分かりやすい日本語 - Editura Universitară · PDF fileNIHONGO HIRAGANA TO KATAKANA...

JAPONEZA, UŞOR DE ÎNŢELES.

分かりやすい日本語

�

��

�� ! �� "��#��

�� !�� $% & �� '� (��

"��#�� )

SANDRA-LUCIA ISTRATE

JAPONEZA, UŞOR DE ÎNŢELES.

分かりやすい日本語

EDITURA UNIVERSITARĂ

Bucureşti, 2013

�

��

��

��

�� !�!�"��

��!��"��!��"��#��!��$��%��&�'#'�'(')��"!��"��

#��"��*+��%��,��"��&�'#'�'�'+'�',')-��

��"��"��'

. ��"��"�� !��"��/��*��"�!��

%� ��! %!�! �� ,��"��

��0��.1234

��,��"��!

+��"�� "��

56��'#'5!��"��'17644*(��3*5��

��'�2138439'41':7;43<'=7'17

>>>'��"��'��

�6��?��"��'��

+�"��@��'� 2136439'41':7;43<'=7'17;27::�+�� ;27137��

��/�?��"��'��

'A'39*�'A'49*5��

>>>'��"��'��

��

��

�� !��"#��$��%��;(��6��"��'8

5��,��"��!*1234

BBBB �(5#<7C6=2=69<36C:=67

C33'913

+ ��&+�� @D��%��)�32'9=C1;<7C=2=9<3C:=7

��%��%��

CU

PR

INS/

MO

KU

JI

SU

BIE

CT

L

ECŢ

IA

VO

CA

BU

LA

R

/ M

OD

DE

SC

RIE

RE

/ K

AN

JI

GR

AM

AT

ICĂ

ŞI

EX

PR

ESI

I D

E B

AZĂ

ÎN

C

OM

UN

ICA

RE

CIT

IRE

SC

RIE

RE

SI

EX

ER

CIT

II

OB

IEC

TIV

I.

L

IMB

A

JAP

ON

EZ

A

HIR

AG

AN

A Ş

I K

AT

AK

AN

A

N

IHO

NG

O

HIR

AG

AN

A T

O

KA

TA

KA

NA

Soci

o-co

mun

icar

e cu

ltur

ală

Lec

tia

1 H

irag

ana

Hir

agan

a

Hir

agan

a a,

i, u

,e,o

...

あ、い

、う

、

え、お

・・

・

Oha

yō g

ozai

mas

u/

konn

ichi

wa/

kon

ban

wa/

Sa

yōna

ra

Oya

sum

inas

ai;

Ari

gatō

goz

aim

asu;

/ Dō

itash

imas

hite

. Su

mim

asen

.

Hir

agan

a H

irag

ana

Hir

agan

a H

irag

ana

Salu

turi

; Sc

rier

ea s

i citi

rea

în h

irag

ana.

Lec

tia

2

Kat

akan

a K

atak

ana

Kat

akan

a a,

i,u,e

,o...

ア、イ

、ウ

、

エ、オ

・・

・

Tor

i-sa

n, im

asu

ka.

Kiit

e ku

dasa

i/

Itte

kud

asai

/ K

urik

aesh

ite k

udas

ai;

Nih

ongo

de

nan

to ii

mas

u ka

/-tte

dō

iū im

i des

u ka

.

Kat

akan

a K

atak

ana

Kat

akan

a K

atak

ana

Scri

erea

si c

itire

a în

kat

akan

a.

Exp

resi

i de

bază

ut

iliza

te la

ora

de

curs

.

Japo

nia.

Şti

aţi că…

.?

II.

EU

ŞI

FA

MIL

IA

W

AT

ASH

I T

O

KA

ZO

KU

Lecţia

3

Încâ

ntat

de

cunoşt

inţă

! H

ajim

emas

hite

Num

e st

răin

e/

Ţări

/ N

aţio

nalităţ

i

Haj

imem

ashi

te/ Y

oros

hiku

on

egai

shi

mas

u.

O-n

amae

wa

nan

desu

ka.

/ W

atas

hi w

a E

nrik

a de

su.

Wat

ashi

wa

gaku

sei d

esu.

D

ochi

ra k

ara?

/ Wat

ashi

wa

Itar

ia k

ara

kim

ashi

ta.

Încâ

ntat

de

cunoşt

inţă

! H

ajim

emas

hite

Prez

enta

re

pers

onală.

Ji

ko-s

hōka

i

Scur

tă

conv

ersaţie

-

prez

enta

re

pers

onală.

Pr

onum

ele

pers

onal

.

Pag

. 13

18

28

5

Soci

o-co

mun

icar

e cu

ltur

ală

Wat

ashi

wa

itar

iajin

des

u.

Wat

ashi

wa

itar

iago

ga

de

kim

asu.

Lecţia

4

Fam

ilia

mea

es

te m

are.

K

azok

u w

a ōi

de

su.

Fam

ilia

N

umer

ele

一、二

、三

、

四、五

、六

、

七、八

、九

、

十、人

、男

、

女、子

、母

、

父

Kaz

oku

wa

nann

in d

esu

ka./

Kaz

oku

wa

go n

in d

esu.

D

oko

ni s

unde

imas

uka.

/ B

ukar

esut

o ni

sun

de im

asu.

O

ikut

su d

esu

ka./

Nijū

nisa

i de

su.

Kon

o hi

to w

a da

re d

esu

ka.

Kor

e w

a na

n de

su k

a.

Fam

ilia

mea

. W

atas

hi n

o ka

zoku

.

Num

erel

e

Sūji

Num

erel

e./

Cla

sifi

cato

ri I

. D

escr

iere

a fa

mili

ei.

Kan

ji –

in

trod

ucer

e.

Pre

zent

are

pers

onală

III.

M

ÂN

CA

RE

ŞI

BĂ

UT

URĂ

TA

BE

MO

NO

T

O

NO

MIM

ON

O

Lecţia

5

Ce

mân

care

/ bă

utură

îţi

plac

e?

Suki

na

tabe

mon

o/

nom

imon

o w

a na

n de

su k

a.

Mân

care

Bău

turi

食、飲

、物

Kud

amon

o ga

suk

i des

u.

Kōhī w

a su

ki d

ewa

arim

asen

/ suk

ijana

i des

u.

Nan

i o ta

bem

asu/

nom

imas

u

ka.

Goh

an o

tabe

mas

u./ O

cha

o no

mim

asu.

Mân

căru

rile

pr

efer

ate

ale

celo

r de

aca

să.

Uch

i no

suki

na

tabe

mon

o.

Mân

care

a pr

efer

ată.

Su

kina

tabe

mon

o.

Bău

tura

pre

fera

tă

Suki

na n

omim

ono.

Ver

b I.

Pa

rtic

ule

I.

Mân

care

a

pref

erată.

Bău

tura

pr

efer

ată.

Lecţia

6

Und

e es

ti?

Dok

o ni

im

asu

ka.

Und

e măn

ânci

? D

oko

de

tabe

mas

uka.

Loc

uri î

n ca

re

pute

m lu

a m

asa

屋、店

、何

Uch

i ni i

mas

u.

Uch

i de

tabe

mas

u.

Kis

sate

n de

och

a o

nom

imas

u.

Karē·

rais

u o

hito

tsu

kuda

sai.

Iau

mas

a îm

preu

nă c

u fa

mili

a la

un

rest

aura

nt d

e su

shi.

Kaz

oku

to is

sho

ni

sush

iya

de

tabe

mas

u.

Und

e es

ti?

Dok

o ni

imas

u ka

. U

nde

măn

ânci

? D

oko

de ta

bem

asu

ka.

Part

icul

e II

. L

ocur

i în

care

pu

tem

lua

mas

a.

Citi

rea

unui

m

enu.

C

oman

da la

re

stau

rant

.

32

44

50

6

So

cio-

com

unic

are

cult

urală

Cul

orile

.

Gas

tron

omie

japo

neză

IV.

CA

SA M

EA

WA

TA

SHI

NO

IE

So

cio-

com

unic

are

cult

urală

Lecţia

7

Cas

a m

ea e

ste

mar

e.

Wat

ashi

no

ie

wa ōk

ii d

esu.

Cam

ere

Mob

ilă

家、大

、小

、

Ie n

i kag

u ga

ari

mas

u.

Ie n

i pet

to g

a im

asu.

A

ni n

o he

ya w

a ōk

ii de

su

ka, ō

kiku

nai d

esu

ka.

Hah

a no

hey

a w

a ki

rei d

esu

ka, k

irei

dew

a ar

imas

en k

a.

Ane

no

heya

wa

ii de

su k

a,

yoku

nai d

esu

ka.

Cas

a no

astră.

W

atas

hita

chi n

o ie

.

Exi

stă şi

o c

amer

a în

stil

japo

nez.

W

ashi

tsu

mo

hito

tsu

arim

asu.

Cla

sifi

cato

ri I

I.

Adj

ectiv

. D

escr

iere

a ca

sei

şi a

obi

ecte

lor

pers

onal

e.

Lecţia

8

Pe m

asă

se

află

un

com

pute

r.

Tsu

kue

no u

e ni

kon

pyūtā

ga a

rim

asu.

Obi

ecte

pe

rson

ale.

上、下

、中

、

左、右

、外

Tēb

uru

no u

e ni

nan

i ga

arim

asu

ka. /

Tēb

uru

no u

e ni

ka

bin

ga a

rim

asu.

Ie

ni d

are

ga im

asu

ka./

Chi

chi g

a im

asu.

Is

u no

shi

ta n

i nek

o ga

im

asu.

Cam

era

mea

. W

atas

hi n

o he

ya.

În c

ameră

sunt

m

ulte

lucr

uri.

Hey

a ni

taku

san

no

mon

o ga

ari

mas

u.

Des

crie

rea

obie

ctel

or şi

a

locu

rilo

r în

car

e se

află

aces

tea.

Cas

ele

japo

neze

V.

PR

OG

RA

MU

L

ME

U

W

AT

ASH

I N

O

YO

TE

I

Lecţia

9

Cât

est

e ce

asul

acu

m?

Ima

nanj

i de

su k

a.

Tim

pul.

Act

ivităţi

ziln

ice.

今、時

、分

、

半、朝

、昼

、

夕

Ima

nanj

i des

u ka

./ Im

a ic

hiji

desu

. N

an ji

ni o

kim

asu

ka./

Rok

uji n

i oki

mas

u.

Prog

ram

ul m

eu

ziln

ic.

Wat

ashi

no

ichi

nich

i.

Mă

trez

esc

la o

ra 6

. R

okuj

i ni o

kim

asu.

Se

ara

mă

culc

la

ora

10.

Yor

u w

a jū

ji n

i ne

mas

u.

Tim

pul.

Prog

ram

ul u

nei

zile

.

59

67

75

7

Soci

o-co

mun

icar

e cu

ltur

ală

Lecţia

10

Astăz

i de

la

ce o

ră p

ână

la

ce o

ră in

veţi

la li

mba

ja

pone

ză?

Kyō

wa

nanj

i ka

ra n

anji

m

ade

niho

ngo

o be

nkyō

sh

imas

u ka

.

Div

erse

ac

tivităţi.

Z

ilele

luni

i. L

unile

anu

lui.

Ano

tim

puri

le.

日、月

、年

、

読、書

、聞

、

見、話

、言

Kyō

wa

ichi

ji ka

ra s

anji

mad

e ni

hong

o o

benk

yō

shim

asu.

A

shit

a w

a te

rebi

o m

imas

u.

Asa

tte

wa

sōji

o s

him

asen

. R

aishū

mat

suri

ni i

kim

asu.

Prog

ram

ul d

e az

i. K

yō n

o yo

tei.

Prog

ram

ul d

e m

âine

. A

shit

a no

yot

ei.

Ver

b II

D

escr

iere

a un

or

activ

ităţi.

Fes

tiva

luri

japo

neze

VI.

D

IST

RA

CŢI

I

TA

NO

SHII

K

OT

O

So

cio-

com

unic

are

cult

urală

Lecţia

11

Dom

nule

T

anak

a, c

e ho

bby

aveţ

i?

Tan

aka-

san

no s

hum

i wa

nan

desu

ka.

Div

erse

ac

tivităţi.

Z

ilele

să

ptăm

ânii.

火、水

、木

、

金、土

、曜

日

行、山

、川

、

海、勉

、教

Wat

ashi

no

shum

i wa

pian

o de

su.

Pian

o ga

suk

i des

u.

Pian

o ga

jōzu

des

u.

Pian

o ga

dek

imas

u.

Pian

o o

hiku

kot

o ga

de

kim

asu.

Hob

by-u

l meu

. W

atas

hi n

o sh

umi.

Hob

by-u

l dom

nulu

i T

anak

a.

Tan

aka-

san

no

shum

i.

Exp

rim

area

ab

ilităţil

or.

Des

crie

rea

lucr

uril

or c

are

ne

plac

si p

e ca

re le

pu

tem

fac

e sa

u nu

.

Lecţia

12

Ce

faci

în

tim

pul l

iber

? H

ima

na to

ki

nani

o

shim

asu

ka.

Div

erse

ac

tivităţi.

L

ocur

i de

desfăş

urar

e a

even

imen

telo

r cu

ltura

le.

明、週

、時

、

間、来

、乗

、

降、起

、寝

Him

a na

toki

e o

kak

imas

u.

Tok

idok

i supōt

su o

ya

rim

asu.

G

ekijō

de

Mak

ubes

u (M

acbe

th)

ga a

rim

asu.

E

iga

o m

i ni i

kim

asen

ka.

Nu

mer

gem

să

vede

m u

n fi

lm

dise

ară?

K

onya

eig

a o

mi

ni ik

imas

en k

a.

Ce

faci

în ti

mpu

l li

ber?

H

ima

na to

ki n

ani o

sh

imas

u ka

.

Des

crie

rea

activ

ităţil

or p

e ca

re le

put

em

desfăş

ura

în

tim

pul l

iber

. D

escr

iere

a lo

curi

lor

în c

are

au lo

c ev

enim

ente

cu

ltura

le.

Kar

aoke

, man

ga, a

nim

e

79

92

97

8

VII

. ŢA

RA

ME

A,

OR

AŞU

L M

EU

WA

TA

SHI

NO

K

UN

I,

WA

TA

SHI

NO

M

AC

HI

So

cio-

com

unic

are

cult

urală

Lecţia

13

Ţara

mea

. W

atas

hi n

o ku

ni.

Loc

uri

faim

oase

. Po

pulaţie

. Pr

odus

e sp

ecif

ice.

Pu

ncte

le

card

inal

e.

国、北

、南

、

東、西

、京

、

本、前

、後

Wat

ashi

no

kuni

wa

o-te

ra

ga yūm

ei d

esu.

N

ihon

no

mei

buts

u w

a su

shi

desu

. N

ihon

no

shut

o w

a Tōk

yō

desu

. Tōk

yō w

a hi

gash

i ni

arim

asu.

Tōk

yō n

o jin

kō w

a is

sen

man

ijō

de a

ru.

Japo

nia

Nih

on

Ţara

mea

. W

atas

hi n

o ku

ni.

Des

crie

rea ţă

rii.

Lecţia

14

Oraşu

l meu

. W

atas

hi n

o m

achi

.

Tra

nspo

rt.

Har

tă.

Loc

aţii.

口、町

、駅

、

有、電

、歩

、

曲

Ura

wa

mad

e dō

yat

te

ikim

asu

ka.

Kūkō

mad

e de

nsha

de

ikim

asu.

K

yōto

wa

shin

kans

en g

a ii

desu

. N

ikkō

-tte

dok

o ni

aru

no?

C

hizu

de

saga

shim

ashō

!

Tok

yo

Tōk

yō

Oraşu

l meu

nat

al.

Wat

ashi

no

furu

sato

.

Des

crie

rea

oraş

ului

nat

al.

Mijl

oace

de

tran

spor

t. O

rien

tare

a pe

ha

rtă.

Fuj

isan

V

III.

E

XC

UR

SII

R

YO

KŌ

Lecţia

15

În J

apon

ia

sunt

mul

te

oraş

e ve

chi

isto

rice

. N

ihon

ni w

a re

kish

i no

furu

i mac

hi

Oraşe

isto

rice

. Pe

rioa

de

isto

rice

. T

empl

e şi

alt

e ob

iect

ive

turi

stic

e.

Tōk

yō n

i tsu

ite

yond

e ku

dasa

i. Tōk

yō w

a E

do ji

dai k

ara

yūm

ei n

a m

achi

des

u.

Kam

akur

a w

a re

kish

i no

furu

i mac

hi d

esu.

Ace

st o

raş,

fiin

d ve

chi,

este

foa

rte

inte

resa

nt, n

u-i

aşa?

K

ono

mac

hi w

a fu

ruku

te to

tem

o om

oshi

roi d

esu

ne.

Exc

ursi

a de

să

ptăm

âna

trec

ută

a fo

st d

istr

activă.

Se

nshū

no

ryokō

wa

tano

shik

atta

de

su.

Des

crie

rea

oraş

elor

vec

hi.

Scur

tă p

oves

tire

de

spre

vac

anţă

. D

ate

isto

rice

in

trod

uctiv

e.

103

107

114

9

So

cio-

com

unic

are

cult

urală

ga ta

kusa

n ar

imas

u.

代、寺

、古

、

新、面

白

、

楽、建

、神

、

社

Nar

a w

a 71

0 ne

n ka

ra 7

84

nen

mad

e N

ihon

no

shut

o de

shit

a.

Kon

o o-

tera

wa

500

nen

gura

i mae

no

tate

mon

o de

su.

Nik

kō n

o Tōs

hōgū

wa

17

seik

i no

gōka

na

tate

mon

o de

su.

Lecţia

16

Vre

au să

vizi

tez

oraş

ele

vech

i. F

urui

mac

hi o

ke

nbut

su

shit

ai d

esu.

休、春

、夏

、

秋、冬

、会

、

森、村

Kam

akur

a ni

itta

kot

o ga

ar

imas

u ka

. D

aibu

tsu

wa

niho

njin

to

gaik

okuj

in n

i nin

ki g

a ar

imas

u.

Nik

kō o

ken

buts

u sh

itai

desu

. H

akon

e de

ons

en n

i hai

rita

i de

su.

Chi

chi w

a O

kina

wa

no u

mi

o oy

ogita

gatte

imas

u!

Fuji-

san

ni h

aiki

ngu

ni ik

u yo

tei d

esu.

Ai f

ost v

reod

ată

la

Hak

one?

H

akon

e ni

itta

ko

to g

a ar

imas

u ka

.

Săpt

amân

a vi

itoa

re

este

pro

gram

at să

mer

g în

exc

ursi

e.

Rai

shū

ryokō

ni ik

u yo

tei d

esu.

Prog

ram

area

une

i ex

curs

ii şi

a

activ

ităţil

or

posi

bile

de

sfăş

urat

e în

tr-o

va

canţă.

Kyō

to, N

ara,

Kam

akur

a, N

ikkō

, Hak

one.

IX.

CU

MPĂ

RĂ

-T

UR

I

KA

IMO

NO

Lecţia

17

Îmbrăcăm

inte

şi

acc

esor

ii.

F

uku

to

akus

esarī

Îmbrăcăm

inte

şi

încă

lţăm

inte

. V

erbe

spe

cifi

ce.

着、脱

、服

、

靴、高

、安

、

円、色

、黒

、

Shir

oi u

wag

i o k

ite im

asu.

/ C

hair

o no

kut

su o

hai

te

imas

u./

Aka

i nek

utai

o s

him

ete

imas

u.

Kite

mite

mo

ii d

esu

ka.

Kim

ono

Kim

ono

Hai

nele

do

mnişo

arei

M

idor

i.

Mid

ori-

san

no

yōfu

ku.

Des

crie

rea

vest

imen

taţie

i şi

a ac

ceso

riilo

r.

121

130

10

So

cio-

com

unic

are

cult

urală

赤、青

、茶

Ane

ni r

ingu

o a

gem

ashi

ta.

Ane

wa

wat

ashi

ni r

ingu

o

mor

aim

ashi

ta.

Hah

a ga

wat

ashi

ni n

ingyō

o ku

rem

ashi

ta.

Lecţia

18

Mer

g la

m

agaz

in

pent

ru

cum

pără

turi

. D

epāt

o e

kaim

ono

ni

iku.

Num

e de

m

agaz

ine.

Pr

eţur

i. 買、牛

、乳

、

卵、肉

、豚

、

鳥、魚

、野

、

菜、果

、薬

Sush

iya

de s

ushi

o k

aim

asu.

K

usur

iya

de k

usur

i o

kaim

asu.

Ik

ura

desu

ka.

M

otto

yas

ui n

o, a

rim

asu

ka.

Kam

era

ga h

oshi

i des

u.

Ziu

a de

cu

mpă

rătu

ri.

Kai

mon

o no

hi.

Ce

ai c

umpă

rat a

zi

de la

mag

azin

? K

yō w

a de

pāto

de

nani

o k

aim

ashi

ta

ka.

Cum

pără

turi

: lo

curi

, pro

duse

, pr

eţur

i.

Suve

nire

X.

ME

SER

IA

ME

A

W

AT

ASH

I N

O

SHIG

OT

O

So

cio-

com

unic

are

cult

urală

Lecţia

19

Serv

iciu

l meu

es

te p

lăcu

t. W

atas

hi n

o sh

igot

o w

a ta

nosh

ii d

esu.

Mes

erii,

pro

fesi

i şi

act

ivităţi

spec

ific

e ac

esto

ra.

私、彼

、仕

、

事、先

、生

、

学、医

、者

、

働、直

、作

、

課、長

、短

、

部

Ōki

i kai

sha

de h

atar

aite

im

asu.

/ R

yokō

gais

ha n

i tsu

tom

ete

imas

u.

Wat

ashi

wa

mō

tais

hoku

sh

imas

hita

. W

atas

hi w

a bo

rant

ia o

shi

te

imas

u.

Yar

u ko

to g

a ta

kusa

n ar

imas

u.

Serv

iciu

l meu

. W

atas

hi n

o sh

igot

o.

Prof

esiu

nea

mea

. W

atas

hi n

o sh

okug

yō.

Act

ivităţi

desfăs

urat

e

într

-un

anum

it

dom

eniu

.

Lecţia

20

Călăt

oria

de

afac

eri

Shuc

chō

歌、弾

、入

、

出、張

、先

、

去、送

、旅

、

帰、住

、死

、

待、持

、売

Rob

otto

ga

uret

e im

asu.

H

anba

i ga

fue

te im

asu.

Se

isha

in n

o ka

zu g

a he

tte

imas

u.

Info

rmar

e as

upra

că

lăto

riei

de

afac

eri.

Shuc

chō

no

hōko

ku.

Să s

crie

m u

n

e-

mai

l!

Mēr

u o

kaki

mas

hō.

A i

nfor

ma/

a

rapo

rta

ceva

Sc

rier

ea u

nui

e-m

ail.

Mes

erii

neo

bişn

uite

KA

NJI

136

152

157

11

13

I.LIMBA JAPONEZA. HIRAGANA ŞI KATAKANA

NIHONGO. HIRAGANA TO KATAKANA

Limba japoneză prezintă anumite asemănări sintactice cu limbile altaice, răspândite în special

în Asia Centrală şi de Est (limbile mongolice, turcice şi tunguze). Aceste asemănări au la bază, pe lângă armonia vocalică şi lipsa genului gramatical, şi tipologia aglutinativă (formează cuvinte şi expresii prin alăturarea de morfeme şi se distinge printr-un sistem complex de forme de exprimare onorifică, reflectând structura ierarhică, a societăţii japoneze). În acelaşi timp, putem spune că limba japoneză a suferit şi influenţe de vocabular şi morfologie provenite din limbile malaio-polineziene, care reprezintă un subgrup al familiei mai largi de limbi austroneziene, fiind răspîndite pe o arie largă din Asia de Sud-Est şi Pacific, cărora li se pot adăuga şi unele regiuni din Asia continentală (în partea vestică avem limbi precum indoneziană, javaneză, malaieză etc., iar în cea central estică, tahitiană, hawaiană etc.). Aceste limbi au în comun, de exemplu, procesul de reduplicare (adică formarea pluralului prin repetarea cuvîntului sau a unei părţi din acesta), lipsa grupurilor consonantice, numărul mic de vocale (în general, 5) şi entropia (care se manifestă prin caracterul repetitiv al sunetelor). Deşi sunt persoane care consideră în mod eronat că limbile japoneză şi chineză sunt înrudite, apropierea dintre acestea constă în faptul că în ultimele 15 secole, ca urmare a contactului şi legăturilor culturale intensive cu China, împreună cu scrierea ideografică, un număr impresionant de cuvinte a pătruns în limba japoneză. Alte limbi care stau la originea a numeroase cuvinte japoneze sunt limbile coreeană şi ainu. De asemenea, din călătoriile portughezilor din secolul al XVI-lea au rezultat şi numeroase împrumuturi din limba portugheză, iar în urma redeschiderii Japoniei care a vut loc în secolul al XIX-lea o altă serie de cuvinte a rezultat şi din limba olandeză. În Era Meiji (1868-1912) contactele cu civilizaţia europeană au început să devină tot mai dese şi de aceea putem întâlni şi multe cuvinte din limbile germană, franceză şi engleză, cuvinte care formează şi ele un adevărat izvor de gairaigo (cuvinte de origine străină) şi tot în acea perioadă japonezii au produs o serie de neologisme scrise de altfel în kanji care echivalau cuvinte străine şi care au fost preluate şi în limbile chineză şi/sau coreeană. O serie de cuvinte din limba japoneză a intrat în mod natural şi în limba română, acestea fiind cuvinte care exprimă noţiuni de cultură, civilizaţie şi tradiţii japoneze (haiku, karate, sushi, karaoke, kimono).

În afară de caracterele de provenienţă chineză (kanji, în limba japoneză) japoneza foloseşte în prezent şi hiragana (utilizată în special pentru scrierea terminaţiilor gramaticale, prepoziţiilor şi conjuncţiilor, precum şi altor cuvinte care prezintă ideograme puţin folosite şi/sau complicate), katakana (utilizată pentru scrierea numelor străine – provenite din limbi care nu au kanji, cuvintelor de origine străină, sau stilistic pentru accentuarea unor cuvinte) şi ocazional, rōmaji (caracterele latine).

LECŢIA 1

HIRAGANA HIRAGANA

Hiragana este unul dintre cele trei sisteme de scriere folosite în limbă japoneză şi este

compus din 46 de caractere principale. Celor 46 de caractere de bază li se mai adauga încă 25, formate prin simplă adăugare a unor semne speciale, dakuten (sau ten ten) şi handakuten (sau maru).

1.SCRI Silabarcu cele toate vpronunţPronunţcaracte

1.

2. 3. 4. 5.

6.

7.

8.

9.

IERE ŞI P

rul hiragana5 vocale, p

vocalele ci nţându-se înţia celorlalere latine,

Combinaţiromană); CombinaţiCombinaţiÎn combinPronunţia pronunţia Deşi “n” afoloseşte poate proz), “ng” (înexistă cuvDakuten (tabelul prDin consoasonore “g”Pronunţia

PRONUNŢI

a cuprinde:precum şi cnumai cu a,nsă la fel cate silabe ecu câteva eia lui s + i n

ia lui t + i, ni lui t + u, nnaţia lui h+u

consoanei japoneză e

apare şi în cşi indepennunţa fie cnaintea convinte care s(sau ten tenrincipal. anele surd”, “z”, “d” şcaracteru

IE

: 5 vocale, aconsoana na, u şi o, în a şi vocala

este naturaexcepţii: nu va fi [şi]

nu va rezulnu va fi [tuu, “h” se a“r” tinde, î

el nu se decombinaţie ndent, fără ca un “m” (însoanelor ksă înceapă

en) este un

de “k”, “s”, şi, respectilui “gi” ぎn

a, i, u, e azală n ; cotimp ce peo .

ală şi se pro

] (ca în “sila

lta în [ti], (] ca pronumpropie mai în vorbireaosebeşte.; cu toate vvocală; în

înaintea cok, w, y şi a vcu “n”. semn spec

“t” şi “h”, pv “b”. u este ca î

14

şi o, combombinaţiile entru w exis

onunţă apro

abar”), ci [s

(ca în “tipamele persomult de “f

a unui japon

vocalele, refuncţie de nsoanelor bvocalelor),

ial utilizat

prin adăuga

n “gimnast

binaţiile consemivocale

sta combin

oape la fel

shi] (ca în c

r”), ci în [cnal “tu”, ci

f” ca în [fu]nez, să se c

eprezintă scontexul f

b, m, p), “nfie ca un “

pentru son

area dakute

ică”, ci [gh

nsoanelor kelor y şi w naţiile cu a

cum indică

conjuncţia

chi] (ca în “[tsu] (ca în

]; confunde c

ingura consfonetic în c” (înaintea “n” nazaliza

norizarea u

ten-ului, se

i] ca în “gh

k, s, t, n,nu se realişi cu o, cea

ă transcrie

“şi”) din lim

cinema”); n “ţânţar”)

u “l”, faţă

soana carecare se găsconsoanelo

at ca în fra

unor caract

e obţin cons

hinion”.

h, m şi rizează cu a din urmă

erea lor cu

mba

);

de care în

e se seşte, se or d, r, t, anceză; nu

tere din

soanele

15

10. Sonorizările caracterelor shi し/ chi ち nu sunt [zi] / [di] în modul în care se formează sonorizarile celorlaltor caractere, ci au o pronunţie identică, redată în sistem Hepburn prin [ji], echivalent din limba română a lui [gi], ca în “gimnastică”. [ji] provenit din [shi] este mai utilizat decât cel provenit din [chi] pe care nu prea îl întâlnim.

11. Caracterelor de pe linia lui [h] li se poate adauga şi un alt semn, pe lângă dakuten, si anume handakuten (sau maru) obtinându-se astfel silabele cu [p] – pa, pe, pi, po, pu.

12. Grupurile [yi] şi [ye] nu există. 13. [Ya], [yu], [yo] în combinaţie cu ki, gi, shi, ji, chi, hi, bi, pi, mi, ni, ri se trec “mic”, în

partea dreaptă, jos, când formează împreună o silabă. 14. Grupurile [wi], [wu], [we] nu sunt reprezentate. 15. [Ha] se citeşte [ha] în cuvinte de sine stătătoare, dar se citeşte [wa] ca particulă care

marchează tematizarea. 16. [He] se citeşte [he] în cuvinte de sine stătătoare, dar se citeşte [e] ca particulă care

marchează direcţia. 17. [Wo] se citeşte [o] ca particulă care marchează complementul direct.

2.LUNGIREA VOCALEI ŞI DUBLAREA CONSOANEI Lungirea vocalei şi dublarea consoanei sunt două procedee prin intermediul cărora structura şi valoarea unei silabe pot fi modificate. Lungirea vocalei:

- Repetarea aceleiaşi vocale. Okāsan (mamă) – おかあさん Onēsan (soră mai mare) – おねえさん !!! Trebuie acordată atenţie mărită, să nu lungim vocala acolo unde nu este cazul, deoarece poate fi modificat sensul cuvântului: Obasan (mătuşă) －おばさん; Obāsan (bunică) －おばあさん Ojisan (unchi) – おじさん; Ojīsan (bunic) – おじいさん

- Vocala [o] va fi redata prin [u] Byōin (spital) – びょういん Sōji (curăţenie) – そうじ !!! Există câteva exceptii prin care lungirea vocalei [o] va fi redată prin [o] ci nu prin [u]. Ōi (mulţi, multe) – おおい Ōkii (mare) – おおきい Tō (zece) – とお Tōri (stradă) – とおり Tōi (departe) – とおい

Dublarea consoanei:

- Consoana se dubleză în scris prin adăugarea unui [tsu] “mic” (sokuon) înaintea consoanei dublate. Kitte (timbru) – きって Motto (mai mult) – もっと !!! Trebuie acordată atenţie mărită, să nu dublăm consoana acolo unde nu este cazul, deoarece poate fi modificat sensul cuvântului: Oto (sunet) －おと; Otto (soţ) －おっと

16

!!! Pentru o înţelegere adecvată suntem obligaţi să pronunţăm atât vocalele lungi cât şi consoanele duble.

MONOGRAFE-GOJŪON DIAGRAFE-YŌON あ a い i う u え e お o (ya) (yu) (yo)

か ka き ki く ku け ke こ ko きゃ kya きゅ kyu きょ kyo さ sa し shi す su せ se そ so しゃ sha しゅ shu しょ sho た ta ち chi つ tsu て te と to ちゃ cha ちゅ chu ちょ cho な na に ni ぬ nu ね ne の no にゃ nya にゅ nyu にょ nyo は ha ひ hi ふ fu へ he ほ ho ひゃ hya ひゅ hyu ひょ hyo ま ma み mi む mu め me も mo みゃ mya みゅ myu みょ myo や ya ゆ yu よ yo

ら ra り ri る ru れ re ろ ro りゃ rya りゅ ryu りょ ryo わ wa ゐ wi ゑ we を o/wo

ん n

が ga ぎ gi ぐ gu げ ge ご go ぎゃ gya ぎゅ gyu ぎょ gyo ざ za じ ji ず zu ぜ ze ぞ zo じゃ ja じゅ ju じょ jo だ da ぢ (ji) づ (zu) で de ど do ぢゃ (ja) ぢゅ (ju) ぢょ (jo) ば ba び bi ぶ bu べ be ぼ bo びゃ bya びゅ byu びょ byo ぱ pa ぴ pi ぷ pu ぺ pe ぽ po ぴゃ pya ぴゅ pyu ぴょ pyo

VOCABULAR: Ohayō gozaimasu おはようございます Bună dimineaţa. Konnichi wa こんにちは Bună ziua. Konban wa こんばんは Bună seara. Sayōnara さようなら La revedere. O-yasuminasai おやすみなさい Noapte bună. Arigatō gozaimasu ありがとうございます Mulţumesc. Dō itashimashite どういたしまして Cu plăcere. Sumimasen すみません Mă scuzaţi.

17

EXERCIŢII ŞI PRACTICĂ:

1. Citiţi următoarele cuvinte şi scrieţi-le în rōmaji: のるしょうがっこうかえるこうこうみるだいがくするこうつうくるとおりきくべんきょうならうおっとまなぶしんぱいねるびっくりおきるおばあさん

2. Scrieţi în hiragana următoarele cuvinte:

Kono kō Aisatsu Kissaten Kodomo Byōin Otoko Biyōin Onna Kyōshitsu Enpitsu Okāsan Kami Otōsan Tsukue Ōkii Mannenhitsu Chiisai Tomodachi Motto Seito Gyūnyū Eki Yūbinkyoku Todana Kōjō Ofuro Gekijō Uchi Kitte Denwa Ojīsan Namae Tōi Muzukashii Gakkō Mizu Yōchien zannen Kōen

3. Scrieţi în hiragana şi traduceţi: Ohayō gozaimasu Konnichi wa Konban wa Sayōnara O-yasuminasai

ArigatōDō itasSumima

4.

compusformat

ō gozaimasshimashite asen

Scrieţi ex

Katakana s din 48 dte prin ada

u

xpresiile c

este unul de caracterugarea sem

care se pot

1.…

2. …

3. …

4.

5.…

6.

7.

8

dintre celre principamnelor spe

trivesc ima

…………………

……………………

……………………

…………………

……………………

. …………………

. …………………

8. …………………

LEC

KATKAT

le trei sistale. Celor ecial menţio

18

aginilor de

……………………

………..…………

……………………

……………………

…………….….…

……………………

……................

…………….......

CTIA 2

TAKANA TAKANA

teme de s46 de caronate mai s

mai jos:

……………………

…………………

……………………

…………..………

…………………

………..…………

.....….......……

....................

criere foloractere de sus, dakute

…

…..

………

……..……

……

…..

………

........

osite in lim bază li se

ten (sau ten

mba japonee mai adau

en ten) şi h

eză şi esteugă şi celehandakuten

e e n

(sau made la mfoloseşsau stilDeseorzăcăminîn katak

1.SCRI Regulilepentru din car

1.

2. 3.

4. 5.

2.LUNG Lungirevaloare

aru). Originmanyoganaşte pentru listic, în locri putem înnte natura

akana.

IERE ŞI P

e întâlnite transcriere provin deDe multe cuvântuluiUnele cuvNumele prnumit nakExistă cuvExistă cuv

GIREA VO

ea vocalei şea unei silab

nea caracta, caracter

scrierea cc de kanji stâlni scrişil. De asem

PRONUNŢI

la hiraganarea cuvinteeoarece sunori, vocala i.

vinte se preroprii comp

kaguro, carevinte care vinte pe ca

OCALEI ŞI

şi dublarea be pot fi m

terelor din ele chinezuvintelor dsau hiragani în katakaenea, multe

IE

a se regăseelor împrumnt adaptat[u] se deso

escurteazăpuse sau sue se redă îse pot scri

are le putem

I DUBLARE

consoanei modificate.

katakana zeşti împrude origine sna, pentru ana termene companii

esc în genemutate din a

e sistemuluonorizează

ă. ubstativeleîn vorbire pie o parte îm întâlni sc

EA CONSO

sunt două

19

datează diumutate pestrăină - gaaccentuarei tehnici sajaponeze o

ral şi la katalte limbi, aui fonetic j

ă şi astfel, î

e compuse vprintr-o micîn hiraganacrise atât î

OANEI

procedee p

in perioadae baza proairaigo, pene sau pentrau ştiinţifiobişnuiesc

atakana. Cu acestea nujaponez. îşi pierde d

vor avea încă pauză.

a şi alta în kîn hiragana

prin interm

a Heian (79onunţiei. Sntru a reprru atragereici, nume dsă scrie nu

toate că uu păstrează

din valoare

ntre ele un

katakana. a cât şi în k

mediul căro

94-1185), pSilabarul karezenta onoea atenţiei de plante, aumele comp

tilizăm kată prea mult

e în moment

punct situa

katakana.

ra structu

pornindu-sekatakana seomatopeelecititorului

animale saupaniilor tot

takana t din limba

tul rostirii

at la mijloc

ra şi

e e e i. u t

c,

20

Lungirea vocalei: - În katakana, pentru lungirea vocalei utilizăm semnul unei liniuţe, numită chōonpu.

Takushī (taxi) – タクシー Jūsu (juice, suc) – ジュース

Dublarea consoanei:

- Consoana se dubleză în scris prin adăugarea unui [tsu] “mic” (sokuon) înaintea consoanei dublate. Bed (pat) – ベッド Internet (Internet) – インターネット

MONOGRAFE-GOJŪON DIAGRAFE-YŌON ア a イ i ウ u エ e オ o ャ ya ュ yu ョ yo

カ ka キ ki ク ku ケ ke コ ko キャ kya キュ kyu キョ kyo サ sa シ shi ス su セ se ソ so シャ sha シュ shu ショ sho タ ta チ chi ツ tsu テ te ト to チャ cha チュ chu チョ cho ナ na ニ ni ヌ nu ネ ne ノ no ニャ nya ニュ nyu ニョ nyo ハ ha ヒ hi フ fu ヘ he ホ ho ヒャ hya ヒュ hyu ヒョ hyo マ ma ミ mi ム mu メ me モ mo ミャ mya ミュ myu ミョ myo ヤ ya ユ yu ヨ yo

ラ ra リ ri ル ru レ re ロ ro リャ rya リュ ryu リョ ryo ワ wa (ヰ) wi (ヱ) we ヲ wo

ン n

ガ ga ギ gi グ gu ゲ ge ゴ go ギャ gya ギュ gyu ギョ gyo ザ za ジ ji ズ zu ゼ ze ゾ zo ジャ ja ジュ ju ジョ jo ダ da ヂ (ji) ヅ (zu) デ de ド do ヂャ (ja) ヂュ (ju) ヂョ (jo) バ ba ビ bi ブ bu ベ be ボ bo ビャ bya ビュ byu ビョ byo パ pa ピ pi プ pu ペ pe ポ po ピャ pya ピュ pyu ピョ pyo

イェ ye ウィ wi ウェ we ウォ wo

(ヷ) va (ヸ) vi ヴ vu (ヹ) ve (ヺ) vo

ヴァ va ヴィ vi ヴェ ve ヴォ vo ヴャ vya ヴュ vyu ヴョ vyo

21

シェ she ジェ je チェ che ティ ti トゥ tu テュ tyu ディ di ドゥ du デュ dyu

ツァ tsa ツィ tsi ツェ tse ツォ tso

ファ fa フィ fi フェ fe フォ fo フュ fyu VOCABULAR: San さん domnişoară, doamnă, domn Iru/imasu いる／います a fi, a se afla, a exista (pentru fiinţe) (ng. inai/imasen) Aru/arimasu ある／あります a fi, a se afla, a exista (pentru obiecte) (ng. nai/ arimasen) Desu です a fi (copula) (ng. dewa nai/ja nai/ dewa arimasen/ ja arimasen) Kiku きく a auzi, a asculta, a întreba Iū いう a spune Kurikaesu くりかえす a repeta Kudasai ください te/ vă rog Nihon にほん Japonia Go ご limbă Nihongo にほんご limba japoneză Nan なん ce Imi いみ sens, înţeles Ka (aici) か semnul întrebării (?) Kiite kudasai きいてください。Te rog să asculţi/ Te rog să întrebi. Itte kudasai いってください。Te rog să spui. Kurikaeshite kudasai くりかえしてください。Te rog să repeţi. Nihongo de nan to iimasu ka にほんごでなんといいますか。Cum se spune în japoneză? ～ってどういういみですか。Ce înţeles are ~? Sensei せんせい profesor Gakusei がくせい student Seito せいと elev Hai はい da Iie いいえ nu EXERCIŢII ŞI PRACTICĂ:

1. Citiţi următoarele cuvinte şi scrieţi-le în rōmaji::

ブダル double (engleză) - dublu

ファンファーレ fanfare (germană) - fanfară

デコレーションケーキ

decoration cake (engleză) – prăjiturică decorativă

ファンタジック fantastic (engleză) - fantastic

22

デパート depart(ment store) (engleză) - magazin

フライドポテト fried potato (engleză) – cartofi prăjiţi

ドライバーdriver (engleză) - şofer

フロント front (desk) (engleză) - recepţie

ドラマ drama (engleză) – dramă, serial

ハッピーエンド happy end (engleză) – final fericit

エアコン air con(ditioning) (engleză) – aer condiţionat

イメージ image (engleză) – imagine

エレベーターelevator (engleză) – lift, ascensor

ジュース juice (engleză) – suc ジュース

エスカレーターescalator (engleză) – scară rulantă

コーヒーkoffie(daneză) - cafea

エステ esthé(tique) (franceză) – salon de frumuseţe

キャベツ cabbage (engleză) - varză

ファイト fight (engleză) - luptă

マロン marron (franceză)

2. Scrieţi în katakana următoarele cuvinte: Resutoran – restaurant (franceză)

Aidoru – idol (engleză) - idol

Pen – pen (engleză) - pix Aisu – ice (engleză) - îngheţată Sofuto – soft(ware) (engleză) Aisukurīmu - icecream (engleză)

- îngheţată

Mēru – mail (engleză) Ankēto – enquête (franceză) chestionar, sondaj

Baggu – bag (engleză) - geantă Arukōru – álcool (portugheză)

Pan – pão (portugheză) - pâine Baiku – bike (engleză) - motocicletă

Zubon - jupon (franceză) - pantalon

Biru – building (engleză) - clădire

Anime Bīru – bier (daneză) - bere Apāto - appartment (engleză) - apartament

Botan – botão (portugheză) - buton

Anison - anime song (engleză) – cântec din anime

Konpyūtā/ konpyūta – computer (engleză)

3. Scrieţi în hiragana şi traduceţi:

Kiite kudasai. ……………………………………………………. 。 Itte kudasai. ……………………………………………………. 。 Kurikaeshite kudasai. …………………………………………………….

23

Nihongo de nan to iimasu ka. ……………………………………………………. 。 Ohayō gozaimasu. ……………………………………………………. 。 Konnichiwa. ……………………………………………………. 。 Konbanwa. ……………………………………………………. 。 Sayōnara. ……………………………………………………. 。 Oyasuminasai. ……………………………………………………. 。 Arigatō gozaimasu. ……………………………………………………. 。 Dō itashimashite. ……………………………………………………. 。 Sumimasen. ……………………………………………………. 。

4. Formaţi dialoguri conform modelului, înlocuind cuvintele subliniate cu cele de mai jos.

Scrieţi în hiragana şi/sau katakana şi traduceţi: Model: Pen – pix, stilou; 1.Bōrupen – pix; 2.Mannenhitsu – stilou; 3.Enpitsu – creion 4.Hon - carte 5. Nōto – caiet 6. Konpyūtā - computer

A: Tori-san, imasu ka. B: Hai, imasu. A: Tori-san, Nihongo de nan to iimasu ka. Itte kudasai. Tori-san: Kiite kudasai. Pen to iimasu. A: Arigatō gozaimasu. Tori-san: Dōitashimashite. Kurikaeshite kudasai. A: Pen to iimasu.

1. A: ………………………………..…….。 B: ………………………………………………..…..。 A: ………………………………………………….. 。 …………………………………………………..…….。 Tori-san: ……………………………………... 。 A: ………………………………………………….. 。 Tori-san: ………………..…………………….。 ……………………………………….……………....。 A: …………………………….……………………..。




24

5. A: ………………………………..…….。

B: ………………………………………………..…..。 A: ………………………………………………….. 。 …………………………………………………..…….。 Tori-san: ……………………………………... 。 A: ………………………………………………….. 。 Tori-san: ………………..…………………….。 ……………………………………….……………....。 A: …………………………….……………………..。


5. Formaţi dialoguri conform modelului, utilizând cuvintele de mai jos. Scrieţi în hiragana

şi/sau katakana şi traduceţi: Model: Konpyūtā – computer; 1.Tsukue – bancă, pupitru, birou; 2.Isu – scaun; 3.Tēburu – masă 4.Keshigomu - radieră 5. Kokuban – tablă de scris 6. Insatsuki - imprimantă

A: Yamada-san, imasu ka. B: Iie, imasen. A: Tanaka-san, imasu ka. B: Hai, imasu. A: Tanaka-san, konpyūtātte dō iū imi desu ka. Itte kudasai. Tanaka-san : Computer desu. A: Arigatō gozaimasu. Tanaka-san : Dōitashimashite.

1. A: ………………………………..…….。 B: ………………………………………………..…..。 A: ………………………………………………….. 。B:.……………………………………………..…….。 A:…………..……………………………………... 。 ………………………………….。 Tanaka-san: ………………………………….。 A: …………………………….……………………..。 Tanaka-san: ………………………………….。

2. A: ………………………………..…….。 B: ………………………………………………..…..。 A: ………………………………………………….. 。B:.……………………………………………..…….。 A:…………..……………………………………... 。 ………………………………….。 Tanaka-san: ………………………………….。 A: …………………………….……………………..。 Tanaka-san: ………………………………….。

3. A: ………………………………..…….。 B: ………………………………………………..…..。 A: ………………………………………………….. 。B:.……………………………………………..…….。 A:…………..……………………………………... 。 ………………………………….。

4. A: ………………………………..…….。 B: ………………………………………………..…..。 A: ………………………………………………….. 。B:.……………………………………………..…….。 A:…………..……………………………………... 。 ………………………………….。

☺SO

1. 2.

3. 4.

5.

6.

Tanaka-saA: ……………Tanaka-sa

5. A:B: ……………A: ……………B:.……………A:…………..……………………Tanaka-saA: ……………Tanaka-sa

OCIO-COM

DenumireaConform laproximatiSteagul naStema Japin spatele aMembrii famembrii Dde rand auJaponia es

an: ……………………………….…an: ……………

: ………………………………………………………………………………………………………………………….。an: ……………………………….…an: ……………

MUNICARE

a oficială eslegendelor iv două mile

aţional al Japoniei, crizacestora şamiliei regaietei poart

u 17 petale?ste localiza

………………………………………………………………

………………..……………………..……………………………………..……

…………………..。 ………………………………………………………………

E CULTURA

ste Nipponşi docum

enii şi jumăaponiei se antema gali reprezintale, cu excta 16 petal? ată în Asia d

….。 …..。 ….。

…….。 …..。

….. 。….。 .. 。

….。 …..。 ….。

ALĂ:

Ja

Ştiaţ

nkokumentelor jaătate? numeşte hilbena cu cotă simbolul cepţia Împale iar criza

de Est, în n

25

TanA: …Tan

B: …A: …B:.…A:…………TanA: …Tan

aponia.

aţi că….?

, ceea ce îaponeze, Ţ

hi no maru, şontur negrufamilie reg

aratului, poantemele c

nordul Oce

naka-san: ………………………naka-san: …

6. A: ………………………………………………………………………………..……………………………naka-san: ………………………naka-san: …

înseamnă „Ţara Soar

şi înseamnău are 16 pegale? oartă flori are apar p

eanului Paci

……………………………….……………………………

…………………………………………………………………………………………………………………….。 ……………………………….……………………………

Ţara de la relui Răsar

ă “discul soetale front

cu un singpe însemnel

fic?

……………….。 ……………..。

……………….。

………..…….。…………..…..。…………….. 。………..…….。 …………... 。

……………….。 ……………..。

……………….。

originea sore are o

oarelui”? tale si alte

gur rand dele purtate

oarelui”? istorie de

16 asezate

e 14 petalede oameni

e

e

e, i

26

7. Japonia este o ţară insulară, fiind formată din 4 insule importante, ce reprezintă un procent de aproximativ 95% din teritoriul Japoniei (Hokkaidō - 78411 km², Honshū - 227414 km², Shikoku -17800 km² şi Kyūshū - 42600 km² ), şi alte câteva mii de insule mai mici?

8. Japonia este împărţită administrativ în 47 de prefecturi? 9. În Japonia se află cea mai mare zonă urbană din lume? 10. În Japonia sunt 50 de vulcani activi şi circa 200 inactivi? 11. În Japonia sunt cam 1500 de cutremure pe an? 12. În cea mai mare parte arhipelagul are un relief muntos şi colinar în proporţie de peste 80%? 13. În Japonia sunt 25 de vârfuri care depăşesc 3000 m, iar altitudinea maximă este atinsă de

Muntele Fuji (Fuji Yama/Fuji-san) cu o înălţime de 3776 m? 14. Japonia are o populaţie de aproximativ 127 milioane de locuitori, iar în oraşul Tōkyō, capitala

Japoniei, trăiesc în jur de 12 milioane de locuitori, aproximativ 10% din populatia ţării? 15. Principalele grupuri etnice sunt japonezi în proporţie de 99%, iar procentul de 1% este

reprezentat de coreeni, chinezi, brazilieni, filipinezi etc.? 16. Rata fertilităţii în Japonia este de 1,4 copii născuţi/femeie, rata natalităţii este de 9,37%

iar rata mortalităţii este 9,17%? 17. În prezent în Japonia există în jur de 1,7 milioane de imigranţi? 18. Sistemul educaţiei obligatorii a fost introdus în Japonia în anul 1872, ca rezultat al

restaurării Meiji? 19. Începând cu anul 1947, educaţia obligatorie constă în şcoala primară şi gimnaziul (se

defăşoară pe o durată de 9 ani, adică de la vârsta de 6 ani pâna la 15 ani)? 20. Japonia este, în general, considerată o monarhie constituţională care se bazează în mare

parte pe sistemul britanic şi cu importante influenţe ale unor ţări precum Germania şi Franţa?

21. Constituţia Japoniei specifică faptul că "cel mai înalt organism de putere în stat" este parlamentul bicameral, adică Dieta Japoniei, format din Camera Consilierilor (camera superioară) şi Camera Reprezentantilor (camera inferioară)?

22. Constituţia Japoniei defineşte împăratul ca "simbol al statului şi al unităţii poporului"? 23. Principalele religii din Japonia sunt budismul şi şintoismul? 24. Foarte mulţi japonezi nu sunt adepţii unei singure religii, ci încorporează în viaţa lor de zi cu

zi caracteristici din ambele religii, într-un proces numit sincretism? 25. Statisticile spun că adepţii Şintoismului sunt în număr de ~ 107 milioane (85%), cei ai

Budismului ~ 93 milioane (75%), iar cei ai Creştinismului ~ 1.7 milioane (~ 1½%)? 26. Învăţăturile budiste şi şintoiste sunt adânc înrădăcinate în viaţa de zi cu zi a japonezilor? 27. Cultura japoneză a evoluat foarte mult de-a lungul secolelor de la forma ei originară, cultura

Jomon la un hibrid contemporan, care combină influenţe din ţări din Asia, Europa şi America? 28. Între 1993-2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 16 obiective culturale

şi naturale din Japonia? 29. Japonia este stat membru ONU şi şi-a câştigat şi statutul de membru permanent al "G8

Nations" (Grupul celor Opt Naţiuni)? 30. Japonia menţine una dintre cele mai mari flote de pescuit oceanic, realizând 15% din pescuitul

de pe glob? 31. Agricultura asigură ¾ din necesităţile populaţiei în produse alimentare? 32. Japonia trebuie să-şi importe 60% din alimente, sub aspect caloric? 33. Japonia are o industrie complexă şi cu un înalt nivel tehnologic, deţinând 60% din roboţii

industriali din lume? 34. Yen-ul a fost introdus de către guvernul Meiji in anul 1870, iar valoarea legală pentru 1 yen,

determinată în aceea perioadă drept 24, 26 grame de argint sau 1,5 grame de aur pur, astăzi valorează circa 1181 yen pentru argint şi 3572 yen pentru aur?

27

35. În Japonia sunt 15 sărbători naţionale pe an ( Anul Nou元日(Ganjitsu) – 1 ianuarie; Ziua Majoratului 成人の日 (Seijin no hi) - a doua zi de luni din ianuarie; Ziua Fondării Naţiunii

建国記念の日 (Kenkoku kinen no hi) – 11 februarie; Echinoxul De Primăvară 春分の日 (Shunbun no hi) - ~ 20 martie; Ziua Shōwa 昭和の日 (Shōwa no hi) – 29 aprilie; Ziua Constituţiei憲法記念日(Kenpō kinenbi) – 3 mai; Ziua Verdeţii みどりの日 (Midori no hi) – 4 mai; Ziua Copiilor こどもの日 (Kodomo no hi) – 5 mai; Ziua Mării 海の日 (Umi no hi) – a treia zi de luni din iulie; Ziua Respectului Faţă De Cei În Vârstă 敬老の日 (Keirō no hi) – a treia zi de luni din septembrie; Echinoxul De Toamnă 秋分の日 (Shūbun no hi) - ~ 23 septembrie; Ziua Educaţiei Fizice 体育の日 (Taiiku no hi) – a doua zi de luni din octombrie; Ziua Culturii 文化の日 (Bunka no hi) – 3 noiembrie; Ziua Recunoştinţei Muncii 勤労感謝の日 (Kinrō kansha no hi) – 23 noiembrie; Ziua de Naştere a Împăratului天皇誕生日(Tennō tanjōbi) – 23 decembrie)?

CE LIPSEŞTE? おはよ…ござい…すす…ませんこん…ちはいる／い…すこんばん… ある／あ…ますさよ…ならくり…えすおや…みな…いく…さいあり…と…ございますに…んど…いたし…してにほ…ごす…ませんき…てください。いる／い…すい…てください。ある／あ…ますくりかえ…てください。くり…えすにほんご… なん… いいます…。く…さい～っ… ど…い… い… ですか。に…んせん…いにほ…ごが…せいど…いたし…してせ…とか…くデパ…トエス…レータ… コ…ヒ... デコレ…ショ…ケーキエレ…ー…ー

28

II. EU ŞI FAMILIA

WATASHI TO KAZOKU わたしとかぞく

LECTIA 3

ÎNCÂNTAT DE CUNOŞTINŢĂ! HAJIMEMASHITE はじめまして。

VOCABULAR ŞI EXPRESII: Hajimemashite はじめまして Încântat de cunoştinţă Yoroshiku onegai shimasu よろしくおねがいします Mă aştept la o bună colaborare din partea dvs.; Să aveţi grijă de mine O-namae おなまえ (O- particulă onorifică care se pune în faţa cuvintelor de origine japoneză) nume Go-kazoku ごかぞく(Go - particulă onorifică care se pune în faţa cuvintelor de origine chieză) familie Watashi わたし eu Anata あなた tu Kare かれ el Kanojo かのじょ ea Watashitachi わたしたち noi Anatagata/ anatatachi あなたがた／あなたたち voi Karera かれら ei Kanojotachi かのじょたち ele Dochira どちら de unde Kara から de la Kimashita (kuru/ kimasu) きました（くる／きます）am venit (a veni) Hito ひと om, persoană Jin じん om, persoană (naţionalitate) Dekiru/ dekimasu (ng. dekinai/ dekimasen) できる／できます（できない／できません）a putea Mo も şi, de asemenea Sukoshi すこし puţin Sugoi すごい super, extraordinar Go ご limbă Kuni くに ţară

KATAKANA/HIRAGANA NUME DE ŢARĂ KATAKANA/HIRAGANA NUME DE

ŢARĂ

アイルランド Irlanda バチカン Vatican

イギリス Marea Britanie; Anglia

ハンガリー Ungaria

イタリア Italia フィンランド Finlanda

29

ウクライナ Ucraina フランス Franţa

エストニア Estonia ブルガリア Bulgaria

オーストリア Austria ベルギー Belgia

オランダ Olanda ポーランド Polonia

ギリシャ Grecia ポルトガル Portugalia

クロアチア Croaţia セルビアモンテネグロ Serbia şi Muntenegru

スイス Elveţia ルーマニア Romania

スウェーデン Suedia ルクセンブルグ Luxemburg

スペイン Spania ロシア Rusia

スロバキア Slovacia アルバニア Albania

スロベニア Slovenia ボスニアヘルツェゴビナ Bosnia şi Herzegovina

チェコ Cehia マケドニア Macedonia

デンマーク Danemarca モナコ Monaco

ドイツ Germania モルドバ Moldova

ノルウェー Norvegia リトアニア Lituania

アメリカ America

にほん Japonia

オーストラリア Australia ちゅうごく China

タイ Tailanda かんこく Coreea de Sud

インドネシア Indonezia きたちょうせん Coreea de Nord

インド India ヨーロッパ Europa

モンゴル Mongolia アジア Asia

EXPLICAŢII GRAMATICALE:

1. NUME ŢARĂ + GO (LIMBĂ) = LIMBA … NUME ŢARĂ + JIN (OM, PERSOANĂ) = CETĂŢEAN…

30

România ルーマニア Român ルーマニアじん Lb.română ルーマニアご Japonia にほん Japonez にほんじん Lb.japoneză にほんご Coreea de Sud

かんこく coreean かんこくじん Lb.coreeană かんこくご

China ちゅうごく Chinez ちゅうごくじん Lb.chineză ちゅうごくご Italia イタリア Italian イタリアじん Lb.italiană イタリアご Spania スペイン Spaniol スペインじん Lb.spaniolă スペインご Bulgaria ブルガリア Bulgar ブルガリアじん Lb.bulgară ブルガリアご Grecia ギリシャ Grec ギリシャじん Lb.greacă ギリシャご Anglia イギリス Englez イギリスじん Lb.engleză えいご Franţa フランス Francez フランスじん Lb.franceză フランスご

2. PREZENTARE PERSONALĂ – Jiko shōkai Enrika: Watashi wa Enrika desu. Hajimemashite. O-namae wa nan desu ka. Ana: Watashi wa Ana desu. Hajimemashite. Dochira kara? Enrika: Watashi wa Itaria kara kimashita. Watashi wa itariajin desu. Watashi wa gakusei desu. Dochira kara? Ana: Watashi wa Rūmania kara kimashita. Watashi wa rūmaniajin desu. Watashi mo gakusei desu. Enrika: Yoroshiku onegai shimasu. Ana: Yoroshiku onegai shimasu.

3. POT SĂ…. Subst. + ga dekimasu. Ana: Enrika-san, eigo ga dekimasu ka. Enrika: Iie, dekimasen. Watashi wa itariago ga dekimasu. Eigo ga dekimasu ka. Ana: Iie, dekimasen. Rūmaniago ga dekimasu. Nihongo mo sukoshi dekimasu. Enrika: Piano ga dekimasu ka. Ana: Hai, dekimasu. Enrika: Sugoi desu ne.

4. PRONUMELE PERSONAL: Watashi わたし eu Anata あなた tu Kare/ ano hito かれ／あのひと el Kanojo/ ano hito かのじょ／あのひと ea Watashitachi わたしたち noi Anatagata/ anatatachi あなたがた／あなたたち voi Karera かれら ei Kanojotachi かのじょたち ele

分かりやすい日本語 - Editura Universitară · PDF fileNIHONGO HIRAGANA TO KATAKANA...

Documents

Transcript of 分かりやすい日本語 - Editura Universitară · PDF fileNIHONGO HIRAGANA TO KATAKANA...