de mica anvergura, fara o exploatare industriala si nu genereaza un impact cumulativ.
Pentru perioada de exploatare a drumului modernizat se considera ca nu va avea impact global cumulativ asupra factorilor de mediu si a biodiversitatii
C.II. EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI
Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului se face pe baza urmatorilor indicatori-cheie cuantificabili:
C.II.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut si procentul din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale
speciilor de interes comunitar
Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut
Proiectul Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria – județul Constanța :
200 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- se suprapune parţial cu situl ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie - o suprafaţă de 32401,39 mp din perimetrul proiectului reprezentat de drumul de legatura spre Cetate care va avea o latime de 5,5m si inca 1,5 m reprezentat de acostamente si rigole, se suprapune cu suprafaţa ariei protejate de interes comunitar ROSPA0031;
- se suprapune parţial cu situl ROSCI0065 Delta Dunării si cu Rezervatia Biosfera Delta Dunrii cu care are granita comuna in aceasta zona pe o suprafaţă de 27912,71 mp din perimetrul proiectului reprezentat de drumul de legatura spre Cetate pe o lungime de 3987,53 m, se suprapune cu suprafaţa ariei protejate de interes comunitar ROSCI0065;
Literatura de specialitate existenta la nivel european si mondial indica faptul ca principalele efecte pe care le poate avea un parc eolian asupra pasarilor si de care trebuie sa se tina cont in mod special la evaluarea impactului, sunt:
a) Perturbarea/deranjul b) Pierderea de habitat c) Efectul de bariera d) Fragmentarea habitatelor
a) Perturbarea speciilor de fauna, modificarea sau pierderea habitatului cauzate de modernizarea drumului spre Cetate
In urma implementarii proiectului Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria – județul Constanța se pierde o suprafata de habitat de 3,4482 ha (reprezentand lungimea drumului de 4926 m cu o latime de 7 m).
Suprafata de habitat pierdut in cadrul ariei naturale protejate ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este de 3,2401 ha ceea ce reprezinta 0,00063% din suprafata sitului.
Suprafata de habitat pierdut in cadrul ariei naturale protejate ROSCI0065 Delta Dunării (respectiv Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) este de 2,7912 ha ceea ce reprezinta 0,000619% din suprafata sitului.
In urma modernizarii acestui drum, in conditii de trafic intens, se va forma o zona de deranj cu latimea de 50 m de o parte si de alta a drumului. In aceasta zona speciile de pasari vor evita sa mai cuibareasca. Astfel suprafata de habitat de cuibarire se va reduce cu aproximativ 49,26 ha.
Astfel suprafata de cuibarire pierduta din ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este de 46,2877 ha, ceea ce reprezinta 0,009% din situl Natura 2000.
Suprafata de cuibarire pierduta din ROSCI0065 Delta Dunării (si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) este de 39,8753 ha, ceea ce reprezinta 0,0088% din situl Natura 2000.
Perturbarile pot avea caracter temporar fiind determinate de prezenta activitatii umane in vecinatatea drumului in timpul constructiei. Acest lucru se intampla de obicei in zonele unde activitatea umana este redusa inainte de implementarea proictului.
201 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Analiza posibilului impact asupra grupelor de fauna identificata in zona de studiu s-a facut pe urmatoarele grupe, si anume: nevertebrate, amfibieni, reptile, pasari, mamifere si alte specii de interes comunitar luand in considerare toate tipurile de impact descrise mai sus.
Impactul asupra habitatelor
Prin modernizarea drumului spre Cetate la inceput se vor modifica suprafetele ocupate de vegetatie specifica agriculturii pe o lungime de 1500 m vegetatie de pasune degradata pe o lungime de aproximativ 1200 m si vegetatia specifica habitatului “Lacuri eutrofe naturale naturale cu vegetatie de Magnopotamion si Hydrocharition” pe o lungime de aproximativ 1500m, restul de aproximativ 800 m sunt habitate antropizate. Aceasta modificare va fi temporara, de scurta durata, reversibila, si condusa eficient va genera imbunatatirea habitatelor din zona, diminuand gradul de afectare a zonelor adiacente drumului. Consideram ca, pe de o parte suprafata este restransa, pe de alta parte asociatiile vegetale si habitatele actuale sunt intr-un stadiu avansat de degradare – respectiv pasunile din zona, neadapostind specii de plante si animale de interes comunitar, fiind deja cu un grad ridicat de ruderalizare. Prin urmare amenajarea drumului nu va afecta resursele de biodiversitate, deoarece ele nu sunt cantonate in acest perimetru.
Mai mult amenajarea drumului poate avea pe termen lung un impact pozitiv fiind posibil ca in urma amenajarii si a reglementarii noului acces spre Cetate dinspre satul Istria, sa se refaca habitatele afectate temporar de accesul neautorizat al vehiculelor, mai ales in apropierea Cetatii Histria unde exista un paienjenis de drumuri temporare exact prin habitatul de “Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase” .
Având în vedere însa inexistenta habitatelor cu valoare de conservare mare in zonele imediat apropiate de derularea poriectului, apreciem ca impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ.
Impactul prognozat asupra populatiilor de plante si animale
• Modificarea/reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna, hrana, crestere, sunt determinate în general prin modificarea habitatelor si se diferentiaza punctual la fiecare grup de fauna.
• Zona fiind apropiata de localitate, odata cu cresterea impactului asupra habitatelor si speciilor prezente în zona, prin circulatia oamenilor, prin activitatile specifice agriculturii si cresterii animalelor domestice, pasunatul, o reactie normala a acestora a fost de retragere catre zonele mai putin afectate din apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat cu prezenta omului si a activitatilor pe care acestia le desfasoara, astfel ca in habitatele din zona se evidentiaza prezenta speciilor ruderale.
• Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populatii de flora si fauna supuse presiunii antropice si impactului. In faza de santier putinele animale din zona vor fi supuse unui impact redus. Habitatul de stufaris invecinat va prelua cu usurinta indivizii de fauna si se vor retrage din zona adiacenta santierului.
202 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Impactul asupra nevertebratelor
Speciile de nevertebrate sunt foarte sensibile la impact în primele stadii de dezvoltare, respectiv stadiul de ou, stadiul larvar si stadiul de pupa. Dar zona nu include habitate sensibile si cu specificitate ridicata pentru nevertebrate de interes comunitar. În ceea ce priveste vertebratele, impactul ar fi maxim în perioada de reproducere si în primele stadii de dezvoltare.
In faza de deschidere a santierului se va manifesta impactul cel mai puternic asupra habitatului, prin decopertarea terenului circulatia utilajelor. Cu toate acestea restrangerea de habitate va fi pe suprafete reduse, decopertarile vor fi efectuate progresiv, implicand restrangeri minime si de asemenea progresive a unor specii de nevertebrate, fungi, plante. Putine populatii ale nevertebratelor (moluste, crustacei, larve si adulti de insecte) cu mobilitate scazuta vor fi afectate prin distrugere. Impactul desi prezent, nu va fi iremediabil, ci va fi compensat ulterior prin renaturarea zonei si refacerea habitatelor cu posibilitatea speciilor de fauna de a reveni.
Datorita faptului ca majoritatea speciilor din zona de impact sunt specii comune, cu populatii mari si nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un anume habitat de interes conservativ, ce ar putea fi distrus la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fara sa determine pierderi iremediabile de biodiversitate.
Impactul asupra vertebratelor
Pentru principalele principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza urmatorul impact:
1) Amfibieni
Speciile de amfibieni identificate si prezente în zona de studiu sunt strâns legate de zonele umede si marginile lacurilor. Afectarea acestora, modificarea lor, determina restrangerea populatiilor de amfibieni. In perioada premergatoare derularii santierului este necesara inventarierea si relocarea posibilelor exemplare de amfibieni din aceasta zona si in cele invecinate pentru a nu fi distruse de amenajarea santierului.
Impactul asupra amfibienilor este redus, cu atat mai mult cu cat pe suprafetele vizate de modernizarea drumului, nu sau inregistrat exemplare, iar numarul celor vazute pe suprafetele imediat invecinate a fost mic (3-4 exemplare). Majoritatea exemplarelor sunt cantonate in habitatele situate de-a lungul malurilor lacului, care nu vor suferi modificari.
La fel ca la toate speciile dar mai ales pentru cele acvatice, inclusiv pentru amfibieni, o importanta componenta a impactului este constituita de poluarea datorata: accidentelor rezultate din trafic, managementul defectuos al hidrocarburilor, managementul defectuos al deseurilor care pot fi eliminate si deversate in zonele din Rezervatie.
Una dintre cele mai importante cauze a aparitiei si permanentizarii impactului, care afecteaza toate speciile si habitatele din zona RBDD este constituit chiar de neaplicarea, sau aplicarea incorecta sau superficiala a masurilor de reducere a impactului.
Vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii prin:
203 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- evitarea traversarii malurilor lacurilor cu masini, tractoare, utilaje agricole - evitarea surparii malurilor lacurilor, - evitarea ajungerii de sol, de roca, sau imbracaminte asfaltica sau orice tipuri de
deseuri in lacurile Istria si Sinoe - conservarea habitatelor intalnite in zonele adiacente lacurilor ca reserve de
biodiversitate pentru renaturarea teritoriului de referinta consecutive amenajarii drumului spre Cetatea.
2) Reptile
Reptilele n-au fost observate in perimetrul amenajarii, sunt slab reprezentate în zonele adiacente, dar totusi prezente Reptilele nu sunt afectate nici de activitatea derulata pe santier.
În special serpii sunt ucisi de cele mai multe ori de catre oameni. Actiuni de constientizare a muncitorilor asupra faptului ca speciile de serpi din zona sunt inofensive si contribuie la echilibrul natural si asupra nevoii de a-i reloca daca apar accidental in perimetrul santierului.
3) Pasari Pasarile, fiind specii cu o mobilitate ridicata, si nesemnalandu-se cuiburi in zona de
impact, vor avea mai putin de suferit de pe urma amenajarii drumului spre cetate. Datorita faptului ca nu exista specii strict localizate exclusiv în habitate specifice zonei proiectului, si ca habitatele din zona de impact sunt larg reprezentate în imediata apropiere, speciile nu vor fi afectate la nivel local, regional si/sau national.
În concluzie se poate prognoza o „mutare” la scara locala a speciilor de pasari din zonele cu habitate deteriorate sau distruse catre zonele din jur cu habitate care ofera conditii mai bune de viata numite habitate „receptori”. Si în cazul pasarilor impactul negativ poate fi datorat si de neaplicarea, aplicarea incorecta sau superficiala a masurilor de reducere a impactului.
4) Mamifere Mamiferele din aceasta zona sunt slab reprezentate, exceptand specia Spermofilus
citellus care a fost observat in zona de studiu in repetate randuri, insa galeriile acestora sunt distribuite pe pasunea de la Movilele Dese cu care se invecineaza proiectul de amenajare a drumului spre Cetate. Modernizarea drumului spre Cetate nu va afecta in mod semnificativ galeriile sau populatia de popândăi. Specia Spermofilus citellus are o populatie stabila, instalata numai in locuri deschise, in care presiunea antropica si a pradatorilor (pasari rapitoare si mamifere carnivore) este foarte mare. Acestia nu intra in zonele umede - stufarisuri si nici in culturile agricole, cel mult se instaleaza la marginea culturilor, acolo unde terenurile au fost recent destelenite, mai precis in campurile agricole dimprejurul Movilelor Dese.
Poluarea cu hidrocarburi descrisa la amfibieni este parte a impactului negativ si în cazul mamiferelor. Si în cazul mamiferelor impactul negativ poate fi datorat si de neaplicarea, aplicarea incorecta sau superficiala a masurilor de reducere a impactului.
Efectul de bariera
204 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Infrastructura nou construita afecteaza natura in mod direct si indirect. Prezenta fizica a drumurilor in natura creeaza noi habitate de margine, altereaza dinamica hidrologica a zonei si distruge procesele naturale si habitatele. In plus infrastructura si traficul implica un efect de bariera pentru toate animalelor salbatice terestre, iar traficul autovehiculelor cauzeaza moartea a mii de inivizi pe an. Aceasta situatie descrisa mai sus apare in situatia unor proiecte noi de constructie a unor drumuri sau cai ferate.
Pentru a intelege mai bine efectul de bariera pe care il provoaca un drum, vom face o descriere a acestui efect asa cum reiese dintr-un studiu condus de Andreas Seiler de la Grimsö Wildlife Research Station, Dept. of Conservation Biology, University of Agricultural Sciences, Riddarhyttan, Sweden – “Ecological Effects of Roads”
Efectul de bariera contribuie in primul rand la fragmentarea habitatelor. Bariera datorata infrastructurii distruge procesele naturale cum ar fi curgerea naturala a apelor subterane, afecteaza dispersia plantelor si inhiba deplasarea animalelor.
Efectul de bariera asupra biodiversitatii rezulta dintr-o combinatie de efecte si anume efecte de deranjare si evitare a faunei, obstacol fizic, mortalitate datorata traficului care toate la un loc reduc numarul de traversari asupra acestei bariere.
Deranjarea faunei datorita zgomotului traficului, poluarea, miscarea propriu-zisa a vehiculelor si activitatea oamenilor pot indeparta multe specii fata de coridoarele realizate de constructia unui drum nou. Suprafata drumului, rigolele, terasamentele, gardurile, toate la un loc pot realiza o bariera fizica in fata animalelor, impiedicandu-le astfel traversarea. Mortalitatea cauzata de trafic reduce numarul de indivizi care reusesc cu succes sa traverseze bariera cauzata de drum. Majoritatea brierelor cauzate de infrastructura nu blocheaza complet miscarea-deplasarea animalelor, dar reduce cantitativ numarul de traversari.
Efectul de bariera este o functie non-liniara intre intensitatea traficului, latimea drumului, caracteristicile laturilor drumului, comportamentul animalelor si sensibilitatea acestora la deranj. Intensitatea traficului si viteza vehiculelor au cea mai mare influenta in efectul de bariera pe care il cauzeaza constructtia unui drum nou.
Müller and Berthoud (1994) au sugerat o distinctive intre 5 categorii (tipuri) de drumuri in functie de infrastrutura/intensitatea traficului si tianandu-se cont de efectul de bariera pe care acesta il creeaza asupra biodiversitatii:
1) acces local sau drumuri de service cu un trafic usor pot servi doar ca un filtru partial in deplasarea faunei salbatice. Aceste drumuri pot avea un efect de bariera limitat asupra nevertebratelor si eventual va indeparta mamiferele mici in incercarea de a traversa prin spatii deschise.
2) Caile ferate si drumurile publice cu un trafic sub 1000 de vehicule/zi pot cauza mortalitatea animalelor doar accidental, si exercitaun efect de bariera sau evitare asupra speciilor mici, dar procesul de traversare al mamiferelor nu este in totalitate impiedicat.
3) Drumurile intermediare cu un trafic intre 1000-5000 de vehicule/zi deja impun un efect de bariera serios pentru unele specii. Zgomotul indus de trafic si miscarea vehiculelor pot avea un efect de intimidare asupra mamiferelor mici si asupra unor mamifere mari. Crestere efectului de bariera per total se
Studiul comuna
Figura bariera liniar panimale
de panaputem scalitatii
de Evaluara Istria- jude
datra
4) Dr50spanfun
5) Auimsalse om
C.1. Modeal drumulu
pana cand zelor care inc
Conform aca in 80-100 spune ca sei infrastructu
re Adecvataeţul Consta
atoreaza aceafic/zi. rumurile ma000 – 10000eciilor tere
nimalelor sanctie crescautostrazile s
mpun o barlbatica, precapropie de
morate.
el teoretic i. O data cuzgomotul scearca sa tra
cestei categde vehicule
e va inregisurii, atata ti
a pentru pronta”
estui efect d
ari – drumu0 de vehicueste. Din aalbatice moatoare cu cresi drumurileriera de necum si trafie drum iar
care ilustreu cresterea tsi miscarea averseze.
gorisiri drume/zi pe ambstra o crestemp cat nece
oiectul “ Ame
de intimidar
uri nationaleule/zi creea
acest punct rtalitatea inesterea nume expres cu
etrecut pentcul dens carcele care i
eaza relatia traficului, nu
autovehicu
mul spre Cetele sensuri.ere a niveluesitatea de f
enajarea si
re si nu din
e, europene,aza un efect
datorita efndivizilor c
marului de auu un trafic dtru aproximre indeparteincearca sa
intre intenumarul de iulelor au u
tate este un . O data cu ului de trafifolosire a dr
reabilitare
n cauza cre
, cu un trafit de barierafectului de auzata de tutovehiculede peste 10
mativ toate eaza majorit
traverseze
nsitatea trafiindivizi omoun efect de
drum primamodernizaric, ci doar lrumului nu
trama strad
sterii volum
c greu estima asupra ma
intimidaretrafic numaelor 0000 de veh
speciile dtatera speciin majorit
ficului si eforati in traf respingere
ar, cu un trarea acestui dla o imbunva creste.
205 dala,
mului de
mat intre ajoritatii e asupra ai este o
hicule/zi de fauna ilor care tate sunt
fectul de fic creste e asupra
afic usor drum nu atatire a
Studiul comuna
Figura presupuincearca
drumuluNuntasi
de Evaluara Istria- jude
C.2. Situus de 80 - 1a sa traverse
O alta situaui DJ 226 i.
Figura C.2
re Adecvataeţul Consta
uatia in caz100 vehiculeze drumul
atie de efecA care fac
2. Impactul
a pentru pronta”
zul drumulle/zi conforpot fi omor
ct de barierace legatura
cumulat cu
oiectul “ Ame
lui modernirm graficulurati datorita
a in cazul aa intre DJ 2
u drumul ex
enajarea si
izat spre Cui de mai s
a traficului d
acestui drum226 si Cet
xistent DJ 22
reabilitare
Cetate; astfeus 0,8 - 1%
din zona.
m este repreatea Histria
26 A
trama strad
el pentru u% din indiv
ezentat de pa in drepul
206 dala,
un trafic izii care
prezenta l satului
207 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Drumul actual spre cetate DJ 226 A dupa cum se observa si din imaginea alaturata este la distanta destul de mare de drumul actual, in jur de 3,6 km. Traficul de pe aceste drumuri nu depasesc mai mult de 100 – 150 de vehicule zilnic.
Constructia noului drum insa nu va aduce un trafic in plus zonei, ci doar va reglementa accesul din sat spre Cetate, pe un drum deja existent, si folosit de catre localnici si cativa turisti.
Propunerea beneficiarului prin modernizarea acestui drum, este de a reglementa in zona accesul, de a micsora impactul asupra biodiversitatii prin transformarea unui drum de pamant in drum asflatat, in spiritul dezvoltarii durabile, respectand toate masurile de minimizare al impactului pe care un astfel de drum il are asupra habitatelor din perimetrul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii.
Intradevar comunitatea locala face eforturi mari in a promova turistic zona Istria, creând astfel programe turistice, precum proiectul finantat din fonduri europene “PE URMELE ARGONAUTILOR”. Proiectul va implementa o campanie de promovare a traseului turistic, cuprinzând Constanta, Istria si Cheile Dobrogei, unde in cadrul proiectului se vor realiza filme de promovare turistica a obiectivelor din zona Istria-Cheile Dobrogei, website-ul traseului turistic, precum si 22 de panouri informative amplasate in apropierea obiectivelor turistice de pe traseu, pentru o mai buna orientare a turistilor-vizitatori.
Modernizare acestui drum face parte din proiectul mai sus mentionat deoarece se face accesul dinspre Cetate al turistilor catre satul Istria unde se afla un monument istoric unic in Romania – Biserica Sfanta Treime din Istria, monument de arhitectura.
C.II.2. FRAGMENTAREA HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR
Fragmentarea consideratii teoretice
Procesul de fragmentare a habitatelor precum si efectul fragmentarii asupra faunei salbatice a fost mult in detaliu analizat in zonele forestiere si in habitatele de agricultura (Harris, 1984). Din aceste studii se paote desprinde o definitie a fragmentarii ca fiind o separare a unei arii continue in fragmente mai mici si dispersate. O data cu cresterea gradului de fragmentare, rezultatul si anume fragmenele individuale vor deveni mult prea mici sau prea izolate unele de altele, ca sa reprezinte un suport pentru speciile dependente de habitatul fragmentat.
Fragmentarea reduce cantitatea de habitat disponibil faunei salbatice pentru supravietuire, fapt care conduce spre o diminuae a populatiei si a numarului de specii care pot trai in acest ecosistem. Studii empirice asupra fragmentarii habitatelor datorita exploatarii forestiere sugereaza faptul ca o pierdere de peste 80 % din ecosistemul respectiv implica extinctia brusca a habitatului (Anden, 1994).
Deja la o distrugere a 60% din habitat, restul care ramane poate deveni prea izolat pentru a putea coexista ca un ecosistem.
Studiul comuna
investitcreste ri
si de aForman“densitaprin addrumulu
terenuluanaliza
Figura Cpierderiisolareahabitat adecvatextincti
“densitahabitat.mai creconcluzdrumura redusnealtera
corelateimpact.
de Evaluara Istria- jude
In zonele ie, alt impaiscul de ext
Semnificatiamplitudinen(1997) a ate a drumu
daugarea unui.
Densitatea ui. De aceesi efectul u
C. 4. ilustrai de habitaa populatiei(zona alba)
t remanenteia populatie
S-au derulaatea drumul De exempleat haite inzionat o scailor in zona
s habitatul ate. Asa cum r
e pentru a a
re Adecvataeţul Consta
in care graact care va ctinctie locala
ia fragmentea efectuluisugerat ca
urilor” intr-onor informat
drumurilorea va fi foaurbanizarii, a
are a procesat datorita e. O data cu ) este reduse, intr-un fini locale.
at cateva stului” care aulu un studiu
n arii unde adere a indiva. Modelul ldisponibil
reiese din aanaliza frag
a pentru pronta”
adul de fracauza un efa al acestui
tarii este stri de barier
unitate deo arie analiztii privind
r intr-o zoarte dificil al agricultur
sului de fragefectului decresterea d
sa ca marimnal vor dev
udii in care u sustinut mu derulat in
densitatea vizilor de elui arata ca lal elanului
aceasta desgemntarea h
oiectul “ Ame
agmentare fect de barihabitat/eco
rans legata ra, de cante masura azata. Aceastdensitatea
ona este usde evaluat rii, turismul
gmentare dae deranj (e
densitatii drume si si devveni mult pr
au fost desatematic prMinesota adrumurilor
lan (Cervusla o densitatcu 50 %
scriere exishabitatelor ia
enajarea si
este in juruera nou pri
osistem.
de ecologiatitatea si ca fragmentta unitate dtraficului, v
sor relationefectul sin
lui sau al va
atorita infraexemplificatumurilor invine inaccerea mici si
scrise punctrezenta speca observat cr depasea 0s canadensiste a drumurdin cat ar
ta o multitar fiecare s
reabilitare
ul acestor n construct
a speciei si alitatea habtarii utiliza
de masura poviteza vehic
nata cu tipngular al inanatorii.
astructurii. Dt in desen
ntr-o zona, zesibila. Fragi prea izola
te critice in ciilor de fauca lupii din 0,45 km/kms) o data cu rilor de 1,2 pfi fost pote
tudine de fpecie raspu
trama strad
praguri, ortia unui dru
depinde foabitatelor di
area termenoate fi imbuculelor sau
pul de folonfrastructuri
Drumurile ccu culoare
zona nederagmentele deate pentru a
unitatea deuna salbatica
aceasta zonm2 . Alte s
cresterea dpana la 1,9 entialul ace
factori careunde diferit
208 dala,
rice alta um poate
are mult in zona. nului de unatatita
latimea
osina al ii fara a
cauzeaza e gri) si anjata de e habitat
preveni
e masura a intr-un na nu au studii au densitatii
km/km2 ele zone
e trebuie la acest
Studiul comuna
aceasta
Figura C
DJ 226 psicicolKm2 in 0.27 kmhabitateintr-o zLacuri habitatuterenurpana 10zona de
zona Mfragmen
de Evaluara Istria- jude
In cazul cosituatie o d
C.5. densit
Pentru anal A, 10,3 kmla si DJ 226zona vor e
m/km2. Efeelor si a spezona tampo
eutrofe nului “1310 rile umede 000 vehicule studiu.
Nu putem vMovilelor D
ntare natura
re Adecvataeţul Consta
oncret al mdensitate a d
atea drumur
liza s-a alesm din DJ 226A si 4,9 kmexista 27 kmectul de baeciilor, tinanon. Cum amaturale cu Comunitsi nisipoas
le/zi se poa
vorbi de o fese pentru
ala a terenul
a pentru pronta”
modernizarii drumurilor in
rilor pe o su
un patrat c26 1,1 Km m drumul pm de infrastrariera analind cont si dem mai spusu vegetatie ati cu salse”. Deasemate estima
fragmentarea ajunge sp
lui, faleza la
oiectul “ Ame
drumului dn zoan ceta
uprafata de
cu laturile dedrumul cu ropus spre ructura. Ceeizat anterioe faptul ca ds drumul es
de tip Malicornia si mnea corelaun impact
e a populatiepre Lacul Iacului in ace
enajarea si
de acces sptii Histria.
100 Km2 in
e 10 km/10 portocaliu
modernizarea ce inseam
or nu este drumul esteste situat pagnopotam
alte specat acest facnesemnifi
ei de amfibIstria, deoaea zona este
reabilitare
pre Cetate s
n zona de an
km care cucare face l
re. Astfel lamna o densun efect s
e construit lae limita ha
mion sau Hcii anuale ctor cu un tcativ asupr
ieni care traarece in acee de aproxim
trama strad
se poate ca
naliza Istria
uprinde 10,7egatura intr
a o suprafatasitate de drusemnificativa limita hababitatului de
Hydrocharitcare colo
trafic foartera biodivers
anziteaza drel loc existamativ 5-6 m
209 dala,
alcula in
7 km din re ferma a de 100 umuri de v asupra bitatelor, e “3150 tion”, a
onizeaza e mic de sitatii in
rumul in a deja o
m.
Studiul comuna
poate onaturala
de lac cnivelul de nivelo lungimactuala,habitatustufaris
de Evaluara Istria- jude
Fig. C. 6. Zobserva din a a falezei. Drumul in
cu aproximalacurilor. Inlul lacurilorme de 1500, unde drumul distrus d.
re Adecvataeţul Consta
Zona Moviimagine fa
zona de sepativ 1 m. In n aceasta zor, pentru pro
0 m se va afmul de pam
de prezenta
a pentru pronta”
ilele Dese ualeza este fo
parare a laccontinuare
ona intradevotejarea drufecta zona umant are 4drumului s
oiectul “ Ame
unde falezaoarte inalta
curilor Sinoepe o lungim
var se va suumului. Dupumeda pe o 4 m. Prin msecundar, c
enajarea si
a este supralimita stufu
e si Istria eme de aprox
uprainalta drpa cum se vlatime de d
modernizarecare travers
reabilitare
ainaltata natfului este cu
ste situat peximativ 150rumul cu ap
vede si in imde 3-4 m in pea acestui eaza parale
trama strad
tural. Dupa u mult sub
e un dig ina00 m drumuproximativ
maginea alatplus fata dedrum se va
el prin habi
210 dala,
cum se inltimea
altat fata ul este la 1 m fata turata pe e situatia a reface itatul de
Studiul comuna
aproxim
sau garpentru alocul unlegaturaimpiedianuale distrusa
dispusefolosite
4000 mestimat evacuar
de Evaluara Istria- jude
Fig. C.7. mativ 1 m fa
Pentru a prduri de proa traversa inde drumula intre fermica intrarea care colon
a de paienje
Pe toata lune in zonele e de populat
Pentru situam prin SCI
la 0.0003rea apelor d
re Adecvataeţul Consta
Reprezentaata de
roteja habitaotectie pentrilegal zonell actual mo
ma piscicolailegala in
nizeaza terenisul de dru
ngimea drumdepresionar
tia de amfib
C.II.3. SC
atia drumulDelta Duna
31% prin lde pe drum,
a pentru pronta”
area portiun
atul in zoneru a impiedle protejate.odernizat sea si DJ 226
zona de nienurile umumuri care a
mului de 40re care preiieni pentru
CHIMBARI
lui de legatuarii, procenlargirea drutinand cont
oiectul “ Ame
nii de dru
ele foarte sedica iesirea . Deasemene termina siA. Aici est
isipuri cu “ede si nisipau distrus co
000 m sunt iau apele ma tranzita d
I IN DENS
ura spre Cetntul din supumurilor sit de faptul c
enajarea si
um unde s
ensibile se vehiculelor
na aceasta mi se inteapate necesara “Comunitatpoase” caromunitatile
propuse mometeorice, adrumul.
SITATEA P
tatea Histriaprafata habii realizareaca drumul a
reabilitare
e va supr
propune mr de pe caromasura va ta in drumulmontarea p
ti cu salicore in acest m
de salicorn
ontarea a 5 aceste podet
POPULAT
a care traveitatului carea de rigoleactual are in
trama strad
ainalta dru
ontarea de osamentul dtrebui folosl existent cparapetilor pornia si altmoment estnia.
podete DNte fiind foa
IILOR
erseaza aproe va fi piere si santurintre 3 si 4 m
211 dala,
umul cu
parapeti drumului sita si in are face pentru a te specii e partial
600 mm arte usor
oximativ rdut este i pentru
m si va fi
212 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
modernizat pana la 5,5 m (latimea drumului asfaltat), la care se adauga inca 1,5 m acostamentele si rigolele drumului, in final acesta va avea o latime totala de 7 m.
Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar, va fi neutru deoarece in aproprierea drumurilor respectiv acostamentele acestora nu se regasesc cuiburi ale speciilor de interes comunitar .
Fragmentarea habitatelor ramine aceasi deoarece acest drumur exista si era folosit de aproximativ 50 de ani, el constituind deja bariere de netrecut pentru diferite specii.
Nu se vor identifica schimbari in densitatea populatiilor deoarece lucrarile vor avea loc doar pe drumurile deja existente fara a mai fi nevoie de santiere temporare de antrepriza suplimentare in interiorul habitatelor care ar conduce la diminuarea densitatii speciilor.
C.II.4. SCARA DE TIMP PENTRU INLOCUIREA SPECIILOR/HABITATELOR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Pentru a se putea stabili scara de timp necesara inlocuirir speciilor/habitatelor trebuiesc coroborate rezultatele evaluarilor starii initiale a speciilor si habitatelor naturale afectate de implementarea proiectului, cu cele de monitorizare post copnstructie a drumului modernizat.
Dupa modernizarea acestui drum care va reglementa accesul intr-o zona sensibila si daca se va tine cont de toate masurile propuse prin acest studiu zonele afectate de drumurile adiacente care nu se vor mai folosi se vor renatura in cel mult doia ani.
C.II.5. INDICATORI CHIMICI-CHEIE CARE POT DETERMINA MODIFICARI LEGATE DE RESURSELE DE APA SAU DE ALTE RESURSE NATURALE, CARE POT DETERMINA MODIFICAREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE UNEI ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
Avand in vedere ca prin modernizarea drumului spre Cetate nu se vor genera poluanti care sa afecteze factorii de mediu, dimpotriva modernizarea acestui drum de pamant va micsora impactula supra aerului si a habitatelor adiacente cu pulberi sedimentabile, praf care este antrenat de miscarea vehiculelor, nu se impune stabilirea unor indicatori chimici-cheie. Impactul dat de emisiile de noxe provenite de la autovehicule este nesemnificativ, tinant cond de traficul foarte slab existent in zona.
Pentru a demonstra cele spuse privind traficul slab, s-a facut un recensamant de circulatie in una din zilele in care evaluatorii au efectuat monitorizarea necesara in cadrul acestui studiu, recensamant care a durat 4 ore in intervalul 10:00-14:00.
Studiul comuna
sustine
Fig. C.8
de Evaluara Istria- jude
Recensamaideea de tra
8. traficul in
re Adecvataeţul Consta
antul a fostafic foarte s
nregistrat pe
a pentru pronta”
t facut in clab.
e Drumul D
oiectul “ Ame
comparatie
DJ 226 A pe
enajarea si
cu drumul
sensul dins
reabilitare
existent D
spre DJ 226
trama strad
DJ 226 A p
si Cetatea H
213 dala,
pentru a
Histria
Studiul comuna
Fig. C.9226
Fig. C.9
de Evaluara Istria- jude
9 traficul in
9. traficul in
re Adecvataeţul Consta
nregistrat pe
nregistrat p
a pentru pronta”
e Drumul D
e drumul ca
oiectul “ Ame
DJ 226 A p
are urmeaza
enajarea si
pe sensul di
a a se moder
reabilitare
inspre Ceta
rniza, pe am
trama strad
atea Histria
mbele sensu
214 dala,
spre DJ
uri
215 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
C.II.6. EVALUAREA IMPACTULUI PROPUS
Literatura de specialitate abundă în studii ce tratează problematica efectului pe care il au drumurile asupra faunei/florei. Studiul de faţă se doreşte a fi o abordare sintetică şi practică a principalelor efecte pe care reabilitarea unui drum îl are asupra habitatelor/speciilor adiacente.
Întrucât nu există suficiente studii ştiinţifice care tratează în mod distinct relaţia lucrări de reabilitare drumuri şi efectul acestora asupra florei şi faunei am considerat oportună adaptarea principalelor efecte datorate reabilitării unui drum la metodologia de evaluare a impactului asupra mediului în cazul construcţiei unui drum nou.
După Seiler, A., 2002 principalele efecte negative si pozitive asupra ecosistemelor datorate infrastructurii rutiere şi pot fi clasificate astfel:
1. Pierderea de habitate – construcţia, reabilitarea unui drum şi lucrările din
vecinătatea acostamentului, implică în mod direct pierdere de suprafeţe de teren şi
implicit pierderea de habitate; Modificarea fizica a terenurilor adiacente drumurilor au
effect disturbator si un efect de bariera care contribuie la fragmentarea habitatelor
datorat infrasructurii.
2. Poluare directă şi indirectă - prezenţa drumurilor afectează în mod direct mediul din
punct de vedere fizic, chimic şi în consecinţă, indirect, alterează disponibilitatea
habitatelor pentru numeroase specii de plante şi animale pe o suprafaţă mult mai mare
decât cea efectiv ocupată de drum;
3. Mortalitatea - traficul rutier determină numeroase decese în rândul faunei care
utilizează habitatele din vecinătatea drumul, ori cele care traverseaza drumurile;
4. Efectul de barieră – pentru marea majoritate a speciilor de animale nezburătoare
drumurile constituie bariere de netrecut care au ca urmare izolarea populaţiilor.
5. Deasemena un astfel de proiect poate avea si efecte positive de genul Efectului de
coridor – acostamentele drumurilor pot totusi sa ofere refugii, habitate noi sau pot
servi drept coridoare pentru circulaţia faunei sălbatice. Aceste efecte benefice ale
infrastructurii sunt o provocare majoră pentru planificatori şi biologi in procesul de
proiectare a unor infrastructure noi. In cazulacestui proiect nu se poate vorvi de
proiectarea unui drum nou atata timp cat ele exista, inclusive drumul de legatura spre
Studiul comuna
asupra
efectul
fi clasif
1.
2.
3.
care a ffolosite
greu demajori interfer
de Evaluara Istria- jude
Cetate, care
agricultori.
Fig. C.10.
biodiversita
de margine
Căile pe ca
ficate astfel
Poluare fi
terasamente
proiectului;
Poluare ch
internă, sub
soluţiile fo
speciilor/ha
Efectul ind
pentru spec
Astfel pote
fost declarate pentru săpa
Zgomotul ee măsurat cde poluare.ează în mod
re Adecvataeţul Consta
e chiar daca
Reprezent
atii: transfo
, de bariera
are „Poluare
(Jaarsma, e
izică: gene
e şi de zgo
;
himică: gen
bstanţe petr
olosite pen
abitatelor di
direct asup
ciile adiacen
nţialii poluat situl de prarea şanţuri
este un agencomparativ . Păsările pd direct cu c
a pentru pronta”
a este la sta
tarea schem
ormarea si p
si evitare, m
ea directă şi
et al. 2006):
erată de ac
omotul pro
nerată de su
oliere prove
ntru menten
in imediata
pra ecosiste
nte drumulu
atori care protecţie avifilor şi a lucr
nt de disturbcu noxele
par a fi foarcomunicare
oiectul “ Ame
diul de pam
matica al ce
pierderea ha
mortalitatea
indirectă” a
ctivităţile d
odus de tra
ubstanţele e
enite din ac
nanţă pe t
vecinătate;
emelor: alte
ui (efectul d
ot afecta înfaunistică serarilor de te
bare care seşi praful, arte sensibileea intrespec
enajarea si
mant, acesta
elor 5 efect
abitatelor; d
a datorata tr
acţionează a
de săpare
aficul rutier
emanate de
ccidente rut
timp de ia
erarea biolo
e margine).
n mod directe regăsesc înrasamente –
e disipează acesta este ce la zgomoifică prin in
reabilitare
a este des fo
te ecologice
disturbarea
raficului si e
asupra spec
a şanţurilo
r în zona s
către moto
iere, precum
arnă drumu
ogică a hab
t speciile den zgomotul– constructi
mult în medconsiderat u
otul traficuluntremediul s
trama strad
olosit de loc
e ale infras
datorita po
efectul de co
iilor/habitat
or, a lucrar
strazilor din
oarele cu co
m şi efectul
ului îl au
bitatelor dis
e păsări ţintl produs de ie in general
diu, deşi estunul dintreui, deoarecsunetelor şi
216 dala,
calnici si
structurii
oluarii si
oridor
telor pot
rilor de
n cadrul
ombustie
l pe care
asupra
ponibile
tă pentru utilajele l.
te foarte factorii e acesta în acest
217 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii (Reijinen and Floppen, 1994).
Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db. Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate de pe marginea drumului pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Dacă pe marginea drumului se găsesc habitate rare care lipsesc din restul sitului, densităţile populaţionale ale speciilor pot rămâne constante chiar dacă poluarea şi disturbarea reduc calitatea habitatului respectiv (Laursen, 1981, Warner, 1992, Meunier et al. 1999).
În cazul de faţă, calitatea habitatului nu va avea de suferit, proiectul analizat propune modernizarea/reabilitarea unor drumuri deja existente. Prin urmare nu se va modifica nivelul de decibeli generat de traficul rutier, iar impactul asupra speciilor de păsări prioritare va fi minim.
In câmp deschis zgomotul utilajelor este influenţat de mediul de propagare a acestuia, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele de măsurare. Limitele maxim admisibile, pe baza cărora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in arealul unui obiectiv sunt prevazute in STAS 10009/88 (Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). Acest standard se referă la limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si pe categorii tehnice de strazi. Se estimeaza ca in conditii normale de functionare, pentru lucrarile de modernizare, nivelele de zgomot in zona de lucru vor varia intre 70-100dB.
Pentru situatia drumului de legatura spre Cetatea Histria care traverseaza aproximativ 4000 m prin SCI Delta Dunarii, procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut este estimat la 0.00031% prin largirea drumurilor si realizarea de rigole si santuri pentru evacuarea apelor de pe drum, tinand cont de faptul ca drumul actual are intre 3 si 4 m si va fi modernizat pana la 5,5 m (latimea drumului asfaltat), la care se adauga inca 1,5 m acostamentele si rigolele drumului, in final acesta va avea o latime totala de 7 m.
Impactul prevăzut este nesemnificativ din cauza că investiţia va fi executată pe acostamentul drumului deja existent, în cadrul sitului, repectiv din motiv că activităţile de modernizare/reabilitare sunt reduse în timp şi amploare.
Prin respectarea masurilor de reducere a impactului propuse prin acest studiu, lucrarile de moderizare/reabilitare a tramei stradale din comuna Istria si a drumului de legatura pana la Cetatea Histria nu vor afecta efectivele populationale actuale ale speciilor analizate in Capitolul B si nici habitatul 1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase sau habitatul 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition.
218 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
In concluzie dezvoltarea proiectului de modernizare/reabilitare a tramei stradale din comuna Istria inclusiv drumul de legatura spre Cetatea Histria va avea un impact nesemnificativ asupra biodiversităţii în general şi asupra Siturilor Natura 2000
219 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
D. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI
In vederea protejarii impotriva poluarii aerului, solului, subsolului si a biodiversitatii in cadrul proiectului de modernizare si reabilitare a tramei stradale din comuna Istria, satul Nuntasi si drumul de legatura la Cetate se impun urmatoarele respectarea mai multor masuri de reducere al impactului, asa cum sunt descrise in urmatorul Plan de management al Mediului, plan care va fi preluat de catre constructor si beneficiar pe perioada de constructie si utilizare a acestor drumuri.
220 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Măsuri de reducere a impactului în timpul etapei de constructie
Problema de mediu
Măsuri de reducere a impactului Responsabil
implementare Supraveghere Observaţii
Ape de suprafata, ape subterane, sol
-minimizarea suprafeţei de teren perturbată de lucrările de construcţie; se recomandă utilizarea pe cât posibil a facilităţilor existente: drumuri, pamant din escavatii, gropi de imprumut deja existente si operabile - minimizarea suprafeţei de sol decopertate sau de pe care se înlătură vegetaţia; -solul rezultat de la decopertarea terenului va fi depozitat controlat pe amplasament şi va fi utilizat după finalizarea construcţiei pentru recopertare, pe cât posibil în aceleaşi locaţii de unde provine; - refacerea solurilor perturbate temporar imediat după finalizarea lucrărilor; - Prevenirea scurgerilor accidentale de combustibili. Alimentarea cu carburant se va face pe platforme special amenajate. - Interzicerea spalarii utilajelor de-a lungul lacurilor si in arealele sensibile SCI, SPA si RBDD -utilizarea exclusivă a drumurilor special construite pentru a rezista la greutatea şi volumul transportului. Drumurile neamenajate special vor fi utiliazte doar în caz de urgenţă;
Constructor/ Beneficiar investiţii
Beneficiar investiţii
Planul de management al mediului
Zgomot din activitatea de construncţii-
montaj
-restricţii referitoare la orele de lucru pe perioada zilei sau a anului astfel încât impactul zgomotului să fie cât mai mic; Constructor
Beneficiar investiţii
Planul de management al proiectului
-utilizarea unor amortizoare de zgomot pentru echipamente şi izolare fonică acolo unde este posibil; Constructor
Beneficiar investiţii
Planul de management al mediului
- temporizarea traficului vehiculelor grele pe drumurile publice doar în orele neaglomerate, pentru a nu se crea ambuteiaje şi pentru a minimiza impactul asupra comunităţii locale.
Constructor Beneficiar investiţii
Planul de management al transporturilor
- atunci când este fezabil, activităţile generatoare de zgomot vor fi planificate să se desfăşoare în acelaşi timp; Constructor
Beneficiar investiţii
Planul de management al mediului
Pulberi (Praf)
- excavaţii supravegheate; -acoperirea materialelor de construcţie şi a depozitelor de pământ şi pietriş dacă acestea sunt surse de emisii în
Constructor Beneficiar investiţii
-Planul de management al mediului
221 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
atmosferă; -acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură cu prelate şi/sau instalarea de structuri de tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a formarea unei cruste care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer;
Constructor Beneficiar investiţii
- Planul de management al transporturilor
-Planul de management al mediului
-menţinerea solului, pietrişului, materialului de umplutură umede în timpul încărcării/descărcării şi trasportului; -instruirea muncitorilor în vederea manipulării materialelor şi a molozului în timpul construcţiei pentru a reduce emisiile fugitive; -încărcarea materialelor în camioane se va face astfel încât să se minimizeze pierderile(scurgerile de material) între depozit şi camion;
Constructor
Beneficiar investiţii
- Planul de management al transporturilor
-asigurarea protecţiei resurselor ecologice importante prin implementarea de zone de protecţie în scopul evitării perturbării neintenţionate;
Constructor/ Supervizor de
mediu
Beneficiar investiţii
Planul de management al mediului
Floră şi faună
- identificarea speciilor protejate şi strict protejate, endemice, incluse in lista rosie naţionala si in convenţii internaţionale (inclusiv cele de la Berna, Bonn şi cea privind biodiversitatea); -strămutarea speciilor protejate acestora în arealul rezervaţiei în care se regăsesc condiţii identice de sol; - Supravegherea zonei şi asigurarea identificării şi protejării speciilor de animale importante
Constructor
Beneficiar investiţii
Planul de management al mediului
-refacerea vegetaţiei in zona de impact -întocmirea şi implementarea unui plan de control al plantelor invazive care pot să apară pe terenurile afectate de activităţile de construcţie; -evitarea răspândirii plantelor invazive, non-native prin menţinerea vehiculelor şi echipamentelor curate şi utilizarea pentru refacerea terenurilor doar a materialor de provenienţă cunoscută;
Constructor Beneficiar investiţii
Planul de management al mediului
222 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
- instruirea muncitorilor cu privire la prezenţa resurselor importante din zonă şi la importanţa protecţiei acestora; -instruirea personalului, contractorilor şi a vizitatorilor în scopul evitării hărţuirii sau perturbării vieţii sălbatice, în special în cursul sezonului de reproducere; -adoptarea de măsuri care reduc atractivitatea sitului pentru păsări răpitoare, încă din faza de proiectare; - montarea de parapeti sau garduri in zonele sensibile ale drumului pentru a impiedica acccesul necontrolat al localnicilor in zonele cu habitate protejate - montarea de panouri informative pentru limitarea vitezei in zona RBDD
Constructor/ Beneficiar investiţii
Beneficiar investiţii
Planul de management al mediului
Gestionarea materialului excavat
- întocmirea şi implementarea unui plan de management al apei pluviale care să asigure conformarea cu reglementările în vigoare şi prin care să se prevină migrarea în afara sitului a apelor pluviale contaminate sau eroziunea solului; -nu vor fi distruse/ alterate sistemele de drenaj existente (în special cele naturale), mai ales în zonele sensibile cum ar fi solurile erodabile sau pantele abrupte;
Constructor Beneficiar investiţii
-Planul de management al proiectului
-monitorizarea adecvată a activităţii de construcţie pentru a elimina posibilitatea de contaminare a acviferului; Constructor
Beneficiar investiţii
-Planul de management al mediului
-Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeaşi zona pentru refacerea habitatelor -Evacuarea excavaţiilor în exces, după examinarea corespunzătoare, la depozite de deşeuri inerte;
Constructor Beneficiar investiţii
-Planul de management al mediului
Sănătatea populaţiei şi a personalului
-managementul tehnic şi al resurselor corect executat.
Constructor Beneficiar investiţii
-Plan de management SSM
Mediu ambiant -monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului Constructor
Beneficiar investiţii
-Planul de management al proiectului
Peisaj
-ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii- montaj, aducerea lui la cotele iniţiale;
Constructor Beneficiar investiţii
-Planul de management al proiectului
223 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Deşeuri si substante periculoase
- întocmirea unei liste exhaustive de materiale periculoase ce vor fi utilizate, stocate, transportate sau depozitate în timpul activităţilor de construcţie;
Constructor/ Beneficiar investiţii
Beneficiar investiţii
Plan de management al substanţelor periculoase
- depozitarea controlată a deşeurilor, în containere adecvate, pe categorii de deşeuri şi îndepărtarea periodică a acestora de pe amplasament prin firme specializate şi autorizate în acest sens; -depozitele temporare de substanţe periculoase- deşeurile periculoase, comustibili sau alte substanţe
Constructor/ Beneficiar investiţii
Beneficiar investiţii
- Plan de management al deşeurilor
-întocmirea unui plan de intervenţie şi prevenire a scurgerilor pentru locaţiile de depozitare a deşeurilor periculoase -în cazul unor scurgeri accidentale de sustanţe periculoase sau deşeuri periculoase, cazul va fi investigat, documentat, se vor lua măsuri de corecţie a cauzei şi vor fi analizate efectele asupra sănătăţii şi siguranţei populaţie şi asupra biodiversităţii;
Constructor/ Beneficiar investiţii
Beneficiar investiţii
- Proceduri poluări accidentale
Măsuri de reducere a impactului în timpul etapei de operare
Problema de mediu
Măsuri de reducere a impactului Responsabil
implementare Supraveghere Observaţii
Impact vizual -Păstrarea drumului în stare tehnică bună Proiectant Beneficiar investiţii
Floră şi faună
-Refacerea vegetaţie in zona de impact. Beneficiar investiţii Autoritatea competentă
-Planul de management al mediului
-protejarea faunei şi avifaunei întâlnită local Autoritate cu atribuţii în acest sens
Autoritatea competentă -Planul de management al
mediului
Deşeuri -Colectarea corespunzătoare, selectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor de către firme autorizate
Beneficiar investiţii Autoritatea competentă
-Plan de management al deşeurilor
Mediu ambiant
-monitorizarea factorilor de mediu posibil a fi afectaţi
Beneficiar investiţii/ Autoritatea competentă
Autoritatea competentă -Plan de monitorizare a
factorilor de mediu
224 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Modernizarea tramei stradale din interiorul localitatilor Istria si Nuntasi nu afecteaza
habitate naturale, insa pentru modernizarea drumului spre Cetate este nevoie sa se tina cont de urmatoarele masuri de reducere a impactului; astfel, pentru impactul direct pe termen scurt se recomandă ca activităţile de amenajare şi construcţie a drumului spre cetatea Histria să se efectueze într-un mod controlat şi planificat ţinând cont de următoarele aspecte:
1. perioada în care se efectuează, inclusiv perioada din zi: din acest punct de vedere, lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu, respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor netrebuind să depăşească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate;
2. etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare şi construcţie, se recomandă ca
lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelaşi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;
3. gestionarea materialelor / utilajelor: acestea nu se vor depozita in arealul Rezervatiei
sau a siturilor Natura 2000 ci se vor desemna şi amenaja locuri dedicate in afara arealelor sensibile, pentru depozitarea materialelor şi a utilajelor, dotate cu materiale de acţiune în cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei;
4. calitatea lucrărilor: lucrările de reabilitare a drumului spre Cetate trebuie să fie de o
calitate minimă impusă astfel încât să garanteze prevenirea unor reparaţii sau intervenţii neplanificate care pot avea un efect negativ prin generarea de deşeuri, zgomot al lucrărilor etc.;
5. planificarea lucrărilor: pentru activităţile de construcţie şi amenajare trebuie elaborat
un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care să conţină aspecte legate de planificarea şi etapizarea lucrărilor, instruirea personalului, gestionarea deşeurilor, toate aceste aspecte putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect;
Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt:
Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomandă ca toate acivitatile care se vor derula pe perioada constructiei să fie gestionate cât mai eficient astfel încât să se reducă la minim numărul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrantă din planul QHSE elaborat. În acest sens, se recomandă ca materialele, echipamentele şi utilajele necesare să fie astfel combinate încât să se asigure transportul lor cu un minim de transporturi pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate, iar viteza de deplasare a acestora să fie cât mai redusă, astfel încât să genereze un minim de pulberi şi să aibă un deranj cât mai mic asupra biodiversităţii locale.
De asemenea, la faza de excavare a pamantului si a lucrarilor de terasamente, care au loc in habitate naturale sau pasuni (fie acestea si degradate), sa se aiba in vedere ca pamantul decopertat sa nu fie depozitat pe habitatul natural/ pasune, ci sa fie transportat imediat intr-o
225 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
zona special amenajata de depozitare a pamantului si a altor materiale, din cadrul organizarii de santier, pentru a nu mari impactul asupra habitatelor si mai ales a speciilor de mamifere de interes comunitar (ex. Spermophillus citellus), care au galerii in aceste tipuri de habitate.
Se va stropi cu apa pamantul escavat, zonele paltformelor de santier pentru a diminua emisiile de particule in atmosfera;
Pentru a minimiza impactul constructiei drumului spre Cetate asupra habitatelor naturale se propune desemnarea de suprafete de protectie in jurul habitatelor din zona si din apropiere si ingradirea lor temporara prin amplasarea de panouri sau plase care sa ecraneze emisiile de praf si noxe din functionarea utilajelor
De-a lungul drumului se propune stabilizarea si inerbarea taluzurilor cu vegetatie locala, ia la sfarsitul executiei modernizarii drumului se va realiza reconstructia ecologica a tuturor zonelor adiacente afectate si aducerea la caracteristicile initiale.
Pe perioada executiei lucrarilor se va monitoriza derularea acestora in scopul limitarii impactului asupra habitatelor din siturile Natura 2000 si din Rezervatia Biosfera Delta Dunarii; in scopul prevenirii deteriorarii habitatelor floristice si faunistice, a indivizilor diferitelor grupuri de animale, nevertebrate si vertebrate din zonele afectate sau limitrofe.
Măsuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung:
Dupa modernizarea strazilor din cadrul proiectului se va resimti o ameliorare a calitatii factorilor de mediu si sociali, astfel:
- In urma realizarii proiectului se va inregistra o reducerea de accidente prin imbunatatirea conditiilor de trafic, adica descongestionarea traficului pe traseul existent de circulatie si marirea gradului de siguranta a circulatiei.
- Proiectul va avea un impact pozitiv asupra bunurilor materiale a proprietatilor locatarilor prin modernizarea accesului rutier si prin creearea sistemul de dirijare al apelor meteorice care facea aceste strazi impracticabile in perioadele anotimpurilor ploioase.
- Reabilitarea tramei stradale din comuna Istria si satul Nuntasi nu va afecta ape de suprafata sau subterane decat temporar in perioada lucrarilor, dar prin proiect vor fi luate măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea scurgerilor accidentale care ar putea polua apa subterană.
- se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulaţie şi prin informarea publicului asupra importanţei ecologice a obiectivului;
- se vor realiza plantaţii rutiere pentru protecţia solului. Pe perioada de functionare a drumului amenajat spre Cetate nu se va resimti un aport
in impactul asupra biodiversitatii, deoarece traficul nu se va inteti pe acest drum, dimpotriva se va resimti o usoara ameliorare a poluarii existente, prin trasarea clara a drumului de acces si prin micsorarea emisiilor de praf, rezultate mai ales in periaodele de seceta. In urma modernizarii nu va exita o fragmentare a habitatelor, tinand cont de existenta drumului de pamant folosit de localnici de mai bine de 50 de ani.
Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu şi lung
Impactul indirect pe termen mediu şi lung este determinat de aceleaşi categorii de activităţi, reprezentate de activităţile de transport. Astfel, se recomandă ca toate transporturile necesare pe perioada de amenajare şi construcţie să fie gestionate cât mai eficient astfel încât să se reducă la minim numărul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrantă din planul
226 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
HSEQ elaborat. În acest sens, se recomandă ca materialele, echipamentele şi utilajele necesare să fie astfel combinate încât să se asigure transportul lor cu un minim de transporturi pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate, iar viteza de deplasare a acestora să fie cât mai redusă, astfel încât să genereze un minim de pulberi şi să aibă un deranj cât mai mic asupra biodiversităţii locale.
Toate aceste măsuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat, conform activităţilor care sunt vizate, în cazul celor pe termen mediu, fiind necesară implementarea lor pe toată durata de activitate a drumurilor modernizate.
Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie să asigure resursele necesare implementării lor corespunzătoare.
D.1. CALENDARUL IMPLEMENTARII SI MONITORIZARII MASURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI
Persoanele juridice responsabile de implementarea măsurilor de reducere a impactului
sunt beneficiarii.
Tabelul D.2. Calendarul implementarii şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului
Nr. Crt. Măsura Perioada Responsabil Observaţii
1
Lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu; Perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrarilor nu trebuie sa depaseasca intervalul orar 09.00 – 17.00.
exclus perioada 15 mai – 20 iunie, titulari
Se va evita suprapunereacu perioadelefoarte active din zi pentruspeciile de păsări identificate
2
Se vor amenaja spaţii pentru depozitarea materialelor de construcţi , numai în interiorul organizării de şantier.
pe perioada de construcţie titulari
3
Se va achiziţiona material absorbant pentru înlăturarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol şi apă.
pe perioada de construcţie titulari
4
Deşeurile menajere vor fi depozitate selectiv, într-un spaţiu special amenajat şi vor fi predate societătilor autorizate.
pe perioada de construcţie şi funcţionare titulari
5
Se va evita deplasarea utilajelor grele în afara drumurilor care se vor moderniza, mai ales in zona drumului de legatura cu Cetatea.
în perioada de construcţie titulari
227 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
6
Depozitarea materialului excavat se va realiza pe orizonturi pedologice, pentru a se reutiliza în reconstrucţia ecologica a zonei afectata de construcţie.
in perioada de constructie titulari
7
Se vor informa administraţia locala (Primaria Istria) cu privire la identificarea în urma monitorizării a unor specii şi habitate rare pe suprafaţa localităţilor
în timpul procedurii de reglementare titulari
228 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU
HABITATELE DE INTERES COMUNITAR
Metodologia de lucru folosită în studiul florei
Inventarierea florei s-a realizat de-a lungul unor transecte, alese astfel încât să străbată
toate strazile din cadrul proiectului şi tipurile de vegetaţie din aceste zone. Determinarea taxonilor şi denumirea lor s-a realizat cu ajutorul unor cărţi sau
determinatoare precum “Flora ilustrată a României” (Ciocârlan, 2000) sau Flora României (Săvulescu et al., 1950-1972)..
Acolo unde a fost cazul, s-a adăugat la caracterizarea taxonului categoria sozologică, în conformitate cu Listele Roşii naţionale (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), Cartea Roşie a plantelor vasculare din România (Dihoru et Negrean, 2009), Lista Roşie IUCN a speciilor periclitate (2008), Legea 49/2011, legislaţia internaţională (Directiva 92/43/EEC, Convenţia de la Berna).
Metodologia de lucru folosită în studiul asociaţiilor vegetale
Sudiul asociaţiilor vegetale din zona de interes s-a realizat prin metoda transectelor, care constă în parcurgerea unor itinerarii care acoperă toate strazile din cadrul proiectului. Transectele urmaresc strazile din interiorul localitatilor dar in principal s-a axat pe drumul de legatura spre Cetate, cel care traverseaza habitate de interes conservativ, şi permit observarea modificărilor pe care vegetaţia le suferă de-a lungul unor gradienţi ai mediului. Parcurgerea transectelor a permis identificarea asociaţiilor vegetale şi realizarea de releveuri la nivelul diferitelor fitocenoze.
Tehnica efectuării releveurilor (a ridicărilor fitocenologice) şi a grupării lor în tabele de asociaţie respectă principiile metodologice ale şcolii central-europene, ţinând cont de recomandările autorilor Borza, Boşcaiu (1965), Doina Ivan (1979) şi Cristea (1991, 1993).
Releveurile au fost realizate în cadrul unor suprafeţe de probă (quadrate), delimitate în porţiunile mai omogene ale fitocenozelor din punct de vedere al fizionomiei, reliefului şi solului. S-a lucrat cu suprafeţe de probă de dimensiuni variabile, între 10-100 m2 în funcţie de tipul vegetaţiei şi de configuraţia terenului. În toate cazurile însă, suprafaţa de probă a fost cel puţin de mărimea ariei minime (10m2).
În releveurile efectuate s-au notat următoarele date: numărul releveului, mărimea suprafeţei de probă (m2), înălţimea medie a vegetaţiei (cm), acoperirea substratului de către vegetaţie (cm) şi data efectuării releveurilor.
Prin gruparea releveurilor din fitocenoze asemănătoare ca structură şi compoziţie floristică, au rezultat tabelele de asociaţie. Descrierea asociaţiilor vegetale a fost realizată pe seama unui număr variabil de releveuri în funcţie de complexitatea vegetaţiei.
Valoarea cantitativă a fiecăreia dintre speciile componente ale fitocenozelor studiate, a fost apreciată prin intermediul indicelui de abundenţă-dominanţă, conform scării Braun-Blanquet (după Borza, Boşcaiu, 1965). Această scară cu şase trepte se prezintă astfel:
+ = indivizi rari cu grad de acoperire foarte mic;
1 = indivizi numeroşi dar cu acoperire mică sau rari dar cu acoperire mare;
229 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
2 = indivizi foarte numeroşi sau acoperire de 10-25% din suprafaţa de probă;
3 =acoperire de 25-50% din suprafaţa de probă, numărul indivizilor este indiferent;
4 = acoperire de 50-75% din suprafaţa de probă, numărul indivizilor este indiferent;
5 = acoperire de 75-100% din suprafaţa de probă, număr de indivizi indiferent;
Acoperirea substratului este exprimată în procente şi este expresia gradului de încheiere al vegetaţiei.
Asociaţiile vegetale identificate au fost denumite în conformitate cu prevederile Codului de nomenclatură Fitosociologică (Barkman, Moravec, Rauschert, 1986) şi precizările sintaxonomice din Notions fundamentales de phytosociologie (Géhu, Rivas Martinez, 1981).
Clasificarea asociaţiilor vegetale în unităţi cenotaxonomice de rang superior, s-a făcut după lucrările “Cenotaxonomia şi caracterizarea grupărilor vegetale din România” (Sanda, Popescu, Barabaş, 1988), “Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România” (Sanda, Popescu, Stancu, 2001) şi „Dune vegetation of the Bulgarian Black Sea coast” (Tzonev et al., 2005).
Metodologia de lucru folosită în studiul faunei
Pentru speciile de fauna s-a efectuat, dupa caz: a) O evaluare calitativa (inventariere) a speciilor prezente; b) O evaluare cantitativa a populatiilor prezente prin metoda transectelor acive (ex.
pasari) În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei
de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu.
Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes.
Pentru speciile de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale.
Studiul asupra faunei a fost efectuat conform următorului tabel, funcţie de perioadele favorabile şi optime pentru fiecare grupare taxonomică vizată: Tabel E.1. Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizării pentru pasari si alte grupe de fauna in paralel Categorie faunistica/ activitate ecologica
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Păsări cuibăritoare Păsări sedentare Păsări de pasaj
230 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Păsări care iernează Amfibieni Reptile Lilieci Mamifere (altele decat liliecii)
Legenda : Perioada optimă Perioada favorabilă
Durata monitorizărilor faunei a fost astfel aleasă încât să se poată efectua monitorizări
atât în perioada de cuibărit, perioada de iernare cât şi perioada de migraţie, în vederea identificării tuturor particularităţilor zonei de studiu. În acest sens, în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare a fost alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu.
În ceea ce priveşte speciile de amfibieni, reptile şi mamifere, acestea au fost monitorizate pe parcursul deplasărilor efectuate pentru monitorizările păsărilor datorită faptului că deplasările pentru perioadele optime şi favorabile se suprapun cu cele pentru păsări, astfel fiind posibilă colectarea datelor împreună.
Pentru studiul faunei si intocmirea listei de specii din zona acestui proiect au fot realizate observatii pe toata lungimea viitoarelor trasee, concomitent cu studii pe toata zona Istria-Nuntasi-cetatea Histria, monitorizari care au inceput inca din anul 2010.
231 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
F. MONITORIZARE
In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se
propune ca o persoana desemnata de antreprenorul general sa efectueze o monitorizare
periodica a performantelor activitatii cu privire la protectia mediului, respectiv conformarea
cu normele impuse prin legislatia actuala.
Monitorizarea factorilor de mediu se va face atat in perioada de executie cat si in
perioada de functionare (operare).
In perioada de constructie se prevede monitorizarea periodica, in functie de gradul de
avansare al lucrarilor executate, in aceasta perioada monitorizarea desfasurandu-se asftel:
Etapa initiala, de stabilire a calitatii actuale a factorilor de mediu care vor fi
monitorizati, respectiv:
- Solul prin prelevarea unei probe de pe traseul drumului modernizat spre Cetate.
Se vor examina metalele grele si produsele petroliere, ca poluanti specifici
activitatii de transport rutier.
- Aerul prin prelevare de probe de pe traseul strazilor din cadrul proiectului, in
dreptul localitatilor Istria si Nuntasi, precum si in dreptul Cetatii Histria. Se vor
examina urmatorii parametrii: SOx, NOx, amoniacul, pulberile totale in suspensie
si pulberile sedimentabile.
- Zgomotul va fi masurat in dreptul localitatilor Istria si Nuntasi, precum si in
dreptul Cetatii Histria
- Apa subterana si de suprafata din lacurile Istria si Sinoe care marginesc drumul
de legatura spre Cetate si din fantanile locuintelor apropiate de drumurile care
urmeaza a se moderniza/reabilita.
- Se vor examina indicatorii chimici generali, inclusiv metalele grele si substantele
extractibile.
In perioada de constructie se monitorizeaza factorii de mediu: sol, apa, zgomot si
vibratii prin masuratori in teren, prelevare de probe si analize efectuate in urmatoarele
puncte:
- fiecare strada din cadrul proiectului, inclusiv drumul de legatura catre Cetate
- organizarea de santier
232 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”
Planul de monitorizare a biodiversităţii in faza de construcţie / montaj/operare
Avand in vedere faptul ca unul din strazile care se modernizeaza/reabiliteaza din
cadrul proiectului traverseaza pe o lungime de aproximativ 4000 m Situri Natura 2000 si
Rezervatia Biosfera Delta Dunarii – zona tampon trebuie monitorizata foarte strict activitatea
de constructie acestuia, modul in care se vor gestiona materiile prime utilizate, deseurile
rezultate, astfel incat efectul asupra biodiversitatii siturilor Natura 2000 si a RBDD si asupra
locuitorilor din zona sa fie cat mai redus.
Spre deosebire de alte proiecte, monitorizarea mediului este mai importanta in faza de
realizare a investitiei si nu in faza de functionare avand in vedere potentialul impact asupra
diferitelor componente ale mediului (apa, aer, vegetatie, fauna etc).
Pe perioada de realizare a investitiei se vor efectua determinari calitative si cantitative
a factorilor de mediu si se va verifica modul in care s-a aplicat proiectul, conform
specificatiilor prevazute si aprobate in actele de reglementare emise de institutiile in cauza,
iar pe de alta parte se va verifica eficienta masurilor de minimizare in atingerea scopului
urmarit. Astfel de verificari implica inspectii fizice (amplasarea infrastructurii, materiale de
constructii, depozitarea deseurilor) sau masuratori (asupra emisiilor si imisiilor), folosind
aparatura specifica si metode profesionale de prelucrare si interpretare, gradul de afectare a
vegetatiei si a habitatelor pe care le traverseaza drumul spre Cetate, starea habitatelor
speciilor avifaunistice prezente in zona, bioritmul faunei din Rezervatie.
Pe perioada de functionare a strazilor din cadrul proiectului se va monitoriza calitatea
factorilor de mediu prin determinari anuale a nivelului de zgomot produs de autovehiculele
care tranziteaza zona, calitatea apelor pluviale rezultate de pe trama stradala, starea
habitatelor si faunei din zona drumului de legatura spre Cetate. De asemenea se va monitoriza
gradul de refacere a vegetatiei afectata de organizarea de santier, si de zonele adiacente
afectate temporar de modernizarea/reabilitarea drumului spre Cetate
202 Evaluare Adecvata – Proiect. Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria-județul Constanța
CONCLUZII
Consecinţa nivelului scăzut si a slabei calităţi a infrastructurii teritoriuiui.a echipării si dotării localitatilor in cea mai mare parte a judeţului, valorificarea potenţialului economic, turistic-cultural, etnografic se afla mult sub posibilităţile reale ale acestui teritoriu.
In acest sens dezvoltarea localităţilor componente ale comunei Istria precum si diversificarea activităţilor economice, devoltarea agroturismuiui, preluarea si comercializarea produselor agricole, investiţiile in exploatatiile agricole sunt afectate de lipsa unei infrastructuri rutiere minim funcţionala care sa asigure legaturi cu drumurile naţionale si comunale (DJ226,DJ226A,DC78) si in continuare cu restul teritoriului, in punctele de interes economic si social.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Constanta, comuna Istria este menţionata ca localitate rurala cu funcţiuni mixte, agricole si de transport. Din punct de vedere turistic, comuna Istria este binecuvântata cu un trecut istoric unic in România.
Din păcate, însă, în ultimul timp, această parte a turismului constănţean a fost dată uitării. Românii şi străinii veneau la Constanţa doar pentru a face plajă şi baie în Marea Neagră. Acum insa a crescut numărui vizitatorilor care au trecut pragul muzeelor şi vechilor cetăţi.
Reţeaua de drumuri naţionale si comunale [DJ226,DJ226A,DC78) ce tranzitează localitatea Istria este parte integrata in Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Constanta(PATJ) si rezolva la nivelul cerinţelor actuale si de perspectiva legaturi directe si prin intermediul altor cai rutiere cu toate localităţile judeţului si restul teritoriului.
Lucrările de amenajare constau intr-o impietruire realizata cu un sistem rutier minim funcţional, protejat prin îmbrăcăminte asfaltica, si au in vedere si rezolvarea scurgerii si evacuării apelor pluviale, cu descărcarea lor in zone depresionare.
In perioada anotimpurilor ploioase, drumurile devin impracticabile circulaţiei rutiere, ca urmare degradărilor existente pe carosabilul drumurilor ce fac obiectul prezentului proiect. Se constata deasemenea o lipsa totala de amenajare in profil longitudinal ceea ce creează in anumite zone stagnări importante de ape meteorice (fagase,siroiri,etc.) ce pot afecta proprietăţile locatarilor.
Drumurile ce se intersectează cu drumurile asfaltate nu au un sistem de dirijare a apelor meteorice ceea ce creează depuneri de pamant pe carosabilul drumurilor judeţene si comunale, in special in anotimpul ploios perturbând fluenta traficului prin creearea de porţiuni de mâzga. Deasemenea străzile cu imbracaminte asflaltica ce fac obiectul prezentului proiect precum si cele cu zestre de piatra sunt in stare avansate de degradare .prezentând, gropi, fagase si faiantari ceea ce face impracticabila circulatia pe aceste străzi.
Configuraţia topografica a terenului nu permite dirijarea si evacuarea eficienta a apelor meteorice de pe amplasament, ceea ce creaza zone de băltiri ale apelor meteorice, neexistand posibilitatea evacuării acestora de pe amplasament
203 Evaluare Adecvata – Proiect. Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria-județul Constanța
Asigurarea circulaţiei rutiere pe tot parcursul anului in vederea deservirii principalelor obiective, impune necesitatea amenajării unor cai de acces al căror traseu se suprapune pe drumurile existente ale localităţii.
Conform analizelor efectuate in rândul populaţiei localităţii Istria , s-a constatat ca situaţia străzilor deteriorate are implicaţii la nivelul întregii circulaţii de autovehicule, pe diferite nivele interdependente: • La nivelul factorului uman afectează siguranţa populaţiei, mobilitatea acesteia, confortul acesteia, costurile de diferite tipuri (energetice prin carburanţi si emisie de noxe, de timp, de intretinere, toate acestea reprezentând in final costuri băneşti); • La nivelul factorului economic afectează transportul de mărfuri (cu toate consecinţele implicate) si turismul (cu toate consecinţele implicate).
In localitatea Istria, creşterea numărului de autovehicule, a sarcinii pe osie, consumă anual fonduri importante pentru lucrări de întreţinere si reparaţie precum si a lucrărilor de semnalizare rutieră.
In urma EXPERTIZEI TEHNICE, a străzilor care vor fi reabilitate si modernizate prin proiect a rezultat ca acestea se afla intr-o stare tehnica rea.
Datorită condiţiilor grele de trafic, mijloacele de transport care tranzitează sau
deservesc zona sunt deteriorate, producându-se astfel cheltuieli inutile şi risipă de combustibil
Şanse reduse de atragere a investiţiilor in zona, influenţate si de dificultăţile de circulaţie in interiorul localiatii.
Ca o concluzie a ceea ce am prezentat anterior, se poate spune ca, creşterea deteriorării străzilor (carosabil, marcaje, semnalizare) cu toate implicaţiile care apar, este direct proporţionala cu reducerea şanselor de atragere a investiilor in zona.
Conform analizei SWOT a Regiunii Sud - Est, o oportunitate a acestei regiuni este: creşterea cererii de servicii destinate persoanelor si firmelor si creşterea numărului de investiţii care pot determina o creştere a competitivitatii prin transfer tehnologic si inovare; existenta unui potenţial productiv ridicat in agricultura si piscicultura - locul II la nivel naţional ca suprafaţa agricola si cel mai important potenţial piscicol la nivel naţional; transferul traficului de mărfuri de la transportul rutier la transportul pe cale ferata, maritim/fluvial si aerian; atragerii turiştilor si investitorilor starini prin imbunatatirea imaginii localităţilor rurale. Amenajarea si modernizarea de străzi in comuna Istria va contribui la imbunatatirea imaginii acestei localităţi si implicit, la atragerea turiştilor si investitorilor.
Antreprenorul este obligat ca, înaintea amplasării şantierului, să obţină acordul de mediu. Amplasamentul organizării de şantier se face, de preferinţă, în zone neîmpădurite, zone care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea acestuia făcându-se pe bază de studii ecologice, avizate de organele de specialitate.
Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de execuţie a drumurilor, antreprenorul va lua măsuri pentru asigurarea stabilităţii solului, corelând lucrările de construcţie cu lucrările de
204 Evaluare Adecvata – Proiect. Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria-județul Constanța
ameliorare a terenurilor afectate. La execuţia terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau în timp.
Beneficiarii lucrărilor de investiţii, care deţin terenuri pe care nu le mai folosesc, vor proceda la redarea acestora în conformitate cu legea privind regimul juridic al drumurilor.
Drumurile, prin lucrările de exploatare şi întreţinere, pot afecta calitatea solului prin modificarea structurii, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, divizarea teritoriului, întreruperea căilor de deplasare a faunei, consumul de teren agricol sau cu altă destinaţie productivă. Pe durata exploatării şi întreţinerii drumurilor se vor respecta măsurile de protecţie a mediului în conformitate cu legislaţia în vigoare:
- se vor menţine în bună stare de funcţionare amenajările antipoluante şi de protecţie a mediului;
- se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulaţie şi prin informarea publicului asupra importanţei ecologice a obiectivului;
- se vor realiza plantaţii rutiere pentru protecţia solului.
Finalizarea proiectului, amplasat in zona tampon a RBDD, va avea un efect benefic asupra protejarii habitatului natural din cadrul Rezervatiei si a ROSCI0065 prin inlaturarea circulatiei directe prin sit cu toate efectele favorabile pe care le antreneaza privind
managementul conservarii ariei protejate.
Reabilitarea drumului de legatura catre Cetate dureaza o perioada limitata, aproximativ 9 luni, dupa care durata de utilizare este de cel putin 50 de ani.
Drumul reabilitat este amplasat intr-o zona cu vegetatie minima. Terenul afectat de pe laturile drumului existent va fi compensat cu suprafata de teren care se va reface datorita accesului controlat din sat pana la Cetate, care va reglementa accesul prin zonele unde a fost identificat habitatul 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase.
Concluzia generală care se desprinde din prezenta analiză este aceea nu se aduc neajunsuri habitatelor si speciilor de interes comunitar prezentate in cadrul studiului de Evaluare Adecvata, suprafata afectata de reabilitarea si modernizarea drumurilor din cadrul proiectului fiind nesemnificativa in raport cu suprafata protejata si cu situatia actuala.
236 Evaluare Adecvata – Proiect. Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria-județul Constanța
Lista bibliografica selectiva utilizată la elaborarea raportului
1. Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare
dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45
2. BOTNARIUC N., TATOLE V., 2005 - Cartea Roşie a vertebratelor din România.
260 p, Muzeul Nat. de Ist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucuresti.
3. BRUNO BRUDERER, SHAI BLITZBLAU & DIETER PETER. Migration and flight behaviour of Honey buzzards Pernis apivorus in southern Israel observed by radar, Swiss Ornthological Institute and Israel Wader Reaseaech Gropup, Carmel Field Coast Study Center.
4. CARACOTA, Dumitrache (Prof.univ.dr.), CARACOTA, Constantin Razvan
(Ec.drd.) - Dimensiuni contemporane ale dezvoltarii durabile si competitive
5. CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrata a României. Pterydophyta et Spermatophyta. Bucuresti: Edit. Ceres.
6. Ciocârlan (V.), 1994 – Flora Deltei Dunării. Cormophyta. 115 pagini. Editura Ceres, Bucureşti.
7. Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 35-39.
8. CIOCHIA V. 1992, Păsările clocitoare din România, atlas, Ed. Ştiinţifica,
Bucureşti.
9. COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timisoara: Edit. Balcanic.
10. Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora
României – lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.
11. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,
2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.
12. DONIŢĂ N., POPESCU A., PAUCă-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU S., BIRIŞ I.A.- „Habitatele din România Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)”. Editura Tehnica Silvica, Bucuresti 2005.
237 Evaluare Adecvata – Proiect. Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria-județul Constanța
13. GAFTA D., MOUNTFORD O. (coord.), Alexiu V., Anastasiu Paulina, Barbos M., Burescu P.,Coldea G., Drăgulescu C., Fagaraş M., Goia Irina, Groza G., Micu D., Mihăilescu Simona, Moldovan Oana, Nicolin Alma, Niculescu Mariana, Oprea A., Oroian Silvia, Paucă-Comănescu Mihaela, Sârbu I., Şuteu Alexandra 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Cluj-Napoca: Edit. Rosprint ISBN 978-973-751- 697-8. Pp. 101.
14. HOTKER H., (2006) – The impact of repawering of wind farms on birds and bats Michael-Otto-Institut im NABU – Research and Education Centre for Wetlands and Birds Protection, Bergenhusen.
15. Kadereit, Gudrun, Ball, Peter et all., 2007 – A taxonomic nightmare comes true:
phylogeny and biogeography of glassworts (Salicornia L., Chenopodiaceae) publicatia Taxon 56 (4), pp. 1143-1170
16. Marin, I., Basarabeanu, N., Nedelcu, E. 1983. Podisul Dobrogei, in Geografia
Romaniei, I, Geografia fizica, Edit. Academiei RSR, Bucuresti, p. 638-642.
17. MOUNTFORD O., GAFTA D., ANASTASIU P., BARBOS M., NICOLIN A., NICULESCU M. & OPREA A. 2008. Natura 2000 în România. Habitats Fact Sheets. Bucuresti: Ministry of Environment and Sustainable Development.
18. Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania –
Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp. 307.
19. Munteanu Dan, Weber Peter, 2005 – REZULTATELE MONITORINGULUI DE
IARNA AL GASTELOR SALBATICE DIN ROMANIA IN PERIOADA 1988-1999, SCRIPTA ORNITOLOGICA ROMANIAE, Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca
20. Murariu, Dumitru, Stanciu, Catalin-Razvan, 2009 – Data on the presence of the
species Mesocricetus newtoni (Nehring, 1898) (Mammalia: Muridae: Cricetinae) in Dobrogea (Romania), Travaux du Museum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa”, Vol. LII, pp. 363-369, Bucuresti
21. Negrean G., 2001. Lista Roşie a plantelor din România existente în pajişti,
inclusiv endemite şi subendemite (Tracheophyta) (pg. 30-57), in Ghid pentru identificarea şi inventarierea pajiştilor seminaturale din România, Sârbu Anca (ed) & Coldea Gh., Sârbu I., Negrean G., 2001, Ed. “alo Bucureşti!, Bucureşti.
22. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru Gh., Sanda V., Mihăilescu
S., 1994. Lista roşie a plantelor superioare din România, Bucureşti, Studii, Sinteze, Documente de Ecologie, 1: 1-52.
238 Evaluare Adecvata – Proiect. Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria-județul Constanța
23. Oţel (V.), 2007 – Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. 481 pagini. Editura C.I.T.D.D., Tulcea.
24. PAP. T & FÂNTÂNA C. 2008. Ariile de Importanţa Afivaunistică din România
(Importand Bird Areas in România). Publicaţie comună Societatea Ornitologica Română/BirdLife Romania si Asociatia pentru protectia Pasarilor si Naturii “Grupul Milvus”.
25. PAPAZOGLOU CLAIRIE, KREISER K., WALICZKY Z., BURFIELD I., (2004)
Birds in the European Union: a status assessment. BirdLife International publication supported by the European Commission, the Netherlands Ministry of Agriculture, Nature and Food Quality and BirdLife/Vogelbescherming Nederland.
26. PETRESCU M. 2007. Dobrogea şi Delta Dunării. Conservarea florei şi faunei,
Tulcea.
27. Prodan, I. si Buia, Al., 1966 – Flora mică ilustrată a României, Ediţia a V-a, Ed. Agro-Silvică
28. Săvulescu, Traian et all., 1952 – Flora Republicii Populare Române, Vol. I,
Bucuresti, Ed. Academiei R.P.R. pp. 570-572
29. SNOW D.W. & PERRINS C.M., 1998, The Birds of the Western Palearctic, vol I, Non- Passerines, Oxford University Press, Oxford, New York.
30. SNOW D.W. & PERRINS C.M., 1998, The Birds of the Western Palearctic, vol
II, Passerines, Oxford University Press, Oxford, New York.
31. Tutin, T. G.; Burges, N.A. et all., 2007 - Flora Europaea, Cambridge University Press, Cambridge, Editia a II-a, tiparul III, Volumul I, pp. 121-123
32. SÜAREZ F., GARZA V., & MORALES M. B., (2002) – Habitat use of two
sibilig species, the short-toed Calandrella Brachydactyla and the Lesser Shorth-Toed C. rufescens Larks, in Mainland Spain, Ardeola 49(2), p. 259 – 272.
33. YOSEF REUVEN, Fornasari L., TRYJANOWSKI P., et al. 2003, Diferential
spring migration of adults and juvenile Levant Sparrowhawks (Accipiter brevipes) through Eilat, Israel, J. Raptor Res., Vol 37 (1), p. 31-36 The Raptor Research Foundation, Inc.
34. ANDREAS SEILER, 2001, Ecological Effects of Roads ; A review; Introductory Research Essay, Department of Conservation Biology
35. PAUL A. KASELOO, 2006. Synthesis of noise effects on wildlife populations. IN: Proceedings of the 2005 International Conference on Ecology and Transportation, Eds. Irwin CL, Garrett P, McDermott KP. Center for Transportation and the Environment, North Carolina State University, Raleigh, NC: pp. 33-35.
239 Evaluare Adecvata – Proiect. Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria-județul Constanța
36. DAVIDE GENELETTI, 2002, Biodiversity Impact Assessment of roads: an approach based on ecosystem rarity; Department of Civil and Environmental Engineering (DICA), University of Trento, Via Mesiano, 77, 38100 Trento, Italy
37. D. PALOMINO, L.M. Carrascal, 2007 Threshold distances to nearby cities and roads influence the bird community of a mosaic landscape; biological conseravation 140 - pag 100 –109
38. SILVIA ROSA, 2004, Assessing direct and indirect effects of roads: underpass crossing effectiveness and indirect effects on small mammal communities; Utah Cooperative Fish and Wildlife Research Unit Department of Forestry, Range, and Wildlife Science Utah State University, Logan UT
39. Wolff, S.L., Jefferies, R.L., 1987 – Taxonomic status of diploid Salicornia
europaea (s.l.) (Chenopodiaceae) in northeastern North America, Canadian Journal of Botany, 65:(7) pp.1420-1426
40. ***, 1993 – Lege privind constituirea Rezervaţiei Biosferei ”Delta Dunării”. ÎN:
Monitorul Oficial al României, anul V, nr. 283, partea 1, paginile 1 – 5. Bucureşti.
41. ***, 1994 – Hotărârea Guvernului României nr. 248 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82 / 1993 privind constituirea Rezervaţiai Biosferei ”delta Dunării”. ÎN: Monitorul Oficial al României, anul VI, nr. 168. Bucureşti.
42. ***, 2000 – Lista Roşie a speciilor de plante şi animale din rezervaţia Biosferei
Delta Dunării – România / The Red List of plant and animal species from the Danube Delta Biosphere Reserve – Romania (editor: Vasile Oţel). 132 pagini. Editura ”Fundaţia Aves”, Odorehiu Secuiesc.
43. ***, 2008 – Delta Dunării – Rezervaţie a Biosferei (editori: Petre Gâştescu şi
Romulus Ştiucă). 400 pagini. Editura CD Press, Bucureşti.
44. ***, 2008c – Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În: Monitorul Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 – 1315. Bucureşti.
45. **** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983;
46. ****Convenţia privind conservarea vieţii salbatice şi a habitatelor naturale din
Europa (Berna) ratificată de România prin Legea nr. 13 din 1993.
47. ****Convenţia de la Bonn privind conservarea speciilor sălbatice migratoare de animale salbatice, ratificata de România prin Legea 13 din 1998.
48. ****Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea
habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi flora sălbatică (versiunea 01.01.2007).
240 Evaluare Adecvata – Proiect. Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria-județul Constanța
49. ****Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30
noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor salbatice (versiunea 26.01.2010).
50. ****LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 - Judeţul Constanţa,
Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul National al Monumentelor Istorice (in Romanian)
51. ****Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanţa comunitară, ca parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
52. ****Hotărârea Guvernului României nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de
protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În: Monitorul Oficial al României, anul 175 (XIX), nr. 739, paginile 2 – 8. Bucureşti.
53. ****Ordinul ministrului mediului şi dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţa comunitară, ca parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În: Monitorul Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 – 1315. Bucuresti.
54. ****ORDONANŢA DE URGENŢA 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, M.Of.nr.442 din 29 iunie 2007.
55. **** Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
56. EUNIS DATABASE – European topic Centre of Biological Diversity, European
Natura Information System.