ANALELE A. R.TOM. XXXVILMEM. SECT. ISTORICE. No. 14.

ACADEMIA ROMANA

DARDANELELEAMINTIRI ISTORICE

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIE I HONIANF..

EXTRAS DIN:A N ALE LE ACADEMIEI ROMANS_

Seria II. Tom. XXXVII.MEMORIILE SECTION!! ISTORICE

ts31.1076-.

ACADE' 1E1

4171 POUL 6 t

BUCURESTILIBRARI1LE SOCEC & Co., C. SFETEA, PAVEL SURU

LEIPZIG VIENA

OTTO HARRASSOWIT7. GEROLD & COMP.

1915. 516.

Pretul 30 bunt.

a

. .

r. .

.-.,

_.. .

.

. ..

. ..

,. .. ..

.. .. .

,

.

r I

',-- .

r..

_

_ , .. .

. . .

.. , .

,. . --

ri

".. ...

, ,

..). ...

. . r , .

.... . :, .

' .

. .. .

. - . 7

/ .

- . . 1

1 . ...0... <=> <rez. -_-_-->--i ...

. ,- , . . .. .' r.

..

,

... .. ,

.r. --

. -,vi. I .. ,

. ..

.-,. .

. ,

-.

.

,. .,,..

, - ,. .. . , ,

- _,.-,-_ .

n

/1k-cJ

Analele Societatii Academice Romane. Seria I :Tom. Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Academiei Romane. Seria II:Tom. IX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.Indite alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1878-1888 2. .Tom. XI XX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1388 -1898.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2.Tom. XXIXXX.Desbaterile si Memoriile Academiei in 1808-1008.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.Tom. XXXL Desbaterile Academiei in 1908 9 5.

XXXLMemoriile Sectiunii Istorice . . . ....... 10.. XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910 5.. XXXII. Memoriile Sectiunii Istorice .

XXXIIL Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.. Memoriile. Istorice 12

Francisc Rak-Oczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu.resti si Romanii, de N. lorga ,40

Un dilator italian in Turcia si Moldova in timpul rasboiului cuPolonia, de N. Iorga . . . . . . . . ,30

Dona docurnente privitoare la revolta boierilor din tam Fagara-sului in favoarea lui Milinea Voda numit eel Rau, 1508-1510,de loan Puscariu . . . . ,20

Carol al XII-lea, Petru eel Mare si terile noastre, de N. Iorga . 1.Maya note despre cronicele si traditia noastra istorica, de

N. lorga . . . . . . . . . . ..... ,20Alte lanturiri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene.

Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. lorga ...... . . ,40Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga . ,30Cava despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga. 1.Inseninatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria

renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza:I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 ,40II. Anul 1856 1,20III. Anul 1857 1,60IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti 1,60V. Anul 1858. Caimacamia din Moldova a domnilor Ste-

fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasia Panu 1.Partea Romanilor din Ardeal si Ungaria in cultura romaneasca

(influenle si conflicte), de N. lorga ,20Muntii Tamas i Tamasel, de Ioan Puscariu ,20Dinastia lui Radu Negru Voda in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,de Dr. Atanasie M. Marienescu 1.

Tom. XXXIV.Desbaterile Academiei in 1911-1912 4Sectiunii Istorice 20.

Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga ,50Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-

Frumos. II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-nilor, de N. Iorga 1.

Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoriarenasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza:

VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi 1.VII. Anul 1858 Caimacamia din Valahia a domnilor

Emanoil Bfileanu, loan Manu si loan A. Filipescu si influentaprecumpanitoare a Adunarii Elective din Iasi asupra Adund-rii Elective din Bucuresti 1,60

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,de Ioan C. Faith: 1.

Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre ManastireaNeamtului. II. Balinesti, de N. lorga ,40scrisoare din 1679 a Mitropolitului DoSofteiu, de I. Bogdan ,50

Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de Apaturi dinvara anului 1911, de Vasile Pdrvan 5.--

Insemnatatea europeana a realizarii definitive a dorintelor rostitede Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-trie A. Sturdza, I

II ,80III. ,70

Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol ,20Ghebrghe Asachi ca tipograf si editor dupa Catalogul lui din

1847, de N. lorga ,60Politica Austriei fats de Unire. I. Inainte de Conferintele din

Paris, de N. lorga ,30

L. B.I XI.

. . . .

. . . ........ , 14..

. . . . .

.

--'

.

XXXIVzMemortile

O

-----

. . . . .

. . . . . .......... . . .

. . . . . .

,

.

.

.... . . . .

. . . . . . .

.

....... . . . . . .

. . p .

. ..... . .

. . . . . .

. . . . .

. . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . .... . . . . . . . .

-- . . . . . .

. . . . . . . . .

4,40

. . . .

. . . . . . .. . . . . . .

DARDANELELEAMINTIRI ISTORICE

DE

N. IORGA.

Membru al Academiei Romano.

,51edinta clela 6 Mar lie 1915.

I.

Intamplarile ce se desfasurh astazi, tinzand la o cucerire a Con-stantinopolei prin fortarea Dardanelelor, au atras atentia asupravestitei stramtori in jurul careia antichitatea elina tesuse povesteanaufragiului Hellei (interpretare de filologie poetic& a numelui deHellespont) si aceea a tragicei pieiri a lui Leandru si a vaduviteiHero.

Insemnatatea acestei lungi stramtori, asa de usoata, de aphrat inconditiile actuale de rhsboiu, nu e asa de veche cum s'ar crede.°data, cand dincolo de Bosfor era cetatea de negot, pentru pro-dusele felurite ale Pontului Euxin, grane, piei, miere, ceara, pestimari, Sestos i Abydos, cele doua pazitoare ale Hellespontului,traiau o pasnich vieata de munch pe care numai rareori o atingeaufurtuni rasboinice venite de aiurea.

Pentru ca valoarea militara a stramtorii sa inceapa a se pro-nunta, trebuia ca aici, la Propontida, inchisa intre Bosfor si Hellespont,sh se aseze Capita la, sa bath inima unei marl Imparatii mondiale,care A, alba nevoie -de hrana si produsele terilor salbatece dinMiazanoapte si sa atragh prin bogatia sa poftele tuturor barbarilor,cari, secole intregi, pandira, de pe coasta de Nord a Marii Negre,ca si de pe termul Asiei vecine; unde se putuserh strecura pentrucatva, timp, on din ascunzisurile si punctele de plecare pe cariizbutisera a si le cuceri in Marea Mediteranh, «Mama Alban.

Analele A. R. Torn. XXXVII.Illemoriile Seq. Istorice. 1

2 N. TONGA 386

Deci prefacerea Bizantului intr'o Constantinopole, intr'o NouaRoma e inceputul importantei Dardanelelor, cum e, de altminterea,si inceputul importantei Bosforului.

Aceasta importanta e insa deocamdata destul de slabs. Impe-riul roman e stapan multa vreme pe toate marile Sudului. Dinsus pot sa vie iutile luntri ale Slavilor si Avarilor, pe cari, inveacul al VI-lea si al VII-lea, ii ajutau si ai nostri dela vaduri, delagurile Dunarii si dela limanul Nistrului, acei vc.c7rcat pomeniti deizvoarele bizantine in acest timp si can nu sunt decal brodnicii demai tarziu (slay. brod=vad). Dada stapanirea araba in Asia Micapermit's& emirilor si califilor sa-si inainteze calaretii pana la Chal-kedon, sau sa tread+. peste Hellespont, cum se Mai la 717, dataunui indelungat asediu arab prelungit pana, in iarna cu o suta dezile de zapada, si sustinut si de flota Egiptului, venita prin Dar-danele (1), In acelas timp child aliatii for slavi sau bulgari isi cercaunorocul la Bosfor,data, incepand cu veacul al IX-lea, bandele deVaregi lunecau pe usoarele for seici, intocmai cum facura, pesteaproape o mie de ani, urmasii lor, Cazacii dela «pragurile» Ni-prului, pana. la Varna, pan& in preajma ravnitului Tarigrad, unatac din jos, prin Dardanele, a fost cu putinta numai °and putereamaritima a Arabilor, care alma Smirna si toata mostenirea pira-tilor cilicieni, cu cari se batuse °data Pompeiu, ajunse a se fixain anume insule ale Mediteranei, si mai ales in Creta.Intr'un timp°and, apoi, «Saraciniin din Tripolis in Africa puteau sa atace dupaplac Modon, Cefalonia, Zante, Atica, Salonicul sau Sicilia, o loviturase putea incerca, in alte conditii decat odinioara, asupra Constan-tinopolei inses. Lemnos, Samos erau cuiburi de pirati musulmani,&and Leon din Tripolis, renegat, adevarat predecesor al unuiCairedin Barbarosa aparb inaintea Capitalei. Nu izbuti, fireste,

peste putin, la 924, amiralul bizantin, «drungariul n, it bate& langaLemnos, pe care abia o ocupase (2). Peste putin Bizantul isi reca-path', suprematia maritima si, data se clan lupte la Abydos, in 988,ele au lot pe uscat intro doi concurenti la coroana, Bardas Phokas,care club de pe cal, trasnit de apoplexie, si Vasile al II-lea, viitorulBulgarocton, care ramase (3).

(1) Teofane, ed. Bonn, pp. 589 si urm., 609 si urm.; mai ales p. 610.(2) Theophanes continuatus, ed. Bonn, pp. 302, 303-4, 357, 364, 365, 366 si urm.,

368-9, 377, 405. Si Samos fusese reluat de Bizantini. Pentru ooncursul slay si rusibid., p. 473 si urm.

3) Psellos, ed. Bonn, pp, 6-12 si mai ales Cedren, pp. 441-5,

§i,

387 DARDANELE I.E.

Niciodata, dupa inlaturarea Arabilor, o putere navala in stare sa%atace Imperiul si sa-i ocupe insulele si coastele nu se mai ridica'Ana ce, la 1204, dinastia Angelilor, urmasa a gloriosilor Comneni,pierdu Constantinopolul fats de cruciatii Apusului, de cavalerii«franci» uniti cu flota venetiana. Vamile dela Abydos si dela Hieron,de care se vorbeste Inca pe vremea Imparatesei Irina, contempo-rana lui Carol col Mare, aratandu-se oh ele fura scazute in folosullocuitorilor, favorizati, ai Capitalei (1), fura culese in ragaz delaItalienii, din Venetia si Genova, a caror situatie la Constantinopolse face& din zi in zi mai mare, atat de mare, Moat provoca mareamiscare popular& de jaf si omor la intrarea trupelor lui AndronicComnenul.

Cand Grecii trebuira sa praseasca pentru o jumatate de veacCapitala lor, nici o corabie bizantina nu putu iesi impotriva floteivenetiene, care patrunse in Julie 1203, fara alta impotrivire decala arcasilor cari trageau de pe termul european, la Chalkedonsi Chrysopolis-Scutari, in Bosfor (2). «Castelele lantului de fier»,prin care se incercase inchiderea acesteilalte stramtori, fura usorcucerite (3). Pentru ceeace urma mai departe, asezarea In Capitalaa Latinilor, cari aveau libera intrare acolo si jucau jocuri de norocon se intreceau la bautura cu mostenitorul tronului, ce-si schimbacoroana cu palariile for (4), o sfortare a flotei nu mai era de nevoie.Balduin de Flandra ajunse Imparat si fara aceasta, pe cand o femeiede moravuri rele cants versuri obscene in Scaunul Patriarhuluiecumenic, in aplauzele «negustorilor de pe plata» (a.yopaEot), carorale zimbia un mai bun castig cu stapanii cei not (5).

0 incercare de a-si asigura Dardanelele se intampina subt re-gentul latin loan de Brienne, care carmuia in timpul minoritatiicopilului Balduin. El iea Lampsacul pe coasta Asiei. Dar Impa-ratul grec din Niceia, Ioan Dukas, nu numai ca poate relua aceastacetate, ci trece la Galipoli chiar, de unde izgoneste trupelevenetiene can pcsiziau, §i aici are o intalnire cu alt dusman aluzurpatorilor «franci», Tarul din Tarnova, loan Asen, Incheindu-sesi o alianta de familie care ingadul reprezentantului legitimitatii gre-

(1) Teofane, /. c., p. 737.12). Choniates, pp. 716-8.(3) Ibid., pp. 718-9.(4) Ibid., p. 737.(5) Ibid., pp. 759, 785,

3

.

, 4

4 N. IORGA 388

ceti Intinde stapanirea pe toata peninsula, «Chersonesul», Ga-lipolei, inaintand apoi si pana la raul Marita (1).

Se §tie ca Paleologii din Niceia se a§ezarA in Constantinopolulstramo03sc far& lupta, printr'o simpla surprindere, IntrebuintAndmomentul cand tanarul Imparat latin ie0se la van5,toare. Nimeninu-i turbura in stApanirea a§A, de wor capatata. Bizantul latin n'aveamai insemnate puteri de aparare decal Bizantul grec pe care la1203 it apArasera doar Varegii §i Pisanii de Englezi §i Danezi (2).

Biruinta cauzei legitimiste aduse ca rezultat de capetenie, pelangA ins5,§ refacerea Imperiului ortedox de natie greceasck in-temeierea domeniului comercial genovez in Marea Neagrk delaPera pana la Caffa i liana la §chelele Caucasului. In curand lorle apartinura, la Sud de Dardanele cele doua Focei, de undo luaupiatra acrA (alume di rocca), §i insula Chios (dela 1346). Cer-tele dintre partidele bizantine (Andronic eel batran §i Andronic celOmar, loan al V-lea Paleologul i Joan al VI-lea Cantacuzinul) aju-tara aceasta infiltratie latina noua subt forma politica genoveza, §iIn curand insula Lesbos apartinea unui Gattilusio, a carol dinastiestapani apoi §i la Enos, pe coasta Traciei.

E u§oar5, de Inteles gelozia Venetienilor. Era o chestie de am-bitie, de traditii, de putere, dar o chestie de vieata, de hrana pentrucoloniile celor doua Republici in Orient, colonii cari nu se puteautines nici din ogoarele lor, nici din proviziile trimise de acasa,i carora prin urmare le trebuia neaparat graul din Marea NeagrA,

care venia la schelele Traciei, ale Dunarii-de-jos, ale continentuluiruso-tataresc.

De aici lupta In toata forma intro Italienii Sfantului Marcu §iaceia ai Sfantului Gheorghe. La 1351 ea se dada din parteaVenetienilor contra Metropolei genoveze a Perei. In Aprilie, patru-sprezece corabii pAtrunserA noaptea prin stramtori i izbutira, a de-bare& ostaci. Atitudinea lui Joan Cantacuzino, care ocupa Constan-tinopolul, era, §ovaitoare : de fapt, el se hotarlse a se uni cu Ve-netienii contra rivalilor lor, cari erau si concurentii sai In ceeacepriveste veniturile Bosforului. Cand ghiulelele de piatra, ale Geno-vezilor cAzurA dincolo de Cornul-de-Aur, el iscali un tratat formalcontra Perei 0 a uneamului nerecunoscator», care o locuia, 0 de peurma pirateriilor carora avea s'a sufere ci el, Alianta era sa tie

(1) Acropolitul, ed. Bonn, pp. 49, 54-5.(2) Ibid., p. 721; Villehardouin, p. 97.

'

a-si

si

,

bARDANfitELi.

pana la 29 Septemvrie 1356, si dou&sprezece corabii bizantine,la armarea carora Venetia era s& ajute cu o treime din cheltueli,trebuiau sa Inchida stramtorile pentru a flamanzi pe colonistii ge-novezi din Marea Neagra pan& la pieirea for totals. Dar pestecateva zile flota venetian& trebuia s& se retraga pentru a aparamarea posesiune a Negropontului (1).

In Fevruarie 1352 Genovezii isi luar& de alminterea revansa pentruaceast& umilire momentana si pentru amenintarea pesesiunilor lor.Daca flota venetian& din 1351 putuse trece prin Dardanele mul-tamita coniventei Imparatului insus, acelas Imparat nu pull saopreasca pe dusmanii sai de a patrunde prin stramtoare. Lupta sedada deci numai in Bosfor intre Genovezi, de o parte, iar, de alta,Venetienii si Catalanii lui Nice() le Pisani, ajutati de opt corabii bi-zantine, ispravindu-se cu infrangerea total& a aliatilor; cei ce sdh-par& de pe vasele inecate furs adApostiti in Constantinopol (2).Urma pacea din 6 Maiu 1352 (3).

In aceste lupte dintre partidele bizantine si dintre republiceleitaliene, Turcii din Asia Mica, subt emirii ce se desfacuser& dinunitatea selgiucidk jucau un foarte mare rol de mercenari. Inca din1351-2, dupa ce puterea emiratului din Smirna (de Aidin)

emiratul din Brusa (al Bitiniei), in fats cu Bosforul, care ajun-sese la o insemnata desvoltare militark debarcase, dupa cerereatanarului Paleolog, cdteva sute de oameni bang' un castel dinTracia, anume Tzympe, in apropierea nemijlocitei a Galipolei",la Dardanele deci (4). Capetenia for cunostea, de alminterea, locu-rile din calatoria pe care o facuse insus acolo, in cursul acesteilupte, cu 40 de luntri (XuErl, ligna) (5).

Cantacuzinul intrebuinta si el pe acesti auxiliari iefteni si ere-despre cari n'ar fi crezut nimeni ca sunt in stare sa Inte-

meieze o Imparatie. Totus anume prevederi sau mustrari de cugetII facura s& Incerce inlaturarealor, oferind 2.000 de perperi sau 10.000de galbeni lui Soliman, flub emirului Urcan (6). La 2 Martie 1354

(1) Iorga, Latins et Grecs d'Orient, In 4Byzantinische Zeitschrifto, XV, n-le 1-2, pp.207-9.

(2) Ibid., p. 210.(3) Ibid., p. 212. Pacea veneto-genoveza se Incheie numai la 12 Iunie 1355.(4) loan Cantacuzino, ed. Bonn, III, pp. 242, 276; Gregoras, III, p. 221.(6) AtnoilAeatoc; Ducas, ed. Bonn, p. 27.(6) Ibid., pp. 276-7.

389 .5

bise,

.

dinciosi,

slA-

'

RAGA g00

un cutremur grozav dadii jos zidurile cetatilor din aceste parti:Turcii in lagarul permanent intrau in Galipoli fara nici o rezis-tenth din partea orasenilor, cari simtiau mai curand nevoie deaceasta populatie mercenary ca sa-i scoata de subt daramaturi §isa-i apere de anarhie. Indata Soliman, «trecaild pe multi din ceide neamul sau, cu femeile §i copii, a colonizat ora§ele, indreptanddin nou cele cazute». 0 puternica armata (=putt& icoXX) fu pushsubt ordinele unor qefi siliti sa se aseze aici (1).

Nici o putere omeneasca nu era sa-i scoata de aici. Urcan, tatallui Soliman, care-0 capatase altfel un apanaj european, rezidaputin dupa aceasta la Abydos, in marginea asiatica a Dardanelelor,si Mateiu, fiul lui loan al VI-lea, care era amenintat de Sarbi, ceritdela el si capata un ajutor de mai multe mii de oameni (2).

II.

Statul turcesc de Galipoli, at Chersonesului, locul de pandadela Dardanele, era deci intemeiat. De aici trebuia sa piece oexpansiune nea0eptata si uimitoare, care duse pe ace§ti barbarisordizi in cateva decenii pang la Marea Adriatica, pans la Tesaliasi Moreia, pans la Dunare qi Carpati. Vechiul Hellespont fusese unbun punct de plecare pentru aceasta intreprindere de legends aunor bande cari aveau fats de toti aceasta mare virtute: disciplina.

Dupa cronica lui Ducas, bine informal, de altfel, in ce prive0e acesteregiuni, Soliman, care prada dela Sestos la Abydos, dela Lampsacin Chersones», ar fi fost ucis de Mateiu Cantacuzino intr'o luptaFang& oHexamiliul Chersonesului», zidul deci care taia accesul pen-insulei (3). Stim ca Soliman a murit, de fapt, dintr'o caz5,tura depe cal. Dar aceasta nici o inraurire asupra prOgresului Tur-cilor sai.

Se cauta tottq scoaterea Tor. E cea dintai incercare a Eu-ropei creqline contra Chersonesului pagan. Soliman ca si batra-nul Urcan murisera; Murad, fratele celui dintaiu, era acuma emir§i in Anadolul asiatic §i in acest Rum al Traciei; re§edinta-i fuin vechea cetate a lui Adrian, devenita Edrine a Osmanlailor.rul lui loan al V-lea, singur Imparat dupa retragerea Cantacuzinu-

(1) Ibid., pp. 276-9. Cf. ibid., 2 p. 281. V. Latins et Grecs, p. 214 urm,(2) Cantacuzino, III, p. 324.(3) P. 39.

n'avii

§i .;;i

R.

Vh-

i)ARDANtLELE.

lui, Amedeu at VI-lea, conte de Savoia, alerga cu cruciati din deo-Sebitele provincii franceze ca si din statele sale, in 1366.

De vreo impotrivire a Turcilor in stramtoare nu se spune niciun cuvant in izvoare. In August se incerca debarcarea, impotrivaunei ostiri turcesti care si ea sosise tot atunci. «Sagetile cu zimti»ale arcasilor lui Murad inlocuiau tunurile germane de astazi, cuceva mai putin succes. De pe zidurile reparate de Soliman curgeauapietrele, scandurile aprinse si grasimea clocotita». A doua zi,insa, Turcii retragandu-se, Iacob de Lucerna, chemat de Grecii dinlauntru, lua comanda Galipolei. Peste cateva saptamani se ridicaapoi steagul cu vulturul bicefal al Imperiului (1), a carui inlaturarefu ceruta de Murad (2).

Garnizoana bizantina era, de sigur, Inca aici cand, in urma unuinou conflict dinastic la Constantinopol intre loan si fiul sauAndronic rasboiul isbucni intre Genovezi si Venetieni. Inca dinzilele Cantacuzinului, acestia din urma isi asigurasera, ca zalog pentruun imprumut neaparat, posesiunea provizorie a insulei Tenedos, la guraDardanelelor, posesiune cu atat mai importanta, cu cat Turcii ie-sisera din Galipoli. Condominiul la Tenedos fu intarit de Impa-ratul loan al V-lea la 1375, cu prilejul vizitei sale in Apus si aunui nou imprumut. Andronic fu, prin urmare, unealta de careGenovezii voiau sa se serveasca pentru ca sa alba ei Tenedos, carele si fu cedata la 1376, Andronic incepand chiar, in Julie 1377,asediul pe care Pietro Mocenigo merse, cu douazeci si patru de galore,sa-1 rasPinga.

Venetia Moil insa asa, incat batranul Imparat isi recapata tronul la1379, si iaras posesiunea venetian& la Tenedos fu asigurata. Inacest Limp, cele doua flote se luptau cu inviersunare.

Prin pacea dela Turin, venita dupe o sfortare fericita a Vene-tienilor, ei se indatoriau a neutralize insula prin devastare, dara-mand totul si indepartand pe locuitori. In zadar incerca ZanachiMuazzo, comandantul in numele Republicei, s'o opreasca pentrudansul. Se luara masuri energice, si pustiirea fu indeplinita.

Dar, cand se vote hotarirea, definitive, la Iunie 1383, dogele faciaoarecari rezerve. El credea ca si de aceea ar trebul sa se pastrezefortificatiile si locuitorii, pentruca o cere «folosul celor ce naviga

(1) lorga, Philippe de Mezieres et la croisade au X1V-lea siècle, pp. 335-6.(2) V. Krumbaoher, Geschicht3 der byzantinischen Literatur, dup. Combefis.

.

391

N. ioRdA

In partite acelea» Fill, mai ales, «ca sa, nu ajunga in manile Turcilor,cari prea lesne ar putea sa refaca intariturile (1)»; un mai bun paz-nic ar fi Imparatul loan, care s'ar indatori Ins& a nu-1 da nici uneia,nici alteia din partite ce se luptasera pentru stapinirea sa (2).

Exists deci atunci, din motive economice, o chestie a Darda-nelelor, si puterile ce-si stateau tap in tap erau Genova, Vene-tia, Turcia qi Imperiul Bizantin.

Cand Baiezid, fiul lui Murad, mort in 1389, opria exportul degrau la Lesbos, Chios, Lemnos, atacand chiar pe Chioti cu o /Iotade 60 de corabii (3), el era stapan din nou pe Galipoli, unde-t;;iavea arsenalul, tinand, dupa imitatia Venetienilor, un capudan(cdpitan ). Ii fu upr deci sa taie, la 1394, In conflietul cu noulImparat Manuil, fiul lui Joan al V-lea, toate proviziile Constanti-nopolei asediate (4). i la 1398, dupa ce regele Sigismund .al Un-gariei, fugar in urma luptei dela Nicopole, trecii prin Dardanele,Patriarhul se plangea ca Bizantinilor le e ainchisan toata ie§irea (5).

Era numai o Putere in stare sa opreasca, macar dupa inframgerea lui Baiezid de Timur, dupa Inceperea erei de anarhie a lup-tei dintre fiii sai, aceste inaintari cari amenintau sa faca din basi-nul rasaritean al Marl Mediterane §i din Marea Neagra legata cudansa lacuri turce§ti. i aceasta putere era Venetia.

Interventia ei, in sfarqit energica, Impiedeca pe cincizeci de ani,de sigur, alcatuirea flotei otomane care era necesara pentru luarea§i pastrarea Constantinoplei, pe care Guvernul venetian o credeaposibila, i pentru totdeauna, la 1394 (6).

In lipsa lui Manuil, paza fu facuta la Constantinopol, §i pe toataintinderea stramtorilor, de corabii italiene, i mai ales de cele ge-noveze, subt ordinele lui Jean de Chateaumorand, loctiitorul lui Bou-

(1) aProsbono navigantium per partes illas, et ut non vadat ad manus Turchorum,qui leviter possent refficere Muth; aceste XXXVI, p. 1066, no. xi" Pentru ex-plicatii, acelas memoriu.

(2) Ibid.(3) Dukas, pp. 46 7.

(4) ibid., pp. 49-51. Cf. Iorga, Geschichte des osmanischen Retches, I, p. 283 si urm.Un modio de gilt' ajunsese 20' de bani (aspri); Dukas, p. 55. Cf. aceste aAnalep,XXXVI, pp. 1085-7 si 1111-2.

(5) Hurmuzaki, XIV, p. 27, No. mu.(6) aNam procul dubio de presenti Turchus dominaretur eodem, ac provideret per mo-

dum, tam ruinando muros a parte terre, quam aliter, quod difficile foret quod ampliusrediret in manibus christianorump ; memoriul citat, pp. 1111-2.

A b.4

.

hAuDANELEEE.

cicaut, stapanul Genovei, care si el aparii atunci in aceste locuri»,ceeace face sa, se pomeneasca localitati ca Riva, ca «golful de Giro»(Ispbv, Bosforul) in memoriile lui. Se dadura mici lupte cu Turciila «Golful Atira» sau aNatura» Tanga «Cristo» (1), alagarul celnou» (castra nova) find «aproape de Constantinopol», subt co-manda unui Serifedin (2). Aceste corabii do path scapara, pe bani,un mare numar din fugarii, crestini si musulmani, ai infrangerii.La 1403, Imparatul, intors din Apus, la vreun an dupa catastrofalui Baiezid, debarca, la Galipoli, unde merge& sa-1 caute nepotulsau de flu, regentul loan al VI-lea, Impreuna cu nobilii bizantinii reprezintanti ai Perei (3). Flota turceasc5, se afla insa In apele

Galipolei la 1401.Indata, in lipsa dusmaniei Turcilor contra Imperiului bizantin,

se dadura alto lupte in Bosfor, c5,ci ciocnirea lui Boucicaut cuCarlo Zeno langa Modon (Octomvrie 1403) deschisese jail§ vecheasi nepotolita dusmanie (4). Ea se desfasura insa, data aceasta, aiurea.

Galipoli era, Impreuna cu Dardanelele, tot in posesiunea Sul-tanului, care -ci tine& aici o garnizoana Insemnata si toate cora-biile. Cu catva timp inainte de Infrangerea dela Angora, in prima-vara anului 1402, se spunea ca el armeaza «noua galere i catevavase mici, platite pe trei lunin, ca sa apere portul si cetatea im-potriva dusmanilor ce s'ar 1nfatisa (5).

De fapt, Venetienii pregatiau o lovitura dupa caderea lui Baie-zid, dar hotarirea luata la 22 Septemvrie cu privire la capatareaprin mita a Galipolei fu imediat retrasa, amanandu-se planul pentruimprejurari mai sigure (6). Peste cateva saptamani, Republica isiarata insa din nou intentia de a capata stapanirea Dardanelelorprin ocuparea Galipolei, care ar fi, a nu numai utila, dar necesarapentru binele crestin'atatii §i al Statului nostru, daca Dumnezeu aringadul sä poata ajunge cu pace in manile noastre» (Noemvrie):corabiile din Creta §i din Negropont erau oranduite sa Incerce (7).

Tratatul incheiat de Soliman, mostenitorul in Europa al lui Ba-iezid, cu regentul loan al VII-lea, restituia Imperiului bizantin Sa-

(1) V. si Iorga, Notes et extraits, I, p. 70.(2) Ibid. Cf. ibid., p. 42, nota 11. un oastel aCotolonD era, al Turcilor (ibid., p. 71).

Ibid., p. 109.si nota 2.(4) V. ibid., p. 60 nota 5, p. 73.(5) Ibid., pp. 114-117.(6) Ibid., p. 122.(7) Ibid., p. 124.

59A

(3)

ti

10 baneN. 394

lonicul, cu unele insole vecine, si malul Marii Negro Tanga Con-stantinopol (1), dar in Galipoli stater, si mai departe Evrenos-beg,unul din fruntasii ostirii otomane (2). Tanarul Sultan insus petrecitacolo catva Limp in acelas an 1403 (3). Un calator de pe acestlimp observa ca «la Galipoli e o cetate puternica si foarte inaltasi aici mai adese on tine (Sultanul) reedinta, pe aceastao pazeste ca lumina ochilor ; aici "01 are puternica /iota» (4).

Astfel qi subt Soliman, ca si subt Baiezid Murad, stapci-nirea stramtorilor o aved de fapt Sultanul. Si subt raportul eco-nomic, subt acela al comunicatiilor cu Italia, Imperiul bizantin traiadin voia, din mila lui, in stransa vasalijate Tata de dansul. La 1406se auzi insa ca Manuil sau Genovezii au de gand, on chiar auinceput, set refacci Tenedos. Venetienii erau hotariti sa impiedecepe cei dintai, fie si cu masurile cele mai violente; celuilalt insai s'ar fi ingaduit aceasta masura de aparare (5).

La 1411, cand Soliman cazii, Venetia se gandia lavas la o re-'cuperare a Dardanelelor, direct sau prin «Imparatul grecescn,

ei debitor si indatorit: ea oferia bani si ajutor si permitea sase spuie locuitorilor greci ca Republica i-ar «primi», numai «sa nucads in mani straine» (6). In curand insa ea trebuia sa negociezela Galipoli chiar cu Musa, prietenul lui Mircea Voda al nostru, careinlocuise cu armele pe fratele salt Soliman (7). In acest tratat sespune ca pacea valoreaza numai aintus strictumn, dela stramtoare,dela Dardanele in sus, pe toate apele Mara Negre, dar la Vestde Tenedos", nu (8). Prin aceasta se afirma Inca odata ca Turciin'au dreptul de a-qi trimete corabiile, periculoase pentru pose-siunile venetiene, in Arhipelag.

Exista astfel gi acum o chestie a Dardanelelor. Dar ea seindrepta in contra Turcilor. Ei erau cei inchigi in launtrul strdm-

(1) Aceste aAnaleD, XXXVI, pp. 85-6.(2) Iorga, Notes et extraits, I, pp. 126 9.(8) Ibid., pp. 136-7.(4) Iorga, Un viaggio da Venezia alla Tana, in 6Nuovo archlvio venetoD, NI, 1.(5) Iorga, Notes et extraits, 1, pp. 150-1. Pira0 din Biscaia acolo in 1409; ibid , p.172.

Varna dela Bosfor era adesea evitata de cora'biile venetiene cari duceau pc Turci laGalipoli; ibid., p. 180.

(6) Ibid., p. 194.(7) Ibid., p. 196.(8) Ibid., p. 197.

isi

si

yes-nicul

.

845 nAilbANELgt.A. it

torii, cu interzicere absolute& de a-si scoate corabiile de rasboiudin cuprinsul tor..In schimb, corabiile de rasboiu venetiene in-tovarasiau la 1411 pe cele de comert 20 de mile in interiorulstramtorii, cu vole de a inainta pima la Constantinopol (1).

Musa incerca sa schimbe aceasta situatie in singurul chip careera cu putinta, anexandusi si Constantinopolul. El i.si ridded seamsca numai tine are ameindouel strdmtorile poate tined o /iota siimpune mersul ei liber pe marea Sudului. Acesta e sensul ase-diului pe care-1 Incepa contra Constantinopolei in meta§ an 1411:tratatul cu Venetia e incheiat la 12 August la Fanarul Constan-tinopolei si intarit la 3 Septemvrie in Selimbria (2).

Greutati interne Ins& departara pe Musa de subt zidurile Capi-talei In care se refugiase vieata bizantina (3). In runic) 1413 fratelesat]. Mohammed, Sultanul din Anadol, trecea la Galipoli, cu 16.000de calareti, si ocupa orasul (4). La caderea lui Musa, Venetienii erauas& de siguri in aceste parti, Weal bailul for din Constantinopollua o vain& special& dela corabiile ce treceau prin Dardanele subtsteagul Sfantului Marcu. Ca si mai inainte, capitanul golfului intraliber in stramtori cu galerele Romaniei (5).

Lui Mohammed I-iu ii revine meritul de a fi inteles ea Darda-nelele nu pot fi lasate in afar& de exercitiul puterii aceluia careavea si Galipoli si malul asiatic din lack Flota lui cuprindea la1.415 nu mai putin de 112 vase, dintre cari 13 corabii mari: cudansa vol el sh incerce oprirea galerelor Romaniei si Trapezuntului,cari duceau marfuri nordice si orientate in prep de 350.000 degalbeni. Nu izbuti, vantul find prielnic galerelor venetiene, pe carile conduce& o corabie bizantina (6). Era vorba de sigur de vamineplatite si pe cari Venetienii nu voiau sä be plateasca. Dupesaceasta insa, Turcii pradara la Andros, Paros, Milo, in ducatulatarnator do Venetia, al Arhipelagului (7), si chiar la Negroponte.

In 1416 capitanul golfului, Pietro Loredano, capata deci or-dinul sa atace, data flota otomana ar fi iesit din Dardanele; dataSultanul n'ar vol pace In .vechile conditii dela Galipoli, se vor cer-

(1) Ibid., p. 199. Confirmarea pacii, ibid., p. 200 gi urm.(2) ibid.(3) Iorga, Neck, des osntanischen. Belches, I, p. 364 §i urm.(4) Notes et extraits, I, p. 218.(6) Ibid., pp. 220-1, 241.(6) Ibid., p. 241, nota 1. Cf. ibid., p. 246.(7) Dukas, p. 109.

it. ioithi 96

ceta imprejurarile tuturor dusmanilor lui, intro cari si Mircea Vodcl,care tine& pe pretendentul Mustafa la dansul, ceeace indreptatia peMohammed a strange o flotcl ce ar fi trebuit set breach in apeleDundrii (1).

Dupa, ce fratele sau Gheorghe avuse un succes la Paros, PietroLoredano castiga, la 29 Maiu, o mare biruinta. Afla Inca din Lemnosca Turcii sunt cu flota la Galipoli. Pregatirile de lupta se fac laTenedos. A doua zi Venetienii erau la Intrarea Dardanelelor, inlocul care se zicea «promontoriul Ienicerilor», Ponta de' Gianizari.500 de Turci trag acolo cu sagetile (2) si dau de veste celor dinGalipoli, cari in cursul noptii se suie pe corabii. Doua corabii tri-mese In exploratie descopera linia de lupta a Capudanului (3) si seintorc. Flota otomana o iea la stanga, incercand, far& succes, saincunjure pe dusman. Apoi, pe °and acesta trece in sus, cu pannesi cu lopeti, ea se retrage «in Secca di Galipoli, alla via de fuoradel canal», zice unul din izvoarele contemporane, «con le poppein terra». Se trimete atunci un sol la Turci pentru a-i intreba cuprivire la intentiile for rasboinice, dupa ce, anul trecut, tot ei pra-dasera la Negroponte; se arata ca un ambasador se gaseste pegalere, gata sa trateze. Raspunsul fu limpede si foarte importantpentru noi: Avea porunca dela domnul situ ca vase inarmateset nu trebueasca a trece prin stramtoare gird voia lui" (4).

Loredano cera macar un salvconduct pentru ambasador, delaCapudanul insus si dela begul de Galipoli. Desi Vice-capudanulstriga ca «e mare rusine pentru domnul sat' ca galerele crestinesa Indra'zneasca a veni contra Galipolei» si ca el singur va lua douagalere, indemnand pe celelalte, salvconductul fu acordat.

Totus Vice-capudanul porni dela sine, chemand dupa el pe «ori-eine iubeste cinstea domnului satin. Dupa altii, el alerga sit scapeo aparandarie» cu strafide, de loc din Lesbos, pe care o atacaseraVenetienii din avangarda: Loredano ii opuse sapte din corabiilesale, trei ramaind in ariergarda: Piero Minotto merse sa loveascagalera conducatorului, care merged cu o mild inainte: el izbuteste

(1) Notes et extraits, I, p. 247.(2) Aveau si bombarde si «verettonia.(8) Dupa Chalkolcondylas, p. 202, ea ar ti consistat din 80 de corabii, intre can 25

de trireme.(4) aChe l'avea comission dal suo signor the fuste armade non debbano passar per

el stretto senza licentia de esso signora; Cronica It. 527 a Bibl. Regale din Dresda.(5) Ibid. Cf. Cronica F 160 din Dresda.

ig

397 DARDANET 13

a o prinde. Celelalte vreau sa se retraga spre asa zisul u mandrac-chio di Galipoli»,.. dar curentul le duce spre Venetieni. In douaon patru ceasuri Sultanul nu mai avea o flota: cincisprezece galerecazusera in maim biruitorilor. aCapitanul de Galipoli declarA ca-ilipsesc 21 de vase §i 2.640 de oameni.» Prin§ii fur5, taiati, far%exceptie, pentru piraterie, iar matelotii creOini spanzurati, inainteacapitanului, care primise mai multe rani (1). Dar Galipoli rezista,lark ca Turcii de acolo sa raspunda la provocarile lui Loredano.Subasa, care vazii arzandu-se, «in semn de despret», cinci galere §iunsprezece galeote, se scuza dand vina asupra comandantului flotei.

Neputand lua Galipoli, Loredano incerca o lovitura pe malulasiatic, la Lampsac, unde un turn amintia pe Soliman descale-catorul. Dar aici afla pe Hamza, fratele Vizirului Baiezid, cu 10.000de Turci Bata de lupth (2).

Mohammed I primi in liniste aceastii, veste si la 26 Iulie else invoia la innoirea pacii, care capata forma sa definitiva abia inDecemvrie 1419 (3). Pan& atunci corabiile venetiene ocupara ne-contenit Dardanelele. In tratat, deli se ceruse libertatea comertuluila Galipoli, cu scutire de vamet (4), se prevedea numai inchidereatotals a strelmtorii pentru; corabiile de ra'sboiu ale Sultanului«Si pentru vasele armate ale Domniei Mele cari ies din strain-toarea de Galipoli si dip alte locuri ale Domniei Mele, trebue sáfie obiceiul datina cum a fost dela inceput, si din zilele buniculuisi tatalui meu. Iar toate vasele si corabiile de negot cari ies dinstramtoarea de Galipoli si din alte locuri ale Domniei Mole, ori-unde s'ar afla, trebue sa alba din partea Venetienilor cinste sipace)) (5).

Pretendenti turci, ca Mustafa in 1422, dup5, moartea lui Mohammed,mai trecura din Europa in Asia §i din Asia in Europa peste stram-toare (6). Genovezii a§teptau cu patru corabii ca sa aduca in Scaunul

(1) Venetienii °sure. 328 morti, 160 de ranici, 17 prinsi (Cronica F 160 din Dresda). Alteizvoare, in Iorga, Notes et extraits, I, p. 251, nota 2; p. 255, nota 3; p. 290, nota 2. Cf. siIorga, Gesch. des osmanischen Reiches, I, pp. 372-3; Manfroni, La battaglia di Gallipoli,extras din a Ateneo Veneto».

(2) Dukas, p. 111. Turnul fu stricat apoi de Hamza.(3) Ibid., p. 295 si urm.(4) Ibid., p. 294.(5) Ibid., pp. 297-8.(6) Ibid., p. 317, nota 1,

:

.qi.

14 N. IORGA 398

puterii sale pe Murad al II-lea, fiul Sultanului mort. Si, iar'as, de peurma acestor turburari, comercul grcinelor eret oprit: a nu se aducgrane de loc la schele», spune bailul venetian (1).

Un conflict cu noul Sultan aduse inchiderea Dardanelelor si pentrutransporturi de trupe din Asia in Europa, la 1424 (2). La 19 Iulie,Pietro Loredano stria, scurt, din apele Galipolei («apud Galipolimn)ca ape aici nu se mai merge» («sto passo non se usan) (3). Intrasein stramtoare la 14 Iunie, urmarit de 300 de Turci pedestri si 400

cari trageau, ca in 1416, cu sageti, bombarde si arbalete(«balestre»). In portul dela Galipoli erau numai trei galere, pe cariIns& nu le poate distruge. Varsari de singe se fac la fiecare co-borire a matelotilor venetieni pentru apa, Turcii urmarindu -i pansin valuri, &Mari. «O mare multime de Turci pazeste la ap5,», spunecapi tan ul (4).

Fantin Michiel indeplini aceleasi rosturi in 1425 (5). El cuceri intale Christopolis, pe coasta Traciei care nu se putii tinesapoi intra, in stramtoare (6). La 1426, Andrea Moceitigo se indrept5,spre Dardanele, unde state dela 5 Noemvrie la 2 Decemvrie (7):cererea regelui Ungariei de a trimete corabii pe Dueare contraTurcilor nu fu primita, aceste locuri find prea departe de Gali-poli (8). In unire cu Andrea Michiel se Moil Ins& pacea din 1426cu subasa din Galipoli. Murad refuza s'o intareasca, neparandu-i-seonorabil a o incheia «atata timp cat galerele Venetienilor sunt laGalipoliD (9).

In 1427 si 1428 nu se mai trimesera galerele de paza, dar inacest din urma an douazeci si una de luntri turcesti atacara laGalipoli, conduse de o corabie anconitana, trei- vase de negot ve-netiene ce urcau stramtoarea, si be dusera in port (10). Nu se ajunsela nici un capat in negocierile reluate cu Sultanul.

E de nevoie a se inchide totodata pasul Constantinopolei si pa-sul Galipolei», deci Bosforul si Dardanelele, -hot5,ra Senatul ve-

11) Ibid., p. 316.(2) Ibid., p. 361.(3) Ibid., p. 372.(4) Ibid., pp. 374-5.(5) Ibid., p. 393.(6) Ibid., pp. 402-3.(7) Ibid., p. 424.(8) Ibid., p. 434; of. pp. 493-4, 501.(9) ibid., p. 441; cf. p. 442.

(10) Ibid., p. 479.

-

.

calari,

si

399 DARDANELELE. 15

netian la 15 Maiu 1429 (1). Capitanul Ludovic Loredano e trimescu ordine in acest sens catre comandantul suprem, Andrea Moce-nigo: era absolut necesar, pentruca aaproape nimeni dintre crestininu cuteaza sa mearga cu corabia in acele parti si in cuprinsulMarii Negre si sa-si faca negotul obisnuit decal cu cele mai mariprimejdii, numai de teama corabiilor pe cari acei prea ticalosi deTurci le in in gura stramtorii de Galipoli armate si gata sprepaguba crestinilor (2)». Se incerca o alianta, nu numai cu regeleUngariei, dar si cu emirul Caramaniei, pentru a-i asigura stapanireaAnatoliei: Venetia ar ocupa stramtorile dela 1 Maiu la Noemvrie (3).

Pentru a relua corabiile oprite de Turci la Galipoli, Mocenigooferise la 1-iu August lupta, inaintand pan& la «palisada (palada)poduluiv ; ai sai insa nu indraznira a-1 urma. Fu silit deci sa seretraga, si in curand el pleca, lasand aici corabii de paza (4).

Era vorba in 1430 ca acele trei galore sa fie arse si se negociacu unul care declara ca «are curajul de a pune foe in multe locuridin regiunea Galipolei si de a bate in cuie bombardele Turcilor,cand flota noastra va fi acolo (5). «Silvestru Morosini, capitanul-ge-neral, trebuia asa incerce a distruge cu bombardele acea cetatea Galipolei», si pentru aceasta el lua cu sine un inginer si un mes-ter de bombarde (6).

Pacea din 4 Septemvrie 1430, incheiata de Morosini, la Galipoli,cu Hamza, si confirmata, de Sultan la Adrianopol, afirma Inca ()data,desi Venetia pierduse Salonicul, ca «galerele si navile armate ceies dela Galipoli si din alto locuri ale Domniei Mele si cele ce se ariadincolo de stramtori, trebue sa fie tratate dupa datina cea veche» (7).Murad parasise proiectul parintelui sail: la Galipoli" capitanul gol-fului era primit, °and intovarasia galerele de convert ale Romaniei,cu o deosebita prietenie (8). Vedem la 1441 cum Turcii dela Lam-psac, din fata, cu Genovezul renegat Manuc, comandantul, in frunte,vin pe galore si cumpara, si peste pretul de 3.500 de galbeni, sa-pun cu 10 perperi cant :rut postav locarlat (ecarlate), bro-

(1) Ibid., pp. 490-1.(2) Ibid., p. 500.(3) Ibid., p. 503.(4) Ibid., p. 505, nota 5.(5) Ibid., pp. 510-2.(6) Ibid., p. 514.(7) Ibid., p. 528.(8) Ibid., II, p. 75.

.

16 N. TONGA 400

card de aur, cum cei din Galipolicum li se Ingadue Venetienilor abombardele fortificatiilor. Se treceeMalmera», la «Malito », pentru avechea Punta (1).

Asediul turcesc la Lemnos, ce se tine& Inca de Bizant (2), nu stricaaceste legaturi. La 1444 Venetia lua parte la cruciata lui Hunyady,care-i aduse In 1445 corabiile §i pe Dun Are, pe cand Genoveziiajutasera pe Murad a-§i trece din Asia trupele cari ca§tigar& luptadela Varna. Fusese vorba chiar ca Scutari din Asia deci Bos-forul §i Galipoli Dardanelele sa fie ocupate in numeleregelui Vladislav (3). Se ateptau la Galipoli §i corabii aragoneze (4).Daca nu se indeplini programul, Galipoli fu asediat Venetieniiintrara in Lampsac, subt ordinele lui Ludovic Loredano, care co-manda patrusprezece galere (5). In caz de victorie, Republica nuse multumia cu Salonicul, ci voia §i Galipoli (6), Maronea, in fat&cu Samotracia, Panido, in Mama Neagra (7). Pacea din 1446 lasesiaras Dardanelele inchise pentru Turd.

Dar Inca din 1450, aceasta clauza era °alma. 0 iota din Ga-lipoli ataca Lesbos, flea ca Venetienii sa proteste, caci era vorbade unul dintre seniorii genovezi din Levant (8). Dar se cerea inschimb dela Sultan Heracleia (9).

Apoi tanarul Mohammed al II-lea, care urma in 1451 parinteluisat], intelese un lucru: ca Dardanelele se vor deschide pentruMaud cand va fi stapan fi pe Bosfor. Si el lad deci Constan-tinopolul.:

Inca Inainte de sfar§itul anului, el avea la Galipoli, unde se du-sese Indata dup5, izbanda, 1.200-1.500 de vase gata de ie§ire. Cine1-ar fi putut opri ? Cu prudenta el ataca intaiu pe Genovezi, §i incurand toate insulele acestora trecura in st&panirea lui, ca si acelea

fac asemenea cumparaturi §i ei,vedea orice voesc, pans §i lape la capul San-Giorgio, pe laiei prin «Socha de Janissarin,

(1) Ibid., pp. 76-8.(2) Ibid., p. 102.(3) Ibid., p. 151.(4) Ibid., p. 152.(5) V. §i ibid., pp. 158-9, 162, 173, 184,(6) Ibid., p. 177.(7) Ibid., p. 178.(8) Ibid., p. 252.(9) Ibid., p. 255,

si

401 DARDANELELV. 17

ce se tinusera Inca de Bizantul acum distrus (1). La 1475 si restulposesiunilor genoveze, cele din Marea Neagra, erau supuse. SteagulSfantului Gheorghe nu mai MUM& in Levant.

IV.

Cu aceasta stramtorile-si pierd insemnatatea. Ele fac parte dinmarele Imperiu otoman intemeiat pe baze romane, bizantine.

Numai Venetia incerc5, odata recuperarea vechilor ei rosturi.Era in vremea lui Stefan eel Mare si a aliantei cu Uzun-Ha.san,chemat si el, ca odini oars Caramanul, la stapanirea Anatoliei. Pe candalt .Mocenigo (2) lua, intre alte insule, Lemnos care, ca si Imbros,fusesera atacate si in 1465-6 Signoria-si arata un momentsperanta de a putea recapata, data nu posesiunea direct& a Dar-danelelor malul asiatic trecand in seama lui Uzun , dar macardrumul liber prin stramtori, cu putinta de a restabill vechiul sifolositorul comert at Marii Negro. Sultanul trebuia sa piarda prinbiruinta aliatilor toata Asia Mica osi tot ce poseda dincolo destramtoare, cu tot malul acelei stramtori opus Europei, asa, incatacolo sa nu-i mai ramaie nimic. Aceasta o spunem asa, si pentrucastelul Dardanelelor, ca sa ajunga in mama si puterea acelui domn(Uzun), si ca nimeni altul sa, nu mai poata cladi cetate in vretinpunct al acelui mal, si astfel sa fie in voia noastra a trece in susde stramtoare si a intra in Marea Neagra si a veni la Trapezuntsi in alte locuri ale acelui Domn, pentru restaurarea vechilor_ ca-latorii si negoturi, spre folosul Mariei Sale si al supusilor ambelorparti» (3).

In 1473 se negocia cu Caloiani Constantin, care se erode& afi agent at unui Soliman-beiu si al lui Gem, fiul mai mic al luiMohammed, pentru a. se incerca asezarea acestuia in stapanireapartii europene a posesiunilor parintelui sau, in «status Grecie».Hotarirea din 12 Septemvrie a Senatului arata, ca. Republica edispusa a da ordine capitanului-general pentru eta «el sa intre cutoata flota in stramtoare la orice cerere a for sä ajute pe aceldomn (Gem) sa tie Imperiul Romaniei cu conditiile ce ni s'au oferit,dar in asa chip, incat set puie in metnile aceluias capitals al

(1) Cf. si ibid., pp. 294, 312. V. Iorga, Geschichte des osmanischen Belches, II, pp. 153-5.(2) Cf. Notes et extraits, IV, la aceste date (si cronica venetian5,); aceste cAnaleD,

XXXVIII, pp. 8-9.(3) Ibid., pp. 10-11, dup5, culegerea de documente Cornet, p. 80.Analele A. R.Tons. XXX VII.Memoriile Seq. Istorice. 2

I

iv

.

,

.

si

18 N. toltdA 402

nostru castelul european (Gracie) opus: Dardanelei (oppositumDardanelle), pentru libera-i intrare in stramtoare §i celelalte aju-toare ale noastre pe cari i le vom da zilnic ca s'a-0 sustie intre-prinderean (1).

Observam in treacat intaia aparitie a numelui Dardanelelor. Nutoata stramtoarea II poarta, ci numai castelul asiatic, acela caretrebuia sa se dea lui Uzun eel din Europa ramAind Venetie-nilor , se zice Dardanele. E, vadit, un nume nascocit de oameniiRenaterii, in legatura cu legendele Troii vecine, cu amintirea fa-bulosului Dardanus si cu Dardania tracica, provincie uncle auluptat eroii lui Homer.

III

De aici inainte astfel de aspiratii cad. Venetia lichidat in-data dupa 1500 tot domeniul colonial din Levant. Altcineva care

iea locul, nu este. Flota Spaniei apara cu greu de corabiilelui Cairedin Barbarosa coastele Mediteranei ere§tine. Abia data inzilele dela Lepanto, de mare ofensiva si de mari sperante ale ores-tinilor, subt conducerea Papei, ca in zilele cele bune ale cruciatelor,sate un visator se gandWe la atacul Dardanelelor pentru a treceapoi i prin Bosfor si a ajunge la gurile Dunarii (2). Nici galerele,cari faceau piraterie in semnul crucii, ale Marelui Duce de Tos-cana, atacate de corabiile turce0 ce veniau din Dardanele (3), nuindraznirti, vroodata sa le caute acolo.

In acest timp, unii din pretendentii noWi faceau cunotinta cutemnitele din castele, ca i cu «turnul Marii Negre» (4). Unul dintredAn§ii, Bogdan Sasul, se °feria la 1607 fats de Imparat c;sa. meargain persoana sa iea castelele ce se afla la gura Marii Albe, carisunt straja Constantinopolei qi, luand eu acele castele, flota MarieiSale Catolice va putea sä se InstapAneasea peste Arhipelagul intreg;pentruca puterea .constantinopolei sta in zisele castele si, luandu-leeu, Turcul trebue sa-0 trimeata fortele pentru a le recupera, si in

(1) Ibid., pp. 29-30, no. II.(2) Tr. G. Djuvara, Cent projets de partage de la Turquie, Paris 1914, pp. 111, 115.(3) Viaggio a Costantinopoli di Tommaso Alberti (1609-1621), publ. de Alberto Beech)

della Legs, Bologna 1889, pp. 15 -6.(4) Hurmuzaki, XI, tabla, la: Constantinopol.

.

sa-i

.

3' Sc''

si -a

403 DARDANELELE. 19

acest Limp Maiestatea Voastra Imparateasca va putea, ajunge usorla scopurile sale» (1).

Ii era rezervat Venetiei ca la mijlocul veacului al XVII-lea sainnoeasca vechile atacuri la Dardanele. Rasboiul Candiei o silise laaceasta indrazneala, si ea fu In adevar incoronata de un momentansucces.

La 1654, Giuseppe Delfino se afla la Dardanele, pentru a opriiesirea flotei turcesti; i se opusera de Capudan 70 de corabii contraa 25, precum spline o corespondent& dela not catre regele Poloniei (2).Infrangerea Venetienilor, la 11 Iunie, fu deplina, deli pierderilesuferite de Turci erau foarte insemnate (3). Totus paza stramtoriiurma si mai departe: in Iunie 1655, Capudanul avu pierderi in-semnate. In aceeas lung Iunie din anul 1656, Capudanul Chenaan,venit dela Silistra, care avea o flota absolut impozanta, fu invinsde Venetieni, dar capitanul-general Lorenzo Marcello plat cu vieata;trupul sau fu Ingropat la Tenedos. Si mai departe Giacomo Lore-dano tine stray& la stramtori, pe cand alte forte atacau Tenedos.Si allele din insulele odinioara bizantine, Lemnos, Samotracia, furscercetate de invingatori (4).

In lupta castelele din Asia isi avusera o larga parte; baterii fu-sesera puse la «punta de'Barberi» in Asia si in punctul europeancorespunzator (5). Acuma, in adevar, artileria juca un rol mare inapararea trecerii. In 1657, cu ajutorul for Capudanul incerca oiesire contra corabiilor venetiene comandate de Lazzaro Mocenigo:era o nevOie de neinlaturat pentru a se asigura aprovizionareatrupelor otomane ce se aflau pe departatul camp de luptci alCretei si pe can le ameninta foametea. Cad Mocenigo avea siinsulele de ourand cucerite, ba adaugi si posesiunea Samosului, si

(1) do me offerisco d'andar in persone pr ender li Castelli, li quali si trovano nellaboom del Mar Biancho, che son la guardia di Constantinopoli, et, prendendo io quellicastelli, l'armada di Sua Maiesta- Catholica potra impatronirsi di tutto l'Archipelago,poiche consiste la forza di Constantinopoli nelli sopradetti castelli, et, prendendo ioquelli, it Turcho bisogna the manda le sue forze per ricuperar li sopradetti castellis;Hurmuzaki, IV', p. 416, no. CCCLVI. Cf. Francesco della Valle, in Magyar TartdnelmiTdr, III (1857), pp. 16 7; Wratislaw, Gesandtschaftsreise, Leipzig 1786, passim.

(2) Hurmuzaki, p. 52, no. xc.(3) Iorga, Gesch. des osmanischen Reiches, IV, pp. 68-9.(4) Ibid., pp. 73-4. Cf. Giuseppe Ferrari, Le battaglie dei Dardanelli (1655-7), Citta

di Castello 1913 (din publicatiile Statului-major italian).(5) Valiero, Storia della guerra di Candia, II, Trieste 1859, p. 41.

.

.

kik

IX',

20 N. IORGA 404

el ataca orice transport de gram al Africei turcesti. Cu amenintariteribile de pedeapsa din partea noului Mare Vizir, asprul batranMohammed Chiupruliulf iesira cele peste 60 de galere ale Capu-danului Topal-Mohammed, hotarlt sa," rupa cu orice pret zagazulfatal Imperiului si intreprinderilor sale. Castelele inlaturara usorstationarele venetiene. Dar, &and Mocenigo se Infatisa,, Barbarescii,cari formau o mare parte din flota otomana, nu se putura impo-trivi. Intr'o mare lupta de trei zile, inceputa la 17 Iu lie si sfarsitaabia la 19, Turcii suferira a doua mare Infrangere. A treia zi Ins&corabia amirala a Venetienilor saris in aer, si Mocenigo muria la33 de ani in mijlocul biruintei, pe care, ca si Lorenzo Marcellao platise, eroic, cu vieata. Totus, peste cateva zile, plecand si galeremalteze, platite de Papa, Venetienii nu putura impiedeca recupe-rarea, de insemnate forte dusmane, a insulelor Tenedos si Lemnos (1).

E ultima Incercare venetian& In aceste ape. Ea nu tindea, caodinioara, la o luare in posesiune, la o Inviere a vechiului comert,ci numai sa cauzeze, intr'un greu rasboiu de aparare a splendideiinsule Creta, greutati momentane dusmanului.

De altmintrelea, Chiupruliii, Mohammed si fiul sau Ahmed, luaratoate masurile de aparare la stramtori. Pe langa vechile casteleale lui Mohammed al II-lea: Seddolbar («Zagazul Marii») In Europasi Cianac-calesi (eCetatea Talerului») in Asia (2), ei ridicara noualeintarituri dela Chilidolbar («Cheia Marii») si dela Seddolbar chiar (3):Intro sangeacurile cari le sustineau cu veniturile Tor, erau, pe TangaGirmen, Chirchilise si Viza, vestite prin nume de batalii in deose-bite timpuri, Silistra, Nicopole, pazitoarele ascultarii noastre (4).Un Franc, Frenc-Ahmed, condusese lucrarile (5).

Italienii zic pe vremea aceasta stramtorii: «i Castelli», iar Con-stantin Cantacuzino Stolnicul, in descrierea sa de calatorie spreItalia, pomeneste «strejile Marii Albe, ce-s zise, si sunt Castelele», on«cetatile»: el arata ca se obisnuia a «se opri corabiile crestine» (6).

Cu aceasta se inchide una din fazele problemelor legate de Dar-danele. Daca zece corabii franceze intrara prin surprindere in strain-

(I) Iorga, Gesch. des osnzanischen Reiches, IV, pp. 85-6; cf. Ferrari, 1. c.

(2) Hammer, Gesch. des osm. Reiches, ed. din Pesta, I, p. 477.(3) Ibid., III, p. 507.(4) Ibid., pp. 507-8.(5) Ibid., p. 507.(6) Operele lui Constantin Cantacuzino, p. 5.

3 11J la

(

405 DABDANELELE. 21.

toare (la 1682) (1) pentru a cere satisfactie, in urma unor insultedin partea Turcilor, e numai un act sporadic, care, find indeplinitPara lupta, n'are .macar o important& militara.

V.

In lupta dela 1653 comandantul Turcilor era, un Rus renegat.Cazacii dela Nipre formau Inca din intaiul sfert al veacului alXVII-lea o vesnic& amenintare pentru linistea regiunilor turcesti aleMarii Negre si imprejurimilor chiar ale Capitalei. Acesti Cazacitrecur5, mesa pe la 1670 in atarnarea Rusiei moscovite, ca si fratiifor dela Don si dela Cuban, cari tinura Azovul dela 1637 la 1642.O forty naval& se alcatuia pe Incetul pentru Tar, intru cat permite&stapanirea tat5,rasca din Crimeia, prezenta Ienicerilor la Chilburn,Oceacov, Cetatea-Alba (Acherman), in apele de Nord ale M5,rii Negre.Lupta pentru Azov, deschisa la 1695 de Petru cel Mare castigareaacestui port la 1696, pe locul vechii Tane venetiene, cedarea luide catre Turd la 1699, pierderea lui de Rusi la 1711, daratnareaaceluias dupe% pacea dela Belgrad In 1739 Insemnau inceputul silin-telor rusesti pentru dominatia In Marea Neagra. Cea dintaiu corabieImp&rateasc& ancora la Constantinopol din ordinele lui Petru (2).

Dar, Inca pe vremea Ecaterinei, pentru a ave& o flota, Rusia trebui&sa trimeata agenti In Italia We, tocmeasca pe Englezul Elphinstone,sa momeasca, in al doilea rasboiu, pe Grecii lui LamprosKatsonis. Se &Aura, in acest timp lupte langa Dardanele (la Cesme,d. p.), In legatura cu gandul de a revolt& pe crestinii din insule side pe coastele Mediteranei si in vederea marelui plan de restabi-lire a Imp5,ratiei crestine in Constantinopolul liberal (3),

Ca pe vremea luptelor lui Marcello si Mocenigo, flota ruseascaataca in 1770 Lesbos, Tenedos si Lemnos, Incercand si o lovituraasupra Smirnei, pe care o scapara consulii. La Dardanele se In-tampinara bateriile asezate de istetul inginer care a fost scriitorulmaghiaro-francez de Tott. Elphinstone nu putii sa rasbata prin mij-locul lor, si Capudanul avu un succes la Lemnos (4).

(1) Zinkeisen, Gesch. des osmanischen Keiches, IV, p. 48. D'Arvieux propunea peacest timp (1672) luarea Dardanelelor, a Smirnei si a insulei Chios de iota regal; (ibid.,p. 25). Cf. si amenin%Arile lui Duquesne de a aparea la Dardanele, ibid., p. 46.

(2) Iorga, Gesch. des osmanischen Reiches, IV, pp. 276-8.(3) Cf. Iorga, Chestia Mediteranei, Valenii-de-Munte 1914, capitolul XXI.(4) Iorga, Gesch. des osmanischen Resches, IV, pp. 498-9, mai ales chip Varlaam, in

aoeste finale, X, p. 384 si urm.

1

22 N. IORGA 406

Prin articolul 11 al tratatului din Chiuciuc-Cainargi Pbartaacorda corabiilor rusesti de negot 'alibera trecere din Marea Neagrain Marea Alba», precum si invers (1). Conventia explicative dela1779 arata ca aceste corabii avor fi tocmai de forma si marimeace o intrebuinteaza la Constantinopol si in alte porturi i scheleotomane celelalte natii, si mai ales Francezii si Englezii, ca findcele dou5, natii mai favorizateD, adaogind conditia de a nu se luain serviciul for supusi ai Portii, taxa nevoie si fara stiinta ei (2).Se specific& in sfarsit la 1783 ca asemenea vase nu vor fi supusela vamA pentru marfurile de transit, nici silite cobori incar-carea, nici atinse in valoarea ce poarta prin vizita, ce se in-gAdue In cazuri do banueala; si transportu'l de produse alimentaree permis in amandoua sensurile, si Rusia, in schimb, admitea apro-vizionarea Constantinopolei cu grail din porturile ei (3).

Pe atunci Italianul Formaleone stria o lucrare In doua volumedespre «Coloniile antice in Marea Neagran (Istoria filosofica e po-litica delle colonie degli antichi nel Mar Nero, 2 vol.), si el se exprima astfel cu privire la viitorul rusesc in aceste ape: a Cine poatesill pe stapanii I3osforului sa deschidA Marea Neagra steagurilorEuropei? Inainte de a se fi inventat artileria, n'a fost imposibilflotelor venetiene si genoveze sa-si deschida pasul la acea Mare, inciuda opririi si neputincioaselor amenintari ale Imparatilor greci.Dar astazi, sand acest canal ingust e de o parte si de alta intaritcu aparari asa de teribile, dreptul puterii nu mai are loc, si acelaal ratiunii trebue sa atarne de capriciul unui guvern care nu eInca indestul de luminat, si peste masura de banuitor si instabil inmaximele politicei sale. De aceea, data Turcii si-ar fi inteles ade-vAratele interese, libera navigatie a Marii Negre ar fi fost un darce 1-ar fi oferit spontaneu navigatorilor europeni. 0 natie mai putinbarbarA ar fi inteles usor ca, acordand libera trecere bastimentelorstraine, se deschidea un izvor nesecat de bogatie pentru tezaurulSultanului. Ca s5, se convinga de acest adevar, ar fi ajuns exem-plul Danemarcei, careia trecerea Sundului ii da pe an eel putin patrumilioane de franci. Si Marea Baltic& e oare de comparat cu MareaNeagra, fie in ce priveste intinderea suprafetei sale, fie in ce pri-veste numarul forturilor si bogatia si cantitatea pietelor sale ? E

11) Sturdza, Acte qi documente, I, p. 130.(2) Ibid., pp. 153-4.(3) Ibid., p. 175 §i urm.

.

a-si

407 bAhlukELELk. 23

de crezut ca o slabs contributie ar fi dat tezaurului Sultanului dezece on mai mult decat da, cu acel 11/2 la suta, stramtoarea Sun-dului pentru Coroana Danemarcei... De aceea nu trebue sa se so-coat& libertatea data Rusilor de a avea trecere prin Bosfor ca obung prevestire pentru celelalte natiuni ale Europei. Ei nu si-auschimbat maxima decat dupe, lectia de politica primita la Cainargi,lectie pe care vor uita-o usor de nu se va repeta din cand in cand.0 alternative de rasboiu si pace e mult contrara acelei libertatipe care o cere comertul pentru a invite natiile sa iea parte ladansul. Pans nu se va incheia o pace solids cu barbarii, liberanavigatie in Marea Neagra va fi totdeauna dubioasa, si traficuldeci nu va prospers niciodata in marea aceea. Si aceasta pace nuva mai fi niciodata destul de stabile, data nu e de ass nature; casa puie Poarta Otomana in imposibilitate de a face rasboiul; ceeacede sigur nu e usor de atins. De fapt, Europa nu se poate magullcu o restabilire a comertului ei in Marea Neagra decal cand va fistapana pe cele doua stramtori, a Hellespontului si a Bosforului,sau cand Turcii s'ar fi civilizat si ar fi adoptat stiintele ei, arteleei si politica ei, ceeace iaras ar trimete la epoce departate» (1).

Decadenta turceasca a avut ca si decadenta bizantina, cu carese aseamana perfect, pang si in izbucnirile de «patriotism», de«nationalism», care provoaca aventuri si aduc apoi pierderi de te-ritoriu si o discordie si mai patimasa, vremile ei de refacere, deafirmare in prezent si de incredere in viitor. Incercarea lui Elphins-tone si. Orlov in «Mama, Alba» a Mediteranei nu mai fu repetata.In noul rasboiu dela 1789 la 1792 luptele navale se dau afar&de ratacirile indraznete ale lui Katzonis in Marea Neagra.

Aceste lupte nu vadira intru nimic o crestere mai notabila aputerii navale rusesti. Statele europene cari inlocuisera pe Geno-vezii gi Venetienii de alts data, Anglia qi Franta, nu crezura caau vreun motiv de a se teme pentru predomnirea in bazinul ra-saritean al Mediteranei, in porturile Levantului, unde inlocuiseracu totul pe Olandezi, prea slabi subt raportul politic pentru o ase-menea sarcina. Diplomatia lui Ludovic al XVI-lea sprijinise, bamagulise chiar planurile ambitioase ale Ecaterinei a II-a, Intr'tintimp cand ambasadorul Frantei, de Segur, face& parte din suita despirituali curtezani care intovarasia pe Imparateasa in pompoasa

(1) II, pp. 149-51.

--

24 R. IORGA- 108

ei plutire catre Crimeia de curand cucerita, cu scopuri ce nu sodeslusiau Inca. Iar Anglia units cu Tarul in lupta contra monarhieiuniversale, care se Intrupa atunci in personalitatea macar geniala,deli raufacatoare, a lui Napoleon I-iu, colabora la lovitura din1807 impotriva Turciei, care cedase, schimband pe Domnii agentirusi din Principate, staruintelor lui Sebastiani, ambasadorul laConstantinopol al «tiranuluin.

Lasand la o parte alte fantazii si alte incercari diplomatice, dinepoca napoleniana, la inceputul anului 1807, ambasadorul britanicArbuthnot core& imperios sa se innoeasca tratatul de alianta alSultanului cu Suveranul sau, ca Sebastiani sa fie silit a-si intrerupeintrigile, plecand, ca ocupatia ruseasca in Principate, care urmaseinlocuirii, contrare tratatelor, a celor doi Domni, sa fie ingaduitaacolo si, in sfarsit, ca Dardanelele si corabiile otomane aflatoareacolo sa fie incredintate amiralului Duckworth, care astepta nudeparte de Tenedos, in pozitia vechilor «capitanin venetieni, delaPietro Loredano la eel din urma Mocenigo.

Intampinand un refuz, flota engleza forts fara mare greutate Dar-danelele, cari nu erau Inca indeajuns de pregatite pentru rezis-tenta. In ziva de Curban-Bairam, 19 Fevruarie, trecura 8 cor5,biide linie, 2 fregate, 2 corvete, 2 galioane. Capudanul nu putt' scapain fuga lui corabiile ce-i fusesera incredintate: patru se inecara.

Dar o impotrivire spontanee a poportilui, inflacarat de ambasa-dorul Frantei, face ca acest succes uimitor sa fie zadarnicit. Im-proscati de ghiulele a 1.200 de tunuri ce e dreptul cam vechiIntampinati de un vent defavorabili si mai ales ingrijati de lucrarile cese faceau in urma for la Dardanele, Englezii se hotarira a se retrage,la 2 Martie, fara a fi facut vreun ra'u. La cetatile «Marii Albers eleIncercara apoi piedeci serioase. aparitia la Dardanele a floteiamiralului rus Sieniavin nu putii sterge impresia acestui exec (1).

Dace ar fi fost hotariti la o actiune dusmaneasca, dace ar fiavut trupe de debarcare si mai ales un plan cu privire la viitorulcetatii imparatesti pe care o priviau in toata splendida-i desfasu-rare dela adapostul for din insulele Prinkipo, precum o priviseraCatalanii si Venetienii in vremea lui Ioan al VI-lea Cantacuzino,fireste ca lucrurile al; fi mers altfel. Asa Ins5, fusese vorba nui-naide o tentative de intimidare, care nu reusise, si dincolo de carenu incerca sa treaca nimeni.

(1) Iorga, Gesch. des osmanischen Reiches, V, pp. 161-5.

i

.. 1

,

409 DARDANELBLE. 25

VI.

De o actiune contra Rusiei n'a fost vorba Inca mutt& vreme.Pe incetul incepu sa, se vada Irish ca, data Imperiul din Constan-tinopol, tot mai mult din Constantinopol, al Turcilor corespundeBizantului in decadere al celor din urma .Paleologi, ra-rilor corespunde, din parte-i, tot mai mult Statului otoman dinveacul at XIV-lea, care, ajungand la un punt at coastei

intrebuinfase toate energiile tinere pentru a cdpciintreaget stapanirea apelor lui si, inter) fazes urmettoare, a-sideschide drumul la «Marea Alba», a Sudului, a civilizatiei si tra-difiaor de dominatie universal&

Dobandirea, la 1812, a Basarabiei, deci a malului stang duna-rean aproape de gurile raului si In aceste guri chiar, interpretarilece se &Aura indata acestui tratat, asigurand Rusiei hotarul Sulinei(1817), cu stapanirea deplina a bratului Chiliei, amestecul rusesoin rascoala biruitoare a Grecilor, la 1821, Intrebuintarea nevoifTurcilor de a relua relatiile, GMAT& timp intrerupte, pentru a smulge,prin conventia dela Acherman (1826), un mai adanc amestec in afa-cerile Principatelor, tendintele de expansiune pe malul asiatic atMarii Negre, toate acestea deschisera ochii acelor Puteri occiden-tale cari inlocuiau, fats de noua forts nordica In coborire spreDardanele, Puterile maritime italiene de odinioara.

Mehemed-Ali, viceregele Egiptului, cucerise Siria si regiunileCiliciei cari duceau in Asia Mica; i se atribuia ambitia de a-sisupune i aceste regiuni anatoliene, de a substitui dinastiei dege-nerate a lui Osman o dinastie noua, si care pares atunci plina devieata, a sa. Franta, care daduse modelul pentru noua organizarea Egiptului i instrumentele reformelor, sustinea la inceput pe su-pusul revoltat al lui Mahmud, pe cand Anglia, care Inca de atunciLinea la «dogma» integritatii Imperiului otoman, 11 combatea dinrasputeri, asteptand cu staruinta ceasul cand era sa-1 distruga casuveran independent.

In momentul celei mai maxi primejdii pentru Constantinopol,dupes biruinta deciziva dela Conie a lui Ibrahim Pasa, fiul adoptival viceregelui, la 21 Decemvrie 1832, generalul Muraviev debarcaIn Capitals oferindu-i sprijinul Tarului. Duhamel, viitorulconsul In Bucuresti, merse in lagarul egiptean pentru a impune opace, care-i fu refuzata. In Ianuarie 1833, propunerile de interventieruseasca furs discutate, si in Fevruarie aparea in Bosfor viceami-

_

2*

A

imperiul

Euxi-nului, "i#

.

N. IORGA 410

ralul Lazarev cu o parte din iota Marii Negre. In curand sosiamiralul Cumani cu celelalte corabii, si 5.000 de oameni, apoi alti8.000, adusi de un al treilea amiral, debarcara la Unchiar-Schelesi,«Schelea Suveranuluin, cu 36 de tunuri. Se vazura ostasii pravos-lavnici ai Tarului inchinandu-se in bisericile grecesti cu prilejulPastilor ortodoxe.

Pentru a capata retragerea lor cad alti prieteni, mai putininteresati, adusesera incheierea pacii din Chiutaie, la 8 Aprilietrebui, cu toata sosirea la Tenedos a cordbiilor anglo-franceze,sa se incheie de Mahmud tratatul dela Unchiar-Schelesi, pe careera sa-1 vesniceasca un monument ce s'a distrus, numai daunazi.In forma, era un tratat de «alianta definitiva» pe opt ani, razi-mata pe o «pace, prietenie §i alianta vesnica» pe uscat §i pe mare.Pentru a asigura durata, mantinerea §i intreaga independenta a'Sublimei Porti, Tarul fagadueste, la caz de nevoie, «de§1», adau-gasera Turcii, «acest caz nu e catus de putin de prevazut, cuvoia lui Dumnezeu» Gate corabii si trupe ar voi «prietenul sail»«tiindu-le la dispozitie», fare termin. Tar un articol secret arata caTarul renuntei la ajutorul turcesc, voind sa crute Sublimei Portisarcina si Incurcaturile (embarras) ce ar rezulta pentru dansa dinprestarea unui. ajutor material», dar, fiindca tratatul fixeaza «reci-procitatea, Poarta se va indatori, acel caz de nevoie, evident«a inchide stramtoarea Dardanelelor, adica a nu permite niciunei corabii de rasboiu sa intre subt orice pretext» (1) ( ).

Nu era vorba deci decal de o eventuald asigurare a Rusiei contravreunui atacat vent prin Dardanele. Dar situatia noun, de vasa-litate, a Turciei reiesia in de ajuns din actul patent, impotriva caruiaFranta lui Ludovic-Filip protests din toate puterile. I se spuse cae vorba numai, pentru Turcia, de o «garantie de stabilitate si, lanevoie, de mijloace de asigurare a pastrarii sale» (2). De altmintre-lea Sultanul, care avea dreptul de a opri orice corabie de rasboiuce s'ar prezenta la stramtori drept ce i se recunoscuse i deAnglia prin tratatul de pace din 1809 nu lua, decal o indatorirein legatura cu acest drept statornic el ei (3).

(11 «A fermer le detroit des Dardanelles, c'est-h-dire a ne permettre a aucun batimentde guerre stranger d'y rentrer sous aucun pretexte quelconqueD ; Sturdza, 1. c., p. 334.

(2) Ibid., p. 336.t3) Cf. ibid. Prevederile tratatului de alianta ruso-turc din 1798 n'au nici o importanta,

nici macar una simptomatica: ele stint in legatura cu situatia anormala si trecatoare aunei Republice a Insulelor loniene, ocrotita, contra Francezilor, de Poarta ca si de Tar.

si

iruunnit:

'

"-

91;

2:

in

411 DARDANELELE, 27

Dar Europa apuseana intrase acum intro epoca de iremediabilaneincredere, pentru motive pe cari le stia foarte bine, fats detendintele Rusiei de a se substitui Turciei la acele stramtori,pe cari Thrace le avea faro set le poata apara, pe cand acum Ru-sia le putea apara cu ajutorul, preva act de tratat, at nou*aliate Tara sa le 'aibci.

0 interventie anglo-franceza War fi produs Inca de atunci, dac5,n'ar fi intervenit cel de-al doilea rasboiu intro Mehemed-Ali siMahmud, rasboiu care scoase la iveala in forma cea mai aspra deo-sebirea de sentimente a celor dou5, Puteri fat de noul Stat deviitor al Egiptului. Un moment, Franta se gasi izolata in hotarireasa de a-si apara protejatul ajuns in primejdie; un vant de rasboiu'batii In Europa, farm sa aduca ins& ternuta ploaie de sange. CandFranta se reuni iaras cu corpul politic al Europei, Rusia dada Ina-poi pentru a primi si ea acel «traite des detroits» din 13 Iulie1841, iscalit la Londra, prin care se revenia la situatia indatinatit:si Dardanelele, dar si Bosforul, erau set fie inchise de Sultan,in interesul lui si pe raspunderea lui, si anume permanent, inn-potriva

Raspinsa astfel din Bosfor, impiedecata de a-si trece coralaiile derasboiu prin stramtoritratatul dela Unchiar-Schelesi i-ar fi per-mis sci o facet in calitate de aliata a Sultanului, Rusia pastrytotus postal situ la gurile Dunarii, influenta sa in Principate,o protecfie religioasa a Bisericii ortodoxe, pe care incerca la1853 s'o prefaca in protecfia politica a tuturor credinciosilorei, atat Greci, cat si Slavi, si puternica ei /Iota din MareaNeagra, care, la refuzul Portii si dupa ocuparea Principatelor,aduse distrugerea de amiralul Nachimov a flotei turcesti la Sinope (1).Precum odinioara Venetia incercase a distruge flota Sultanilor,dorind sa impiedece refacerea ei, altfel Puterile maritime ale epoceicontemporane condamnara la moarte, dupa izbanda rasboiuluiCrimeii, marina military ruseascci in Marea Neagra.

Ea se refacit insa si capata, dupa patrusprezece ani, prin con-ventia dela Londra, din 1871, dreptul de a-i marturisi existenta (2).Dupa case ani ea se aseza din nou la bratul Chiliei prin tratatuldin Berlin. In anii urmatori ea incerca sa-si restabileasca influenta

lorga, Gesell. des osmanischen Reiches, V, pp. 63-4.(2) Se su-primii, In Martie, articolele 11, 13 si 15 ale tratatului din Paris.

oricui.

.

(1)

28 N. macs 412

In Balcani, tints pe care n'a pierdut-o din vedere, pe deosebitenici pang astazi.:

Data aceasta, frica de monarhia universals germana, -razimata §i pepredomnirea culturala ca §i pe penetratia economics, si convin-gerea generals ca Turcia europeana, pentru conservarea ccireia secrease regimul stra/mtorilor, departe de a fi o garantie de pace,e un necontenit indemn la rasboiu on un factor de complicare agreutatilor existente in Orient, o face set nu intdmpine opozitiitPuterilor maritime deceit subt forma unei rivalitati rezervate intrealiati. Anume cugetatori politici rusi pot vorbi deci despre o aye-zare la Constantinopol, la stramtori, despre capatarea «cheilorcasei sale», deli numai prin altii, fie °tied de prieteni, cari-0au inset 0 socotelile lor.

Un factor nou se intampina insa acum: constiinta nationals siinteresul economic ale natiunilor dunarene si balcanice, pe cari inconflictele lor nu le-au cunoscut nici Bizantinii, nici Otomanii, nicirepublicele italiene.

Yana acum tendintele lor comune, a§a, de legitime, de a fi acctsla dd n0i au fost impiedecate de aspiratii imperialiste cari nu potdecat sa desbine, sa indusinaneasca. Atata vreme cat «Balcanicii»vor voi toti «moOenirea stramoseasca» a Bizantului, el va fi alTurcilor sau al altora, cari nu ar fi in viitor mai buni pentru eidecal Turcii. A nu-1 cere, inseamnd a-I owed cu

Nu numai decat subt forma unui condominiu, pe scare Rusia riu1-ar permite. Ci subt aceea, pe care nimeni n'o poate opri, a unei intre-buintari mai dese, mai rodnice, a stramtorilor cari au treat Bizantulsi pentru cari exists si el si au existat si statele ce si-au facutdin el Capitala lor. Del Bulgaria are azi debuseul sau la Arhi-pelag,Mare greceasca insasi Serbia it va avea la Marea Adria-tica Mare italiana Ins& , tot ele sunt acelea carora, impreunacu Romania, care, data s'ar intinde peste Carpati, ar avea nevoiaInca mai puternica decat azi a drumului spre Adriatica, Mare aUngariei, stramtorile le trebue mai Inuit. Rusia are si drumul eidin Nord, pe care 1-a stiut pretui Petru eel Mare, asezandu-se acolo,§i, in afara de aceasta, in enormitatea ei, cuprinzand toate cli-mele produsele, ea se satisface prin sine, pe &Ind not totitrain prin exportul ca si prin importul nostru.

Sprijinul altora, interesati capital la acest export carpato-balca-nic nu ne va lipsi..El nu va avea insa puterea de odinioara. An-

totii.

si.

cai,

413 DARDANELELE. 29

glia stapana pe Cipru si Egipt, -Franta concurata de Italia in Tri-poli, revenita de mull din visurile de dominatie maritima ale luiNapoleon al III-lea si, in sfarsit, opritA, prin Algeria, Tunisul siMarocul sau in basinul occidental mediteranean, nu vor avea aceeasnevoie ca dela 1830 la 1840 de a cerca sa impiedece ca fatali-tatea imprejurarilor economics sit alba consecintele ei politice pentruRusia.

Aceeas nevoie ne va apropia si ne va uni.. Si numai atunci vomputea, da lumii o faze nous& a regimului stramtorilor: fazes noastr4.

Nu aunt sigur ca vom 6, astazi Inca, asa de cuminti, ca vomputeit cu totii sa fim asa de cuminti.

z

Anatole Acadomiei Romine. L. B.

Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea. Cateva note, -de N. Iorga -,20

Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,de D. A. Sturdza . . . . . . . . . . 2.-

Nota despre un studiu al d-lui Millet, de I. Kalinderu -,20Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romani lor

si pentru folclorul romanesc, de N. Iorga -,20Norma ponderala dela Perinthus, de M. C. Sutzu -,20Un manifest romanesc tiparit cu litere latine al Tmparatulut

Leopold I din anul 1701, de I. Ursu r -,30Contributii privitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Ri.sia in

veacul XVII, de Dr. Silviu Dragomir 2.-Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rasboiul

din 1787 -1791, de N. Docan 1,20XXXV.-Desbaterile Academiei in 1912 -1913 5.-

. XXX V.-Menjoriile Seetiunii Istorice 8Plangerea lui loan Sand. Sturza Voda impotriva suditilor strain'

in Moldova, de N. lorga -,20Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Base-

rabia in eele dintai decenii dupe anexare, de N. Iorga . . . . 1.-Cateva stiri noua privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . -,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.

lorga . -,60Dona plangeri ale episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga. -,20

.noua aleVersuri lui Ienachita Vficareseu, de N. lorga -,20Barbu Stirbei ca educator, de N. lorga -,20Insemnatatea lucrarilor Comisiunii europene dela gurile Dunarei,

1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. I, 1856 la 1866 -,30---- II. 1866-1905 -,50

III. 1894 -1912 . . . ..... . . . ..... 1.-Patrahirul lui A lexandru eel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-

man, de N. Iorga -,30Ucraina moldoveneasca, de N. Iorga -,30Monete inedite din orasele noastre pontice. de M. C. Slam . . . -,50Conditiunile de politica generals in can s'au intemeiat bisericile

romanesti in veacurile XIV-XV, de N. lorga -,30Doua traditii istorice in Balcani : a Italiei si a Romanilor, de

N. Iorga -T-,20Bataliile dela Gwozdziec si Obertyn (1531), de I. Ursu -,50Descoperiri noua in Scythia minor, de V. Pcirvan 2.-Ideile de legi si de prevedere, de A. D. Xeno. pol ..... ,. -,20Principele ardelean Acatiu Barcsai si Mitropolitul Sava Brancovici,

de Dr. loan Lupa . . . . . . . ........ . -,30Tom. XXXVI.- Desbaterile Academiei in 1913 -1914 5.-

Y XXXVI.-Memoriile Seetiunii Istoriee. 20.-Armenii si Romanii: 0 paralela istorica, de N. Iorga -,40Stiri noua din Dacia Malvensis, de Vasile Pdrvan 1.-Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera (1-in lunie 1453),

de N. lorga -,50. Castrul dela Poiana si druinill roman grin Moldova de jos, de

Fasile ParvanOstasi dela Prut cu un non act dela Alexandru eel Bun.- Razesi

romascani, de N. Iorga -,40Ceva despre Episcopul marainurasan Iosif Stoica.-Cateva frag-

mente de vechi Cazanii romanesti, de N. lorga -,50Istoria Evreilor in terile noastre, de N. Iorga -,40Vasile Lupu ca urmator al Imparatilor de rasarit in tutelarea pa-

tiarhiei de Constantinopole si a Bisericii ortodoxe, de N. lorga. -,40Clopotul daruit de Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, bisericii

satului Topola (1811),Ade N. Iorga -,20Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan 3.-Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Parvan . . . . . . .

Dela Cetatea Tropaeum-Adamclisi : Basilica- cisterns. Studiu arheo-logic, de G. Murnu 1 -

Doua inscriptii noua gasite la Manastirea Bistrita (Neamt), deN. Iorga -,20

Muntele Athos in legatura cu terile noastre, de N. Iorga . . . 1.Din influentele politicei europene asupra Istoriei noastre (Moise

Voda, 1529 Martie-1530 August), de I. Ursu -,20Steagul lui Mihnea Voda Radul in muzeul istoric din Belgrad,

de N. Iorga -,50

-,

. .

. . . ........... . .

-

.

_

. . . . . .

.

1.-

-

a 2--

'

. . . . . .

.

.

..... . . ....... . . . . . . . . .

. .

. .

. . . . .

. . . . . .

. . . . . . . , . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . ..... . . . . .

........ . .

. . . . . .

.... . . .

. . . . . ....... . . .... . . . . . ......... ....... . . . . ..... . .

. . . . . .

. . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . . ..... . .

. . . .

Ana tele Academiei Romano. . L. B.Exploratiuni austriace pe Dunare la slarsitul veacului al XVIII-lea,

de N. Docan 2.Con tribuyii documentare la Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea,

de N. lorga. ,20Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, de Diaconul Dr. Nie. M.

Popescu ,80Renegati in trecutul terilor noastre si al neamului romanesc, de

N. Iorga ,20Sedinta Academiei Romano dela 1 Main 1914, de D. A. Sturdza ,60Fundatiuni religioase ale Domnilor Romani in Orient, de N. Iorga. ,20Fundatiunile Domnilor Romani in Epir, de N. Iorga 30Un act romanesc privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Ve-

ron, de. N. Iorga ,200 Mirth a Terii-Rornanesti din c. 1780 si un geograf dobrogean,

de N. Iorga ,50.Nona documente basarabene, de N. Iorga ,20

Situatiunea internationala a Principatului 'fens -Roma ne2ti invremea lui Serban Cantacuzino (1678-1688), de loan Radonid. ,30

Corespondenta Domnilor si Boierilor romani cu Metternich si cuGentz intre anii 1812-1628, de loan C. Faille ,50

Stalpul lui Mihain Racovita Vv, in Bucovina, de 7eodor V. Ste-fanelli . ,50

Venetia in Marea Neagra, 1 : Dobrotici, de N. Iorga . . . . ,40Venetia in Marea Neagra, II: Legaturi cu Turcii si cu crestinii

din Balcani dela lupta dela Cosovo pang la cea dela Nicopole(1389-96), de N. lorga . ,50

Tom. XXXVII. -7- Desbaterile Academiei in 1914-1915 . . . . (Sub presd)..XXXVIL Illemoriile Sectiunii Istorice (Sub preset).

Venetia in Marea Neagra. III: Originea legaturilor cu Stefan eelMare si madly] politic al desvoltarii lor, de N. lorga ,80

Pilda bunilor Domni din trecut fats de scoala romaneaseti, de N.Iorga 1,50

Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu, de N. lorga . . . . 1,50Activitatea culturala a lui Constantin Voda Brancoveanu si sco-

purile Academiei Romar_2 de N. Iorga ,20Opera de istoric a Regelur Carol, de N. Iorga. . ' ,20Neamul Agarici, Razesi falciieni si vaslueni, de N. Iorga . . . ,20Imperialismul austriac si eel rus in desvoltare paraleld, de N

Iorga ,30Din legaturile noastre cu sarbii, de N. Iorga . ,20Privilegiile sangailor dela TarguOcna, de N, lorga ,20Cetatea Ulmetum. III. Descoperirile ultimei campanii de sapaturi

din vara anului 1914, de Vasile Piirvan (Sub presd)Cateva stiri despre comertul -nostril in veacurile al XVI1 -lea si

XVIII-lea, de N. Iorga ,20Dreptul la vieata al statelor mini, de N. Iorga ,20Un dascal uitat : Grigore Plesoianu, de N. Banes= 1.

inst. O, Arte r trpnr, A ( . '.'or r, Si. 1,asitfiv

. . . . . .

.

.

I .,

) '

PC)I

.

_.-

,

. . . . . . ..... ,. . . . . . . . . .

. .

...... . . . . . . . . ......... . .

..... . . .... . .

. .

. . . . .

. . . . . . . . . .

. . .

. . . . .

. . . . .. ..........