Post on 30-Jan-2017
Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei
Catedra Fizică
Aprobată
la şedinţa Consiliul Facultăţii
de Inginerie şi Management
în industria alimentară
din __________________
Programa de învăţământ
Disciplina: Fizică Specialităţile: Tehnologia vinului
Biotehnologii industriale Tehnologia alimentaţiei publice Tehnologia produselor alimentare
Facultatea: Tehnologie şi management în industria alimentară
.
- 2 -
Programa de învăţământ a fost elaborată de: conf. dr. Chistol Vitalie
Programa de învăţământ a fost examinată şi aprobată la şedinţa catedrei Fizică procesul
verbal nr. ________ din ____________
Şef catedră
conf. dr. Ion Stratan
______________________
Program de studii Tehnologia vinului Biotehnologii industriale Tehnologia alimentaţiei publice Tehnologia produselor alimentare
Denumire disciplină F.02.O.007 Fizică
Beneficiari Studenţii anului I univ. de la Facultatea Tehnologie şi management în industria alimentară
Nivel Ciclul I - Licenţă
Număr de credite ECTS 12 (sarcina de lucru este de 270 ore)
Titular disciplină conf. dr. Chistol Vitalie
I. Preliminarii
Cursul de fizică împreună cu cel de matematică superioară constituie fundamentul
pregătirii teoretice a inginerilor asigurând o bază fizico-matematică fără de care ar fi
imposibilă activitatea inginerilor de orice profil.
Obiectivele cursului de fizică sunt:
1. Studierea principalelor fenomene fizice, însuşirea noţiunilor, legilor şi teoriilor
fundamentale din fizica clasică şi modernă, precum şi a metodelor de cercetare fizică.
2. Formarea concepţiei ştiinţifice despre lume şi a gândirii fizice moderne.
3. Însuşirea procedeelor şi metodelor de rezolvare a problemelor din diverse domenii ale
fizicii.
4. Formarea deprinderilor de efectuare a experimentelor fizice, precum şi însuşirea
metodelor fundamentale de cercetare experimentală în fizică.
5. Formarea capacităţilor de a delimita conţinutul fizic în problemele aplicative din cadrul
viitoarei specialităţi.
- 3 -
II. Competenţele care urmează a fi dezvoltate
Ca rezultat al studierii cursului studenţii ( în limitele prezentului program şi a volumului de
ore prevăzut):
1. vor cunoaşte:
a) principalele noţiuni şi fenomene fizice;
b) legile şi teoriile fundamentale din fizica clasică şi modernă;
c) metodele generale de cercetare fizică;
d) procedeele şi metodele de rezolvare a problemelor din diverse domenii ale fizicii;
e) metodele fundamentale de cercetare experimentală în fizică;
2. vor poseda:
a) concepţia ştiinţifică despre lume;
b) laturile caracteristice ale gândirii fizice moderne;
c) deprinderi de efectuare a experimentelor fizice;
3. vor fi capabili:
a) să delimiteze conţinutul fizic în problemele aplicative din cadrul viitoarei specialităţi;
b) să aplice cunoştinţele fizice căpătate în viitoarea specialitate.
Disciplinele de bază necesare pentru studierea cursului de Fizică:
Disciplina Compartimente
1. Cursul liceal de Fizică pentru profilul real Cursul in întregime.
2. Cursul liceal de Matematică pentru profilul
real
Cursul in întregime.
3. Matematica III. Analiza matematică,
IV. Algebra liniară,
V. Geometria analitică,
VI. Teoria probabilităţilor.
III. Administrarea disciplinei
Codul
disciplinei
Anul
predării Semestrul
Numărul de ore Evaluarea
Prelegeri Seminare Lucrări de
laborator
Lucrul
individual Credit Examen
F.0
2.O
.00
7
Învăţământ cu frecvenţă la zi
I I 30 30 15 75 6 examen
I II 30 15 15 60 6 examen
Învăţământ cu frecvenţă redusă
I I 10 6 8 126 6 examen
I II 10 6 8 126 6 examen
- 4 -
IV. Tematica, conţinutul şi repartizarea orelor
Obiectivele de referinţă
(rezultatul învăţării)
studentul va fi capabil.
Activităţi didactice
Prelegeri
Denumirea subunităţilor de curs (paragra-felor),
literatura de baza recomandată
* pentru studierea independentă;
** pentru studierea în cadrul seminarelor;
*** pentru studierea în cadrul lucrărilor de
laborator
Ore
P/S
Seminare
Nr.
problemelor
pentru
rezolvare
Ore
P/S
Lucrări de
laborator
Tipuri de
activităţi de
învăţare
Ore
1 2 3 4 5 6 7
Semestrul I - să conştientizeze rolul fizicii în pregătirea
inginerilor;
- să formuleze şi soluţioneze problema
fundamentală a mecanicii utilizând calculul
diferenţial şi integral;
- să definească noţiunile de viteză şi acceleraţie;
- să aplice la rezolvarea problemelor şi în
lucrările de laborator noţiunile de viteză
instantanee ca derivata coordonatei, drumului
parcurs sau a vectorului de poziţie şi
acceleraţie instantanee ca derivata vitezei
instantanee;
- să aplice regulile tehnicii de securitate în
laborator;
- să determine erorile absolută şi relativă în
măsurările directe şi indirecte.
Tema 1: Introducere în Fizică.
Fizica ca ştiinţă fundamentală. Rolul fizicii în
pregătirea inginerilor. Structura şi obiectivele
cursului de fizică.
Tema 2: Cinematica punctului material.
Mişcarea mecanică ca cea mai simplă formă de
mişcare a materiei. Noţiune despre proprietăţile
spaţiului şi timpului în mecanica clasică
(Newtoniană). Problema fundamentală a mecanicii
şi soluţionarea ei în cazul general. Cinematica
mişcării de rotaţie a corpului rigid.
[1]: cap. 1
2 2 : Nr. 1,
2, 7, 8, 11,
12, 13, 16
2 Lecţie
introductivă
Scopul
lucrărilor de
laborator la
fizică;
tehnica de
securitate în
laborator;
metodele de
prelucrare a
datelor
experimentale
2
- să aplice la rezolvarea problemelor şi în
lucrările de laborator principiile dinamicii
clasice;
- să definească noţiunile de energie cinetică,
lucru mecanic, câmp fizic, energie potenţială;
Tema 3: Dinamica punctului material şi a
sistemului de puncte materiale. Energia şi
lucrul mecanic.
Principiile dinamicii. Energia cinetică şi lucrul
mecanic. Lucrul forţei variabile. Energia potenţială
2 2 : Nr.
19, 20 ,21,
23, 24, 31,
32, 33, 34
2
- 5 -
- să aplice la rezolvarea problemelor şi în
lucrările de laborator teorema despre variaţia
energiei cinetice, formulele pentru lucrul forţei
variabile, energiei potenţiale a corpului aflat în
câmpul forţelor de greutate, forţelor de
elasticitate, forţelor de frecare, forţelor
centrale.
a punctului material în câmpul forţelor exterioare.
Legătura dintre forţă şi energia potenţială. Noţiune
de gradient al funcţiei scalare de coordonate.
Legea variaţiei şi conservării energiei mecanice
pentru un punct material şi pentru un sistem de
puncte materiale.
[1]: cap. 2; 3.1 – 3.3, 5.1
- să definească noţiunile de corp rigid, mişcare
de rotaţie a corpului rigid;
- să definească noţiunile de moment al forţei în
raport cu o axă fixă, moment de inerţie;
moment al forţei în raport cu un punct fix;
- să aplice la rezolvarea problemelor şi în
lucrările de laborator legea fundamentală a
dinamicii mişcării de rotaţie în jurul unei axe
fixe, formulele pentru momentul forţei în
raport cu o axă fixă, momentul de inerţie,
Tema 4: Dinamica mişcării de rotaţie a
rigidului.
Momentul de inerţie. Teorema Steiner. Momentul
forţei. Ecuaţia fundamentală a dinamicii corpului
rigid în mişcarea de rotaţie.
[1]: § 4.3
2 2 : Nr.
42, 43, 44,
45, 46, 47,
48
2 Lucrare
frontală de
laborator;
Repartizarea
lucrărilor de
laborator pe
semestrul I.
2
- să definească noţiunile de moment al
impulsului în raport cu un punct fix şi în
raport cu o axă fixă pentru un punct material şi
pentru un sistem de puncte materiale;
- să aplice la rezolvarea problemelor şi în
lucrările de laborator legile variaţiei şi
conservării momentului cinetic, legea
conservării energiei mecanice şi teorema
despre variaţia energiei cinetice la rotaţia
rigidului.
Tema 4: Dinamica mişcării de rotaţie a
rigidului.
Energia cinetică în mişcarea de rotaţie. Momentul
cinetic. Legea conservării momentului cinetic.
[1]:§ 4.2;
2 2 : Nr.
49, 50, 55,
56, 52, 53,
57
2
- să definească noţiunile de bază ale
hidromecanicii şi să demonstreze ecuaţiile
Euler şi Bernoulli;
- să aplice la rezolvarea problemelor Ecuaţia
Bernoulli şi consecinţele ei
Tema 5: Mecanica fluidelor
Curgerea fluidelor ideale şi reale. Legea
continuităţii. Ecuaţia Bernoulli
[3]: § 4.1-4.4
2 2 : Nr.
58, 59, 60,
61, 62, 63
2 Admiterea şi
efectuarea unei
lucrări de
laborator conform
graficului stabilit.
2
- să definească noţiunile de număr al gradelor
de libertate, de probabilitate, de densitate de Tema 6: Distribuţia moleculelor într-un câmp 2 2 : Nr. 2
- 6 -
probabilitate, viteză medie pătratică, cea mai
probabilă şi medie aritmetică.
- să aplice la rezolvarea problemelor teorema
despre echipartiţia energiei după gradele de
libertate, distribuţiile Boltzman şi Maxwell,
formulele pentru vitezele medie pătratică,
medie aritmetică şi cea mai probabilă
potenţial şi după viteze.
Distribuţia Maxwell după vitezele moleculelor
gazului ideal şi după energiile lor. Vitezele cea
mai probabilă, medie aritmetică şi medie pătratică.
Distribuţia Boltzmann. Formula barometrică.
[1]: 10.4, 10.5, 10.11
90, 91, 92,
93, 94, 95,
96
- să definească noţiunile de grade de libertate,
energie internă, lucru efectuat de gaz la
variaţia volumului, procese izocor, izobar,
izotermic;
- să aplice la rezolvarea problemelor şi în
lucrările de laborator principiul I al
termodinamicii, formulele pentru energie
internă şi pentru lucrul gazului la variaţia
volumului.
Tema 7: Principiul I al termodinamicii.
Gradele de libertate ale moleculelor. Teorema
despre echipartiţia energiei după gradele de
libertate. Energia internă. Variaţia energiei interne.
Principiul întâi al termodinamicii. Lucrul efectuat
de un gaz la variaţia volumului.
[1]: 9.1-9.4, 10.11
2 2 : Nr.
102, 103,
104, 105,
106,107,
109, 112
2 Admiterea şi
efectuarea unei
lucrări de
laborator conform
graficului stabilit.
2
- să definească noţiunile de, căldură specifică,
căldură molară, capacitate calorică a unui
corp, procesele adiabatic şi politropic;
- să aplice la rezolvarea problemelor şi în
lucrările de laborator coeficienţii calorici,
relaţia lui R.Mayer, ecuaţia lui Poisson.
Tema 7: Principiul I al termodinamicii.
Capacitatea calorică. Relaţia lui R.Mayer.
Aplicarea principiului întâi al termodinamicii la
procesele izocor, izobar, izoterm şi adiabatic.
Ecuaţia lui Poisson. Procesele politropice.
[1]: 9.5, 9.6
2 2 : Nr.
102, 103,
104, 105,
106,107,
109, 112
2
- să definească noţiunile de procese reversibile
şi ireversibile, procese ciclice, ciclul Carnot,
entropie;
- să dea diferite formulări ale principiului II al
termodinamicii;
- să aplice la rezolvarea problemelor şi în
lucrările de laborator teoremele Carnot,
principiul II al termodinamicii, legea creşterii
entropiei, interpretarea statistică a principiului
II al termodinamicii, formula pentru entropia
unui gaz ideal
Tema 8: Principiul II al termodinamicii.
Procese reversibile şi ireversibile. Procese ciclice
Ciclul Carnot. Maşini termice şi frigorifice.
Principiul II-lea al termodinamicii. Entropia şi
legea creşterii ei. Legătura dintre entropie şi
probabilitate.
[1]: cap. 11
2 2 : Nr.
130, 132,
133, 135,
136,138,
141
2 Admiterea şi
efectuarea unei
lucrări de
laborator conform
graficului stabilit.
2/2
- să definească noţiunile de număr mediu de Tema 9: Fenomenele de transport. 2 2 : Nr. 2 2/2
- 7 -
ciocniri, parcurs liber mediu al moleculelor
gazului, fenomenele de difuzie, conductivitate
termică, viscozitate;
- să aplice la rezolvarea problemelor şi în
lucrările de laborator legile difuziei,
conductivităţii termice şi frecării interioare,
precum şi formulele pentru numărul mediu de
ciocniri, parcursul liber mediu al moleculelor
gazului, coeficienţii de difuzie,
conductibilitate termică, viscozitate.
Numărul mediu de ciocniri şi parcursul liber
mediu al moleculelor gazului. Legile
experimentale ale difuziei, conductivităţii termice
şi viscozităţii şi teoria lor cinetico-moleculară
pentru gazul ideal.
[1]: 10.6 – 10.9
113, 114,
115, 117,
122, 128
- să definească noţiunile de intensitate şi
potenţial al câmpului electrostatic, dipol
electric;
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator legătura dintre potenţial
şi intensitate, condiţia de potenţialitate a
câmpului electric
Tema 10: Câmpul electrostatic în vid.
Intensitatea câmpului electric. Lucrul forţelor
electrice. Potenţialul câmpului electrostatic.
Relaţia dintre intensitate şi potenţial (gradientul
potenţialului). Câmpul dipolului.
[1]: cap. 13
2 2 : Nr.
177, 178,
179, 180,
181, 183,
22 2/2
- să definească noţiunea de flux al vectorului
intensităţii câmpului electrostatic şi teorema
Gauss;
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator teorema Gauss pentru
câmpul electrostatic în vid.
Tema 11: Câmpul electrostatic în vid.
Fluxul vectorului intensitate. Teorema Gauss
pentru câmpul electric în vid. Aplicarea teoremei
Gauss la calculul câmpului electrostatic.
[1]: cap. 14.1-14.2
2 2 : Nr.
177, 178,
179, 180,
181, 183,
2 Admiterea şi
efectuarea unei
lucrări de
laborator conform
graficului stabilit.
- să definească noţiunile de dielectric, sarcini
libere şi legate, dielectrici polari şi nepolari,
fenomenul polarizării dielectricilor,
susceptibilitatea electrică, deplasarea electrică,
permitivitatea relativă a mediului.
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator teorema lui Gauss pentru
câmpul electrostatic în dielectrici.
Tema 12: Câmpul electrostatic în dielectrici.
Sarcini electrice libere şi legate în mediile dielectrice.
Dielectrici polari şi nepolari. Polarizarea dielectricilor.
Susceptibilitatea dielectrică a mediilor. Teorema lui
Gauss pentru câmpul electrostatic în dielectrici.
Deplasarea electrică. Permitivitatea relativă a
mediului. Condiţiile de frontieră pentru vectorii E şi D
între două medii dielectrice izotrope.
[1]: cap. 15
2 2 : Nr.
171, 172,
173, 175,
187, 188
2 2/2
- 8 -
- să definească noţiunile de câmp magnetic,
inducţie magnetică, moment magnetic, flux
magnetic.
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator aceste noţiuni şi legea
Biot-Savart-Laplace.
Tema 13: Câmpul magnetic.
Inducţia magnetică. Legea Biot-Savart-Laplace şi
aplicarea ei la calculul câmpului magnetic.
[1]: cap.21, 22.1, 22.2
2 2 : Nr.
193, 196,
198, 200,
204, 206,
208
2 Susţinerea
referatelor la
lucrările de
laborator
2/2
- să cunoască legea curentului total pentru
câmpul magnetic în vid şi teorema Gauss
pentru câmpul magnetic în vid;
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator legea curentului total
pentru câmpul magnetic în vid, teorema Gauss
pentru câmpul magnetic în vid, precum şi
formulele fluxul magnetic şi inducţia
câmpului magnetic a solenoidului.
Tema 13: Câmpul magnetic.
Legea curentului total pentru câmpul magnetic în
vid. Câmpul magnetic al solenoidului. Flux
magnetic. Teorema Gauss pentru câmpul magnetic
în vid.
[1]: cap.22.3, 22.4
2 2 : Nr.
193, 196,
198, 200,
204, 206,
208
2
Semestrul II - să definească oscilaţiile armonice (mecanice şi
electromagnetice), pendulul elastic, fizic şi
matematic, circuitul oscilant, oscilatorul
armonic
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator aceste noţiuni, ecuaţia
diferenţială a oscilaţiilor armonice, formulele
pentru perioadele oscilaţiilor pendulul elastic,
fizic şi matematic, formula lui Thomson,
formula pentru energia oscilaţiilor armonice.
Tema 14: Oscilaţii armonice libere.
Oscilaţii armonice (mecanice şi electromagnetice).
Ecuaţia diferenţială a oscilaţiilor armonice. Pendul
fizic. Oscilaţii armonice libere în circuitul electric
oscilant. Oscilatorul armonic. Energia oscilaţiilor
armonice.
[1]: cap. 27, § 1,2,3
2 2 : Nr.
257, 263,
264, 265,
266, 267,
269, 270
1 Lecţie
introductivă.
Repartizarea
lucrărilor de
laborator pe
semestrul II.
2
- 9 -
- să definească oscilaţiile amortizate,
coeficientul de rezistenţă şi amortizare,
decrementul logaritmic al amortizării, factorul
de calitate, mişcarea aperiodică, oscilaţiile
mecanice şi electrice forţate, fenomenul de
rezonanţă.
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator aceste noţiuni, şi
ecuaţiile diferenţiale ale oscilaţiilor libere
amortizate şi ale oscilaţiilor mecanice şi
electrice forţate.
Tema 15: Oscilaţii amortizate şi forţate.
Ecuaţia diferenţială a oscilaţiilor libere amortizate
ale sistemelor liniare şi soluţia ei. Coeficientul de
rezistenţă şi de amortizare. Decrementul
logaritmic al amortizării. Factorul de calitate al
sistemului oscilant. Mişcarea aperiodică. Ecuaţia
diferenţială a oscilaţiilor mecanice şi electrice
forţate şi soluţia ei. Fenomenul de rezonanţă.
[1]: cap 28
2 2 : Nr.
258, 259,
260, 261,
271, 272,
273, 274
1
- să definească oscilaţiile armonice coliniare, ,
reciproc perpendiculare, bătăile;
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator compunerea oscilaţiilor
armonice coliniare şi reciproc perpendiculare.
Tema 16: Compunerea oscilaţiilor armonice.
Compunerea oscilaţiilor armonice coliniare. Bătăi.
Compunerea oscilaţiilor armonice reciproc
perpendiculare. Figurile Lissajou.
[1]: cap. 27, § 4
2 2 : Nr.,
261, 271,
272, 273,
274
1 Admiterea şi
efectuarea unei
lucrări de
laborator conform
graficului stabilit.
2
- să definească undele în medii elastice şi
electromagnetice, undele longitudinale şi
transversale, undele sinusoidale, undele plane
şi sferice, lungimea de undă, viteza de fază
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator aceste noţiuni şi ecuaţia
undei progresive şi ecuaţia de undă a undelor
electromagnetice.
Tema 17: Unde în medii elastice.
Unde longitudinale şi transversale. Ecuaţia undei
progresive. Lungimea de undă. Numărul de undă.
Vitezele de fază şi de grup a undei. Ecuaţia
ondulatorie. Energia undei. Efectul Doppler.
Tema 18: Unde electromagnetice.
Generarea şi propagarea undelor electromagnetice.
Ecuaţia de undă a undelor electromagnetice.
Energia undelor electromagnetice.
[1]: cap 29, 30
2 2 : Nr.
275, 276,
277, 278,
279, 280,
1
- să definească şi coerenţa temporală a luminii,
interferenţa luminii, coerenţa spaţială, franjele
de egală înclinare şi egală grosime.
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator aceste noţiuni, teoria
interferenţei luminii în pelicule subţiri,
Tema 19: Interferenţa luminii.
Unde coerente. Timpul şi lungimea de coerenţă.
Calculul tabloului de interferenţă de la două surse
de lumină coerente. Drumul optic. Interferenţa
luminii în lame subţiri. Inelele Newton.
Interferometre.
3 2 : Nr.
290, 291,
292, 296,
297, 298
1 Admiterea şi
efectuarea unei
lucrări de
laborator conform
graficului stabilit.
2
- 10 -
interferenţa mai multor unde, interferometrele [1]: cap. 31
- să definească difracţia Fresnel pe un orificiu
circular şi pe un disc mic, difracţia Fraunhofer
printr-o fantă, reţeaua de difracţie.
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator aceste noţiuni, metoda
zonelor Fresnel, principiul Huygens-Fresnel.
Tema 20: Difracţia luminii.
Principiul Huygens-Fresnel. Metoda zonelor
Fresnel. Difracţia Fresnel pe un orificiu circular şi
pe un disc mic. Difracţia Fraunhofer printr-o fantă.
Reţeaua de difracţie. Holografia
[1]: cap. 32
2 2 : Nr.
299, 301,
305, 306,
312, 313
1
- să definească polarizarea liniară şi circulară,
gradul de polarizare; - să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator aceste noţiuni, legile lui
Malus şi Brewster, teoria polarizării luminii la
reflexia şi refracţia pe suprafaţa de separare
dintre două medii dielectrice.
Tema 21: Polarizarea luminii. Polarizarea liniară şi circulară. Gradul de polarizare.
Polarizatori şi analizatori. Legea lui Malus.
Polarizarea luminii la reflexia şi refracţia pe
suprafaţa de separare dintre două medii dielectrice.
Legea Brewster. Rotaţia planului de polarizare.
Saharimetrul.
[1]: cap. 34
2 2 : Nr.
299, 301,
305, 306,
312, 313
1 Admiterea şi
efectuarea unei
lucrări de
laborator conform
graficului stabilit.
2
- să definească radiaţia termică şi mărimile
fizice care o caracterizează, corpul absolut
negru;
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator aceste noţiuni, legile lui
Kirchhoff şi Stefan-Boltzmann, legea
deplasării a lui Wien, formula Rayleigh-Jeans,
ipoteza cuantică a lui Planck, formula lui
Planck.
Tema 22: Proprietăţile cuantice ale radiaţiei. Radiaţia termică şi mărimile fizice care o
caracterizează. Corp absolut negru. Legile radiaţiei
termice ale corpului negru. Legile lui Kirchhoff şi
Stefan-Boltzmann. Legea deplasării a lui Wien.
Formula Rayleigh-Jeans. Ipoteza cuantică a lui
Planck. Formula lui Planck.
[1]: cap. 35
3 2 : Nr.
325, 326,
327, 329,
331, 334,
335,
1
- să cunoască formulele pentru masa şi impulsul
fotonului, presiunea luminii, efectul Compton
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator aceste noţiuni
Tema 23: Proprietăţile corpusculare ale luminii
Masa şi impulsul fotonului. Presiunea luminii.
Efectul Compton.
[1]: cap. 36
2 2 : Nr.
339, 341,
343, 346,
348, 354,
364, 370,
383, 384
1 Admiterea şi
efectuarea unei
lucrări de
laborator conform
graficului stabilit.
2
- să formuleze dualismul undă-corpuscul al
proprietăţilor luminii, ipoteza lui Louis de
Broglie, relaţiile de nedeterminare ale lui
Tema 24: Dualitatea undă-corpuscul a
proprietăţilor particulelor de substanţă.
Ipoteza lui Louis de Broglie. Experienţele care
2 2 : Nr.
339, 341,
343, 346,
1
- 11 -
Heisenberg;
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator aceste noţiuni, relaţiile
de nedeterminare ale lui Heisenberg, formula
lui de Broglie
confirmă ipoteza lui de Broglie. Relaţiile de
nedeterminare ale lui Heisenberg.
[1]: cap. 37, § 1,2,3,4
348, 354,
364, 370,
383, 384
- să postuleze ecuaţia fundamentală a mecanicii
cuantice nerelativiste, ecuaţia staţionară a lui
Schroedinger;
- să aplice la rezolvarea problemelor aceste
noţiuni şi teoria cuantică privind particula în
”groapa” de potenţial.
Tema 25: Ecuaţia lui Schroedinger.
Funcţia de undă. Sensul fizic al funcţiei de undă.
Ecuaţia lui Schroedinger. Cuantarea mărimilor
fizice. Particula în groapa potenţială
unidimensională.
[1]: cap. 37, § 5, 6,7,8,9
2 2 : Nr.
385, 386,
387, 388,
389, 390,
391
1 Admiterea şi
efectuarea unei
lucrări de
laborator conform
graficului stabilit.
2
- să definească numerele cuantice principal,
orbital, magnetic şi de spin, fermionii, bosonii,
să formuleze.
- să aplice la rezolvarea problemelor aceste
noţiuni şi principii, teoria cuantică a atomului
de hidrogen.
Tema 26: Atomul de hidrogen în mecanica
cuantică.
Modelul cuantic al atomului de hidrogen.
Cuantificarea momentului impulsului electronului.
Cuantificarea energiei. Numerele cuantice
principal, orbital.
[1]: cap. 37, § 5, 6,7,8,9
1 2 : Nr.
392, 393,
394, 395,
396, 398,
399
1
- să definească numerele cuantice principal,
orbital, magnetic şi de spin, fermionii, bosonii,
să formuleze principiul indiscernabilităţii
particulelor identice, principiul Pauli.
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator aceste noţiuni şi
principii, teoria cuantică a atomului de
hidrogen.
Tema 27: Spinul electronului.
Experienţele lui Stern şi Gerlach, Einstein şi de
Haas. Numărul cuantic de spin. Principiul
indiscernabilităţii particulelor identice. Fermioni şi
bosoni. Principiul Pauli. Distribuţia electronilor pe
nivelele energetice ale atomilor. Sistemul periodic
al elementelor chimice.
[1]: cap. 39, § 1-6
2 2 : Nr.
392, 393,
394, 395,
396, 398,
399
1 Admiterea şi
efectuarea unei
lucrări de
laborator conform
graficului stabilit.
2
- să definească statisticile cuantice Bose-
Einstein şi Fermi-Dirac, funcţia de distribuţie
Bose-Einstein, gazul Bose.
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator aceste noţiuni, teoriile
lui Einstein şi Debye privind capacitatea
termică a corpurilor solide.
Tema 28: Elemente de statistici cuantice.
Noţiune generală despre statisticile cuantice Bose-
Einstein şi Fermi-Dirac. Funcţiile de distribuţie
Bose-Einstein şi Fermi-Dirac. Degenerarea
sistemelor de particule descrise de statisticile
cuantice. Gazul Bose. Capacitatea termică a
corpurilor solide.
[1]: cap. 41, § 1-4, § 8
2 2 : Nr.
409, 410,
412, 413,
414, 415,
416,
1
- 12 -
- să definească nucleul atomic, defectul de
masă, radioactivitatea, particulele elementare,
particule şi antiparticule.
- să aplice la rezolvarea problemelor şi la
lucrările de laborator aceste noţiuni,
proprietăţile principale şi structura nucleului,
formula pentru energia de legătură a
nucleonului în nucleu, legea dezintegrării
radioactive.
Tema 29: Elemente de fizică a atomului şi a
nucleului atomic
Noţiune despre particule elementare. Interacţiunile
fundamentale şi clasificarea particulelor
elementare. Particule şi antiparticule.
[1]: cap. 39, § 1-6
1 2 : Nr.
412, 413,
414, 415,
416,
1 Susţinerea
referatelor la
lucrările de
laborator
1
- 13 -
V. Conţinutul lucrărilor de laborator
Semestrul I
1 Studiul legii fundamentale a dinamicii mişcării de rotaţie.
2 Determinarea momentului de inerţie al volantului.
3 Determinarea momentului de inerţie al pendulului lui Maxwell.
4 Determinarea momentelor principale de inerţie ale corpurilor rigide cu ajutorul pendulului de
torsiune.
5 Determinarea momentului de inerţie al corpului şi verificarea teoremei lui Steiner prin
metoda oscilaţiilor de torsiune.
6 Determinarea coeficientului de viscozitate şi a parcursului liber mediu al moleculelor de gaz.
7 Determinarea conductivităţii termice a corpurilor solide .
8 Determinarea raportului CP/CV al capacităţilor termice ale gazelor.
9 Determinarea capacităţii termice specifice a lichidului cu ajutorul calorimetrului electric şi a
variaţiei entropiei într-un proces ireversibil.
10 Determinarea componentei orizontale a inducţiei câmpului magnetic al Pământului.
11 Studiul câmpului magnetic al solenoidului.
Semestrul II
1 Studiul mişcării oscilatorii a pendulului de torsiune.
2 Studiul pendulului fizic.
3 Studiul oscilaţiilor libere într-un circuit oscilant.
4 Studiul experimental al undelor staţionare într-o coardă întinsă.
5 Studiul experimental al undelor electromagnetice staţionare.
6 Determinarea razei de curbură a unei lentile şi a lungimii de undă folosind inelele lui Newton în
lumină reflectată.
7 Determinarea razei de curbură a lentilei şi a lungimii de undă luminoasă, folosind inelele lui
Newton în lumină transmisă .
8 Studiul difracţiei luminii pe obstacole simple. Studiul difracţiei luminii cu ajutorul reţelei de
difracţie.
9 Studiul polarizării radiaţiei laser. Verificarea legii lui Malus.
Studiul polarizării luminii prin reflexie de la un dielectric.
10 Studiul legilor radiaţiei termice. Determinarea emisivităţii radiante a corpurilor.
11 Determinarea limitei superioare a spectrului de radiaţie .
VI. Conţinutul lucrării de verificare pentru învăţământul fără
frecvenţă
Lucrarea de control are ca scop stimularea studierii profunde a principalelor teme ale
disciplinei.
Lucrarea de control constă din opt probleme. Ea se prezentă într-un caiet. Pe foaia de
titlu vor fi indicate numele şi prenumele studentului, facultatea, anul, grupa, specializarea,
disciplina. Pe prima pagină vor fi indicate datele iniţiale. Apoi este descrisă rezolvarea
problemei.
- 14 -
VII. Chestionar pentru examene
Semestrul I
1. Caracterul fundamental al Fizicii. Rolul Fizicii în pregătirea inginerilor. Obiectivele
cursului de fizică.
2. Noţiune despre proprietăţile spaţiului şi timpului în mecanica clasică (Newtoniană).
Viteza şi acceleraţia punctului material. Mişcarea rectilinie. Soluţionarea problemei
fundamentale a mecanicii în cazul mişcării uniform variate şi variate. Mişcarea curbilinie.
Acceleraţia normală şi tangenţială.
3. Masa şi impulsul corpului. Forţa. Legea a doua a lui Newton ca lege fundamentală a
mecanicii. Legea a treia a lui Newton. Exemple de legi de acţiune a forţelor. Forţe
centrale.
4. Forţe interne şi externe. Sistem izolat de puncte materiale. Centrul de masă şi legea
mişcării lui. Legea conservării impulsului şi legătura ei cu omogenitatea spaţiului. 5. Energia cinetică şi lucrul mecanic. Obţinerea expresiei pentru lucrul forţei variabile.
Puterea. Demonstrarea teoremei despre variaţia energiei cinetice. 6. Câmpul fizic ca formă de existenţă a materiei. Energia potenţială. Exemple. Deducerea
formulei pentru energia potenţială a punctului material în câmpul forţelor centrale. 7. Obţinerea legăturii dintre forţă şi energia potenţială. Legea conservării energiei mecanice
pentru un punct material. Analiza limitelor mişcării punctului material într-un câmp
potenţial de forţe. 8. Obţinerea legii conservării energiei mecanice pentru un sistem de puncte materiale.
Legătura ei cu omogenitatea timpului. Aplicarea legilor de conservare şi deducerea
expresiilor pentru vitezele corpurilor după ciocnirea lor absolut elastică şi ne elastică în
cazul unidimensional. 9. Modelul corpului absolut rigid. Unghiul de rotaţie, viteza unghiulară şi acceleraţia
unghiulară. Obţinerea legăturii dintre aceste mărimi în cazul rotaţiei uniform variate a
rigidului. 10. Momentul forţei în raport cu o axă fixă. Obţinerea expresiei pentru energia cinetică la
rotaţia rigidului. Momentul de inerţie. Exemple. Deducerea expresiilor pentru momentele
de inerţie a unui disc omogen, a unei bare omogene şi a unei sfere omogene în raport cu
axele lor de simetrie. Teorema Steiner. 11. Analogia în descrierea mişcării rectiliniii de translaţie a unui punct material şi a mişcării
de rotaţie a unui rigid în jurul unei axe fixe. Obţinerea legii fundamentale a dinamicii
mişcării de rotaţie în jurul unei axe fixe, reieşind din considerente analogice şi energetice. 12. Momentul forţei şi momentul impulsului în raport cu un punct fix pentru un punct
material şi pentru un sistem de puncte materiale. Obţinerea legii variaţiei momentului
cinetic. Momentul cinetic în raport cu o axă fixă. Legea conservării momentului
impulsului şi legătura ei cu izotropia spaţiului. 13. Transformările Galilei. Principiul mecanic al relativităţii. Experimentele lui Michelson şi
Morley. Postulatele lui Einstein. Transformările Lorenz. 14. Relativitatea simultaneităţii. Dilatarea timpului şi contracţia lungimilor. Intervalul dintre
evenimente. Legea relativistă de compunere a vitezelor. Masa relativistă. 15. Legea fundamentală a dinamicii relativiste. Energia cinetică relativistă. Relaţia dintre
masă şi energie, dintre energie şi impuls. Energia de legătură. 16. Gradele de libertate a moleculelor. Teorema despre echipartiţia energiei după gradele de
libertate.
- 15 -
17. Noţiune de probabilitate. Exemple. Densitatea de probabilitate (funcţia de distribuţie).
Deducerea formulei barometrice şi obţinerea cu ajutorul ei a distribuţiei Boltzmann. 18. Distribuţia Maxwell după vitezele moleculelor gazului ideal şi după energiile lor.
Obţinerea expresiilor pentru viteza cea mai probabilă şi medie aritmetică. Experienţa lui
Stern. 19. Energia internă. Variaţia energiei interne. Principiul întâi al termodinamicii. Lucrul
efectuat de un gaz la expansiunea sa cuasistatică. Lucrul în procesul ciclic. 20. Capacitatea termică. Energia internă şi capacitatea termică a gazelor ideale. Relaţia lui
R.Mayer. Aplicarea principiului întâi al termodinamicii la procesele izocor, izobar,
izoterm şi adiabatic. Deducerea ecuaţiei lui Poisson în variabilele (P,V), (P,T), (V,T).
Procesele politropice. 21. Obţinerea formulelor pentru numărul mediu de ciocniri şi parcursul liber mediu al
moleculelor gazului ideal. 19. Legile experimentale ale difuziei, conductivităţii termice şi viscozităţii şi teoria lor
cinetico-moleculară pentru gazul ideal. Obţinerea expresiilor pentru coeficienţii de
difuzie, conductivitate termică şi viscozitate. 20. Procese reversibile şi ireversibile. Procese ciclice. Maşini termice şi frigorifice.
Formulările Thomson şi Clausius ale postulatului celui de-al II-lea principiu al
termodinamicii. Echivalenţa lor. Ciclul Carnott. Deducerea expresiei pentru randamentul
maşinii Carnott.
21. Teorema Carnott. Obţinerea inegalităţii lui Clausius. Entropia şi deducerea legii creşterii
ei.
22. Obţinerea legăturii dintre entropie şi probabilitate. Interpretarea statistică a principiului II
al termodinamicii. Principiul III al termodinamicii.
23. Sarcina electrică şi proprietăţile ei. Legea conservării sarcinii electrice. Câmpul electric.
Intensitatea câmpului electrostatic. Principiul superpoziţiei şi aplicarea lui la calculul
câmpului electric.
24. Deducerea teoremei lui Gauss în formă integrală şi diferenţială pentru câmpul electrostatic
în vid şi aplicarea ei la calculul câmpului electrostatic. Calculul câmpului unui plan şi fir
infinit încărcate uniform. Calculul câmpului unei sfere încărcate uniform după suprafaţă şi
după volum.
25. Lucrul forţelor câmpului electrostatic la deplasarea sarcinii electrice Potenţialul câmpului
electrostatic. Deducerea legăturii dintre intensitatea şi potenţialul câmpului electrostatic în
formă diferenţială şi integrală. Obţinerea ecuaţiilor lui Poisson şi Laplace.
26. Circulaţia vectorului intensitate a câmpului electrostatic. Condiţia de potenţialitate a
câmpului electrostatic în formă integrală şi diferenţială. Dipolul electric.
27. Sarcini electrice libere şi legate în mediile dielectrice. Dielectrici polari şi nepolari.
Polarizarea dielectricilor. Vectorul de polarizare. Susceptibilitatea dielectrică a mediilor şi
dependenţa ei de temperatură. Teoria lui Langevin.
28. Deducerea teoremei lui Gauss pentru câmpul electrostatic în dielectrici. Deplasarea
electrică. Permitivitatea relativă a mediului. Condiţiile de frontieră pentru vectorii E şi D
între două medii dielectrice izotrope.
29. Câmpul electrostatic la suprafaţa şi în interiorul conductoarelor. Distribuţia sarcinilor în
conductoare. Capacitatea electrică a unui conductor izolat. Deducerea formulei pentru
capacitatea conductorului sferic.
30. Capacitatea electrică a două conductoare. Condensatoarele. Deducerea formulelor pentru
capacităţile condensatorului plan, cilindric şi sferic.
31. Obţinerea expresiilor pentru energia sistemului de sarcini electrice, a conductorului
încărcat şi a condensatorului. Energia câmpului electrostatic. Densitatea energiei câmpului
electrostatic.
- 16 -
32. Intensitatea şi densitatea curentului. Condiţiile de existenţă a curentului electric. Obţinerea
ecuaţiei de continuitate. Forma diferenţială şi cea integrală a legilor lui Ohm şi Joule-
Lenz. Teoria electronică clasică a conductibilităţii metalelor. Obţinerea legilor lui Ohm şi
Joule-Lenz în baza acestei teorii. Deficienţele teoriei electronice clasice a conductibilităţii
metalelor.
33. Câmpul magnetic. Inducţia câmpului magnetic. Forţa lui Ampere. Cadrul parcurs de
curent în câmpul magnetic. Momentul magnetic a spirei parcurse de curent.
34. Câmpul magnetic al curentului electric continuu în vid. Legea lui Biot-Savart-Laplace şi
aplicarea ei la calculul câmpului magnetic. Obţinerea formulelor pentru inducţia câmpului
magnetic al curenţilor rectilinii şi circulari. Proprietăţile turbionare ale câmpului magnetic.
Legea curentului total pentru câmpul magnetic în vid. Obţinerea ei în cazuri particulare.
Obţinerea expresiilor pentru inducţia câmpului magnetic al solenoidului şi toroidului.
35. Flux magnetic. Teorema lui Gauss pentru câmpul magnetic în vid. Obţinerea formulei
pentru lucrul efectuat la deplasarea conductorului parcurs de curent într-un câmp magnetic
permanent.
36. Mişcarea particulelor încărcate în câmp magnetic. Forţa Lorentz. Obţinerea expresiilor
pentru raza şi pasul liniei spirale în cazurile clasic şi relativist. Acceleratoarele de
particule încărcate. Efectul Hall. în metale. Deducerea expresiei pentru constanta Hall.
Generatorul magneto-hidrodinamic.(MHD).
Semestrul II
1. Oscilaţii armonice(mecanice şi electromagnetice). Obţinerea ecuaţiei diferenţiale a
oscilaţiilor armonice. Deducerea ecuaţiilor diferenţiale a oscilaţiilor armonice a
pendulului cu arc elastic, a pendulului fizic şi a celui matematic. Obţinerea expresiilor
pentru perioadele oscilaţiilor acestor pendule.
2. Deducerea ecuaţiei diferenţiale a oscilaţiilor armonice libere în circuitul electric oscilant.
Obţinerea formulei lui Thomson. Oscilatorul armonic. Energia oscilaţiilor armonice
mecanice şi electromagnetice. 3. Compunerea oscilaţiilor armonice coliniare de aceeaşi frecvenţă şi de frecvenţe puţin
deosebite. Obţinerea expresiilor pentru amplitudinile şi fazele iniţiale ale oscilaţiilor
rezultante. Bătăi.
4. Compunerea oscilaţiilor armonice reciproc perpendiculare. Obţinerea ecuaţiei traiectoriei
punctului material ce efectuează oscilaţii armonice reciproc perpendiculare de aceeaşi
frecvenţă. Compunerea oscilaţiilor armonice reciproc perpendiculare de frecvenţe
diferite. Figurile Lissajou.
5. Obţinerea şi soluţionarea ecuaţiei diferenţiale generale a oscilaţiilor libere amortizate ale
sistemelor liniare. Amplitudinea şi perioada oscilaţiilor amortizate. Coeficientul de
amortizare. Decrementul logaritmic al amortizării. Factorul de calitate al sistemului
oscilant. Mişcarea aperiodică.
6. Obţinerea ecuaţiilor diferenţiale ale oscilaţiilor mecanice şi electrice forţate şi
soluţionarea lor. Amplitudinea oscilaţiilor forţate. Rezonanţa. Frecvenţa de rezonanţă.
Lărgimea relativă a curbei de rezonanţă. Curentul alternativ.
7. Mecanismul propagării undelor în medii elastice. Unde longitudinale şi transversale.
Unde sinusoidale. Obţinerea ecuaţiei undei plane progresive. Unda sferică. Lungimea de
undă şi numărul de undă. Vectorul de undă. Ecuaţia de undă. Viteza de fază a undei.
Dispersia undelor.
8. . Energia undei. Fluxul de energie. Vectorul densităţii fluxului de energie(vectorul
Poynting). Intensitatea undei. Pachet de unde. Viteza de grup.
- 17 -
9. Undele coerente. Interferenţa undelor. Obţinerea condiţiilor de maxim şi minim a
amplitudinii. Undele staţionare. Obţinerea expresiei pentru amplitudinea undei staţionare.
Efectul Doppler în acustică.
10. Deducerea ecuaţiei de undă pentru undele electromagnetice reieşind din ecuaţiile lui
Maxwell. Proprietăţile undelor electromagnetice. Viteza undelor electromagnetice. Unde
monocromatice.
11. Energia undelor electromagnetice. Flux de energie. Vectorul Poynting. Intensitatea undeii
electromagnetice monocromatice progresive. Radiaţia dipolului electric.
12. Monocromatismul şi coerenţa temporală a luminii. Interferenţa luminii. Coerenţa spaţială.
Oglinda dublă Fresnel şi biprisma Fresnel.
13. Interferenţa luminii în pelicule subţiri. Obţinerea condiţiilor de maxim şi minim la
interferenţa luminii reflectate şi trecătoare prin peliculă. Franje de egală înclinare şi egală
grosime. Inelele Newton. Optica albastră.
14. Principiul Huygens-Fresnel. Metoda zonelor Fresnel. Aplicarea metodei zonelor Fresnel
pentru demonstrarea legii propagării rectilinii a luminii. Obţinerea expresiei pentru raza
unei zone arbitrare Fresnel. Difracţia Fresnel pe un orificiu circular şi pe un disc mic.
15. Difracţia Fraunhofer printr-o fantă. Reţeaua de difracţie. Obţinerea condiţiilor de maxim
şi minim de difracţie în ambele cazuri. Puterea de rezoluţie a aparatelor optice. Difracţia
pe o reţea spaţială. Obţinerea condiţiei Bragg-Wulff. Analiza structurală a cristalelor.
Holografia.
16. Polarizarea liniară şi circulară. Gradul de polarizare. Polarizatori şi analizatori. Obţinerea
legii lui Malus. Polarizarea luminii la reflexia şi refracţia pe suprafaţa de separare dintre
două medii dielectrice. Legea lui Brewster.
17. Teoria electronica a dispersiei luminii. Dispersia normală şi anomală. Radiaţia Vavilov-
Cerencov.
18. Radiaţia termică. Densitatea spectrală a radianţei energetice. Coeficientul de absorbţie.
Corp absolut negru Legea lui Kirchhoff . Radianţa energetică.
19. Legea Stefan-Boltzmann. Formula lui Wien. Legea deplasării a lui Wien. Formula
Rayleigh-Jeans.
20. Ipoteza cuantică a lui Planck. Formula lui Planck. Obţinerea legilor radiaţiei termice din
formula lui Planck. i anomală. Teoria electronică clasică a dispersiei luminii. Obţinerea
expresiei pentru indicele de refracţie. Noţiune de pirometrie optică..
21. Obţinerea expresiilor pentru masa şi impulsul fotonului. Deducerea expresiei pentru
presiunea luminii. Efectul Compton. Obţinerea formulei lui Compton reieşind din legile
de conservare. Dualismul undă-corpuscul al proprietăţilor luminii.
22. Ipoteza lui Louis de Broglie. Formula lui de Broglie. Experienţele care confirmă ipoteza
lui de Broglie.
23. Funcţia de undă. Interpretarea statistică a funcţiei de undă. Condiţiile impuse funcţiei de
undă. Relaţiile de nedeterminare ale lui Heisenberg
24. Ecuaţia fundamentală a mecanicii cuantice ne relativiste. Principiul cauzalităţii în
mecanica cuantică. Ecuaţia staţionară a lui Schroedinger. Mişcarea particulei libere.
25. Soluţionarea ecuaţiei lui Schroedinger pentru particula aflată în ”groapa” de potenţial.
Cuantificarea energiei. Principiul de corespondenţă. Efectul tunel. Oscilatorul armonic
liniar.
26. Modelul cuantic al atomului de hidrogen. Cuantificarea momentului impulsului
electronului. Cuantificarea energiei. Numerele cuantice principal şi orbital.
27. Cuantificarea momentului cinetic. Numărul cuantic magnetic Experienţele lui Stern şi
Gerlach, Einstein şi de Haas. Numărul cuantic de spin. Principiul indiscernabilităţii
particulelor identice. Fermionii şi bosonii Principiul Pauli. Calculul numerelor de
electroni ce se pot afla în stările descrise de numerele cuantice (n,l,m,ms ); (n,l,m); (n,l);
- 18 -
(n). Distribuţia electronilor pe nivelele energetice ale atomilor. Sistemul periodic al
elementelor chimice.
28. .. Spaţiul fazelor. Numărul de stări cuantice. Noţiune generală despre statisticile cuantice
Bose-Einstein şi Fermi-Dirac. Funcţiile de distribuţie Bose-Einstein şi Fermi-Dirac.
Potenţialul chimic.
29. Degenerarea sistemelor de particule descrise de statisticile cuantice. Obţinerea expresiei
pentru numărul stărilor cuantice. Parametrul de degenerare. Evaluarea temperaturii de
degenerare pentru gaze (gazul electronic în metale şi semiconductoare, gazul fotonic ş.
a.).
30. Distribuţia Fermi-Dirac pentru gazul electronic degenerat în metale pentru T =0 şi T0
Distribuţia electronilor după energii. Energia Fermi. Calculul energiei Fermi pentru T =0.
Energia medie a electronului de conducţie în metal. Calculul capacităţii calorice a gazului
electronic. Fenomenul de supraconductibilitate. Efectele Meissner şi Josephson.
31. Gazul Bose. Deducerea formulei lui Planck pentru funcţia Kirchhoff pe baza funcţiei de
distribuţie Bose-Einstein. Capacitatea calorică a corpurilor solide. Legea Dulong şi Petit.
Calculul căldurii molare a solidelor în modelul Einstein. Temperatura caracteristică
Einstein.
32. Modelul Debye. Calculul căldurii molare a solidelor în modelul Debye. Temperatura
caracteristică Debye. Obţinerea legii cuburilor a lui Debye.
33. Elemente de teorie cuantică a gazului electonic în metale.Enegia Fermi. Capacitatea
termică şi conductibilitatea electrică a gazului electronic.Fenomenul
supraconductibilităţii electrice.
34. Proprietăţile principale şi structura nucleului. Energia de legătură a nucleonului în nucleu.
Defectul de masă. Forţele nucleare.
35. Radioactivitatea. Obţinerea legii dezintegrării radioactive. Regulile de deplasare pentru
dezintegrările radioactive. Dezintegrările şi . Radiaţia .
36. Noţiune despre particulele elementare. Interacţiunile fundamentale şi clasificarea
particulelor elementare. Particule şi antiparticule.
VIII. Chestionar pentru atestări
Pe parcursul fiecărui semestru studenţii susţin câte două atestări în formă de lucrări scrise.
Semestrul I:
Atestarea I conţine temele T1-T7
Atestarea II conţine temele T8-T13
Semestrul II:
Atestarea I conţine temele T14-T21
Atestarea II conţine temele T22-T29
IX. Literatură recomandată
1. A.A.Detlaf, B.M. Iavorski, Curs de fizică, Chişinău, Lumina, 1991.
2. A.Rusu, S. Rusu. Probleme de Fizică. Chişinău, UTM, 2004.
A.Русу, С.Русу. Задачи по физике. Кишинэу, ТУМ, 2004.
3. Traian I. Creţu, Fizica, curs universitar, Ed. Tehnică, 1996.
4. Paul Sterian, Mircea Stan, Fizica, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1985.
5. Corneliu Moţoc, Fizica, volum.1. Fizica clasică, Editura All, Bucureşti, 1994.
- 19 -
6. Corneliu Moţoc,Fizica, volum II, Fizica cuantică şi aplicaţii, Editura All, Bucureşti,
1994.
7. И.В.Савельев,Курс физики. Т. 1 – 3, Москва, Наука, 1989.
8. Т.И.Трофимова. Курс физики, Москва, Высшая школа, 1985.
9. Д.В.Сивухин. Общий курс физики. Т. 1 – 5. Москва, Наука, 1979.
10. D.Ţiuleanu, C.Marcu, ş.a. Probleme de fizică. Ed. „Tehnica – info”, Chişinău, 2007.
11. Ion M.Popescu, Gabriela F.Cone, Gheorghe A. Stanciu, Culegere de probleme de
fizică, editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981.
12. В.С.Волкенштейн. Сборник задач по общему курсу физики. Москва, Наука,
1979.
13. А.Г.Чертов, А.А.Воробьев. Задачник по физике. Москва, Высшая школа, 1981.
14. Т.И.Трофимова. Сборник задач по курсу физики. Москва, Высшая школа, 1991.
15. Mecanică, fizică moleculară şi termodinamică. Îndrumar de laborator la fizică.
Chişinău, UTM, 2001.
16. Electromagnetism. Oscilaţii şi unde. Îndrumar de laborator la fizică. Chişinău, UTM,
2001.
17. Optica ondulatorie. Fizica atomului. Fizica corpului solid. Îndrumar de laborator la
fizică. Chişinău, UTM, 2001.
18. M.V.Nazarov, S.G. Simaşco, E.I. Perepeliţa, Ş.D.Tiron, Z.G. Leviţchi, Îndrumar
pentru calculul erorilor în fizică, Chişinău,UTM, 1992.
19. Ş.N.Bodrug, A.V. Cebanovschi, V.Z. Cebotaru, A. Iu.Kon, M.I. Vladimir, V.V.
Scurtul, S.G. Simaşco, V.C.Şura, C.M. Muşinschi, Lucrări de laborator la fizică.
Mecanica. Indicaţii metodice, Chişinău UTM, 1993.
20. A.V. Cebanovschi, Ş.N.Bodrug, Ş.D.Tiron, Lucrări de laborator la fizică. Fizica
moleculară. Indicaţii metodice, Chişinău, UTM, 1989.
21. Ş.N.Bodrug, N.T. Burbulea, M.E.Rusanovschi, Îndrumar de lucrări de laborator la
fizică. Electrodinamica, Chişinău, UTM, 1990.
22. Y.G. Leviţchi, I.V. Stratan, N.I. Iarmoliuc, P.I. Bardeţchi, I.V. Nistiriuc, Îndrumar de
lucrări de laborator la fizică. Oscilaţii şi unde, Chişinău, UTM, 1991.
23. C.T. Şerban, S.V. Bulerschi, A.T. Cneazev, Ş.D. Tiron, D.S. Pişcov, A.I. Măciugă,
A.I. Neaga, Îndrumar de lucrări de laborator la fizică. Optica ondulatorie, Chişinău,
UTM, 1991.
24. M.I.Vladimir, V.V.Scurtul, A.T. Cneazev, Ş.S.Toderaşcu, C.M.Muşinschi, I.Pădure,
Ş.D.Tiron, Lucrări de laborator la fizică. Fizica atomului. Inducaţii metodice,
Chişinău, UTM, 1990.
25. A.T. Cneazev, M.I. Vladimir, V.V.Scurtul, C.M. Muşinschi, I.Pădure, Îndrumar de
lucrări de laborator la fizică. Fizica corpului solid şi a nucleului atomic, Chişinău,
UTM, 1990.
26. T.G. Staruş, Ş.S. Todiraşco, V.Z. Cebotaru, I.P. Molodeanu, Îndrumar pentru lucrări
individuale la fizică. Mecanica, fizica moleculară, Chişinău, UTM, 1995.
27. M.V.Nazarov, A.D.Draghici, V.Z. Cebotaru, E.I. Perepeliţa, N.T. Burbulea, Ş.N.
Bodrug, V.G. Chistol, Electrodinamica. Îndrumar pentru lucrări individuale la fizică,
Chişinău, UTM, 1997.
28. I.V.Stratan, N.I.Iarmoliuc, A.I.Neaga, E.I.Perepeliţa, D.S. Pişcov, Oscilaţii şi unde.
Optica ondulatorie. Îndrumar metodic de lucrări individuale la fizică, Chişinău, UTM,
1998.
29. A.T. Cneazev, A.S.Rusu, Îndrumar pentru lucrări individuale la fizică. Optica
cuantică,fizica atomului, fizica corpului solid şi a nucleului atomic, Chişinău, UTM,
1993.
30. S.V. Bulearschi, M.I.Vladimir, M.E. Marinciuc, Fizica moleculară şi termodinamica.
Îndrumar metodic pentru rezolvarea problemelor, Chişinău, UTM, 1997.
- 20 -
31. П.И.Бардецкий,М.И.Владимир,А.Б.Гаина,Методические указания к решению
задач по физике .(Постоянный электрический ток. Магнитное поле в
вакууме).Кишинев,1984.
32. В.Л. Шейнфельд, Методические указания к изучению курса физики для
студентов заочной формы обучения. Основы молекулярной физики и
термодинамики, Кишинев, 1987.
33. В.Л. Шейнфельд, К.Ф.Шербан, Методические указания к изучению курса
физики для студентов заочной формы обучения. Электричество, Кишинев, 1990.
34. В.Л. Шейнфельд, В.А. Радул, Методические указания к изучению курса физики
для студентов заочной формы обучения. Электромагнетизм. Кишинев, 1989.
35. З.Г. Левицкая, Методические указания курса физики для студентов заочной
формы обучения. Волновая оптика. Квантовая природа излучения,
Кишинев,1986.
36. В.А.Радул,К.Ф.Шербан,В.Л.Шейнфельд,Методические указания к изучению
раздела "Элементы атомной физики и квантоваой механики" курса общей
физики для студентов заочной формы обучения, Кишинев 1988.