Post on 12-Jan-2020
Ziua Mondială a Apei( W o r l d W a t e r D a y )
22 martie 2017
Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara
Evaluare şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate
PromoSan-CRSP
București
DISTRIBUTIA APEI GLOBALE
Pentru o explicaţie detaliată a distribuţiei apei pe Pământ, rezerva mondială de
apă este de 1.386 milioane km3 de apă, peste 96% fiind apă sărată din totalul de
apă dulce, peste 68% este blocată în gheaţă şi gheţari, iar 30% este prezentă în
subteran. Sursele de apă dulce de suprafaţă, cum ar fi râurile şi lacurile,
însumează doar 93.100 km3, ceea ce reprezintă aproximativ 1/150 din totalul de
apă..
• 75% din masa creierului este apă.
• Un adult ar trebui să bea aprox. 2 litri apă zilnic.
• O persoană pierde pe zi aproximativ 2 litri de apă prin urină, respiraţie, transpiraţie, perspiraţie şi scaun.
• Apa este necesară pentru respiraţie, hidratând oxigenul înainte de ajungerea acestuia în plămâni.
• 70 % din corpul omenesc este format din apă. • La naştere, 80% din greutatea totală a unui nou născut este apă. • pH-ul apei pure este 7, deci nu este nici acid, nici bază. • 78% din suprafaţa planetei este acoperită cu apă. • În activitatea fizică intensă se pierde apă, nu grăsimi.
• Apa este mai importantă decât mâncarea. Un om poate supravieţui fără mâncare aproximativ o lună, însă fără apă doar o săptămână.• Apa este esenţială pentru eliminarea reziduurilor şi toxinelor din organism. • Pe parcursul întregii vieţi cantitatea totală de apă consumatăajunge la 40-50 tone.• Este important să bei apă înainte de a simţi că ţi-e sete! • Tenul tău va fi proaspăt şi luminos pur şi simplu dacă bei suficientă apă.
De unde a apărut cerinţa de a bea 2 litri de apă?
Majoritatea oamenilor de azi stiu regula: "2 litri de apa" sau pe americaneste de "8 ori cate 8 uncii (8x8)". Doi litri de lichid nu este foarte mult intr-o zi pentru un om normal, dar problema vine de la faptul ca uneori o alta regula este impusa: bauturile care contin cafeina si alcool nu se iau in considerare.
Un punct de origine este posibil sa fie comentariul urmator, dintr-un raport publicat in anul 1945 de catre Consiliul American pentru Alimentatie si Nutritie a Consiliului National de Cercetare: In general cantitatea de apa recomandata pentru consumul zilnic al adultilor este de 2,5 litri, ceea ce inseamna cca 1ml pentru fiecare calorie de hrana. Cea mai mare parte din cantitatea de apa consumata este continuta in alimentele consumate zilnic.(se presupune ca hrana zilnica trebuie sa contina in medie 2500 cal).
Daca se ignora ultima afirmatie, destul de importanta, ca cea mai mare din aceastacantitatede apa este continuta in produsele alimentare consumate, puteti avea
impresia ca recomandarea este imperativa de a bea 2,5 litri de apa (regula 8 x 8conduce la consum de 1,9 litri). In prezent, 50 de ani mai tarziu, atunci cand toate autoritatile din domeniul sanatatii subliniaza necesitatea de a consuma o multime de fructe si legume proaspete, in care sunt cuprinse o mare parte de apa, este usor a se ingera 2,5 litri pe zi .
Scurt istoric
Ziua Mondială a Apei (WWD) se celebrează pe 22 martie începând cu 1993, cu scopul de a spori
atenţia şi acţiunea privind o resursă naturală crucială pentru viaţă, sănătate şi mijloacele noastre de
existenţă.
În fiecare an UN-Water – agenţia ONU specializată în problematica apei – colaborează cu agenţii
partenere pentru a semnala un aspect critic al gestionării globale a acestei resurse vitale.
În 2017 WWD focalizează pe tripticul apă potabilă – sanitaţie – epurare, de importanţă covârşitoare
pentru sănătatea populaţiei şi a mediului de viaţă, dar şi pentru agricultura ecologică.
"Sărăcia nu va putea fi niciodată eradicată sau substanţial redusă cât timp atâtea milioane de
oameni nu pot avea acces la apă curată, iar atâtea miliarde trăiesc în medii contaminate cu materii
fecale. Sanitaţiei, precum şi igienei aferente, trebuie să i se acorde o prioritate mult sporită în orice
agendă privind dezvoltarea viitoare printr-o abordare deschisă şi responsabilă, în regim de urgenţă“
- Margaret Chan, Director General ONU*
*Sursa: Sanitation safety planning manual for safe use and disposal of wastewater, greywater and excreta:
http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/171753/1/9789241549240_eng.pdf?ua=1
Tema WWD 2017:
Apele uzate: sanitaţie şi epurare
Slogan WWD 2017:
Apă mai multă şi mai curată prin progrese în sanitaţie şi epurare!
Scop WWD 2017:
Paşi către ţinta nr. 6 MDG prin îmbunătăţirea sanitaţiei, scăderea
procentajului apelor uzate netratate către înjumătăţirea preconizată
până în 2030, creşterea reciclării apei în condiţii de siguranţă.
Perioada de derulare a WWD 2017
Miercuri 22 martie şi săptămâna curentă
Notă: Wastewater - tema originară WWD 2017 conform UN WATER.
În ce urmează, absenţa surselor indică elaborări PromoSan-CRSPB
Mesaje cheie
Sursele convenţionale nu mai pot face faţă creşterii explozive a cererii de apă potabilă/curată pentru
populaţie și economie, în condiţiile instabilităţii climatice.
În aceste condiţii, accesul universal la apă potabilă şi sanitaţie îmbunătăţită până în 2030, aspecte
importante ale ţintei nr. 6 între Obiectivele ONU de Dezvoltare ale Mileniului (MDG) - depinde, între
soluţiile cost-eficiente la nivel global în cadrul tematic WWD 2017, de:
- eforturile statelor privind infrastructura (sanitaţia, epurarea, reciclarea în circuit macro-economic);
- conștientizarea populaţiei în privinţa economisirii apei (reducerea poluării, epurare, reciclare în
circuit domestic).
În contextul UE, față de Vestul cu acoperire practic totală a populaţiei în privinţa sanitaţiei îmbunătăţite,
România prezenta în 2015 o anumită rămânere în urmă cu acoperirea a doar 79% din populaţie.
În același context, ţara noastră se plasa pe locul 3 cel mai defavorabil cu 64,8% epurare corespunzătoare
din volumul total al apelor uzate evacuate. În acelaşi an încă se practica epurare necorespunzătoare pentru
17,54% din apele uzate evacuate, iar 17,65% nu se epurau deloc.
Dacă în privinţa dezvoltării infrastructurii de sanitaţie şi epurare în marile oraşe şi regiuni rolul major
revine statului român, comunităţile mici trebuie să îşi asume responsabilităţi proprii de dezvoltare care
vizează direct sănătatea populaţiei, prin eforturi proprii şi mecanisme de finanţare europeană.
Sanitație: termeni
Sanitaţie:
- în sens larg: evacuarea reziduurilor solide sau lichide/semi-lichide din clădiri
- în sens restrâns (folosit în materialul prezent): evacuarea reziduurilor lichide/semi-lichide -
numite generic ape uzate.
Sanitaţia îmbunătăţită: include toaletele care elimină contactul ne-igienic cu excreţiile umane; este
asociată de regulă cu canalizarea centralizată.
Sanitaţia neîmbunătăţită (minimală) include toaletele ne-igenice în sensul de mai sus (de ex. orificiu
direct în latrină/hazna, cu sau fără suport pentru tălpi – closet turcesc).
Apele uzate: ape poluate prin activităţi economice, casnice sau sociale, care alterează caracteristicile
fizice, chimice şi bacteriologice ale apei iniţial potabile.
Apele uzate menajere (ape gri): ape uzate în gospodăriile populaţiei prin gătit şi spălat.
Ape uzate negre: ape uzate conţinând materii fecale.
Defecare (deschisă) în natură: depunerea excreţiilor umane în câmpuri, păduri, tufişuri, cursuri de apă,
plaje, alte spaţii deschise sau evacuarea acestora odată cu reziduurile solide.
Canalizare (sewage): sistem de canale şi conducte care colectează şi evacuează apele uzate.
Reciclare: refolosirea apelor uzate după epurare/tratare de diferite grade.
Sursa: Site-ul INS:
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/publicatii%20statistice%20operative/Distribu%C5%A3ia%20apei%20si%20eva
cuarea%20apelor%20uzate,%20in%20anul%202014.pdf
Epurare: termeni
Epurare (tratare): îndepărtarea poluanţilor din apele uzate, realizată prin procedee fizico-chimice.
Semi-epurare: diminuarea poluanţilor din apele uzate menajere efectuată de regulă în instalaţii individuale; lichidul
rezultat poate fi folosit în grădinărit şi salubrizare.
Epurarea/tratarea primară (mecanică): proiectată pentru a elimina particulele solide în suspensie din apele uzate.
Epurarea/tratarea secundară (biologică): adresează materialul organic dizolvat care scapă tratării primare.
Epurarea/tratarea terţiară: tratare suplimentară în urma căreia eliminarea poluanţilor din apele uzate poate ajunge
la peste 99% din total, rezultând un efluent apropiat de apa potabilă.
Dezinfectare: se efectuează tipic cu clor; etapa finală înaintea evacuării efluentului.
Efluent: rezultatul epurării apelor uzate, evacuat în receptorul natural de către o staţie de epurare.
Receptor natural: apa de suprafaţă – râu, lac, mare – în care sunt evacuaţi efluenți.
Materii solide în suspensie: substanţe insolubile care pot înfunda râurile sau canalele prin depunere gravitaţională;
se pot separa prin filtrare, centrifugare sau sedimentare.
Materiale organice biodegradabile (MOB): cele ce pot servi drept “hrană” pentru microorganismele din receptorii
naturali.
Bacterii patogene: încărcarea specifică este relevantă când un receptor natural (râu) este folosit în aval drept
apă potabilă sau de îmbăiere.
Nutrienţi (inclusiv nitraţi şi fosfaţi): pot duce la înmulţirea unor alge nedorite care pot constitui încărcări substanţiale
MOB; pe de altă parte pot neutraliza deşeurile industriale şi substanţele chimice toxice.
Sursa: Site-ul World Bank: http://water.worldbank.org/shw-resource-guide/infrastructure/menu-technical-options/wastewater-
treatment
Obiective în cadrul WWD 2017
Reflexie şi acţiune pentru recuperarea întârzierii la nivelul anului 2015 în îndeplinirea ţintei 6
MDG prin:
la nivelul gospodăriei (domestic):
- folosirea responsabilă (economisirea) a apei;
- îmbunătăţirea sanitaţiei (cu fosă septică, în absenţa canalizării publice);
- evitarea deversării unor reziduri, precum uleiuri sau chimicale, periculoase în canalizarea
publică;
- introducerea/dezvoltarea semi-epurării casnice, cu folosirea efluenţilor la grădinărit sau
salubrizare.
la nivel comunitar (sat, comună):
- sanitaţie îmbunătăţită prin canalizare publică şi mini-staţie de epurare;
- folosirea efluenţilor la salubrizarea stradală, întreţinerea spaţiilor verzi;
- reducerea poluării apelor pluviale deversate direct în râuri;
- interzicerea strictă a poluării râurilor cu gunoaie şi dejecţii umane.
la nivel macro-economic:
- iniţierea/continuarea investiţiilor în infrastructura de sanitaţie/epurare/reciclare la
nivelul oraşelor şi regiunilor.
Stadiul îndeplinirii ţintei nr. 6 MDG în 2015
Comentariu: Ţinta nr. 6 MDG în intervalul 1990 şi 2015 – presupunând creşterea acoperirii populaţionale
prin sanitaţie îmbunătăţită de la 54% la 77% - nu a putut fi realizată, nivelul atins fiind 68%; diferenţa
implicând circa 700 milioane de oameni. Totuşi între 1990-2015 sanitaţia neîmbunătăţită (minimală) s-a
redus de la 17 la 10%, iar defecarea în natură s-a micşorat de la 24 la 13%.
Sursa: Progress on Sanitation and Drinking Water. 2015 Update and MDG Assessment:
https://www.wssinfo.org/fileadmin/user_upload/resources/JMP-Update-report-2015_English.pdf
Fapte şi cifre: sanitaţia la nivel global
946 milioane (13% în 2015 faţă de 24% în 1990) erau încă constrânse la defecare în natură, inclusiv în
perimetrele acvatice.
În lume, 7/10 persoane care nu beneficiau de sanitaţie îmbunătăţită şi 9/10 persoane constrânse la
defecarea în natură trăiesc în rural.*
Circa 1,8 miliarde oameni foloseau apă potabilă dintr-o sursă infestată cu materii fecale. O proporție substanţială a apei furnizate prin conducte era de asemenea contaminată, în special când pre-tratarea era inadecvată sau alimentarea intermitentă. Chiar dacă pre-tratarea este corespunzătoare, apa iniţial potabilă poate fi contaminată în timpul distribuţiei sau stocării, mai ales în mediile unde sanitaţia este inadecvată.
Sanitaţia deficitară contribuie la malnutriţie prin infestarea perimetrelor agricole cu ejecţii umane.
În 2013, Secretarul General adjunct al ONU a emis un apel la acţiune privind sanitaţia, care a inclus printre altele eliminarea defecării în natură până în 2025.
Se considera că sanitaţia inadecvată provoca anual 280 000 decese diareice.
Surse: Site-ul oficial WHO. Fact sheet. Reviewed November 2016:http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs392/en/;*Progress on Sanitation and Drinking Water. 2015 Update and MDG Assessment:https://www.wssinfo.org/fileadmin/user_upload/resources/JMP-Update-report-2015_English.pdf
Sanitaţie îmbunătăţită în 2015: distribuţia pe glob
Comentariu: În 47 ţări, zone sau teritorii (în special Africa - exceptând nordul şi India) mai puţin de jumătate
din populaţie beneficia de sanitaţie îmbunătăţită. Conform acestei surse, România (nuanţa verde deschis)
se găsea în zona de acoperire medie-sporită 76%-90%.
Sursa: Progress on Sanitation and Drinking Water. 2015 Update and MDG Assessment:
https://www.wssinfo.org/fileadmin/user_upload/resources/JMP-Update-report-2015_English.pdf
UE: sanitaţie îmbunătăţită în 2015
Comentariu: Faţă de Europa de Vest cu acoperire practic totală, statele din Est/Sud Est se plasau la nivele
medii-sporite cu o anumită rămânere în urmă în cazul României.
Sursa: site-ul JMP: https://www.wssinfo.org/documents/?tx_displaycontroller[type]=country_files
Țara Procent sanitație (%)
Franța 99
U K 99
Suedia 99
………………………
…….
……………………………..
Letonia 88
Bulgaria 86
România 79
Managementul apelor uzate
Schimbările climatice vor duce la fluctuaţii mari în colectarea precipitaţiilor. Schimbările demografice şi
urbanizarea accelerată sunt deja ameninţări severe pentru sistemele de alimentare cu apă: până în 2025,
jumătate din populaţia lumii va locui în zone sub hidro-stres.
Gestionarea tuturor resurselor va fi obligatorie pentru a asigura continuitatea furnizării şi calitatea apei
potabile. Opţiunile privind sporirea resurselor de apă necesare populaţiei şi economiei au în vedere apele
subterane, precum şi sursele alternative - incluzând epurarea şi reciclarea apelor uzate.
În țările în curs de dezvoltare majoritatea apelor uzate sunt deversate direct în râuri, lacuri sau oceane,
parţial sau deloc epurate
În ţările dezvoltate, apele uzate sunt percepute actualmente ca o sursă sigură de apă în zonele lipsite de
izvoare permanente şi ca sursă de nutrienţi pentru producţia de alimente necesară populaţiilor urbane în
creştere. Acest concept modern implică însă:
- tehnologii care să asigure că apele uzate sunt suficient tratate pentru refolosire în condiţii de
siguranţă;
- supraveghere şi reglementare instituţională stricte şi permanent monitorizate;
- campanii de educare/informare publică în privinţa utilizării apelor uzate.
În contrast cu aceste deziderate circa 10% din populaţia lumii consumă produse alimentare obţinute prin
irigarea cu ape uzate ne-epurate; în ţările în curs de dezvoltare numai 7% din terenurile irigate folosesc
ape uzate pre-tratate.
Sursa: Site-ul oficial WHO. Fact sheet. Reviewed November 2016: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs391/en/
Managementul apelor uzate: controlul riscurilor pentru sănătate
Politicile specifice de sănătate publică aferente trebuie să asigure eficacitatea şi cost-eficienţa în
contextele naţionale concrete.
Cele mai importante riscuri pentru sănătate ce decurg din utilizarea apelor uzate sunt bolile infecţioase
legate de dejecţii. Mai puţin documentate sunt riscurile privind bolile transmise prin vectori și
schistosomiază.
Proiectele privind utilizarea apelor uzate în agricultură şi acvacultură trebuie să includă impactul asupra
sănătăţii şi mediului. Studiul de impact trebuie să includă identificarea grupurilor vulnerabile.
Astfel, grupuri la risc implicate în agricultură ş acvacultură sunt:
• fermierii sau lucrătorii în acvacultură (iazuri, heleştee), incluzând familiile dacă participă sau locuiesc
în apropiere;
• comunităţile locale aflate în imediata apropiere a desfăşurării acestor activităţi;
• consumatorii de produse obţinute prin tehnologii implicând apele uzate.
Sursa: WHO Guidelines for the safe use of wastewater, excreta and greywater. Volume I. Policy and regulatory aspects:
http://www.who.int/water_sanitation_health/publications/gsuweg1/en/
Proporţia epurării apelor uzate: România contextul UE(primele 4 ţări faţă de ultimele 4, clasate după proporţia epurării apelor uzate)
Comentariu: În anii recenţi, procentele de epurare a apelor uzate variau semnificativ între ţările UE. În
Centru-Vest, Olanda şi Austria înregistrau cele mai ridicate valori. La polul opus, cele mai scăzute
procente de epurare se înregistrau în Slovenia şi Slovacia. Conform datelor 2015, România se plasa pe o
poziţie defavorabilă.
Surse : Site-ul OECD Data: https://data.oecd.org/water/waste-water-treatment.htm*Site-ul ANPR . Sinteza calităţii apelor din România în anul 2015:
http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/Attachments/15/Sinteza%20calitatii%20apelor%
20din%20Romania%20in%20anul%202015_EXTRAS.pdf
Țara Anul Procent epurare
Olanda 2012 99.40
Austria 2012 94.50
Finlanda 2013 83.00
Franța 2013 81.50
……………. …………….. ……………..
Polonia 2014 71.50
România* 2015 64.81
Slovacia 2014 63.69
Slovenia 2013 55.40
România 2014: alimentarea centralizată cu apă potabilă şi conectarea la
canalizare, pe judeţe (% din total populaţie judeţ/oraş)
Comentariu: Cele mai bine poziţionate erau: Bucureşti 92,5% apă potabilă şi 92,1% canalizare; jud. Cluj
88,9% şi 67,9%; jud. Braşov 86,4% şi 69%; jud. Constanţa 82,9% şi 66%. Cele mai defavorizate erau:
jud. Giurgiu 28,8% şi 19,6%; jud. Teleorman 29,7% şi 24,1%; jud. Olt 36,3% şi 26,4%.
Sursa : Distribuirea apelor uzate în România 2014:
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/publicatii%20statistice%20operative/Distribu%C5%A3ia%20apei%20si%20evacuar
ea%20apelor%20uzate,%20in%20anul%202014.pdf
România 2014: volumul de ape uzate pe tipuri de activităţi şi pe bazine
hidrografice (% din total ape uzate generate)Comentariu: Cele mai ridicate procente de ape uzate generate industrial se înregistrau în Bazinul Jiu
(91,7%); Mureș (44,7%) şi Siret (41,8%), în timp ce apele uzate generate menajer au înregistrat cele mai
ridicate valori în Banat (92,2%); Someş-Tisa (89,5%) şi Dobrogea (79,8%).
Sursa : Distribuirea apelor uzate în România 2014:
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/publicatii%20statistice%20operative/Distribu%C5%A3ia%20apei%20si%20evacuar
ea%20apelor%20uzate,%20in%20anul%202014.pdf
România 2014: evacuarea cu sau fără pre-epurare a apelor uzate (I)
Comentariu: Efluenții post-epurare urbană reprezentau 46,6% faţă de 16,5 % post-epurare industrială, iar
evacuarea fără epurare se ridica la 36,4%.
Sursa: Distribuirea apelor uzate în România 2014:
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/publicatii%20statistice%20operative/Distribu%C5%A3ia%20apei%20si%20evacuar
ea%20apelor%20uzate,%20in%20anul%202014.pdf
România 2015: actualizarea privind epurarea apelor uzate
Structura apelor uzate evacuate
• În 2015 volumul de ape uzate evacuat era de 1 924,66 milioane mc (mai puţin apele de răcire, cf.
noilor cerinţe Eurostat) faţă de 1 937,3 mil. mc în 2014 – situaţie relativ staţionară, reflectând
economisire în contextul creșterii economice. Detaliile sunt prezentate în tabelul din anexa Analizei
de situaţie.
Situaţia poluanţilor identificaţi în apele uzate evacuate de principalele surse de poluare:
• domeniile de activitate economică cu contribuţia cea mai însemnată la constituirea potenţialului de
poluare sunt Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie, Energie electrică şi termică şi
Prelucrări chimice - care afectează semnificativ majoritatea indicatorilor chimici, urmate de
Industria metalurgică şi construcţii de maşini şi Industria extractivă ce influenţează un număr
mai mic de indicatori.
Situaţia încărcărilor cu poluanţi pe bazine hidrografice (bh):
• arată încărcări majore în bh Argeş, Olt, Siret, Jiu.
Sursa: Administraţia Naţională Apele Române. Sinteza calităţii apelor din România în anul 2015
http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/Attachments/15/Sinteza%20calitatii%20apelor
%20din%20Romania%20in%20anul%202015_EXTRAS.pdf
Perspectiva globală privind apa & locurile de muncă
• Începând cu 1980 captările de apă dulce au sporit în lume cu numai 1% pe an, în urma cererii crescute în toate ţările.• În consecinţă, resursele de apă sunt supuse unei presiuni semnificative,deficitul afectând aproximativ 40% din populaţia lumii.• Circa 663 milioane de oameni nu au acces la surse decente de apă potabilă.• Problema apei trebuie înţeleasă în contextul global al estimărilor privind creşterea populaţiei Terrei cu 33% (de la 7,0 miliarde la 9,3 miliarde) şi a cererii de alimente cu 70% - între 2011 şi 2050.• Agricultura atrage circa 70% din totalul captărilor de apă dulce ca medie la nivel global, dar peste 90% în majoritatea ţărilor mai puţin dezvoltate. Fără măsuri de utilizare mai eficientă, consumul de apă agricol este de aşteptat să crească cu circa 20% până în 2050.
Prelucrare după sursa UN-WATER:https://www.dropbox.com/sh/udya9zlebe2duhi/AABjiMPxSpB3bpaV07pehiWua/201_World_Water_Day_SocialMediaKit.pdf?dl=0
În forţa de muncă globală, raportul dintre bărbaţi şi femei a rămas constant în ultimii 25 de ani, femeile reprezentând doar 40% din total.
În lumea anului 2014, circa 520 milioane de bărbaţi şi 410 milioane de femei lucrau în agricultură. Pentru femei, această cifră reprezenta o treime din totalul celor angajate.
În acelaşi an, circa 50% dintre femei erau angajate în muncă, faţă de 77% dintre bărbaţi; în 1995, aceste procentaje erau de 52%, respectiv 80%.
Aproximativ trei sferturi din gospodăriile Africii sub-Sahariene îşi procurau şi transportau apa de la surse depărtate de casă, femeile asumându-şi această servitute 50% - 85% din timp.
Prelucrare după sursa UN-WATER:https://www.dropbox.com/sh/udya9zlebe2duhi/AABjiMPxSpB3bpaV07pehiWua/201_World_Water_Day_Social
MediaKit.pdf?dl=0
Ziua Mondială a Apei în judeţul Hunedoara
Staţiile de tratare a apei în scop potabil - pe zone:• Zona Deva: cuprinde 17 staţii de tratare (9-suprafaţă;8-
profunzime). Staţiile: Orlea-s; Baniu-p; Certej-s ; Folorât-p;Dealul Mic-s; Sibişelul Nou-s; Hobiţa-s; Boiu-s;Ştei-p; Hondol-p;Bocşa Mică-p; Mălăieşti- s ; Romoşel-s;Rapolt-p;Sarmisegetuza- s;Costeşti- p;Răchitova- p.
• Zona Hunedoara: cuprinde 5 staţii de tratare (1-mixtă,3-suprafaţă,1-profunzime) - Staţiile:Sânpetru-s+p; Cinciş-s ; Boşorod -s; Ghelari-s. Boş-p;
• Zona Valea Jiului: cuprinde 12 staţii de tratare (5-suprafaţă,7-profunzime) - Staţiile Valea de Peşti-s; Braia-s; Aninoasa-s; Zănoaga-p; Taia-s; Jieţ-s; Pârâul Rece-p; Topliţa-p; Herţa-p; Morişoara-p, Drenuri Jieţ-p, Cărpiniş –p.
• Zona Brad: cuprinde 2 staţii de tratare (1-suprafaţă,1-profunzime)- Staţiile: Crişcior-p, Vaţa de Jos-p.
• Populaţia aprovizionată cu apă potabilă în zonele raportate în anul 2016
• Informaţii despre calitatea apei potabile:
Numar total de analize
efectuate de D.S.P.
Numar total de analize
efectuate de
Producator/Distribu
itor
Numar total de analize
efectuate de D.S.P. si
Producator/Distribuitor
Numar total de analize
neconforme
2061 8123 10.184 0
ZAP Populatie rezidenta Populatie rezidenta
aprovizionata
Populatie rezidenta
aprovizionata %
DEVA 58973 57910 98,19%
HAŢEG 8644 7790 90,12%
SIMERIA 10117 10008 98,92%
ORĂŞTIE 18223 17900 97,67%
BRAD 12430 10676 85,88%
CĂLAN 8400 7908 94,09%
HUNEDOARA 59415 49105 82,64%
PETROŞANI 43801 25804 58,91%
PETRILA 24796 14768 59,55%
LUPENI 26200 14817 56,55%
VULCAN 28691 17190 59,91%
URICANI 9707 5040 51,92%
12 ZAP 309397 238916 77,21%
JUDEŢ Numãr total probe
chimic şi
microbiologic
Numãr total probe
chimic şi
microbiologic
necorespunzãtoare
Numãr total analize
chimic şi
microbiologic
efectuate din totalul
de probe
recoltate
Numãr total analize
chimic şi
microbiologic
necorespunzãtoare
HUNEDOARA 2960 14 7794 30
TOTAL PROBE DE APĀ efectuate de catre Laboratorul DSP
(AUDIT) anul 2016
JUDEŢ Numãr total probe
chimic
Numãr total probe
chimic
necorespunzãtare
Numãr total
analize chimic
efectuate din
totalul de probe
recoltate
Numãr total analize
chimic
necorespunzãtoare
HUNEDOARA 1480 0 3541 0
PROBE DE APÃ PENTRU EXAMEN CHIMIC (AUDIT) anul 2016
JUDEŢ Numãr total probe
microbiologic
Numãr total probe
microbiologic
necorespunzãtoare
Numãr total
analize
microbiologic
efectuate din
totalul de probe
recoltate
Numãr total
analize
microbiologic
necorespunzãtoare
HUNEDOARA 1480 14 4253 30
PROBE DE APĀ PENTRU EXAMEN MICROBIOLOGIC (AUDIT) anul 2016
RAPORT ANUAL 2016 CONFORM DIRECTIVEI EUROPENE 98/83/EC
În conformitate cu cerinţele actuale privind raportarea şi informarea, art.13 al Directivei 98/83/EC şi art.11 al Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, au fost aplicate următoarele principii pentru stabilirea procedurii şi a formatelor în care trebuie raportată informaţia:
*Raportarea se referă la apa potabilă (apa destinată consumului uman fie în starea ei naturală, fie după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice sau ca sursă în industria alimentară, pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman);
*Raportarea trebuie să fie cât mai simplu posibil;*Raportarea trebuie să fie în format electronic;*Datele trebuie prezentate într-un format uşor de înţeles;*Cantitatea de date pe care orice Stat Membru, inclusiv România,
trebuie să le trimită Comisiei Europene trebuie să fie la nivelul minim necesar pentru a demonstra conformarea la cerinţele Directivei de apăpotabilă.
*Fiecare Stat Membru, deci şi România, este responsabil de întocmirea raportului naţional asupra calităţii apei potabile care face parte din raportarea către Comisie. Autoritatea desemnată la nivel naţional va agrega rapoartele regionale, într-un singur raport naţional. În cazul României, autoritatea desemnată este Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică-Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC);
*Fiecare Stat Membru, deci şi România, este responsabil pentru acurateţea datelor raportate.
• *Numărul zonelor de aprovizionare (ZAP) cu apă potabilă în sistem centralizat, cu o populaţie de peste 5000 persoane = 12 ZAP mari(Deva, Haţeg, Simeria, Orăştie, Brad, Călan, Hunedoara, Petroşani, Petrila, Lupeni,Vulcan, Uricani);
• Populaţia totală aprovizionată cu apă potabilă în sistem centralizat, din localităţile cu peste 5000 de locuitori din judeţul Hunedoara este de 238.916 persoane reprezentând 50,85% din totalul populaţiei judeţului (469.853 locuitori).
• *Sursa de apă este reprezentată de :Apa de profunzime 8,24%; Apa de suprafaţă 91,76%.
*Parametrii analizaţi sunt: microbiologici, chimici şi indicatori:• 1.Parametrii microbiologici: E.coli, Enterococi;• 2.Parametrii chimici: Nitraţi, Nitriţi la ieşirea din staţia de tratare, Nitriţi
în reţeaua de distribuţie;
• 3.Parametrii indicatori: Al.; Amoniu; Bacterii coliforme, Culoare, Gust, Miros, Oxidabilitate, Ph.; Turbiditate, Clor rezidual liber la capăt de reţea.
*Informaţii despre neconformităţi:• Nu s-au semnalat neconformităţi în anul 2016 la nici una din cele 12
zone de aprovizionare cu apă potabilă (ZAP), în localităţile cu peste 5000 de locuitori din judeţul Hunedoara;
• Nu s-au acordat derogări pentru parametrii chimici.
Concluzii
Accesul universal la apă potabilă şi sanitaţie îmbunătăţită până în 2030 - ţinta nr. 6 între
Obiectivele ONU de Dezvoltare ale Mileniului (MDG), neîndeplinită la nivelul anului 2015 (de
exemplu, 68 faţă de 77% privind sanitaţia) – depinde în cadrul tematic WWD 2017 de: eforturile
statelor privind infrastructura şi de conştientizarea populaţiei în privinţa economisirii apei în
gospodării.
În context UE, față de Vestul cu acoperire practic totală privind sanitaţia îmbunătăţită, statele
din Est/Sud Est se plasau la nivele medii-sporite, cu o anumită rămânere în urmă în cazul
României - 79%.
În același context, faţă de o epurare a apelor uzate în zona 81 – 99% în Vest, grupul Est/Sud-Est
se plasau în zona 55 -71%, cu ţara noastră pe locul 3 cel mai defavorabil cu 64,8%.
În România 2014 efluenţii post-epurare urbană reprezentau 46,6% faţă de 16,5% post-epurare
industrială, iar evacuarea fără epurare se ridica la 36,4 %.
În 2015 volumul de ape uzate evacuat în România era de 1 924,66 mil mc faţă de 1 937,3 mil.
mc în 2014 – situaţie relativ staţionară, reflectând, în contextul creşterii economice, unele
progrese în economisirea apei.
Resurse bibliografice *** Sanitation safety planning manual for safe use and disposal of wastewater, greywater and excreta:
http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/171753/1/9789241549240_eng.pdf?ua=1
Site-ul INS:
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/publicatii%20statistice%20operative/Distribu%C5%A3ia%20apei%20si%20eva
cuarea%20apelor%20uzate,%20in%20anul%202014.pdf
Site-ul World Bank: http://water.worldbank.org/shw-resource-guide/infrastructure/menu-technical-options/wastewater-
treatment
*** Progress on Sanitation and Drinking Water. 2015 Update and MDG Assessment:
https://www.wssinfo.org/fileadmin/user_upload/resources/JMP-Update-report-2015_English.pdf
Site-ul oficial WHO. Fact sheet. Reviewed November 2016: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs392/en/
*** Taking policy action to improve small-scale water supply and sanitation systems. Tools and good practices from the
pan-European region: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0014/320504/Tacking-policy-action-SSW-supply-
tools-good-practices-en.pdf?ua=1
Site-ul JMP: https://www.wssinfo.org/documents/?tx_displaycontroller[type]=country_files
*** WHO Guidelines for the safe use of wastewater, excreta and greywater. Volume I. Policy and regulatory aspects:
http://www.who.int/water_sanitation_health/publications/gsuweg1/en/
Site-ul OECD Data: https://data.oecd.org/water/waste-water-treatment.htm
Site-ul ANPR. Sinteza calităţii apelor din România în anul 2015:
http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/Attachments/15/Sinteza%20calitatii%20apelor%
20din%20Romania%20in%20anul%202015_EXTRAS.pdf
*** Distribuirea apelor uzate în România 2014:
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/publicatii%20statistice%20operative/Distribu%C5%A3ia%20apei%20si%20eva
cuarea%20apelor%20uzate,%20in%20anul%202014.pdf
*** Anuarul Statistic al României 2015:
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_statistic_al_romaniei_1.pdf
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢUL HUNEDOARA
DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT, MEDIC ŞEF DEPARTAMENT S.S.P.,
Ec. Mona Radu Dr. Birău Cecilia
Participanţi – Direcţia de Sănătate Publică prin personalul de specialitate din Compartimentele de Igiena Mediului din cadrul Serviciului de Evaluarea Factorilor de Risc din Mediu Deva,Compartimentele exterioare Hunedoara, Petroşani, Brad şi Laboratoarele de Chimie Sanitară şi Microbiologie Deva (acreditat RENAR şi înregistrat la M.S.).