Post on 09-Dec-2015
description
Lc5c^Wv*i=T=»'
^carmen: syi^ya^^,^^^,)
VERSURITRADUSE DE
A. T O M A
-c^&^(S>>^l05-
BUCURESCI
EDITURA LIBRRIEI SOCECU & Co.
Calea Victoriei, 21
1897.
596. — Stab. STafic I. V. Socecii, Bucuresci.
Poezii din volumele :
„Inalturl i prpstii''. „Patrie".
„Balade i Romane".
„Mam i copil". „Clnturî de mare".
.FLOAREA REGINEI"
T^ii spunei, c trufie sfidtoare
^^Apas strînse buzele'mi s tac
i albul chip cu frig de ghia'mbraci rîs nu las viaa'ml s'nfioare
;
i nici c nu viu i)rintre flori o floare,
Ci pururea stinglier i posac.
Nici doina de isvoare nu nie'npac.
Si nici duioase mîngieri de soare.
— G
Când naltul solitar nii-e nnita cale'
Sub soare vitreg ca lucirea gheii,
Cînd fruntea nu-o srut doar nmeii,
Cum vrei s tiu florii dulci din vale,
Estazul floarel ce spre para vieii
Setos deschide albele petale?
NOAPTE DE CRCIUN
/Y^iuat în somn greoi^^-^ Oraul doarme stins,
In alb omt încins,
In neguri reci i moi.
i cel ce'n nojil strjer
Se plimb'n tact de ornic
A somn clipete dornic,
De veghe frînt, de ger.
Bat pail-i dînd fiori,
Strînl iHînmirn nianl'ngheaAbea tiptil prin ceaSe cearc drag-ii zori.
Dar surd de-odat*n vînt
Cresc dangte de clopot,
Un vaer lung. un sopot.
Vestind Crciunul sfînt.
i-i svonul tot mai plin ;
Se string i negiiri roati'n mri de psalmi înoatDînd slav prin senin.
„Cîntai de bucurie
„Aleii Lui de jos,
„Nscutu-s'a Cristos
..Acel ce va s vie !"
Cu sgomot, de prin viliiStrjerii stol se string,
De-atîta ger se plîng —Si'n brbi le-atîrn suliti.
— <)
Ofteaz biata Straj
i pleac ;— i pe rînd
Pier neguri, flutmînd
Din vioria mreaj.
Se sprijin o babDe zidul ud si rece. —I-e foame, frig. — si trece
Si tremur de slab.
Mal treee-un bietan
Cu mâini învineite —
-
i vînturi bat pripite
Prin mâneci de suman.
La lmi)l eu in vegliierl :
Mort dangtul îmi bate
Ca visuri presurate
Prin tristele tceri.
Me vd copil, la Rin,
Cîntînd sub pomu-acel —Cu toi cel din Castel,
Un cântec sfînt .i lin.
10
Visez, c mama trece
Chiemând. cu glas uorDar dangtele mor,
E cerul sur i rece !
î^
VISTORUL
XTeni cu aripi uriae
Veni peste nirile-albastre,
Cu gene 'ngînate 'n visare
Un Duh cltor printre astre.
i Marea îi fîlfîie valul
i pieptul nvalnic sil zbate :
E Zeul visat în fiorul
Dorinelor neînfrînate.
— 12
Cu braa de .spume ea'l chiani
i'l chiani cu plîns de talaz —Nprasnic l'ar prinde ea'n brae,
Si-ar sta s'l adore'n estaz.
Cu piept hohotind de furtune
Slbatic pe urnia-1 se cere.
Ar rupe zgazuri, ca umbra-i
Cîntînd s'o urmeze prin sfere.
O lume ce-ar vrea s se nascEa'î licr'n ochii senini, —Dar El, vistorul pe gîndurî,
Abea i-a privit în lumini!
Y I X T U L
/^opacul e Lira
^^lar vîntul Poiet,
El tie s'o sune
Mre ori încet.
El zice Balade,
D svon în cîntrl
De trecerea-i mîndrPrin larsruri de zri.
14
Lin vaer d Lira
D A-uet i plîns —Un murmni", nn cîntec,
Un farmec nestins.
i'n vale torentul
lea cînipii spumînd,
Yin norii, uorii,
S-i prind vis blînd.
Se 'ndoaie 'nnainte
i ierburi i flori,
i'nvie i stînca
De-atîtia fiori.
Estazul iubirii
Din vl pîn'n cer,
Copacul e Lira
Iar vîntul Truver."
PE VtRF DE STINCt
O'tau oni pe culml, rotind priviri
"^"^Spre larg, spre vai;
Se 'ntinde jos o lume 'n zriCu mii de ci.
Gig-anii brazi îmi par sîrmani
Pitici mruni,Ai mei sînt par'c munii toi
Cu siu-e fi'uni.
10
Me'ubie dor .s zbat în zbor
Largi brale'n vînt —O, cît eti de frumos i mult,
Tu drag Pmînt !
A vrea s mi te-aps la piept
In strîns pgîn.
S strig de-atît noroc, i'n ])lîns
S-tl cad la sîn ! . .
.
^^ 1^^^^'
S Y L V A
O vino ! viii" ! Me tii de niuU 1
Eu ie freamtul lui'l cînt !
Te chem în scumpul grai din vremî :
Sînt codrul des. i-al teu eu sînt !
Te chem duios, i mi te inSubt mreaja farmecului sfînt,
i eu i's sfetnic si iubii :
iSînt codrul dulce lacuvînl!
S9'^
18
i când furtuni si iii'i.jl le zbat.
Eu vîntul fi-un/.oloi- nii'l sun, —i tac fui'tunî. i norii fug :
i-i codrul teu prieten bun !
Cînd zici un cîntec de noroc,
Ori trista cîni un plînset lin,
Cu di'ag îll duc eu glasu'n zri;
Eu codi'ul teu — eu tine tin!
Tu calci un roilnic drum, i pori
Un gînd curat — curînd, curînd
Dea Domnul s'l mal sun noroc :
Cci codrul teu ti-1 srînd la ffînd !
Eu bradul l'am vezut vlstar,
i azi îl ved btrîn în vînt :
Sînt Viitorul i-Amintirea —i-s tot ce al tu pe pmînt !
SPRE CER!
^n chin de nimenea tiut
Frmîntâ marea i o zbate.
Cîncl ea cu g-eamât cître Cer
Inalj-â valitri înspumate.
Din ochi albatri de copil
Jucînd lumini întrebt(^are
Nici tie Cerul cît blestem
In |)lînsul inimii o doare:
— 20
Tot negrul clocot de j)cate
Cu sa Ta .supt ea din i)mînt,
i nu mal poate s se 'nnale
De-acuni spre Cerul clar i sfînt !
FARA NUMR
/^îte niiî de foi ]ie i-amurî
^^^Colo sus se bal —Tot atîtea ori îmi rîse
Traiul bucurat.
i orl-cîte mii de i)ieuii
Tremur jie fol —Tot atîte lacrimi curs'au
Ochibir mei doi.
Cîte raze rîd clin ceriul
Creanga 'n sori s'o scalde, —Mult alît mi-a lîs iubirea
Inimilor calde.
i cit earna 'n triste ramuri
Ning'e alb fior —Chin atît mi-a stat în pieptul
]Mut-suferitor.
Dar i cîte mii de Cînturl
wSun pomu'n vînt, —
•
Am cîntat, — si de-o vrea Domnul •
Cat s mai cînt.
T K O X U L
T^oar un bliîn cercat, cu iieri zfi])a(lâ.
"^ Pe naltul unui tron ie demn s< ad;De mult pâtrans de ce-i iertat i drept -
Ar rîde blind cînd laii nalt piept.
i n'ar mai sta tremurtoi- în noapte
Din vint sâ fiu'e clevetiil i oapte,
Cci gâudu-I temeri i nici uri nu'nijîn :
St mintea-1 sic'l singur stpîn.
24:
I'e-iin troii un [)ustnic doar ie drept s sada:
II tace'n piept a patinielor sfada,
De-atîta trai în viscole -veghiat
In uragan! st necutremurat.
i dîrz spre larg vîslind el nu se tenie
Cînd luntrea vieii sub talazuri geme. —
•
Doar ochi de vultur el repede'n zriCercettori — dar niuti sub cercetri.
In clocot de resboi el nici s vadC dragii lui cosii zac toi grmad.C ard potop a rii lui ogoare.
C desndejdea'l sînger sil doare :
i cînd norocul vieii i se fârni.
S nu se cletine stlînd la cîrmâ.
A lui — rbdarea-i, lupta, datoria,
Iar inta bravului vîslas — Vecia!
IX TAUA VISKLOR
TA a, in'a vrea, lu'a vrea Reg-inii.
"^De Bii-ar fi coroana flori,
Manta — fire de pianjen.
Pietre scumpe — stropi usoil.
i postelnic — Sfîntu-Soare,
i curtene — Cosînzene,
i rdvanul — norii mîndrii,
S j)rivesc din cer a lene.
2G —
Peste Arle-a sta Domni,Codrii i-a lâsa s'mi sune,
A visa ce-au zis aleii, —i ce inimi n'a supune . .
!
Dar cum nu mi-i dat norocul,
i mi-i Stema grea pe frunte.
Mal cu drag m'a vrea gîrlia
Drag bradului din munle.
<^
JOCUL
/^înd se prind copile'n joc,
^^^Ii aleg în gînd brbaiTinerel ca prini-vara
Si ca vara de bogat.
Mame cînd se prind în joc,
Vor cu tainici ochi s fure
Dac fiica lor s'alint
In i'itniare mai nsure.
2S —
Cînd femei se jiiiiid în joc,
Sâ'i ascund lorii'.i vor
Ce ie fapt, i ce-1 în niiig-ur
i le doare si-i al loi-.
Cînd se prind brbaii 'n joc.
Inimii îl vor prilej
8o de so s'nstreineze
In ispit de vîrtej.
Frnnze cînd se prind în joc.
Kind cdea-vor A'aluri, valuri;
De vezut o vezi în codri
De simit o simi la baluri.
VINUL, FETELE I VIERSUL
"Oun aa de n'ar fi vinul
"^i aa uor,N'ar mal fi pe lar<i' de Iviiiu
Nici un butor.
Fetele de n'ar fi dragi,
Drag-l La srutat,
Zeu zic, de-al mai prind e'n lumi
Om amorezat.
— m —
In f^-îtlej de nu ne-ar sta
Pacostea de cînt.
Viers i chiot n"ar mai fi
Cîtu-i el pâniînt !
Dar cum toate aste'n lumeLe vezi înc slîrid,
E curat mgar ori-ci'ne
Nu le ffust'n i-înd !
Z 1 X A
^2'i de-i pcat iubirea
"jT A noastr-î. Zîn, vrerea ?
De-i flacr din iaduri.
Au cine-i d puterea ?
C-i fr IVîu iubirea —
•
Ani vrut-o noi atlins?
C prea vrea rob s-I tremuri
Dar cine s'a mai ])lîn.s ?
32 —
Ivibirea-l Cin sfiut,
Jubirca-I dar de sus,
Iubirea-1 puls de Yia,i-i bravil nesupus.
Dar val eînd cel nevrednic
Te poart'n tin, Zîn!Tu arzî rzbuntoareNelegiuita mîn!
VISCOL
/"jT^i-s luinile toate nimic.
i cortul de nouri nii-i mic
Viscol eu sînt !
Mi-i susur cîntarea de sfere,
Tot vuietul vostru-1 tcere, —Ku tunete cînt !
Trît pare mersul de soare,
Pmîntul ie lene de moare —S'l scutur!
i lun i stele, — clipind —S'adoarm pleoajjele 'l prind,
Ve stinff — doar s flutur!
Sg6
:}4
Copil (loaiiiie lai'i^ul senin
Aa de u.ure, de lin —
,
Dar goarna mi-o sun !
S'mi hohot furtuni prin g"îtlej,
Sâ'ncingem o hor vîrlej —Vreau dant nebun !
O fat vd colo bujoi-.
Nu-l înc de nimene dor !—
S se deie !
O zdrenui de rochii, o string, -
O YÎntur, — o clatin. — o frîng,
Ie femeie !
Pe Mare nu tremur boare —Stul ea doarme de soare.
Vreau s"o zbat !—
Ce groaznic d muget, i suie,
Sa scutur, spumeg, vuie —Clocot turbat !
Pdurile prbu sub pas, —Nici stînca de jjiatr n'o las
Nezmuls din loc !
vi laii cînd fug temtori
Prin hornuri le nier fiori —De lai îmi bat joc !
P A A I
!
y" u nu esli Lina lu Marin ?^ Pâî !
i nu me tii ? 'i-ani fost vec-in . . .
Pi !
i-aciini te miri, c's iar pe-aici ?
Pâi !
i nici nu stai, cuvînt s'mi zici ?
Pâi !
i nu'mi faci ocliii buni de-atuncl':'
Pi !
i nu mai tii s'mi rîzi jirin liuici ?
Pi !
— 80 —
C muli prin sat te-or fi nvnind?
Pî!i'l spun de celea — , cînd le prind ?
Pî !
i tu ? asculi la cîte spun ?
Pi !
Asculi, ca s me faci nebun !
Pl!i de m'a. duce, nu i-I jale?
Pi !
Cuminte-a. fi, s-mi vz de cale î
Pi!Tu drag nu m'ai avut nici-cînd !
Pi !
i numa sil-î fac în gînd !
Pi !
Doar nu te-al prins cu altul sor ?
Pi !
i tu mi-o spui a.â vior ?
Pi !
O" i zise Viscol : Eu cunosc pmîntul :
j^Câcl îl destram, i'l zbat, i'l înflori
ii zise Ceaa : Eu cunosc pâmîntul :
Cci apsat îl in în mreji de nor!
Dar Soare rîse : îl cunosc mai bine :
Cci eu îl fac senin i'l învior !
FLUVIUL
4CJ (lîiic ptruns'a fluviul în mare:
Preciiui se'nfige lung- pumnal în jtiejit
Ptruns'a flviviul; — i 'nmnnuritSttut-a pulsul marii, cci pumnalulA fost izbit ucig-tor de drejit.
i cliin din surdul clocot din orae,
i plînset — fluviul pe valml poart, —i floi'î i lacrimi, vaer greu i dangt,i lungi blesteme el repede'n mare —Si marea sub izbire st ca moart.
39 —
vi'n lungul ucigae! unde cresc
Orgii i chiot i desfrîu pivgîn.
Cu rîs nespus de fioros, — i marea
Din trup durut svîcnind de groaz — moare
Cu fluviul adînc jitruns în sîn.
^r-^*?^
PRSITA
T3lîng apele'n noapte.
i noiJil i-e mila, -
Tvi ce vrei sub slcii
i ce plîngi, copil ?
Cu brae'ncletate
Strîngi trunchiul de'l ftîn^I,
i capul tu muti'l lefreni. —• si plîng-i.
41 —
Si eat, cresc glasuri
Din apele reci :
,,0 vino sâ'l vindec
„Durerea pe veci !
„La mine-1 tcerea
„Uitrii afunde, —„i cine te tie
..8ub ffiulffiul de undt
Lin tîngue noaptea,
Lin apele sun, —O, ce mi-al fcut-o
Voi dou'mpreun? .
SONET
/~\ A'in". Destinul meu, si iar ne-om bale,
^ C iar trufa l'runtea'nil se ridic, —S stm ca"n vremi în strîngere A-oinic
Prini ])iei)t la piept cu brae'nctuate.
Intinsu-î mut, — nici plînsuri înecate.
Nici glas de'mbrbtare nul despic,
i 'n pumnii mei de-ai împietri de fric
Nici faima biruinei n'a strbate.
— 48 —
Credeai sa frîngipe-un vechiii lupta, Destine?
Din lupte vechi de nii ne-am ine minte
Tovai's nuit — as tremura de tine.
Dar azi trufia, ca un val i'erbinte,
vi dor de-a 'nfrînge 'mi clocot prin vine,
i'niî d puteri, si'mi strig dîrz: „Nainte!"
STEAUA CZTOARE
/^rani un astru clar — })iL-at
Din mâini Duninezeie.tl,
De veci privind pe Domnu'n ochi
In boltile-i cereti.
Zicea c's strop de rou drag,
;Mic g-îndul lui senin, —Azi tremur izgonit pribeag
Prin noapte i prin chin!
45 —
Coî Iniin cînd am vezvit c jiier
In propriul lor jar, —
•
Biet astrul cela luminos !—
Al'a prins un rîs amar;
Un foc zvîcni rzvrîtitor
In mut gemîndu'ml i:)iept,
Topind i tihn, si noroc -
Cci întrebam: E drept?
i Domnul m'a vezut clintind,
i-a fulgerat urgie
—
Pe veci zdrobindu'mi strluciri,
Ndejde i trufie.
Cu brae 'n vînt btînd, închid
Ochi ari — s nu ved încChemai'ea stelelor surori,
Cderea mea adînc.
Inii sun înc'n urm lin
Sfint cîntecul de sfere,
Dar psalmii tac pe buza meaCe tremuj''n durere.
4C.
De mine mistuit, — me /.vîrl
Prin spaii fr zârî,
Noroc ele cer, lumini de cer,
îmi ])ier ca dulci visrî.
Am fost un strop de rouâ clar
La Domnu'n cerul sfînt —
-
Acum zvîrlit uitrilor
jM'afund, — pierdut, — îtifrînt!
^^
DOAMNEI PURURI ZIMHtTOARE.
IDicurl mute, mici, — pe ^i^wq
Ostenite'n plîns tu tremuri -
^ Nici roind pleoape fine
Ce le sorb de-atîtea vremuri.
Nici clintind surîsul buzei.
Cînd din flori cuvinte 'nbinâ
Ca s'aseundâ'n fol de i'oze
Muta inimii ruin.
48
Doar Isteul .ti-va j)rinde
Tristul tremur din petale,
i strîngîndu-le cu milIn cununi de Imortale, —
Rbdtor de-oi:)arte sta-va.
Pîn vre un rîset frînt —I-a ti'da i-atît-ascunsul
Sufletului teu mormînt.
SPRE RMUL TEMUT
O"! 00 pcat ie ? Dac mor,
j^Din larg de zri—doar eu sînt du.s;
N'a geme nici un piept de dor,
Nici glas cu rost tremui'tor
N'a plînge de ce nu's.
»i tot... cu temeri ce n'au numeTe string, i^ahar ca lucii reci !
Eu las, ce m'a lsat — o lume -
Un pic, i spulberat în spumeMe sfârm de-un trni de veci.
59(>
50 —
Vn stroi), i-atîla trai neghiob,
i multul sbueiuin nu'l mal port,
Uu strop, i-am smuls din lanunrob,-
Se sfarm un netrebnic c-iob
i totu-i mut i mort.
Sînt pleav oîte le-am fost vrut,
Zadar i sterp de rod
Tot ee-am zidit, tot ce-am fcutTot zboriil minii ie'mprumut,
Tot ce-am ffîndit— nerod.
E lumea fum. si traiul fum.
vi fum ee-1 bun i ce-1 frumos,
Povara-i grea i-i silnic drum,
Vintreaua vieil-o'ntorn acum.Spre rmul fioros.
In noaptea trupului de tinCe negru fumeg si-avar
Vîlvoarea vieii — cînd seninSti'luce moartea'n cupa plinSpi'e alte rmuil far . .
!
YANITAS . . V
/^redeam, c lumile se'nchin mie,
Câ's tare sâ dau cerului asalt,
C pot cldi gîndirea'mi munte nalt.
Dar Moartea zise : E zdrnicie —Se sfarm tot !
Credeam, c rumenii obrajii mei,
C ochii plini de-aa luciri senine.
Or fermeca pe veci cu-a lor lumine
Dar Moartea zise : E'n zadar s'o cei.
Se stinge tot !
— 52 —
Credeam, c tot ce ni'a iubit pi'n viemuri
Se duce'ncolo ca un val de spume,
C rmînea-voi singur j^e lume —Dar Moartea zise : Eti copil c tremuri
;
Vor sta pe veci !
VUET DE PATIMI
/yceaniil tot, oceanu "ntunecat —L'am supt în pieptul meu setos,
Oceanul tot îl port înctuatCu valu-i larg .i fioros, —Ca visul dragostei, înmormîntat
In sutlet înoptat i dureros.
Adorm cu iei, — cu pofta ce te mînâSâ'i culci pumnalul iiciga
Pe pieptul gol —,i unda lui stâpînâ
Inalâ'n mine hohot uria, —Iar de tresar, atunci muiat mi 'ngînâ
Un cîntec ca un plîns doina.
— ol
Oceanul tot, cu niugetu-1 nestins,
Eu l'am but în pieptu'nii larg.—In veci va geme chinul neînvins
Ciun gem talazuri cîncl se sparg;
Vo spim, v'o spun, oceanul necuprins
L'am snpt întreg în ])iei)tu'niî larg!
J
Sr-^^k
O. I)E-AS AYEA PUTEKE.
/^. (le-a avea putere'n braS spulber lumea toal'n vînt.
Sa prbu. jos i praf s sfârm
Erumosul Domnului pmîut!
O, ce-a fcut din el urgia
Dulci armoniei omeneti!
Un negru iad de vrjbi, de care
Cu spaima fug lumini cereti !
5(3
FA rîil, i sorb setosul train
Sub recea, necurata boare;
i rîsul lor e ininitor,
Ca raza ce o priiul din soai-e.
Li-i soarele de scîrb stins,
i golul rîs le nioare'n opot :
Un clang dogit si fioros
Din spartul inimei lor cloi)Ot I
O ! de-a avea putere'n braSâ spulber lumea toat'n vînt.
Ha prbu jos i praf s stârni
Frumosul Domnului pâmînt!
M AMA!
/^uvînt maî fb^ag, mai dulce nu-î
^^In dragul grai al omuhuCa, Mam !
Atît de-adînc i-atît de blînd,
Nemiestrit — i plin de gînd
Ca, Mam !
.Vu cine-i d atît fior
Cînd prunci cu giuile bujor
Zic : Mam ?
De vin's obrajorii plini ?
Ori ochii dragi — , c din lumini
Uîd : Mam ?
58
Orl-cuî i-a fost odat spns —Eu nu-i tiu cinste mal presus
E Mam!Iar cui s'a stins, si-l duce dor -
Porneasc'.î plînsul ochilor....
Plînffl — ^lani !...
DOKTNTÎ DE MAMA
Fiafrmoiit —
T\e-ar fi s'inl fie parte pe lume cle-un fecior
L'a vrea crescut si chipe ca bradul munilor;
Nu fulg de corb, nici aur buclatu-i pr—ci di'ag
Ca licrul tomnatic al frunzelor de fag;
Sub fi'untea larg boltit, ca bolta ziliî 'n zorî,
Doî ochi fiiimosl ca sorii de veci lumintori:
— (50 —
Ciivîntiil lui sa fie isvor cvi susur blînd
Urcînd din adîncime de inim i gînd ;
Sâ-i fie mersul vifor, si fapta lui fiu'tunâ,
S deie via firii i moartea s'o sui:)un,
Spre naltul cer el braul s'l nalte uria :
Din noii s zmulg flcri un Prometeu trufa.
tc^
S I N (I U R A
/Y^i Tail (Ins în cimitirul*''^* Trist i mut —Doamne, nu me plîng, cci a.st-fel
Tu ai vrut !
Fi-vor toate cîte dragi mi-s
Pe pmînt,
Rînd pe rînd purtate'n noapte
De mormînt ?
02
]Mi-a culca atuncia iVîntul
Trai ntÎDgPeste criptele iubite —Ca s plîng !...
DESFRUNZIT...!
/jTnm Soare raze lungi
i lucii stropi de rouPe crengi, ce'n rare cltinriIn vînt niirezme plou.
optesc brîtne fol pe crengi,
i rîd, .i'.s ro.il foc, —Un singur i)om st trist .i mortIn rîset si noioc.
01
Uscate, vetede, pustii
întinde brae'n vînt, —Tot cuibul cînttor stâ gol
De frunze i de Cînt.
Biet pom pustiu ! Cu drag te-al vrea
Ferit de ochii niulî,
Sus, sus, — pe sterpe stîncî, ca mort,
Doar jalea s'l asculi !
Dar va s stea'mpietrit pe loc,
i mut, i mut — morniînt !...
i-acum un vînt, bâtînd în rîs,
Si-o ramur i-a frînt!
DURERE.
/^e grea ie, Pniînle, urgia
Osîndei ce pori.—Ca singur s'î culci în monuinle
Copiii tei mori !
C/U-atîtea uvoaie de i)lîngeri
Le niîngî tu somnul —l)e uuiltul durerilor tale
Indure-se Domnul!
J9'
— GG
Dar îneâ's atîia lu.siii
Cernituhu drum —C veacuri tu plînge-vei încuO mie de-acum!
DÎMBOVIA
Dîmbovia: iipu (itiUfl
Cine-o bea nu se mat iliiw
TAulce und fermecat
^^Dîmbovio — mic, vio
Cine mi te bea odatNu mai pleac pe vecie !
Dîmbovio ! Prea cu sete
i-am but din dulcea apC iubiri i dor i gîndurl
Tot maî nmit aici .se sai) !
68
Dîmbovio! Dînibovio !
Lanul teu eu nu'l mai siarui,
Decmd tot ce-aveam comoarTi-ani culcat în verde lrm!
RUGMINTE.
/jr>ânii, vreau în poala ta —Fetia ta ie mica.
i-aa de mult a vrea s dorm,
Câ-i seara... .i mi-i fric..!
i-acum— tii mam, s'ml i cîni
Mamita bazm s'mi spun :
Aa — cu Zmei i grozvii,
i-om tremura'npreunâ...
— 70 —
»i cînd voi sta s'adonii fi'umos,
Inc-et-încetior
Te-apleac. Biam, s'mi opleU:„Dormi, scumpul meu odor!"
CEAS DE-AMURG
L/mis inlral-a Ccas de-anuirg'
optind : Yi-i dor de mine ?
In casa voasti"n alte dai
l'rimit eream cu bine.
(jseam de gura nianiii prinsî
Doi oclii de prunc — comoar,
i rîs i glas de sprinten Cînt
Ce urc i coboar.
Dar ast-zi... par'câ-s surd i orb
i i)rea sosit spre noapte —De ce A''al stins aa eurînd
Ofhi dulci i blînde oapte...?
CEXUSE
T\e ce nii-s turburi ochii, 'utrebi':'
^^ Vel ti copila, c noroc
i chin nespus lâsar'n urmCenua stinsului lor foc,
Cenue numa.
Geuuit-a iniina'ml tie patimi,
Uar eu — strivind-o sub picior.
Am stins svîcnindele vîlvorl,
i lava'n val dogoritor, —Si azi cenue's.
74
i uuibra'nflonudu'niî templa,
Aig'intul firelor crunte,
i boarea umeda pe buze,
i norul lunecând pe frun.te :
—
Sînt lot cenue !
i ce s'aterne lin pe suflet
De ])ar'c-adoarnie'n nevisare
I'în" nu'l mal Ireuuir suspinuri.
Aceea nu ie, nu-1 uitare, —Ie tot cenuse !
Acum st gîndii 'nvingtor
Cu reci puteri de neînvins.
Dar ce ie gîndul alt decît
Din patimi tari ce ni s'au stins -
Cenuse fin?
/^-asonienî omul pietrei jn-eioase :
Arunc unora lumini focoase,
S'arat altora'nnoptat de pete,
Pe altil-i sfîsie cu muchi tioase.
^lOKMINTE
/y^omiînt de marmor aici.
]Mormînt de marmor la RinIn tot un ceas le scald luna
In Yalu-I luminos i plin.
O, cum i-a vrea lumina razei
O Lun! — umbr fr via!i-a vrea-o ininia de mort,
i chipul cu luciri de ghia !
PmînUi-1 mic, — i-asa de mic
Un m^ic m^ormînt ne'ncptor, —i sub atîta suflet larg
S nu pot 611 s le"ntaor!
Atîtea niiî i mii de zvî
Cuprinzi sub luciul fui'at —Cînd eu cu'nvpiatul dor
Va timp i vremi ca s le bat !
De cei ce dragi mi's, i sînt vii,
Strin A'a s staii pe veci,
Iar lumi de'ndeprtri despart
Pe morii marmorelor reci!
FOI VETEDE
O'e bate o veted foaie
Pe larg-ul întinclerei sure,
Din arbor un tremur a frînt-o,
>i-o flutur vîntul aiui'e.
Aa-fel din arborul vieii
Se rumpe o inim moart,i fr de vrere i intNetirea prin spaii o poart!.
BUCURIEI..
y^i-e fric ie de mine,
j^ Bucurie drag-.
C tremurul aripei tale
Abea ni'ating'e ?
Nu esti tu Zîna cea mîndrâ,
Bucui'ie drag?Mrea .i biruitoare,
Frîno-înd zgazuri ?
— 8U
N'am fost noî tovanisî <le jt)c,
Bucm-ie di-ag ?
Am prea mult amar azi i)e l)uzo.
Prea stini mi"s ocliil?
C treci atît de pripit
Bucurie drag^,
i pîn i dulcea licoare
Abea mi-o picuri?
Eu mâutia ta de o prind
Bucurie drag.
Me scuturi de tine, i"n sil
Ale ceri rzînd.
Vin" iaii la mine'n cmri,Jiucurie drag !
Pereii mei j^rimitori sînt,
.Surîsul dornic !..
STATUA
X^ârîna sublimului bard Scoian
ji Cu hohot de plîngerl avi dus-o"n morinînt,
Dar cîntecu-i mîndru pornit'a prin lumi
Din stînca în stînca spre largurî resfrînt,
i azi i se nal o statu — semnC slava-i va sta pe pmînt.
Stînd gloatei de-asupra — vorbete un glas
De Burns, de plînsnl zdrobitei Iul Lire,
De multul rbdrii ce viaa i-a frînt,
De-amaruri, de foame, de grea prigonire.
Dar i mal pe lai-g si mai drag a vorbit
De-a scumpului mort nennirire.
sgâ
— 82 —
Prin gloata strenarâ. cu ocM lcrimai
Asculta bâtrîna poietulul mama.
Ingîn dia frunte în cletin tcut,
îi murmura vorbe optite"n nfram.O clocot plînsul, — .i pieptul durut
Oftare prelung! destram.
Dar cînd de pe piatra de marmur, deprins.
El vlul în lturi s cad-au lsat,
Micua btrîn, cu braele'n vînt,
Din ceat strigat-a cu glas înnecat :
„O, Robert ! Robert ! Tu pâine-al cerut —i-o piatr, o piatr i-au dat !"
%^
LING LAC
O"!!!) luna lacul bate-a somnClipind prin pajmrl rare, —
Cînd — fulgerînd în salt ])rin crîng
Cu brae ce pe-un trup .se string
-
L"n clre lsare.
Ie trup de fat'n braul luî,
Iar El — ttar sîlbatic ;
Lung prul el îl scald val —i'n rîs scrînit el bate'n cal,
Gonind nebun, lunatic.
84 —
Vuit-a orîngu'n ziî rmas,i calul cîmp despic,
In pîntec pinteni cruni îl bat,
Stpînu-i st pe gît plecat,
Ochi mari rotind cu fric.
Ei uier trec prin drept de lac —Dar uier din desi
O lance, repezit drept, —înfige calului în piept
Setosul el ti.
Se "nnal "n vînt. si nechiezînd
Stpînul i'l prvale val, —Copila lunec uorIn muchiiil aternut covor
Pe umed clin de mal.
.Drum bun !" rsun glas din stuf —Drum bun de veci — ttare !
Duduia*), tu odor pierdut, —Te-arunc'n luntre netemut,
Loffodnicul ti-1 tare !"
*) 2)Uliuia, întrebuinat ca nume propriu în textul german.
s.-) —
De bra vînjos vîslitâ dîrz
Ca visul luntrea fuge —Dar rmul rîcnet surd a dai:
Tîlharul arcul si-a'ncordat
8i'n rîs eu hohot muge :
,.Cercat intas ! — . dar arcul meu„Nici el nu .tie g-re.
;
„Drgua ta mi-i vrednic pre :—
„Un singur fler — intit iste,
„i'n balt te dau ,le."
Dar cînd îni sâgeata'n vînt
Duduia 'n salt adins
S'aruncâ scut ocrotitor,
Cu tînâr trup tremurtor,
Cu-al braelor cuprins.
Ttarul vede — prea tîrziu —
,
Un strigat d — pâgîn ;—
Tot zborul repede! sgeiS'a 'nfipt —
,i valul caldei viei
îni din fraged sin.
— 80 —
„Scpat!" suspin ea zînibind,
„Cu viaa mea — scpai !
„Tri-veî, Mircea, printre vii :
-..C te rescumpr dulce nii-î,
..C tie doar ni'ani dat!"
De-atuncî, din undele de-argint
Rsare'n ceas anumeUn chip de fat — vis plîngînd!
Ea chiam, — plînge, — rîde hlînd,
i iar s'afund"n spume.
/^e crezi de ei — s'ascunzi, s n'o'neleag,
^^Zîmbete blînd— cînd grija'n mrejî te leag,
i uittor de tine — rîzl senin,
C doar pentni plîns ai noaptea 'ntreag!
U MERE
T\ muget pdm-ea în viscol vuind,
^ Talazuri de frunze s freamte prind,
Gem ramuri cu troznet, i crap i sun.Nvalnici nori negri necheaz'n furtun.
Eu vîntului voie m'am dat de me poart,
Cu inima 'nchis dar pasul de fier,
i eatâ-me'n lume, i'n clatin de soart,—
Si sing-ur cu ciuturile mele.
89 —
Trist licr de lamp, si scrînet de chin,
Tîmplele'n palme, si-i noapte pe Rin,
Lunof bocetul morii se deapn'n gînd —De tînrâ 'nvinsâ, i anii trec rînd,
Trec aniî si-i noapte ! — i plîns-am cu glas :
Intoarn'i, o Doamne, urgia ta grea !
Dar n'a vrut s'audâ i'n plînset am mas —Eu singiu'â cu cînturile mele.
Toiagul de cale spre rm furtunos,
Spre coroana de spini pe Dunre'n jos,
Cu inima plîns sub strai de lumin,
Neîneleas în ar strin,
Tceri fioroase prin sgomot i cînt, —Cînd eat c's mam pe-un suflet micu.
Dar fr de mil mi'l zmulge mormînt —Si's singui'â cu cînturile mele !
E CRCIUN...!
T~\e ce al maî czut, tu alb omt?"•^A fi uitat câ-î noapte de Crciun,
i -ar fi tcut atîta chin nebun, —Dar azî, c ved pmîntu'n alb gtit,
Me'nneac vechiul plîns nepotolit.
Cu albe mâini, de ce icoana dulce
Aa duios mi-o mai ari tu mie?
Tot ast-fel e pribeagul prin pustie —
Oftarea setei lui pe'ntinsuri moare,
Ori-cît în zri i-ar tremura isvoare !
Ill
Cobori în jos sub miichiul ce d nnibiâ
Copilei niele'n visuri cufundat,
încet tu bate'n cripta înnoptat,
i spune lin în noaptea-1 de mormînt :
O vino, vin'! e sus Crciunul sfint!
CINA CEA DE TAIN
5TnuI dintre cel cu mineMe va A'inde !"-a zis Isus
;
i mesenii Sfintei CineToi cu jale'n glas au spus :
Doamne, eu sînt ?
Ion, mal blîndul din tovari.Petru chiar — cu groaz'n faa,
Toi îngân iar i iariUn cuvînt ce buza 'ngheaâ :
Doamne, eu sînt?
93
Ce s spun — eu glas ntîng-,
Suflet pus pe o schimbare,
Cînd cel sfini i tari se frîng,
Stînci cînd gem în cltinare :
Doamne, eu sînt?
înspre SOARE!
Tn di'um cresc muni rîpoi,
S te 'nfloare,
Dar sus — rîd flori i pajiti
i val de soare.
Tu lupi eu stînci, cu spini,
Dar urci nainte —Mereu înspre lumina
Seninei inte.
95
Dar cresc i gem fui'tunî,
i cale nu-i,
Tu gem, te zbai, te'ndoi -
vSi nu mal sul...
ezi frînt, .i gol de doruri,
Pe-un col de stîncâ, —Departe-1 pîn' la soare,
Departe înc !
M o I S E
/Xemîi norodul: „Noi murim! Vrem ap!intit-a Moise esul ars de soare
i cerul mut : ,,EI te-au chemat, Jehova,
i jalea lor, printe, nu te doare ?
Tu poi s"ml drui braul cu putere
Din stearp cremene s bat isvor :
De ce nu vrei s'mi mîntul din pierzare
Durutul i murindul meu popor ?
— 97
Til m'aî trimes alesul teu, Jehova.
i-acum tii mie singmr me lai prad,
Ca scrî.netul i blestemele morii
Pe fi'untea mea o o-rindin s cail.
O IUI me duce Doamne'n desndejde!
Un om eu stau pe'ntinsuri de pustie
i duc UD neam,— i's slab, ca slabul vierme
Ce mila ta îl stinge i'l învie.
Cum ard pustiurile'n foc de-ameaz,
Sub pâra îndoielilor me mistui — ;
Dar nu tiu ie^ eît clocot surd înnbu,Si sufletul ce singur mi-i, ce tristu-1 !
Mi-aî zis s merg, i-am mers, nestînd s cuget
C's slab, i's om.—un ubred vas de lut!—
;
i'ndr^^nitor— m'am msurat furtuneî,
Si-am zmuls din lanuri neanuil meu czut.
l)e -tau nevrednic s"i mai iluc aleii,
Kescumpr v\\ viaa mea o lume —i altui bra sfinire d-i, Stpîne,
Sjire inta scump neamul drag s'ndrume".
S96 7
9S —
i'n jur— cu ochi afunzi, cu buze negre.
Norodul crete'n rîcnet de talaz,
i'nvinuind îi lîrîie murii! —
,
i lungi l)lestenie-î spulber'n obraz.
Aduc nionegi cruni, feciori în floare,
Cu prul corb pe albul morii cbij).
Aduc soii i prunci .i dulci copile, —i .scumpii mori i-i culc pe nisip.
Spre El reped ei pumni blestemtorî.
i iari mâini în rug'nctuate,Dar El privete-atît de mut, — de singiu'
Ca din adînc. de lumi îndeprtate.
El st o stînc'n muget de ocean,
Pe chipu-i nici un tremur nu se'ngîn :
Au cine-ar crede-atîla iad de chinuri
Sub fruntea lui cea rece i stpîn !
Apoi toiagul i'l înal mut —
,
Un ciocnet surd izbete'n stînca tare —i'n sprinten salt sbucnete'n val isvorul,
Svîcnind bog'at din ape vii i clare.
CUViNT IN URM
Rar degetele file 'ntorc.
Prin vechili album r/e cintiirl, —Sint trel-zecl ani de cind le-am scris
Vulcanicele-nvintiirll
iJin versul înc tremurînd,
Un iad de chinuri geme —Mal mult stl traiul unor fol
Ca visuri, via, vreme !
102 —
Imî create pieptul ral sv'cnit,
Ca Marea dup muget,
i baterile-î de talaz
Adine me dor in cuget.
Nimic nu-î doar vindecat
Din cite-acolo-am plins,
i viaa n'a'ndulcit nimic,
Iar moartea nu ne-a strins.'..
i gînduri cad, ca stropii grei
De plumb topit in par, —Ce fioros a suferit
Regina solitar!
Floarea reginei 5
Noapte de erSriim 7
Vistorul 11
Vintul ia
Pe virf de stinci 15
Sylva 17
Spre cer 19
Fr mimer 21
Tronul . • 23
Iu ara viselor -25Jocul . . . . • 27
Vinul, fetele i viersul 29
Zîna 31
Viscol 33
Pî! 35
Fluviul 38
Prsit . . . _ 40
Sonet 42
Steaua cztoare 44
Doamnei pururi zimintoare 47
Spre rmul temut 49
Vanitas 51
ItJO
Vuet (ie paliiiil 53
0, de-a avea putere 55
Mam 57
DoiintI <le mam 59
Singur 01
J)esfrunzit 63
Durere 65
Dîmbovia 67
Rugminte 69
Ceas de- amurg .71Cenue 73
Morminte 70
Fol vetede 78
Bucuriei' 7'J
Statua .81Ling lac 8:i
Umbre SS
E crciun 9i)
Cina cea de tain 92
Înspre soare ". . .91
Moise 9ij
Cuvint în urm 101
University of Toronto
Library
DO NOT
REMOVE
THE
CARD
FROM
THIS
Acme Library Card Pocket
Under Pat. "Ref. Index File"
Made by LIBRARY BUREAU