АпнІ Х Х \ Щ — No. 8 S BANI IN TOATA TARA 8 Duminică 21 F e b r u a r i e 1916

UNIVERSUL LITERAR fjSoiNAMENTUL WhEl 2 ,60 ANUAL «WIMENTELE 8E FAC F MDHAI PE DN AN

C O L A B O R A T O R I I ACESTUI N U M À R I. Foti. L. Rehreanu, Dragion, Const. A. I. Ghica, Leontin Iliescu,

George Drăgan, Neli Cornea, Y. Logecari, etc.

A N U N G I U B I LINIA PE PAO. 7 ş l S

- B A N I HO = = Г -

2

LUPTELE DE LA VERDUN. - ATACUL FORTULUI DOUAUMONT

« . _ \ o . S . i v n r . i t s n . П Щ Л П D u m i n i c a 2 1 I•'cbruarlo НИГѵ

— N u v e l ă d e F r a n ç o i s C o p p è e —

i P e n t r u c* ans in t r a t In « .a ra ace ia rcco în c a ï e n e a n a ä s t e t N n s í in . Afara pk .ua şi apa a s i a a semenea u n u i praf snbi re , voala becur i le de gaz şi furca s i s t ră lucească frotoa-rcle .

N ' a v e a m nic i o d i rec ţ ie def in i tă . Mă p l i m b a m doa ră p u ţ i n d n p ă m a s ă . De-odată a m ză r i t Î n a i n t e a m e a o cafenea m a r c pc j u m ă t a t e - p l i n ă . Am i n t r a t ac i I a r ă n ic i un scop.

Cn o p r iv i re c ä u t a i u n loc, unde să nn î iu prear î n g h e s u i t şi m ' a m dus să e tan lungă a n bă rba t , care î m i p ă r u b ă t r â n şi eare fuma o p ipă n e a g r ă «h •ere ban i . Şcase sau opt p a h a r e dc herc goale, î n g r ă m ă d i t pe masă în faja l u i , arătau n u m ă r u l ţ ap i lo r pe cari îi băuse. N ' a m e x a m i n a t pc Tccinnl m e a . De la p r ' u i a a r u n c ă t u ­r ă de ochi , a m recunoscu t în omul acesta , u n s tâ lp dc beră r ie unul din oameni i aceş t ia car i vin la cafenea, oda tă cc sc deschide şi pice când se închide . E r a m u r d a r şi nespus de prost. îmbrăca t .

î n d a t ă c ţ m ' a m aşezat l ângă el, omul aces ta iiui spuse cn o voce l i ­n i ş t i t ă : I f •

— „Ce tuni i ac i ?" МЛ în tors i î nda t ă e lectr izat . EI r e l u ă : , " -^J^>^4 — Nu niă mai recunoşt i ? — Nu i ] ; r JM jg* . — Des Bar re l s . Am rămap înc remen i t . Era contele

J e a n des Bar re l s , vechiul meu cama­rad dc şcoală.

i-ani s i rùns m â n a şi după o pp.uză lungă, nesi l i tul ce să-1 în t r eb , nm în­g â n a t : — . .Dar tn cc ma i ' f a c i ? "

El r ă s p u n s e : — „ P a c ce pot! ' — „ D a r fts?" Í y # W jteM — „Vezi b ine" . S imţeam eă roşesc. A im." s t ă ru i t :

,.D.ir în fie-care z i ? ' - - Da, în fiecare zi fac acela ş lu­

cru, tß. 4 . ? ч Apoi , lovind cu p u m n a l în mas».

«Irigă: „Bă ie te , doi ţap i !" O voce î n d e p ă r t a t ă / r e p e t ă : „Doi

japi Ja masa ,4 pa t r a şi i med iei d u p ă aceia un clip-Incr adusC doi (ap i .

Гь-« Bar re l s , îşKgcili j i a h a t u ! йй1.-Ir'n jnglii jiIţiră, apoi mă îutrefi.i

Ce !.. -i e non ? > 4 Nu şii.ini !;co siu-i ^spaa. Am fnVâ-

ьаі • ...Nimic/.. dragnT""iuc";:l' Eu s u n t comerciant ";'

Г! mă inkcl/ i t : — Şi-j i place i — Nu, dar cc vrei? I r r t ) n i e su faci

ceva în Iumeji a s ta .

— Dc ce О^ЦиЖ,\ — P e n t r u * » avea o ocupa ţ ie .

L a re serveşte n - i a ? Eu un fac nimic p recum vezi. Când n 'a i o para î n j c l . g să In; r e / i . când ni in­să eu ee irit*, c de prisoso. La ec bun »ă lucrezi '? Munceş t i p e n t r u t i n e sau pen t ru ce i la l ţ i ?

Dacă m u n c e ş t i pen t ru t i n e c foarte b ine . dacă nimiceşt i pen t ru cei lal ţ i faci o prost ie .

Apoi p n p i u d u - ş i p ipa pe îuasîl. ti rigă din nou :

—• „Buc le . 1111 <ар!" Ş i г с Ь й : Când vorbesc mi sc face sete. N'a 111 obiceiul să s t au dc vorbă cn c ine­va. Da, cu 1111 îac н ішіе şi când voi mur i n 'a ni sa regre t v ia ja . N 'a iu să «m a l t ă a m i n t i r e der i t aceas t ă cafe­nea. N ' am nevastă, n ' an i copii , n ' a m gri j i , n ' am dure r i . E m a i b ine .

Sorbi ţ apu l şi Îşi r e luă p ipa . II pl iveam- m i r a t : - - Dar a l t ă d a t ă nu e ra i aşa. — Ba da. — D a r as ta . nn-i •, i a tă . d ragul meu .

Trcbuc- să faci ceva, să i u b e ţ i i pe cineva, să a i vre-un p r ie ten .

— Nu, m ă scol la douăsprezece. Vin a ic i , p rânzesc , heau câ ţ iva j ap i . aş tep t să se î n t u n e c e , cinez şi i a r ă ş i î ncep să beau ; apo i la u n u şi j umă­ta t e m ă duc să m ă culc f i indcă se 1a-chide ca feneaua .

De vre-o zece a n i , pot să spun e ă a m pe t r ecu t şcase pe scaunu l aces ta .

— D a r când a i , v e n i t la P a r i s , ce a i i ă c u t m a i î n t i i ?

A m u r m a t d rep tu l la... c a i e n e a u a Medicis .

— D n p ă ace i a? — A m trecut Sena şi ara veni t ac i . Ce vrei ? N11 poţi să r ă m â i t o a t ă

v ia ta íiíijCaríierni l a t in . S t u d e n ţ i i fac prea m u l t ă gă lăgie . A c u m n ' a m să mă m a i mişc de-aic-i. Băc te , u n ţ a p !

Credeam cii-.şi ba te joc dc mine . — I l a i d c î i i s incer . A i avu t vre-un

necaz m a r e ? E i reş tc eş t i un om care a i fost lovit dc o nenoroc i re . CAji an i n i ?

— Am treizeci şi t re i de a n i şi pa r că a m cel pu ţ in pa t ruzec i şi c inc i .

II p r iv i i d rep t in fată. Avea înfă­ţ i şarea n n u i moşneag .

— Ini rY.devăr p a r i ma i b ă t r â n . Ne-greşi i că a i a v u t onreear i nenoroc i r i .

El spnsc : Te as igur că n u . P a r bă t r i n p e u t r u că n u ies n ic i oda tă să mă p l imb . N i m i c nu î m b ă t r l n e ş t e ma i m u l t pe c ineva decî t v i a ţ a de «Яеиеа . , ...» - •

N n pul om să-1 cred: T rebu ia să fi pe t recu t mu l t , p e n t r u eă este cu n e p u t i n ţ ă să fi chel i t aşa de repede fără să nu fi Meut câ teva chefuri î n ­drăcise»,..< „ .тй^жЛт * 'jK -Ц '

El ciul luă r».jor r ap ţ ţ l : Nu. a m fost iau i idoamia foar te c u m i n t e . Ş i r i -dic înd och i i in spre po l i cand ru l care ne lumina- D a c ă s u n t chel , e v i n a gazulu i . E d u ş m a n u l cel m a i m a r e al p ă r u l u i — băie te , n n fnp! — Nu fi-e s e t e i MáJEbJ?*

— N11, mul ţumesc . 'TJar in l r ' aaVvăr m ă in te resez i foar te mul t . De cind

eşt i al/Vt de d e s c u r a j a ţ i Nn e ceva n o r m a l , nn c firese T rebu ie bă fi pă ţ i i cv«l

— Da, e a d e v ă r a t . L a t i n ! acesfa da tează dir. copi lă r ia in; a...

— Ce, spunc-mi şi m i e ! — Vrei să ş l i i? ascu l tă . Ţi-a duci

a m i n t e cas te lu l u u d e a m î'c.st cres­cut , dc v reme 00 a i veni t do vreo c inci sau şcase ori In t i m p u l v a c a n ­telor. Ţi-adî ic i n m i n l c c lăd i rea a-ccia n r î a şă , mi j locul n n u i p a r c mă­r e ţ cn ale i m a r i dc s te jar . Ţ i - aduc i a m i n t e de p ă r i n ţ i i mei , ecremonioş i , solemni şi g rav i .

I u b e a m foarte m u l t pe m a m a , mă t e m e a m de t a l a şi îi respec tam pe a-mândo i , obişnui t de altfel să văd toa t ă l umea p leca tă î n a i n t e a lor. E r a u p r in p â r l e a locului , d. conle ş i d-na contesă ; şi vec in i i noş t r i T a n n e m a r c , R a v a l e t şi Brcncv i l l c . aveau u n deosebit respect p e n t r u pă ­r i n ţ i i me i . A v e a m t re isprezece a n i , pe a t u n c i şi e ram vesel şi ferici t cum e ori şi cine Ia v i r s ta aceia .

P e l a s fârş i tu l Ini Sep tembr i e , cu e i teva zile m a i î n a i n t e să m ă în­torc la şcoală , pc cînd mă j u c a m In pace î n t r ' o zi rece dc t o a m n ă , cu uu v î n t p u t e r n i c , ză r i i pe p ă r i n ţ i i me i .

E r a să ies î n t r u î n t â m p i n a r e a lor, da r m ' a m opri t de oda tă cupr ins de fr ică, Li e i ţ iva paş i dc ei. T a t a în p r a d a nne i m â n i i grozave , s t r i g ă : ...

— M a m a ta c p roas t ă ; şi de altfel nu e vorba de m a m a ta . I(i spun că am nevoie dc b a n i i aceş t ia , şi vreau să iscăleş t i .

M a m a ră spunse cu o voec hofu r i t ă : — N ' a m să iscălesc. E ave rea lu i

J e a n . O păs t rez p e n t r u el şi n u vreau s'o m ă n â n c i cn ţoale coco­tele cum ai făcut p î n ă a c u m .

A (nuci t a t a , min int începu s ă ba­tă pe m a m a cn toa tă pu te rea . Să r ­m a n a femeie voi să se ape re da r uu reuş i şi căzu jos, a s runznndu-ş i fata in mi in i

Ci t despre m i n e mi se p ă r e a că I amea sa va sfîrşi, că legii» e t e rne s 'au sch imbat , Rimfeam o tulbu­r a r e nespusă , u n a d in acele tu lbu­r ă r i pe care le r e s i m ţ r l u faţa Iii'étu-r i lor s n p r a - n a t u r a l e , În faja c a l a i -

•R.

H tină ziua, mândre, hună! — Щ>ш., Ioane, clin - Albeşti... i'ilë'^û!.-... e^"rnbrăeat eşti!... Si in 'jurul ~\гію s'-ad. mă ' Taaic felele eu ritma

Cele din- Floreşti.

'— Vre n/f Ъипг/н de-atuncl este, Dc când lăsaşi satu... Ţoale mândre 'ii-a dat statu. C'azi-e.ş'i mândru ca n poveste. Vezi?... avea dece s'adesle

Mă-ta si cv tat'lii !

Iar flăcăii toţi câii s in: De cimi -m'au zărit. Roată n juiu-wi-au sărit... I'lulurau căciula :u vânt. Apoi dau cu ea 'a pământ:

— Dine nf-ai venit !

Unu-mi dele c tigaie, Altul scapără 'ir'am/.a • : — Mergem f i .noi militari ! Deci ne spune, frăţioarc, Ce ştii delà concentrc<-c,

Delà gltividrari4 '...

Mertft 7ara, ori mai ^aie. Şi dece a stall?... Spune tot ce s'a 'ntâmplal... Că-L rubine de când ţaac

Şi. sân, e. păcat.

He.itje-ani zii, flăcăi şi fete, I*e-ar fi cum vrerh.-noi, ţj. Hăt de mult am fi 'n război.. Dar cei mari vor pe 'ndelcte, Şi la timp să dăm Cu sete.

1'reoirn ştim doar noi..

•:-Că.îoi ştiţi cum e Гютатгі: iifere aprig sa-l porneşti, Şi pornit... nul mai opreşti Până na repus păgânul Şi n'a devenit stăpâniţi

Ţârei st râm oşrşti.

Şi cei mari se Ш uitară, Şi-au tot chibzuit, Darà-i chip dc biruit, Că noi ei-c'am fl. o ţară Care când o fi să sară

Totul s'a sfârşit !

Chiuind dc hitetnie Au porni-'-şirua To'i flăcăi; prinşi de drag : — Dc-i război, război să fie A;,- bă/rănii, cu mândrie,

Ac priveau din prag.

Şi ia crâşma din răscruce it'oră-am prins afară... Apoi cale se 'p.thinară. Pcntrti cei ce se vor duce, Pen Im-a legii noastre cruce,

"Pentru Af'.vc; Ţară! î h a a i o n

Unui йщщлі Da. le-am mai văr.ut odată, Pun' a nu intra in ceaţă Când întreaga la fiinţa Palpita dc-amor şi riaţă

In zăvoiu cu ea in braţe (Voi credeaţi că nimeni nu-e Să vă rază şi iubirea In vileag cândva s'o spue).

T/i-i priviai in ochii negrii, Şi zâmbiai cu nflâcârare $i o strângeai cu foc la piepttt-h Lângă saleea 'n inurmurare

Da, cu manile acestea Putrezite şi golaşe O strângeai la pieplit-ţi negru In aprinderi pătimaşe.

Da, cu o4u-ţi — două găuri In priviri îi că ului Şi, cu mucedele-ţi buze, Fericito sărutai. X ' Л S > І

V. Loaecara

irofclor mons i ruoase şi a dezas t re­lor de n e r e p a r a t . Min t ea mea ele copil se p i e rdea , se r ă t ă c e a , se În­grozea. Ş i nm începu t să s l r ig d in r ă s p u t e r i , fără să şt iu de ce, in p ra ­da une i d u r e r i n e m ă r g i n i t e . T a t » i r a a u z i , sc În toarse şi veni spre raine. A ut c rezu t c'o sa mă neidă si nm lua t -o la fugă.

Am a le rga i a şa ua ceas sau două, nu ş t i u . Se făcuse nejipie, am căzut în i a r b ă şi a m r ă m a s 'astfel nemiş­ca t , sfişiat de s p a i m ă şi dc o d u ­re re grozavă . Mi-era fr ig şi foame Se făcnse z iuă . Nn î n d r ă z n e a m sä mă sen], nici să umbfn, n ic i să m ă În torc sau. să f u g . m a t de;t - r le , mu temeam s.i-l vád pe t a t a .

Aş fi m u r i t poa te aci dacă 1111 pa­s i to r nn m a r fi d u s cn sila ácasn .

Aici , nm găs i t pe pa r i a ţ i i , u i e P e u fa ţa lor obiş t ia i tă . Marna mi -a spus d o a r ă : Ce-"frică ui;-ai p i ie in i i i t n r î t n l e . N ' a m p n t n t s ă dofrir toni S n o a p t e a din cauza t a . N 'am r ă s p n m da r a m începu t să pi iag . Taăş n u rosti n i f i o vorbă.

Opl zilo l e n r u i ă Bi'aiu, infors la scoală.

— E i b ine , d r a g u l meu , de a t u n c i m ' am s c h i m b a t cu Aesnvîrşire. N ' a m m a i s imţ i t nici nn gust pen t ru ni­mic în lume . N ' a m mai avut Дс a-t u n e i n ic i spe ran ţ e , nici a m b i ţ i i ş i n ic i m ă c a r dor in ţe . Ü revăd mereu pc b ia ta mania ( r înf i lă pe jos. în a-leie , în t imp cc l a t a o bă tea . Mama a mur i t după c l f i r a a n i . T a t a frăcs-fe Iacă. Nn l 'am tuni r evăzu t . Bă ic ie , nn {ap!

I sc aduse nn ţ a p pc care îl sorbi (lie.tr'e î u g ' i i i i t u r ă . D a r , re l i i îndu- i i p ipa , cum t r e m u r a , o s t ă r tmă . A-tuuc i avu nn gest «c suădă jdn i t şi spuse : E o adevărată , p ie rdere . Toc­m a i peste o l ună 114.1 mea va pu­tea fi br.r.S.

Şi în sala În t insă i p l ină dc fum, spuse din n o n : „Bă ie t e , un {ap şi o pipă m tiî.''.

Traduce re de Ooui t . A. f. Ghica

Ditjiiiiiicft îï 1 Febrmtrf« IO 5 í» l m v e r s l i . l i t e r a r X o .

Joi, 18 februarie, la orele 8 jura. diin. s'a stins din viaţă Re-•joa Elisabeta.

Defuncta a venit pe lume 110-іосііа dc însuşiri caii rareori se întâlnesc concentrate Intr'o imi­tate п\Ц armonică intr'un suflet hărăzit să înfrunte vijeliile vieţii.

Bună, ca însăşi noţiunea de bu­nătate: îndrăgostită de frumos şi necruţând nici-o osteneala de a-i vedea realizat.

Faptele ei de Regină au trecut ere mult g r a n i t s , făcând ocoiui lumii şi impunând prin măreţia sufletească, ce Ic-a dictai. Gperiie Ei literare sunt admirate de toţi cei cari pot să ţ.ătrundă în adân­cul lucrwitor, însufleţite de du-bul mistic al blândei resemnări.

Maestatea Reginei învolburata de fruuiiK-eţea Artei a i făcut ca Résina Elisabeta s i tic in cursul vieţii Ei mai rmtlt Carmen Sylva, poefa duioşiei, a îndemnului spre bine. a proslăvirii cinstei sufle­teşti. Tronul Ei de aceia a fost înconjurat de atâta dragoste. Su­ferind durerea până în adâncul ei cel mâl revoltător, — pier-zându-şi odrasla, — n'a căutat şi n'a găsit altă mângăerc decât în alinarea suferinţelor altora.

N'a fost insíiííí(ie de binefacere, pe care să n'o ajute, să nu-i lă-murîască îndrumarea şi mai ales să n'o însuileţiasca cu râvna Ei de muncă dezinteresată.

îndrăgostită de tortul naţional românesc, n'a simţit nici o oste­neală de a munci Ea iu»a-şi şi de a propovădui desvolt^rea cusă­turilor nationale.

Regina-Poetă. in ziiele când zorii libertăţii României s'au ivit, a aráiét ce poate să facă devota­mentul 'femenin pentru o cauza mare.

Palatul princiar a îost transfor­mat în atelier de lucru pentru pregătirea celor necesare răniţi­lor, in atari zile, trecând delà bol­nav la bolnav, adresând fiecăruia o numgăere. scriind scrisori fa-ntiffilor îngrijorate, a luat numele de Mama răniţilor.

Regina-Poetâ a avut un admi­rabil talent de scriitoare.

Lucrările Ei simt cunoscute ш taată iiiutea, іііік-са sunt scrise in limbile germana, franceza, ro­mână şi engleză.

A scris peste 50 de volume, de o egală valoare de inspiraţie şi de o minunata frumuseţe de re­dare.

Pelerinul durerii, Cvgetările unei Regine, Poveştile Pclrşului, O rugăciune. Din două Uimi, Schite, Dc prin veacuri, Astra, Baie la uşă. Poşta militară, In voia întmplùrH, Robia Pelcşului. Răzbunarea (nuvele), Deficit (ro­man), Vitejia femeiasca (opere dramatice), MeşteWt Manole. Domnul fîi'iv.pclmo.n, Cuvinte stf-Heicşti* Poveştile unei Regine, Viata fratelui mea Oton, însurat (roman). Cuvinte şoptite, Călă­toria pe Dinare a unii fiice a Ri­nului, Lăcrămilc unei Regine.

Cugetările unei Regine au fost premiate în 1S83 de Academia Franceză cu premiul Botta, me­dalie do onoare.

Scrierile Carmen Syhe i se ca­racterizează printr'o melancolii resemnata ca fond şl printr'un li­rism descriptiv.

Iată cum Carmen Syiva descrie „P desul" :

„E uu minunat voinic Peieşul cu parul creţ şi cu adânci cehi alba­ştri, şi e atât de voiss şi de pu­ternic, fiindcă s'a Bascul în adân­cimile unui munte uriaş. Se zice că vine dintr'un lac năprasnic, ascuns în fudul pământului şi în care locuesc zânele apelor. SJ dacă stai mint tân«à Pe'eş, a?a de mult cât să uiţi lumea, auzi cu toiul desluşit cântecile zânelor.

Chi^r se iveşte din când in când câte o zână, care, pe o ira t i ­z a mare şi l^tâ dealuugul Pcl î ş h -lui la Vale) alunecă din treapta în treaptă peste cascadele apei şi

Pe cel ce seceră copaci ca iarba: Iui vreau să-l văd şi sal cunosc,

(cum c... Rândurile dc mai la vale se re­

feră la momentul când. în fine, Ahasvérus se întâlneşte cu pere­chea îndrăgostita: Si întreg acest concert primă-

1văratec Părea un cântec cald şi 'mbă-

ititior. O şoaptă s'auzea şi paşi înceţi Şi-un râset drag ca sunetul de

[clopot Se tot a;:ropia: voinc, un tânăr. Ţii,ca cu aratul strânsă peste

[mijloc Pe-o fată ca un înger şi i-a Vtts In deget un inel: „Mireasa mea.'" I-a zis, iar ea: Jubitul meu de

[veci!" şi-upui, îmbrăţişând-o iar ilăcăul,

M. S. REGINA EUSABETA

Intrai ă 'ncet p'umbroase căi [de codru.

In sus sări Ahasver, luminat, Si chipul ii lucea ca ЩгШ zilei. Apoi căzu 'n genunchi ş'avimd

[spre ceniri lata câteva paşagii dia poemul întinse braţele, vorbi cu glas

priveşte cu ochi voioşi în lume. Dar nu poate să o vază decât cela care s'a născut pe Ia ţară -̂i n'a avut niciodată vreun cuget râu iu sufletul lut.''

Ichova tradus de G. Coşbuc: Poporal flori ii aşternu pe cale Si haine-i aşternu iar cu am râs.

[de tunet: Jehova eşti! Tu Domn şi Dum-

[nezeu! l.-au dus pe la judeţ, l-m dus la „Eu le-am cutat prin hune pre-

[cruce. Iar capiu lui trisângefaţ ardea Şi fruntea sa 'nroşită vai, de

[súnge, Dar eu am râs dc el bălunâu-mi

[joc. Voi lati bătut cu biciul crunt,

Işi ziceţi: „E Dumnezeu!" şi l'aţi ucis şi

[ziceţi: „E Dumnezeul" Dar ararăţi-mi

In r.e Pe-a-tot-creiatoTul Dumnezeu, Şi lui vreau să mă 'nciunt Mi-l

[arătaţi Pe cel ce poartă soarele 'n

[văzduhuri Şi-al cărui glas răsună ca furtuna

[Jutindeni, „In jertfe te-am cătat şi'n

! sihăstrie, ,Jn crime şi 'n dispreţ eu te-am

[cătat. „Cum fuge dnp'al mamei glas

[copilul „Şi puii cum se ţin după

[cerboaică! „întregul clan al lumii l'am

[răbdat, „Rău! paharul plin al suferinţa, „Eu binelc-l iubii, făcnt-am bine, „Urmándu-l chiar şi 'n noaptea

[rătăcirii, „Cătat-ani ne Ichova prin pustiu. „In mări adânci, in crivăţ şi 'n

[i ar tună:

,.Şi 'n inimă la mine l-am căfat4

,Dar cupe-mi dc băut durerc-a [fost

J$i necredinţ'a fost mâncarea [mea,

Jar viaţa, ce-am trăit, un ! intimer ec.

„Dar iată ochii mei te văd аситЛ „Voinţa firii, ea e Dumnezeu.. > „lehova-i Dumnezeu, e mersul

[firii — „Ah, cine-s eu, Jehova, ca sa-3

[cer „De-acuma binefaceri ? Lui

[lehova „Eu plec genunchii, că lehavPA

[bun! „Acum doresc să-mi pot închidă

[ochii vŞi capul să mi-l culc într'un

[mormânt, „Căci ie-am văzut, lehova. oclu

[în ochi, „Eu vreau de-acum să gust ce

[dulce-i moartea! „Voi trece-acum să gusl ca îniw

za'n vântul toamnei; ß,Si-apumri prea-mărit să fii,

[lehova'"

A zis şi-apoi căzu pe flori ca [vreascul

De vânturi scuturat, şi-apoi muri.

E o datorie obligatorie, pentru noi, să avem cel puţin acum, tra­duse în româneşte toate óperflé Carmen Sylvei.

Şi acum, S'a dus alături de to­varăşul ei de muncă, stând l ă ­turi neînsufleţiţi în cripta delà Curtea de Argeş.

0 l e g e n d ă raunte-і ш р е а п а á e r ă z b o i

î n c ă din t i m p u r i l e cele mai vcclrl I i i i Mun ţ i l o r negr i an ţesut l e send« şi r o m a n ţ e cu lup te le lor în con t ra Turc i lo r .

O astfel dc l egenda războ in ică este şi aceea a s u p r a modu lu i enm a b -hut-nit c a m p a n i a Mun teneg ren i lo r con t ra Turc i lo r în a u u l 1862. Um cuc de m u n t e s b u r ă dcla Mostar spre S ta inb Л. \ гЛ) 3 se a ş c / 5 pe mos­cheea S u d a n u l u i şi r e s t i t r e i zile s ;

(«•ei nopţ i le ; IÎU i 1::) şi ne în t re i upi :

't U. b t í U H i U

t ' e rnegorz i i vor aduce mar i UCÜ oro-ciri a s u p r a ţâ re i sale. Subtile lor vor t ă i a c a s e t e de Tu rc i şi vor i ncend i a o r a ş e . In Bosnia se va î n ă l ţ a c rucea c reş t in i smulu i . Sune te le clopotelor vor r ă s u n a şi în moschei , unde vor predica preoţ i i c reş t in i !

Când v.iv/A aceas ta S u l t a n u l Abdu l Aziz, mai î n t â i vă r să l a c r ă m i fier­b in ţ i . D b p ă aceea el sc p l ânse a m i ­cei sale de peste m ă r i , c ră i a sa en«

4. i \o . .4. I J \ 1 V I - : H S Î J I . І . П Т . Н Л К Unniii iM'á 2 Í i-'cbi'iisirio М"-и;

aleza, — aşa n u m e a u Muntenegren i i pe reg ina Victor i» — pr in l r ' o lungă scrisoare, în oare a r ă t a nenoroci r i le • a r i e rau să se a b a t ă asupra ţăre i •ak-. R e g i n a i-a t r imis imed ia t 80 de mii de galbeni , fieef.ro în valoare de JO coroane.

Cu bani i aceş t ia . S u l t a n u l rec ru tă JFătari, Arabi şi a l te t r i bu r i sălba­t ice pen t ru ca să pedepsească pe Cer-• e g o r c / i .

D u p ă aceea cucul sbură la cneazul Miokita pen t ru ca să-i a n u n ţ e n ă v a l a «sardelor ba rba re . P r inc ipe le t r ă g e a b îndoia lă adevăru l acestei veşti . In t r ' aceca sosi v.sí i a despre b i ru in ţa t a t ă l u i său. Aoevodul Mirko P ie t ro-vici care eu c o n s i m ţ ă m â n t u l împă­r a t u l u i F r anc i s e losif şi a l Ţa ru lu i Rusie i Alexandru I I îşi l uă t i t l u l de „ p r i n c i p e al Muntencgru l t i i " . El n a t u pc M u s u l m a n i pe câmpul dc Ia Saga rcz şi el s ingur l â i ă capetele a fOO de T u t e i .

Vestea aceas ta dădu Kiicazului Ni­ek i t a pu te re ea să înf rângă năva la bordelor ba rba re .

Sc.

EX-LIDR15 Câte au fost, un volum de poesii

de Cornelia din Moldova. Se va supăra oare autoarea volu­

mului do mai sus, dacă vom spune, că a întârziat cu publicarea Ini? Era e- vreme — şi nu e mult de atunci — când versurile Corneliei din Moldova erau intre cele mai citite, ba multe avură cinstea să fie cântate, cum de pildă „După fragi şi după mure". To­nul general al poesiilor Corneliei din Moldova e vechiul şi veşnicul tânăr «cntimentalism. Se plânge nneori poeta, dar când eşti de pă re re că a-iunei :

Când diu doi, unu- i fenice, Toate-s bune uude-s doi...

optimismul acesta dă vîetei un sens, nn scop.

Ceas Ia ceas, ca doctorie. Xc-om da eâte-o sărutare,

continua autoarea тоТктиІііі „Cate nu fost".

E drept că versurile Corneliei din Moldova nu sunt dintre cele eare plac astăzi, dintre cele care impun prin sonoritatea lor, de multe sonore fiind că sunt goale de înţeles, dar •unt vermi fu eare un suflet delicat tei cristalizează toate sentimentele ee le-a Încercat, sunt poezii sincere şi prin urmare menite să placă.

Urmaşii Romei, nuvele şi schiţe de George Cair. O nouă ediţie (1916). Nu ştu dacă despre nuvelele d-lui Cair s'a spus tot binele ce-1 meritau. En unul Ie ci tesc totdeauna cn plă­cere. Poate că pentru, multe persoa­ne, înţepăturile d-lui Cai r să fie ne­plăcute, da r cred că mare le publ ic trebuie să fie de par tea d-sale. Deşi nu e un simplu boem, d-s-i face sat i ­ra acelei p re t inse a r i s tocra ţ i i , care e o devara ta pae:isto pentru tura a-ceusfa; i i descrie pe ic p;e/.< l i tauţii ci «şa cum suni . buni nuiii.ii de petre­cere, inconş t ien ţ i . Se uhsi'i-vă bine. că mai toate t ipur i l e pc cari le do-crie. aa t r a t , Ie-a cunoscut. Ie-a studiat.

I)-S Cair <• ai) scr i i tor plin de ta­lent şi ştie sa lovească acolo unde t rebuie . Ici şi colo. recüinr-ii p<> \ e -ehiiil s en t imenta l , a căriiî iH jea to ' o a suferii isihii dc pc u rma celor caii fac răn i din arta p c u i t n a n ă . Nona ed i ţ ie a novelelor d-sal» c e d că sc

Doamna Elisabeta cu prinţesa Marioara fiica sa

PORTRETELITERARE P O E T U L I 0 1 S T P I L L Â T

d e I . F O T !

va bucura de Mire»«nl ri lor i!-s.;îc.

í>t scrie-

0-1 C. Ba nu, distinsul orator par­lamentar, subtilul l iterat şi entuzia­stul profesor, — s'a botărît să devie editor. Este o jertfă personală fru­moasă aceasta şi o nobilă întreprin­dere naţională. Admirabilul gest nu poate scăpa nimănuia.

Iu ţara noastră scriitorii erau lă­saţi până acum pradă tuturor edi­torilor evrei, puţini scrupulos! şi a-gramati, cari nu apreciau o operă literară decât In perspectiva câştigu­lui ce li l'ar fi putut adnee. D-l Ranu, luând editura „Placării" pe numele său. nn unmai eă aduce servicii reale scriitorilor şi culturii româneşti , ci, mai dă să înţeleagă politicianilor şi kajalelor acestei jări, că tn afară de învârtelile patriotice şi de „per-inisuni de export", tn afară de pers­pectiva ministerelor vacante şi a eombinatiunilor ministeriabile, mai sunt şi alte preocupări mai înnalte şi mai nobile In viată, decât risipi­rea banului p e nimicuri luxoase şi pe prodigalităţi inutile.

Iu această privinţă editura d-lui R a n u este un eveniment în viata noastră culturală.

Cn merit Ia r ecunoş t in ţa poster i ­tă ţ i i de pe acum este editarea operei complete — revăzute şi se lec ( iouate , b ine iu(eles — a m u l t hu l i tu lu i şi pu te rn icu lu i nostru poet Alexandru Macedonski .

Din căr ţ i le a p ă r u t e până acum. vo­lumul . .Amăgi r i " al d-lui Ion l ' i l tai ue-a a t ras deosebită Innre a m i n t e ; ceea ee ne-a silit s;i-| міріпісш cuci anal ize l i te rare .

i)-l Pil lai inii l'ace iiiipicsia unui om fericii. La poeţii cari suferă, g ă -s"-ti la iucepuîul operei lor fnrtna ab rup tă , st i lul g r rc iu , care , din liţisa •'o a fi mânui t de o m â e ă m ă i a s t r ă , se eoni lir-âoneii/ă. ideile do vin con­fuze şi vas i , ia r po :t:I iu e g a l il ju-liec'. după îr.'i'.'îiii nie. după S t r ă î l l l g e -tárr şi după ceeace Ш promi te îu v i ili-r.

Dar ce clare, ce s imple şi ce îns­uma.- 1 Micit \ ersiii i ic :

„Dar al treilea cuvinte de lumină Ş i de umbră nu rosteşte, ci tăcut îşi ascultă in ima lui pl ină

De trecut,"

Fericirea poetului se revarsă din toate poeziile, natura, trecutul, mi ­turile «iau parte la această supraa­bundentă de mulţumire sufletească.

O notă de melancolie se strecoară ea un firicel de iarbă Înrourată; oăei, In mijlocul fericirilor depline s imţim vagul sentiment al fragilită­ţ i i lucrurilor omeneşti; simţim că ireparabilul, t impul, ne pândeşte Ia o cotitură a drumului ea să ne ră­pească odorul prinosului nostru su­fletesc — şi această teamă de a pier­de — reflex involuntar al vanităţilor şi a l n imicnic ie i omeneşti — ne face şi ne îndeamnă, ea In momentele cele mai dragi ale iubirii noastre să ne în ­doim de realitatea existentei, şi la mijlocul săraturilor dulci şi Îm­brăţişărilor calde, In mijlocul râsu­lui argintiu al iubitei să tresărim de fierbâuteala a două lacrimi de feri­cire, cari pică d iu oehii noştri — semu al reprehensiiiuii noastre de viitor.

Şi poetu lu i ii apa r e iub i t a ea re­g ina din Saba , în t r ' i tn cadru de splendoare a n a t u r i i :

„Cum perindaţ i! prin t roeui r i de lună In ceaţa s t răvezie a unu i vis. S imţ ind iu piept a dorulu i fu r tună , O pajişte cu fiori mi s'a deschis,

Si ani zăr i t -o u iâudrâ ca Balkis, l 'u i ' ta iă 'n slava psaîmelor ebree... A tunc i mi ra t ă in ima mi-a zis : Nu-i inger, nici heruli şi nici fenice...

(Balada viselor)

Si visătorul se p l imbă pr in poli, iu mijlocul ghe ţar i lo r , prin s tepe, pe aeelo nade lenevia i a n l a z i e i te poar­tă cu intii mare d r a g : pe-acolo unde la fiecare pas t e pândeş te per icolul cel mare , în S iber ia , în Indi i le ebo-îeri i .şi ale t ig ru lu i să lba tec , în sa­vanele, imense şi să lbat ice , uude pasc bizonii , fn t ropice, p r in Et io­

pia, acolo unde se complace -:*. se dis t ingă o energ ie ncchcl i t i i là in lup ta vieţ i i şi In as imi la rea ideilor profunde.

Şi acest prisos de energie vi ta lă , se t r ans fo rmă în versuri epice — în felul d-lui Maccdonski car i dau o pu t e r e n e î n c h i p u i t ă versu lu i şi o vi-' goare ap roape cas tă a pe rve r s i t ă ţ i i 1

„ Z a d a r n i c răzemi capul de mine , —-ce credinţă

Curată porti lu ochii ce-atâta am iubit! —

Oăei azi privindu-ti fa<a întreaga mea f i in ţă

8 e mislue în flăcări de doin i b a i a d e r i r Şi 'n locul tău o vede cu sânul

răzvrătit, Cabrând, felină, t r u p u l sub pintenul

plăcerii! tSf.nci)

D-l Pil lât ne evuacă m a i depa r t e văzduhul de safir a l tării Ophir, ne transportă la Golconda In arzătorul archipelag al Niponului , la Formoza, Ia Thüle, şi ne transpune In faţa o-ebilor, cu o putere de sugestie ima­ginat ivă surprinzătoare, stepa şi Ca-saci i . Ce admirabile sunt ѵет- 'urüc:

Pe şesul nins fă ră ninsoare, Crese codrii desfrunziţi sub luna, 8an виЩі, pâlcuri se adună

Pe s tepă oa re?

O, suflete, te p r i nd c ă l ă r i i ! O, suflet, tremură, căci i a t ă Oom vin prin iarba nearată

Haidneii zăr i i .

Cazacii, vântul: cot la cot... Cazacii, scară lângă scară, Vârtej, potop.... cu suli ti ară

Văzduhul tot.:.

O, suflet, vânător de vise, T e lasă 'n urma nălucirii Pe stepele închipuirii

întredeschise.

D-l Pi l lát visează, d a r visul d-sale este aşa de trăit, aşa de puternic şi aşa de expresiv, Încât capătă viată, se mişcă, ne ia în zborul lui şi poe­zia sa Irăeşte, te fa rmecă şi te pă­trunde.

Am cit it întreg volumul cu o cu­riozitate intr'adevăr tulburătoare, ca In fata unei opere de artă ee o des­coperi pentru Întâia dată.

Visul e senin şi melancol ic; acţiu­nea este aprigă şi de vigoare rară.

Dar poetul nu concepe arta peste l imitele amintiri lor şi a extravagan­tei aventuriere din adolescentă. In tinereţe nu vroim decât să iubim şi să fim războinici. Suntem roman­tici in toate, adică in dezechilibru cn v ia ta reală.

Iu Trandafirul, în Stepa, în Ca­zacii , iu Morţii din pădurea Argoni, ~-- în Ia culesul viei, găsim aceste e-l emente bine r eda t e ; nu sunt nici vagi , nici inc impleete, nici s t ângace , d impot r ivă versul e bine î n c h e g a t , r i m a bogată , r i t m u l nervos - cal i tă ţ i i ncon tes tab i l e ale n u n i ta lent î n c e r ­ca i în meşteşugul versului şi d o i a t cu însuş i r i de plus i ici ta le şi de vi­goare. A reda s e n t i m e n t e aşa de fluide şi de fugitive in t r 'o f o r m ă p r e g n a n t ă şi î ncă rca tă de poez ie , i a t ă uu m e r i t e x c e p ţ i o n a l al p o e t u l u i .

Dar î n t r e g volumul un se S u s ţ i n e -e s t e i n e g a l - in m u l t e poez i i i n s p i ­r a ţ i a ia locul m e ş t e ş u g u l u i şi a ma­nie r i i . I n t r ' o s ingur i i bucată ..Cftn-teci le m ă r i i ' " v e d e ţ i ce geiiüoriViH?: „O m i n u n e să desiftle n o s b l g i a la b o ' u a v ă " ; ..şi pr in v a l o r i t înns î tw cide cu v ib ra ţ i i de loslor, t inde tre­mură sárgásul si se 'u imiţ i i ссешо-

H i m i h e h r t t Vil S «'ÎM-tissr'if I \ l \ i . l t S i ! . 1 I T S R A H

nii"; „dorul » е н lampadofor"; ..pe віяіригі íabuloase ca grădinile Gol-cnndei"; .,duse plasa In azurul în-toiitelor escale"; ete.

Aeolo uude încetează inspiraţia şi simţirea sinceră ineepe retorica, mc-norouia, repetarea aceloraşi cuvinte şi aceloraşi versuri şi imagini aproape. Acest defect se observă la n a i foţi poeţii delà noi şi de aiurea — la poe­ţii de mâna a doua cum Ie mai zice.

Din domeniul Tisului şi din lumea ыі snfleteasoă, bogată şi puternică, i. Pillât ne-a dat câteva bucăţi admira­bile. Ca să scape ile greşelile pe cari le-am semnalat, iu treacăt, d-sa tre-bne să-şi înavuţească sufletul ou sen-saţii noi, cu experienţe noi, eu ce­tiri uoi, şi , mai ales, să se arunce In viaţă, ş i să scurteze natura;... atunci, • n ochiul sigur ce-1 are, va prinde noi raporturi Intra obiecte şi va găsi noi imagini pentru redarea sentimen­telor (raite.

In acest caz puterea sa reală île a da expiesiune eonceptiunilor ea ar­tist şi experienţa căpătată îi тог reni tn ajutor.

Cu aesic саіетіі notări şi restricţii obiective, salutăm in d. Pillât pe nn poet eu însuşiri alo-e ţi pe nnnl din cei mai viguroşi. ai tinerii srene-raţi.

închisorile uitării Im lusiii nit orii M'au atras va a tor Uuc^v. Un fior de mângâiere Numai fremăta pe ziduri In uşoara, nu •tftwre.

Şt vu 'li.eea amintirii Descuia* greoaia uşe : Cine zace-aci 'n cătuşe? O. iluziile mele Prefăcute in cr-uuşe !...

Loiierara

SAPTAMAMA TEATRALA

S O R A N A ^ Sorana este debutul gingaşului uu-velist Brătescu-Voineşti în teatru. Nuvelistul încercat nu s'a s imţit de­stul de vânjos spre a înfrunta lumina ademeuitoare a rmapei, de-aeeea şi-a luat ea tovarăş de drum pe Încerca­tul autor dramatic A. de Herz. Un nuvelist bun şi un autor dramatic hun t r ebue să dea o piesă bună — s'au gândit autorii. Dar socoteala de-acasă rareori se potriveşte cu cea diu târjf. Şi un s'a potrivit nici la Sorana.

S e pare eă pe d. Brătescu-Voi­neşti Fa stânjenit colaborarea d-lnl Herz şi viceversa. Sorana, scrisă numai de d. Brătescu-Voineşti , ar fi fost poate o povestire dialogată inte­resantă, mişcătoare. Sorana, scrisă numai de d. Herz, ar fi eş i t o dramă zgudui ioaree sau poa te o comedie i-Jar ian iă . Sorana, scr isă de a m â n d o i , e un copil cu bur icu l ne tă ia t . . . E a t â t de rar ca d in colaborare să i a să ceva t ra in ic , ceva viguros. In l i t e ra ­tură , bineînţeles .

Din toa tă Sorana, la u rma urmelor , Sorana e par tea cea m a i f rumoasă, adică „sora Ana" , eroina, profesoara Olgutei . E nn personagiu l i r ic , e ceva fără ca rne , fără oase, dar foarte miş­cător . E un suflet şi numai suflet. Sorana, p r in fiinţa ei de sacrificiu, pr in . , c te r i smul" ei, pr in misteriosul din care pornesc tonte faptele ci, ch ia r pr in t rag icul ce const i tue te­mel ia şi scopul exis tente i ei, este un persona;;iu foarte apropia t dc îuchi -pui r i le e ter ice din dramele lui Mae­ter l inck. Gând i ţ i -vă la Sélysefte din „Aglava inc et S61vsette>".

F r u m u s e ţ e a din S o l a n a este toc­mai că Sorana , f i in ţa aceas ta p l ămă­di tă noiiiai din sen t imen t şi mis t i ­

cism, apa re in I r o lume burgheză , rea l i s tă , mesch ină , r ău t ăc ioasă . Aici e drum.' . ' ismuj piesei. Sorana n'u e nev OP să iea pa r te la eonfli t t i i l ce vc petrece in t re cei lal ţ i şi tu ius a-supra ei se vor răsfrânge u rmăr i l e . E predes t ina tă . Viata ei e o v ia tă de

- jertfe pe care le face fără să-şi dea . scama, d in t r 'o porn i re sui 'ieieaseă,

căreia nici nu poate încerca să-i re­ziste.

Cred că astfel t rebue pr iv i tă So­rana, din acest pnne t rle vedere. Nu­mai astfel vom înţelege pe S o r a n a şi vom Înţelege intenţii le au to ru lu i . Zic „ a u t o r u l u i " f i indcă concepţ ia a-eeasta este eoueepţia genera lă a o-pcrelor d-lui Brătescu-Voineşt i , sau eel putiu concepţia earc ni se pare nouă că se desprinde din opera d-lni. Brătescu-Voineşti .

' Sorana e o naivă în lumea care o înconjoară. Ea cântăreşte pe foti cei­lalţi după bunătatea ţi nevinovăţia ei. Când se substitue d-nei Eliza Crueeriu, Sorana poate că nu-şi dă seama de responsabilitatea jertfei, î -e dragă El isa precum i-e dragă 01-guţa; o vede într'o situaţie primej­dioasă şi sare îndată să o scape, cum a scăpat-o şi pe Olguţa din gbiarele boalei. O iubeşte Mişu, tl iubeşte şi ea pe el, dar când el se opreşte şi n o mai cere în căsătorie, ea renunţă suspinând. Iubirea ei e ca fi fiinţa ei toată. Ea nu simte suspiciunea ce o înconjoară şi e gata s 'o sugrume. Ea vede lumea răsfrântă piu sufletul ei bun, o vede bună şi nici prin gând nu-i trece răuL Doar când Eliza li cere să părăsească pentru totdeauna easa, doar atunci are un început de revoltă. Dar şi aceea trece repede şi jertfa se face uşor. Sorana pleacă. Şi plecând simţim că se va mai jertfi, că toată viaţa ei se va petrece în re­semnare, renunţare, sacrificiu.

Sorana îmi place. Nu-mi place restul. Sorana e un personagiu. O dramă însă est« mai multe perso­nagii . Celelalte nu există. Dacă So­rana poate să n'aibă relief, celelalte nu ee poate să n'aibă. Şi n'au.

N u există Grîgore Cruecru. E ge­los sau nu, e? CS ne e şi ee vrea? Nu şt im nic i ee vrea, nici ee nu vrea... Eliza asemenea. A păcătuit sau n'a

p ă c ă t u i t ? Iubeşte pe (iri .trre s-iu pe mis ter iosul a m a n t cc u ă v ă i e ? i e ucnp-Ica in casa ei Í... Mişu <c v r e a i Vrea pe Sorana sau n"o v rea? O iul .eşte, d a . - D a r pe u rmă de ee n'o mai i u ­beşte? Peu i m că i-a spus tat-so să n 'o iubească? Iubirea merge la porii li­ceală I .

Iu sfârşit tocmai pc isouagi i le p r in ­cipale uu există . Şi neexis tând nu poate să existe nici un conflict ade­vă ra t . Conflictul izvoreşle n u m a i d in c iocnir i de oameni adevă ra ţ i . Cioc­n i rea unor nă luci fără con tu r nu im­pres ionează .

De aceea nici i n t e rp re t a rea n 'a p u t u t fi bună . N 'avca cum să fie b u n ă . Actor i i nu pot să î n t rupeze fi inţe ne l ămur i t e . S i n g u r ă S o r a n a frăeşte. O v ia ţă specifică; d a r o v ia tă . Ş i d-na Mact i -Ef t i in iu i-a da t v i a ţ a ce- t r ebu ia . O s i luetă , l i r i sm, mişcă r i îiingaşe, uşoare , del icate ţe , ' f ineţe.. . D-na Maeri-Eftiiniii osfe exce len tă pentru av-emenea fiinţe...

L. Rebreanu

ia un mormânt Trecători din lumea 'n cure Adevărul eu minciuna Sunt în Iu filă şi triumfă Vicleşugul totdeauna,

Şi din lume a-că in care Legi, credinţe, sunt uitate Si se vinde fie-cttre Mai cu preţ sau precum /іоа/в,

Xu cer voua ca să plângeţi La mormântu-mi de sărac Unde nu 'nlalnili podoaba llorUor de liliac :

Лм trehuesc risipite Lacrime de màngâere Celui ce nimic nu simte Nici un dor, nici o durere.

George Dragau

6. - \ o . 8. i :xrvr . ï t s i : i . Е . І Т Г П . Ѵ К DiîminTcă 2 3 FOIM' I Ï Î Ï I* '

Expoziţii ie pictură şi sculptură Ale pictorilor C. Pascali, D. MihliJescu, Sonia Rcguska, Zampiii-roî-Dall, Iser, lonescu-Borti, Traira Hagi Gornescu şi als sculp­

torilor I, Şteiănescu si Georgo Dimiinu.

Iub i to r i i de a r t ă ai Capitalei au a v u t dc cerceta t , în v remea d in ur­mă , foar te mul t e expozi t iun i a r t i s ­t ice ca r i s'a ii deschis la A t e n e i , In s t r ada F r a n k l i n şi în al te săl i ale o-r a ş u l u i . S 'ar pu ica spune că a n u l ar­t i s t i c care începe s ' a u u n ţ ă mai bogai ca a n u l t r ecu i , ец toată vi t regia vre­mur i lo r pc car i le t r ăese contempo­r a n i i mei . Nu ş t iu insă , clacă aceste expozi t iun i sun t toi a t â t de bogate şi sub r a p o r t a i ca l i t a t iv .

S ă p t ă m â n a aceas ta sun t nu ma i pu ţ i n dc zece expozi t iuni de p i c t u r ă şi de scuipi urii în Cap i t a l ă . F a p t u l e destul dc î m b u c u r ă t o r şi ar fi încă mai î m b u c u r ă t o r dacă a r t i ş t i i noş t r i s 'ar d is t inge m a i mul t p r i n va loarea operelor lor decât pr in cr i t ica foarte puţ ip a i i i s t i eă pc care şi-o fac ei în­tre ei.

Expozi ţ ia p ic tor i lor C. Pasca l i şi D . Mihă i lesea

încep en expoziţ ia p ic íe r i la r C . Pasca l i şi D. Mihăi lesea şi-:ni expr im b n c u r i a că p e i s a g b i u l D. Miaă i lescu v ine cu m a i mul t soare in in t e rp re ­t ă r i l e sale clin n a t u r a , en mai mul t a v a n i ca în an i i precedenţ i . FJ O pată nouă î n p ic tu r i l e aces tui a r t i s t al florilor şi al mărc ţ i i lo r firci. P e P r a h o v a , D in E ă a e a s a , P e Teleajen, Casă da t a r ă , Spre Cheia , Sea ra pa Teleajen, ca să nu semnalez decât prea pu ţ ine din cele 78 luc ră r i ale sale, sun t adevă ra t e i m n u r i pe ca re acest a r t i s t le î n c h i n ă mărc ţ i i lo r firei.

P ic io ru l C. Pasca l i n 'a părăs i t ge­nul = a H predi lect , por t ré i isi i ca, da r expune acum şi r emarcab i l e pe'sp.gii ca: Mare ag i t a t a , Apus de so a ia în mai mul t e v a r i a n t e , Câmp înflori t , I n n n d a ţ i e , La tors , La v â n t u r a i , I n lepnos ş. a.

Micul n-euîisior c uu s tudio b ine pr ins %i expresiv, ia r port relele R e ­gélni Caro l şi al Reginei E l i save îa sunt dtouă sugest ive coi»ii după F r a n ­co!? Fiaméi ig . »• y;%

E z p a i i j i a pic torei £ э п і а R c g u : k a

Doajuna Sonia Roguska e s u u a e in str . F r a n k l i n . Arc două epoci in viat*

sa a r t i s t i că m a r c a t e p r iu deosebir i fundamenta le . M u l t ă c l a r i t a t e igo-moicasă , a e r din belşug, ce rur i şi m ă r i de un a lbas t r a ca rac te r i s t i c în lucră r i l e diu u r m ă : o a d â n c i m e Ilio-safică în cele d i n t â i l uc ră r i . I n t e -r l f l ï u ï i b s ân i a d e v ă r a t e s tudi i , Ma­r e a d i m i n e a ţ ă c a n cer care î m p r ă ­ş t ie m u l t ă l u m i n ă . Ps i sa j e ' e din Mar-i igues . Brügges şi Bçauca i r e , ca şi vederile de pe Mcd i l e r ana , sunt a-devăra ie î n s e m n ă r i a r t i s t i ce dc pe ţ ă r m u r i exotice.

Ia tă pen t ru ce m ă su rp r inde că, in ga le r ia f emin ină delà Aicr .cn. d-na Sonia líogiisLa expune n u m a i trei l uc ră r i .

Expozi ţ ia p ic io ru lu i Zamphixopol-Dal l şi a sculptez ului Ï . Ş l e i ă n s s s u

P ic ioru l şi c a r i c a t u r i s t u l Z a m p o i -i npol-Dnll expune ap roape 1.03 de luc ră r i îu ca r i p r edomină nota sa t i ­r ică şi a m a r ă a contras te lor sociale, c a r i ca tu r i sociale şi poli t ice, ca : l axă c inc i l e i ? , Cur ie ru l amoru lu i , T r a n ­şa r ea con t raven ţ i e i , Când a re mi to ­canu l b a n i ş. a., sun t t i pu r i din so­c ie ta te , — ca rac te r i za t e cu un mc-gtejjiiK c'coseîiii, r id icolul r evă r sa t in a t â ţ i a v a r i a n t e şi ea rc te r i zând ba­rocul suf le tului u m a n . Căsu ţa Іоашн, B a b a ca re cârpeşte , Apus de soare sun i p ic tu r i în care în t revez i aceeaş i concepţie a m a r ă a supra vieţi i şi a o an. cni lor.

A r h U c H u l I. Ştefănesen au este un iictrinoMCiil. T e a t r u l din Pi teş t i este opera sa şi ca deeoraţinfle şi ca cons t ruc ţ ie . E x p u n e nn a d m i r a b i l S c a n a românesc or. luc ra re de in­dus t r ie c a s n i r ă şi nn ' p i edes ta l d e p i a t r ă a r t i f ic ia lă . Iu p ic tu ră fi p lace g t n n l rrnorsf: Don J n s n de mal ta!a — şi peisajul . Voevadul , eare poa te fi cTî i inc pofti ţ i , "i>-Mue p r i n s . Iu scu lp tu ră , -unt suges t ive : P e g â n -i u t i , B ă t r â n ă , Ş t r e n g a r .

D-l 1. Ş i r î ă n e s c u î m p A ş t i e în Inarlc mul te d i r ec ţ i un i Acar îi s tă mai bine în a r t a decora t ivă şi iu •.. i.ijîtiirft yvir care rea l izea tă luc ră r i dc reală xa losrc a r l i - l i e ă . •

ŢARUL NICÛLAE ÎI al Rusiei care a deschis în persoană se­

siunea Dumei.

Expozi ţ ia p ic to ru lu i Iser

P ic to ru l Iser arc o a d e v ă r a t ă t ra ­gedie in expoziţia sa. P r i n c i p i u l său c -tctîc te loveşte cu b ru t a l i t a t e , im-p roşiile: sale ba t cu putere în suflet, nu se s t recoară cu e legantă , da r reu-şese să fie i n t e r e s a n t e şi, m a i ales, o i ign ia lc . Ţ ă r a n i i iui Iser au in ei s t igmatu l fatal ifăţei î n t r egu lu i neam românesc : nu sun t deloc ţ ă r a n i i noşt r i idi l ici , lî o psihologie a m a r ă : Câ rc iumă , I n t a b ă r ă , Bă rb i e ru l sa-iu lu i , ca şi t a Ţ ă r a n din Aroeş . Si-i i ş teanca c pu t e rn i că , Clevetind e ea-rae te r i s i i că . Mă istioşlc iunie albul éVîginal ix' eare-l eombimă fcer în felul Iui . Genul aces ta nou la noi nn poa te plăcea la i oa l ă lumea. Dacă pr iveş t i m a i mult iim;>. st i lul îşi des-vâlue a rmon i i l e lui .

D-aa Dai>y Jsor expune scu lp tur i ia ieresawie ia ceară colora tă : Spove­dan ie , Ţ iganca cu Hori, Счшсеіі ş. a.

E-.'..-.;ziiin p i c to ru lu i l oaescu -Doiu

Pc acest a r t i s t îl cunoaş tem mai m u l t dela Sa lonu l dc t o a m n ă al Ce­nac lu lu i ideal is t . F o a i t e mul t a e r îu pe i sag iüe sale. I e rn i l e suu t atlcvă-r a i c per le a r t i s t i ce . Acest pictor ne-a adus diu F r a n ţ a luc ră r i m i n u n a t e ca tehn ică p i c tu ra l ă , ca i n t e r p r e t a r e a r ­t i s t ică , ca sti l în execu ţ iuae . Case d in T u r l n c a i a , Mar ine le , T o a m n a , Veder i clin C h i n e s i n , Apus de saare

sun t l u c r ă r i b ine s tud ia t e şi car i m făgăduesc m u l t p e n d u vii lor.

Min i s t e ru l inş i i іісчіписі a r e ţ inu) pen t ru p inacotecă d in l u c r ă r i l e a-cestui t â n ă r da r t a l en ta t a r t i s t .

Expozi ţ ia scu lp io rah i i D i m i t r i u

Scu lp to ru l George D imi t r i u expune în pasag iu l „Oomocdia" . Ar p u t e a fi soeolit ca uu s t a t u a r a l du re re i , a-tata amărăc in i i c sc despr inde cu pu­te re d in luc ră r i l e sale . Ş o a p t a mor­ţ i i , S a r u i u l mor ţ i i , Ex taz , I n mizer ie s u n i i l u s t r a t i u n i perfecte a le acestor impres i i care ti se s t r ecoa ră profund îu suflet Asfinţ i t e nu a d m i r a b i l cap de b ă t r â n . Duzi i p i e idn l a , D in a l t e v r en ra i i , Apostolul , Filacoful s imt luc ră r i r emarcab i l e ea s tudi i de psi­hologie u m a n ă . Trebi ie să a i însă t e m p e r a m e n t ca să-1 înţelegi şi , m a i ales , să-Ji p lacă pen t ru că l u m e a ve­selă şi sgomotoasă s 'ar afla în fa ţa u n u i p u t e r n i c con t raş i .

Expozi ţ ia p l e t e ru lu i Tiraiaa H a g i Cornepcu

Expozi ţ ia aceas ta c deschisă în s t r ada Corăbiei n-rul 2 şi a fost cor­ec ta tă de foar te m u l t ă l a m e ca re a r e ţ i n u t n u m e r o a s e t ab lou r i . D. nii-u is í ru I. G. D u c a a re ţ inu t Cadâna , un tablou mare , în fă ţ i şând o admi ­rab i l ă scenă de h a r e m . Tabuu l va a p a r ţ i n e pinacolccei S t a i u h i i . I) . A. S imu a r e ţ i nu t , dc asemenea , pânze pen t ru muzeul d-sale.

P i c tu r i l e d-lui Corn eseu, privite de depar te ca şi dc ap roape , impres io­nează cu pu te re ochiul iubitorului de a r t ă , p e u t m că subiec te le sun t ferici t i n t e r p r e t a t e , b ine s t a d i a l e , şi m a i a les , s t u d i a t e : l uc ră r i d i n t r ' o buca tă .

Citez : Cra i de g h i n d ă p* d r u m de soare, a d m i r a b i l ea fanaşi şi ca i n t e r p r e t a r e . Ţ i g a n c ă ca i l a i i , Ţă­r a n c ă d i n C o m a n a , S c l a v i .

Afară de peisagi i , p ic ioru l expune ţi por t re te , r a : P i c to rn l St . Lvcîs ian, Or i ansa , F a t ă cet ind, iar , ea p i c tu ră ie f lori: Cris an teme, Cârc îun iă rese , F io r i de t o a m n ă , F i e r i , ş. a .

I a aceeaş i sală e s p a a c şt p ic toru l Soimesen câieva peisagii şi flori-, e a : Tranda f i r i , Mac i şi N a t u r a moar t ă .

Despre celelal te expez i ţ i i . în c ro ­nica de «й;Иашапа v i i toa re .

L . I l iesca

P t U i l t a l i t i i l D u m e i d i n Р е £ х > о & х > а > с І

D u m i n i c ă 2 1 F e b r u a r i e 1 9 1 0 . . — I X l \ i : i i S L ' L í J T E R A R AHO. 8 . — 7 .

I

.MARELE Б0СЕ HÏG0LAE

cuceritorui foftärsisl Erzenim tliü Armonia. f

mm тшшт:

9 Octombrie . — Tn.. . şi iar iu 'mi eştS ia(a< Ah . inii eş t i a'.'it de drag. . . Іііірці mi-c p l ină de eWpw-fl simpii-t i c E f u t r ă s ă t u r i a n t i c e . Când mii scol, când m ă culc, chipul t ăn mi se alipeşte de obraj i , de stiflef, m ă pe-t r ee i la f iecare pas . Şi s t an n e m i ­şcată, b u i m a c ă , cri gându l dos la l ine.

Câ teoda tă , te visez... cu ochii d cs­eh, ţ j . Te apropi i d c m i n e ca o um­bră, ţ i -mi şopteşt i cuv in te do pat imi i , ca r i c ân t ă în mine ca o muzică înole-şiti jare. Fav'că-Ц simt şi buzele fier­b in ţ i de UD foc nest ins şi r ă m â u bea­tă, p r a d a unei t u l b u r ă r i n u m i t o a r e de юіп(і .

Ufi tot ce nu eşti tu, ce un-i iu ic-gătua-ă eu t ine , lu loc să te ui t o-ііа ă', să nu m ă m a i preocupi deloc. Aş vrea să nu ai n ic i oparfe în cer­cul gândur i lo r inele, dric voinţa n a r e pe j§enine nici un rol , câial i i i ima-i in f r igur i şi mintea plecată. . . .

v.ş.t de piiSin te cunosc, nu şt iu iladB eşti nn om bun sau r â u , d a r iiatiîs inii pasă. Nu ştiu c ine eş t i , ee H i , totuşi te iubesc orbeşte, fără măsură, cn toa tă duioşia , cu tonţii vă (p ia în tâ ie i dragoste , care m ă iaee să (reiuur, îm i a l u n g ă sângele 1n jjjbraz, iiiii f rânge geijţuneTiii nti-majFeând mp gândesc ia fine.

'Щ iubesc înse ta tă , cu un dor nă-prjbiiic, aş fi cu p lăcere sclava ta , t'i-af împlini orice dor in ţă , t ' - a ş da tot ce mi-ai cere. deşi nu ştiu ce a i vrea, căef se parc că uoi, fetele, ş t i m fot, d a r L . nu şt im nimic. S'oaie. s e m n , n ' a V i t a i fugi de s i ru lă r i l e t a l e . căci . ah , cât de ncSpus te itibpse... Şi . . . nş dori să mă inlieşii şi fu...

Dar nu fi-s dragă. Tu nn s ' imti dorul meu vajnic, acest ciocoi de pa ­timă t ragică. Tu n 'auzi că te chem, nu i i in t i că te aş tept . î \u- i in t i n e nici un sâmbure de te lepa t ie , n ' a i simţiri , tu n ' a i decât s imţu r i . Cu a-iceste m'ai dorit când mi-ai răpi t l i ­niştea, sen ina-mi pace sufletească cu mär tnr is i r i lc - t i apr inse , j u r â n d u - m i ra eşti nebun de dragoste , că nu (ră-eşti decât p r i n miile şi г-.ti fericit ntt-niai când po<i să-mi admir i ch inu i alb, frumos, mijlocul cn mlitiliori is­p i t i toare , ochi i l impezi , ma i lumi­noşi ca luceafăru l , nev iuovă i l a bu­zelor mele c u r a t e de fecioară, ín plină înflorire fragedă şi fermecă­toare....

Ş i ce repede şi cu câ t ă u ş u r i n ţ ă m'ai părăs i t ! . . .

As ia doare , doare cumpl i t . P a r ' c ă am o r a n ă a d â n c ă i a i n imă şi s imt r.t voia să mor, să n u ma i t r ăesc . Aş vrea să izbesc tiu glonţ acolo i inâe d o a r e . . .

11 Oc lombi ia . — Afară , p lânge v â n t u l do toni:;na, înf iorând copaci i , iu odă i ţa mea, ea mă t â n g u i z idur i lor reci . Câ teoda tă , irai pornesc lacr i ­mile pe iieşîîufe şî' curg mii le , fier­b in ţ i , ca o ţ â şn i r e de sânge .

T a r e eşti p roas tă , mă cert nu o-da tă , îji mac in i s ă n ă t a t e a rUmcgâii-du-t i neîneei i i t " d r s a m ă g i r e a , ' I n lec să pe t rec i ca G e r t r u d a , uat le- i o veş­nică s indrof ie , şi c a Lili . fata colo­ne lu lu i , d<>la lu t i i iu l cat , care ş 'aeum sc l eagănă dr.pă r i t m a i unui vals de Leha r , a l u n e c â n d din b ru t e în bra te .

Muzica, pă l ru i :dc pan i i la m i n e şi eu, h u i îm i îngrop crinul in pe rne şi p l âng de ud p ă m â n t u l .

Amândouă* mă ch iu i a mereu la peircVerlIe lor. d.;r cu :Tau mal"Íiucu-ros s ingură ; în msiţonta pă ră s i r c i , zbă l i i idu-mă in r e ţ eaua ( iudei .

Nu mă s imt b ine în lume . Vorba a l t o r a , m ă pl ic t i s , » r, a n u n mă o-boseşte, uriisc vo îo , i« celor m u l ţ i şi îmi p lace fr is teta mea . Xii m a i pot suferi o tnncni i . d; .-alia nu văd dcc.it ca ragh ios lâcu l năzu iu ţ ; !e lor, de a a junge cu orice preţ si a face bani vânzândi l -ş i şi si i i ietui. . .

l a drages' .ea mea cura tă , pen t ru t i ne . F lore i . îmi găsesc s ingura plă­cere de v:a(ă . Ş i cu sufletul la ( inc. p r i n t r e suspine le 1 i u b i s e î n t r e a t e s t e pag in i ra*le<e. inii pe t rec nopţ i le , iar Щія, r ă t ăce sc u i m i t ă pe s t răz i . Nu ş t iu când es, ce d r u m u r i s t r ăba t , niei când mă 'n to rc rup t ă de oboseală.

l 'mblu ca un 1 iup tSt'á suflet, n ' a iu conş t i in ţa eu lu i , nu simt decât dure­rea, ce mă mist'ue, dorul mu l , bolnav care m ă m â n ă in neş t i re , pc ney ru t c din Ioc în loc, cu nădejdea tainici i , n e m ă r t u r i s i t ă să ic în tâ lnesc sau să te zăresc m ă c a r pe undeva .

Şi î n t â m p l a r e a , , mi te-a adus azi în cale. Era să mă culce o t t ă s u f ă , dacă n n oprea se in i , ( a n d ai i-a m r i ­dicat ochi i , j i -am în t â ln i t ochi i (ă i . T e u i t a i -1110.;: la m i n e s tând iu p i ­c ioare , galben ca ceara . Pe semue , j i -a i dat mai bine teamă decât m i n e , p r in ce pr imejdie t r ecu i eu. Apoi, sa­l u t â n d poli t icos, (i-ai u r m a t d r u m u l cu 1 r ă su ra .

Când m ă văzui aşa deotlată în fa­ta In. rămfisci p i r o n i t ă ' l o c u l u i s t ră ­punsă d e ţ i n fior.

De ce nu ţî-ndt vorbit , de ce nn le-om c h e m a t la mine ? A c u m . că te iubesc nu mi se p a r c ca a r î i de o-

jsândii să fi ÎI a ta. Dragostea e doar o lege p o r u n c i t o a r e a ла і і і ге і , a i u b i este deci o v i r t u t e . Aşa r t ă L ă m â i i -

t a m cu f i rea , după ce s'ati m a i poto­l i t va lu r i l e emoţ ie i n e b u n e , ca re mi-au e i i t reera t toa tă f i in ţa la r e v e ­derea noas t r ă . D a r t u c ra i î n t r e a-ceste, demult d e p a r t e .

Neu Cornea

") Găsi te p r i n t r e n i ş te cărf i , ce mi-a lăsat o p r i e t enă m o a r t ă de eu r í ml.

B. 3 A S 8 A N O V ministru rte externe rus

SACUL M GLUME U n ( îuă r , ca re dădea bune spe­

r a n ţ e , da r n u m a i speraţii-*, cere mâ­n a u n e i feie.

— N n , nu , î i r ă spunde m a m a f e m , a c u m a n u se poa te . F ă - t i m a i î n t â i o pozi ţ ie şi pe u r m ă să vi i să-mi cer i î a âua f e t i i .

— Apoi , cucoană , î i r ep l ică pre­t enden tu l , după ce mi-oi face o p o ­ziţ ie, ce să ma i fac cu fata d-(aîe?

• So[ia unu i bei-bnnl care n u l ip­

seşte delà nic i o pe t recere , e felici­t a t ă d o p r i e t e n ă că soţul ci a fost a-les d e p u t a t şi eă astfel a c u m a se va consacra luc ră r i lo r p a r l a m e n t u l u i :

— Dn, r ă s p u n s e ea. mă (em că se va consacra p rea mul t .

— Cum, nn (e pricep. . . — Mă tem, p e n t r u că sun t s igu ră

că b ă r b a t u l m e u , s e va consola de or­d i n e l e de zi ale pa r l amen t ului c n dcznrdinelc de noapte e x t r a p a r l a ­men ta re , -j, r J>

Două domnişoare se pl imbă la şo-• sca însoj i ie de p ă r i n ţ i .

— Fete lor , exclamă ta tă l , da ma i i sprăv i ţ i oda tă ! ;##§ gk-jf§»WJ | ^ i

- C e , ce să i s p r ă v i m ? inÎTeabă surpr inse .

— De un ceas vorbi ţ i n u m a i de ioch i i . M 'a t i p l ic t i s i t . Se poa te să nu găsi ţ i a l te subiec te m a i îna l t e? . . .

— l î i u e , t a t ă , r ă spunse ră fetele, ci d rep ta te , l a r i ă - n e . Ui te , o să vor­bim d c p ă l a r i i .

A lexandru Dumas (nlăl , un puica să sufere pe soldaţ i i mercena r i elve­ţ ieni care , în 1830, se înce rcase ră să înece în sâuge r rvo lu f iunea pnriy.ia-nă. Avea însă o p red i l ec t iune dc ar­t ist pen t ru m o n u m e n t e l e vechi î n gă iben i te de p a t i n a veacur i lor .

I n t r ' o zi, văzând eă se rădea faţa­da u n e i ca tedra le au l i ce , exc lamă m â n i o s :

— T r e b u e să freacă două suie de a n i ca să se formeze cu loarea pe care t impu l o dă unu i m o n u m e n t , ş i viue un a rh i t ec t ş i o r a d e ; t r ebue să t reacă douăzeci dc a n i ca să formezi tui om. şi v ine un e b e j i a n şi-1 omoa­ră. . . Ah , de ce a r h i t e c t u l nu rade pe elve{ian ş i de ce c îvcf ianul nu omoa­ră pe a r h i t e c t ?

* La o r ă s p â n t i e , doi cerşetor i s tan

cu m â i n i l e î i i i inse. Amândo i r.u a-i â r n a t e de gât două ca r toane , pe ea­re se ci teş te , pc p r i m u l : „Faee j i -vă p o m a n ă c 'un biet o rb" , — i a r pe ce­l a i t : „F ie -та mi lă d 'un biet m u t " . Trece o d a m ă şi-i du o monedă p r i ­mu lu i . Dar n ' a p u c ă să se depăr teze şi auzi un glas p l â n g ă t o r s t r igân-du-i :

— Cuconi ţă , cuconi ţa , ie.r iă-mă, da r banu l ce nii l 'ai dat nu e bun .

D a m a m i r a t ă , se opreşte şi-i ob­servă :

— Şi cum ai cons t a t a i a s t a , de vreme ce n u vezi.

B ic iu l orb t resare , dar a p r i ras-рішЛе repede a r ă t â n d pe tovarăşu l lu i , m u t u l :

— Mi-a spus d u m n e a l u i . *

Aris tocra t i cu l Fi inuirescu a re gr i ­jă m a r e să se j ie depar te de oi ice contac t plebeu.

itslr 'o zi, povest ind că pe s t r a d ă

Га m u ş c a t u n câ ine , se grăbi să a-Sauge :

— D a r nu era c ine şt ie ce j a v r ă ! M ' a muşca t buldogul ambasadoru lu i englez. af jtf' * ЯПІ "

S e r g e n t u l F ron tu lescu începe să dea secţiei sale p r imele lecţ i i de cul­t u r ă e l emen ta ră mi l i t a r ă .

— Scr i t i , o rdonă el, ce vă dictez eu : „Când o t r u p ă sub a rme în tâ l ­neş te pe Suveran "

— S ă t r a i j i , dornic sergent , l ' in- ' t r e r u p e a t u n c i soldatul Ncdomir i tu l , vă rog să m ă icr ia j i şi să-mi spu.-n c t i cum să scrim vorba , , suveran" : cu s mare ori mic?

— Cum, exc lamă sergentu l indig­na t , n ' a i băga t de seamă, nesocoii-tu lc , că vorba „ s u v e r a n " cu am pro­n u n ţ a i - o cu l i te ră m a r e ?

î n c ă t â n ă r ă , deşi a rc o fa tă de 1 8 a n i , eare-i s e a m ă n ă mul t , d-na Mi­mica , î m b r ă c a t ă după moda cea n o u ă cu roch ia scur tă , dă şi ma i m u h i luzia de t i ne re ţ e celui care o p r i ­veşte fără de ap roape lua re a m i n t e . Aşa i sc î n t â m p l ă profesorului Mio-pescu. In i â ln indu- se cu ca, o saluiii eu vorbele:

=r- B u n ă ziua, d-şoară! Mimica , măgu l i t ă , iottişi îi r ă s ­

punse : — Domnule , mi se pa re dă m ă

rea fundaţi cu a l t c ineva . — Cum, nu eş t i d-ta d- îoara cu­

ta re? — Nu, domnule , ci s imt m u m a ci . — O, mă i e r t a ţ i , rep l ică profeso­

ru l u imi t . Vă l u a m drept fiea d-vcti-s t ră şi n ie i a c u m a n u - m i vine să cred altfel....

— Ui te ce c, domnule , îşi com­plectă Mimica vorba r âzând , şi to rog să ne în ţe legem b ine : Nu sun t fa ta mea, f i reşte , da r n u sun t , p r e ­cum zicei i , nici m a m a ci. Sun t nu ­mai şi n u m a i fata m a m i i mele şi m u m a felii mele.

* B u c ă t ă r e a s a d-nci Severesen s'a

supă ra t şi vrea să iasă d in servic iu , p e n t r u că cucoana a insu l ta t -o , .J%i-c â n d u - i : gâscă.

Aflând cucoana de p r i c ina supă­r ă r i i , i-a r ă s p u n s astfel s imţ i toa re i bucă t ă r e se :

— Bine , dar nu pr icep i d-ta că, cn p re ţu l cn care se vând astăzi o ră t e -ni i le îu p i a ţ ă , z icându- t i gâscă fi-îîni făcut u n compl imen t?

B u c ă t ă r e a s a s'a convins şi, sat isfă­cu tă , a r ă m a s i a r în servic iul eucoa-n i i sale . I

CASH de SĂNĂTATE - SPECIALA PENTKU -

ШШ F E M E I -— SUIÎ DIRECŢIA -

D O C T O R U L U I 1. K I R Í AG Chirurg primar ; Şeful serv. de gynecolopîe

al Spitalelor Eforiei SECŢIE SEPARATĂ PENTRU BĂR3AŢÎ (liemoroide, liemii, tumori, calcule vesicalo

rtricturi uretrale, etc.). Slraria Sf. Ionic. 8, in tbsul Toalrulir Malien al

— TKLKFON 2 90 —

1101 S P I R I T I S T

Devine oricine cerând prin o carta poştală desluşiri gratuite l a :

Birou! STUDH PSIHICE, Bârlad N—ЯИДЕЩІЬ- ^-^BPEJEANW

8 . — X«i. S . I I M V F . H S U L L1TKRAR Diiniiiiic'H a i l - c i i r t i a r i c 11) i «5

a m a r i l o r ş i v a l o r o a s e l o r P R E M I I

ce oieră ziarul „UNIVERSUL" abonaţilor săi, la tragerea din luna Mai 1916

Lei 5.000 I I BORURI 6BI8MLE 4'

CU CUPONUL le I I I MIT

Un dormitor complect de bronz pentru 2 persoane, compus din 2 paturi de bronz, cu somiere, 2 noptiere, şl un elegant lavoir en oglinda, special lucrate de cunos­cuta fabrică de mobile de bronz M Gutman, Bucureşti, str. Sf. Apo­stoli, furnisorul celor mal mari case particulare Vile şl Hoteluri.

Un elegant BUFET lustruit mahon având 3 despărţituri cu placa de marmoră şi oglinda, comparat delà „Compania Americană", mare depozit de

mobile, strada Carol No. 74, etaj I

10 Lázi en diferite produse ale renumitei Case „Cresson" fabrici de Ucheruri, siropuri şi cognacuri, au fest cumpirate pintre premiile ce le oferim abonaţilor noştri la tragerea din Hal tete

Un dormitor de lemn Un construit In marea fabrică de mobile de lemn Marin V. Canea şoseaua Mlbal-Bravul Ho. 37 şl str. Şerbinlei Ne. ie. Sucursala :

Calot Tietorlei No. 107

Uo gjamoloi „Gigant" dubiu, cinti 7 cintece după nn remontagiu. „Pavilionul de alamă-, de cea mai mare mărime. Braţul acustic eonic ultima perfecţiune. Diafragma ..Exhibition", inclusiv • plici duble (12 cintece) opere alese. Acest gramofon este cei mai puternic şi înzestrat cn o mecanici foarte solidă, merge aproape jumătate de ori, dupa un remontagiu. He-а fost furnizat de Marele magazin de muzici JEAN PBDB1, furnizorul Curţii Regale. Bucureşti, Calea Victoriei S4.

O M vîeaii bai cu catie forma vioarei săptesită c a eatiiaa, inclusiv arcaş cu capra de fil­

deş, garnitură de coarde engle­zeşti, caiuerton şi B u r d i n ă . Una chita» fină de palisan-dia; Un clarinet de a b a n o s fin, cu 8 clape de nichel şi brăţara jos la corpul de rezonanţă, in­clusiv 12 pene de rezervă. A-ceste toate ne-au lost furniza­te de Magazinul generai de m u z i c i „La Harpe", Bucureşti, •ir. Colţei n-nil öj renumit In toată ţara pentru deosebita, ca-

- lüaté a mărfurilor ce debitează. Daa eaeeă de vAmitoaro ea daai

»•vi, ţevile de otel, fayard", din гевшпіЦ fabrică de arme ,J4eper-Bavárd". Această armă are 4 savoare de siguranţă, ţeava stângă eboke-bore şi poate întrebuinţa at&t pulbere neagră, c i t ş i ' pulbere fără

fum; Una pască de vânătoare c u două t e v i cu zăvor d e înch ide re sistem „Ureener"; Un revolver aemi-aatomat .-Ravo" cu mâner de sidef: Un flacon ..Thermos", de 1 Ііігш care men ţ ine t empera ­tura l ichidului (cald s a u rece) în t imp de 48 de ore. cutrmärote de la Marele maaaz in de a r m e şi bi­ciclete B D Zissu f u r n i o r i l Curiei i legale . Calea Victoriei 44 Bucureşt i .

Jumătate aarnitaxâ mobila eă bamba, pentru salon, compusă din: Una canapea, două foto-liuri şi patru scaune elegant tapisate; Una manta de Bam­ba; O oglindă veneţiană de aria tal; Uaa etajeră de bamba; O B eaer de bamba св offHadi de cristal peatra antrea toate acestea cumpărate de - !a marele magazin d e m o b i l e Mareo Datteikremer, atr. Ca­rol 62, Bucureşti.

Ciaci chimire aipieaioe după măsură, calitatea 1-a, (Brlul lui Iov), singurul brevetat In |arA şi inventat de d. căpitan

' Iov, din Piteşti, care are pro­prietatea de a preveni şi vin­deca chiar boale vechi , de: sto­mac- rinichi, constipaţie, şale; după curo se constată din nu­meroasele serisori de mulţu­mire primite dé la persoanele ce-1 poartă.

15 flacoane a câte 1 kilo, apă de Colonia Camelia, pu te ra ic par­fumată cu liliac, mărgăritar, violette, zambjle, heliotrop şi Verveine, furnizate de renumi­ta fabricii rle parfutnuri ..Ca­melia", A. S. A f t a l i o n str. Ge­neral Floreseu n-rul 6, reeti.

Bucu-

1 Coşalet de metal fia aigintat pente», servit- i teemeţi , 1 Tea aatomat peatra ant, de metal fin argintat eu interiorul de cristal, t serviciu de dejnn de alpaca argintat continlnd 2 ouare, 1 vas pentru unt şi 2 solniţe mici, toate pe un suport e legant; 1 fractieră de metal alb fin argintat-, 1 feactoa ca minerul de argint veritabil

- marcat de stat-, 1 paagi de al-- paea fin argintată; 1 Carie - căptuşită cu mătase ros conti­

nlnd: 1 lncheietoare -de ghete, 1 tncheetoare de mănuşi , 1 maşină de latine- mănuşi , .1 os de pantofi, toate de metal foarte fin argintat; 1 .peaaală mare de salon de stejar Închis c u bătaie frumoasă şi întoreîn-du-se odată la 16 zile. Furni­zate de marele Magazin de bi­juterii, Fraţii Roller str. Carol 60 Etaj I.

S ceasoaraiee de argint penfra buzunar având inscripţia z ia rului „Universul"; B ceasearni-ee pentra birou ea pedestai de eristal, tet cu aceeaşi inscrip­ţie : 5 ceasoarnlee de peiete fra-mos pictate, se Întoarce la 8 zile, tot inscripţia ziarului „U-niversul": S ceasoarnlee nichel având şi aparat Pres Papier.

S Lămâi de masă complecte cu sita sticlă, şi abatjour dlnd lu­mina la fel cu gazul aerian, revenind mai eftin ca orice fel de i luminat şi Chiar decit pe­trolul. Aceste lămpi ne-au fost furnizate de firma fleaealld, a-sociaţia dr. V. Rosculeţ şi Con­ţii R. şi G de Roma, Bucu­

reşti str. Dr Lueger No. 6.

50 dejaaati restaurant Europa giul Român

la marele din Pasa-

Ua lavabea de'faiaaii englezesc, alb, pe un picior de fontă val­ait s i lăcuit a lb , cu ѵеаШ de scurgeri cv lanţ nkhelat, f Bat-' teria de scurgere din alamă fia nichelat, furnizat - de Tejrka * C-nie, succesor Caro] Wein-lkh, Telefon 6/71.

B asortimente complecte dia pie* desele cosmetice „Flexa", com­puse din: cremă Flora, 1 cutie pudră Flora, 1 Săpun Flora, i sticlă Capi logen Flora. 1 pomă­d a Flora, 1 sticlă lapte de crin Flora, 1 săpun de lapte de crin 1 apă de gură Bucol. 1 oastA de dinţi

i Splendide sachenri pentru da­me.

Afară de acestea, toţi abonaţii mai primesc gratuit un volum din , , Ъ / Г е т . о г і і 1 е DSSeg'el-va. î C a r o l ' tipărit anume pentru abonaţi

wntaţi bine: dând aceste mari premii de valoare abonamentele sunt reduse la 18 lei pe an; 9.15 pe 6 luni; 4.65 pe 3 luni = = = = = = = = = = = = P e n t r u c o n c u r a r e a l a p r e m i i l e d e m a i s u s , a b o n a ţ i i p e u n a n p r i m e s c 3 0 b o n u r i , c e i p e O l u n i 1 5 ş i c e i p e 3 l u n i 5 b o n u r i . A b o n a ţ i i p e u n a n p a r t i c i p ă l a d o u ă t r a g e r i , d e c i d u p ă p r i m a t r a g e r e v o r p r i m i î n c ă 3 0 b o n u r i p e n t r u t r a g e r e a u r m ă t o a r e . A d m i n i s t r a ţ i a „ U N I V E R S U L U I " n u î n t r e b u i n ţ e a z ă , î n c a s a t o r i

Plata abonamentelor se tace direct la Cassa administraţiei ziarului, prin mandat poştal sau ln persoană