Post on 03-Jan-2016
Asistenta sociala a persoanelor cu Hiv/Sida
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sănătatea reprezintă „starea de bine din
punct de vedere fizic, pshic, mental şi social şi nu se reduce numai la absenţa bolii sau a unei
infirmităţi”1. Noţiunea de sănătate ţine cont de totalitatea factorilor care pot influenţa o persoană
din acest punct de vedere şi se face referire la toţi acei factorii de ordin biologic, psihologic,
ecologic şi social. De asemenea literatura de specialitate menţioneză ca factori2 ce condiţionează
starea de sănătate următorii:
Factori endogeni – vârsta, sexul, rasa
Factori exogeni – factori fizici ( lumină, temperatură, umiditate); factori chimici
(sunbstanţe chimice inhalate sau ingerate); factori biologici (virusuri, bacterii); factori
geografici (relief, climă)
Factori social-economici – mediul de reşedinţă, stadiul bunăstării, tradiţii, obiceiuri
Factori educaţionali şi culturali – nivelul şi durata de instruire, profesia, religia
Starea de boală a unei persoane face referire la „consecinţele ruperii concordanţei dintre
diferite funcţii sau componente ale organismului sau dintre acestea şi mediul extern”3.
„Boala poate fi explicată pe baza proceselor somatice aberante, asemeni dezechilibrelor
biochimice sau anormalităţilor neuro-psihologice”4. Boala este redusă la procese de nivel
elementar, precum tulburările cerebrale sau dezechilibrele biochimice şi rareori este recunoscut
rolul proceselor sociale ş psihice mai generale.
1 Vasile Miftode, Dimensiuni ale asistenţei sociale, editura...p2872 Idem, p. 2893 Idem, p. 2934 Ruxandra Crăciun, Asistarea (acompanierea ) bolnavului terminal în contextul familial. Situaşia din România, Edirura Lumen, Iaşi, 2006, p.45
Patologia SIDA
HIV este un virus. Virusurile infectează celulele organismelor vii şi se replică (face copii
proprii) în aceste celule. Un virus poate prejudicia celula în care se replică, ceea ce este unul din
factorii care determină îmbolnăvirea organismul infectat.
Oamenii se pot infecta cu HIV de la alţi oameni care deja îl au, iar odată ce sunt infectaţi ei
pot la rîndul lor să infecteze alte persoane. În general, aşa se răspîndeşte HIV.
HIV înseamnă "Virusul Imunodeficienţei Umane". O persoană cu HIV este numită corect
"persoană HIV pozitivă" sau "persoană care trăieşte cu HIV". Alţi termeni şi exprimări ar putea
fi clasificate drept discriminatorii.
Sistemul imun afectat nu este mai vulnerabil doar la HIV, ci şi la atacurile altor infecţii.
Organismul nu va mai putea lupta cu multe din bolile care nu prezentau nici o problemă în trecut.
Odată cu trecerea timpului persoana HIV pozitivă se îmbolnăveşte din ce în ce mai des
pînă în momentul (de regulă, cu cîţiva ani după infectare) în care se îmbolnăveşte cu de o boală
severă. Anume la acest stadiu se spune că acestă persoană are SIDA – la prima îmbolnăvire
serioasă, sau cînd numărul celulelor sistemului imun rămase în corp este mai mic de un anumit
nivel. Diferite ţări aplică metode puţin diferite la efectuarea diagnosticului SIDA.
SIDA – Sindromul de Imunodeeficienţă Dobândită – este provocată de virusul
imunodeceficienţei umane (HIV). „Prin distrugerea celulelor de bază ale sistemului umna, HIV
anihilează progresiv capacitatea organismului de a se apăra împotriva infecţiilor şi a anumitor
forme de cancer. Persoanele diagnosticate cu SIDA sunt susceptibile la apariţia unor infecţii
ameninţatoare de viaţă, anumite infecţii oportuniste, provocate de agenţi microbieni care de
obicei nu produc îmbolnăvirea la imul sănătos”5.
Incubaţia bolii este foarte lungă şi poate varia de la câteva luni la mai mulţo ani. La ora
actuală nu există niciun vaccin care să ofere protecţie împotriva viruslui HIV. Deşi nu există un
tratament care să vindece SIDA, există o serie de agenţi terapeutici care încetinesc evoluşia bolii
şi permit controlul şi prevenirea majorităţii infecţiilor oportuniste.
Fără tratament medical infecţia HIV, de obicei, progresează pînă la stadiul SIDA în
mediu timp de zece ani. Această medie estimată presupune că persoana are un regim alimentar
5 Idem, p 51
rezonabil. În regiunile cu resurse limitate cu alimentaţie proastă, HIV progresează mult mai
repede în SIDA şi, eventual, duce la deces.
Infecţiile oportuniste la persoanele cu SIDA produc simptome cum sunt tusea, accese
convulsive, demenţă, febră, pierderea vederii, cefalee severă, oboseală extremă, tulburări de
coordonare, crampe abdominale, dificultăţi sau dureri la înghiţit, comă.
Din păcate persoanele care suferă de SIDA prezintă un risc crescut de a dezvolta diferite
forme de cancer, cum ar fi cancere ale sistemului imun numite limfoame. În astfel de cazuri este
mai dificil de tratat la bolnavii cu SIDA.
HIV poate infecta orice persoană care se implică în următoarele comportamente de risc:
Contact sexual (heterosexual sau homosexual) neprotejat cu o persoană infectată sau cu
cineva al cărui status HIV este necunoscut; prezenţa unei alte boli cu transmitere sexuala
- ca sifilisul, herpesul genital, infecţiile cu clamidii sau gonoreea tind să crească
susceptibilitatea de achiziţionare a infecţiei cu HIV prin contact sexual cu un partener
infectat. Orice contact sexual cu o persoană al carui status HIV este necunoscut este un
comportament cu risc; la fel şi contactele sexuale cu parteneri multipli sau cu prostituate.
Folosirea în comun a acelor sau seringilor;
Folosirea acelor sau seringilor nesterilizate pentru injecţii sau orice procedură care
penetrează pielea, inclusiv acupunctura, folosirea drogurilor intravenoase ilicite,
injectarea de vitamine sau steroizi, proceduri stomatologice, perforarea urechilor sau altor
părţi ale corpului, tatuarea6
HIV nu se transmite prin:
Simpla convieţuire cu o persoană infectată
Imbraţişări, atingeri, strânsul mâinii
Tuse, strănut
Folosirea în comun a grupurilor sanitare, a duşurilor şi a băilor publice
Salivă, lacrimi,fecale, urină, secreţii nazale
Inţepături de insecte (tântari)
6 www.sanatate.ro
Cine a descoperit virusul HIV?
Descoperitorii virusului HIV sunt consideraţi a fi Luc Montagnier şi Robert Gallo care au
diagnosticat retroactiv infecţia la inceputul anilor '80 la bolnavi decedaţi fără diagnostic
Există leac pentru HIV?7
Este îngrijorător faptul că rezultatele sondajelor arată că mulţi oameni cred că există "un
leac" pentru SIDA – ceea ce îi face să se simtă mai siguri, şi posibil să-şi asume riscuri, pe care
altfel nu le-ar fi asumat. Aceşti oameni nu au dreptate, întrucît deocamdată SIDA nu se
lecuieşte.
Există medicamente antiretrovirale care încetinesc progresul HIV în SIDA, şi care pot să-i
menţină pe oamenii sănătoşi timp de mai mulţi ani. În unele cazuri, după cîţiva ani, se pare că
medicamentele antiretrovirale nu mai au efect, însă în altele cazuri oamenii pot ieşi din stadiul
SIDA şi să trăiască cu virusul HIV foarte mult timp. Însă aceşti oameni trebuie să administreze
zilnic medicamente foarte puternice pe toată durata vieţii lor, şi uneori aceste medicamente au
efecte adverse foarte neplăcute. Dar pînă în prezent nu este nici o cale de a lecui HIV, şi la
moment unica posibilitate de a rămîne în siguranţă este evitarea infectării.
Asistenţa socială a persoanelor cu SIDA
„Pe lângă implicarea serviciilor medicale în asistarea persoanelor cu SIDA, este absolut
necesară şi implicarea serviciilor de asistenţă socială, întrucât consecinţele bolii nu sunt doar de
ordin medical, ci şi de ordin social, emoţional şi economic. Asistenţa socială vine atât în sprijinul
persoanelor suferinde, cât şi în sprijinul supraveţuitorilor, prin consiliere, terapie, dezvoltarea
reţelei sociale, medierea în relaţia cu instituţiile publice”8.
Asistenţa socială a persoanelor bolnave de SIDA reprezintă un domeniu complex ce
implică diverşi factori:
Tipul şi stadiul bolii
Natura, cantitatea şi calitatea pierderilor suferite
Efectele cumulative ale bolii
Circumstanţele şi magnitudinea pierderilor
Vârsta la care apare boala
7www.aids.md/ro
8 Revista de asistenţă socială, Nr.4/2006, Editura Polirom, Bucureşti, p.3
Experienţa schimbărilor suferite
Lipsa sau prezenţa ajutorului exterior
În cazul acestor persoane nu putem vorbi doar despre durerea fizică deoarece la aceasta se
adaugă durerea emoţionlă şi psihologică legată de pierderile suferite : sănătate, loc de muncă,
venituri, statut social.
Kastenbaum (1977) prezintă câteva caracteristici ale persoanelor suferinde: retragerea
socială, dificultatea de a accepta realitatea pierderilor suferite, dezorganizarea stilului de viaţă,
anxietate, depresie, panică, teamă, exstenţa unor gânduri de suicidere, pesimism, preocuparea în
legătură cu detalierea morţii. Existenţa factorilor stresori măreşte riscul complicaţiilor. Această
categorie de factori face referire la : lipsa suportului social, istoria bolii, relaţiile interpersonale
tensionate, tipuri de pierderi suferite.
Sprijinul social este văzut ca fiind deosebit de important în revenirea şi depăşirea stărilor
dureroase cauzate de prezenţa bolii. Acesta reprezintă un răspuns exterior şi o oportunitate de
reconectare la mediul exterior. Lipsa suportului social este o variabilă crucială în procesul de
adaptare a supraveţuitorilor la pierderile multiple cauzate de SIDA.
Fiecare individ răspunde în felul său la aflarea unei veşti precum aceea că este infectat cu
virusul HIV sau că este deja bolnav de SIDA. De-a lungul timpului cercetările de specialitate au
descoperit care sunt cele mai răspândire reacţii întâlnite în astfel de cazuri : negarea, depresia,
ruşinea şi vinovăţia, ideaţia de suicidere, anxietatea, abuzul de substanţe chimice, crize ale
relaţiilor interpersonale, comportamente de evitare, supărarea, diminuarea capacităţii de gândire
şi de concentrare, sentimente de nefericire, neajutorare.
Menţionam mai sus că persoanele care sunt infectate cu virusul HIV sau cele care deja se
află într-unul din stadiile bolii se confruntă cu diferite pierderi, acestea fiind:
Perderea istoriei personale (degradarea stării de sănătate)
Pierderea securităţii psihosociale
Pierderea rolurilor sociale şi a statusurilor comunitare
Pierderea bunăstării emoţionale
Pierderea interesului pentru viaţă
Pierderea stimei de sine
Pierderea rolurilor sociale
Pierderea sprijinului social
Intervenţia serviciilor de asistenţă socială se poate realiza prin intermediul consilierii, al
cărei scop este acela de a ajuta atât beneficiarii direcţi cât şi familiile acestora să găsească soluţii
privind rezolvarea problemei. Este necesar ca personalul care oferă acest tip de ajutor să deţină
unele calităţi precum: temperament calm, atitudine noncritică, încredere în sine, abilitatea de a
empatiza şi manifestarea unei preocupări sincere penru celălalt şi răbdare.
În cadrul şedinţelor de consiliere mare accent trebuie pus pe încredere şi confidenţialitate.
Este necesară crearea unui mediu securizant pentru client, un mediu în care acesta să se simtă
confortabil şi în siguranţă. Confidenţialitatea are scopul protejării informaţiilor referitoare la
situaţia clientului.
În sprijinul menţinerii unui echilibru psihosocial persoanele cu SIDA se pot constitui în
grupuri de suport. Obiectivul acestora este acela de a dezvolta un mediu securizant unde
beneficiarii îşi pot împărtăşi experienţa proprie, dificultăţile şi problemele întâmpinate, dar şi
modalităţile de soluţionarea a acestora.
În final, după acestă sumară prezentare a bolii SIDA dar şi a implicaţiilor la care sunt
supuse persoanele infectate, este important să reţinem că SIDA este o boală extrem de grea,
dureroasă şi de multe ori de lungă durată, ceea ce implică o multitudine de pierderi în diferite
„domenii”. Accentuăm încă o dată că asistenţii sociali, în urma pregătirii de specialitate care o
primesc pe parcursul efectuării studiilor superioare, trebuie să fie capabili să ajute persoanele
care se află în această situaţie, dar şi familiile acestora. Nu este suficient ca aceste persoane să
primească unele compensaţii materiale, ele au nevoie de integrare socială, de înţelegere şi să fie
ascultaţi, să fie auziţi. Asistenţii sociali care lucrează pe acestă ramură trebuie să aibă şi unele
cunoştinţe de psihologie, medicină socială a bolnavului cronic sau cu HIV/SIDA.
În final, după acestă sumară prezentare a bolii SIDA dar şi a implicaţiilor la care sunt
supuse persoanele infectate, este important să reţinem că SIDA este o boală extrem de grea,
dureroasă şi de multe ori de lungă durată, ceea ce implică o multitudine de pierderi în diferite
„domenii”. Accentuăm încă o dată că asistenţii sociali, în urma pregătirii de specialitate care o
primesc pe parcursul efectuării studiilor superioare, trebuie să fie capabili să ajute persoanele
care se află în această situaţie, dar şi familiile acestora. Nu este suficient ca aceste persoane să
primească unele compensaţii materiale, ele au nevoie de integrare socială, de înţelegere şi să fie
ascultaţi, să fie auziţi. Asistenţii sociali care lucrează pe acestă ramură trebuie să aibă şi unele
cunoştinţe de psihologie, medicină socială a bolnavului cronic sau cu HIV/SIDA.
BIBLIOGRAFIE:
VASILE MIFTODE, Dimensiuni ale asistenţei sociale : forme şi strategii de
protecţie a grupurilor defavorizate, Editura Eidos, Botoşani, 1995
RUXANDRA CRĂCIUN, Asistarea (acompanierea) bolnavului terminal în
contextual familial. Situaţia din România, Editura Lumen, Iaşi, 2006
Revista de Asistenţă Socială, Nr. 4/2006, Editra Polirom, Bucureşti, 2006
www.sănătatero
www.aids.md/ro
UNIVERSITATEA „ AL. IOAN CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE POLITICE
ASISTENTA SOCIALA
REFERAT
MEDICINA SOCIALA
„SANATATE SI BOALA - HIV/SIDA”
Asistenta Sociala
STUDIUL DE CAZ
I. Date de identificare tanar
1. Numele si prenumele tanarului: T. V.
2. Locul si data nasterii: 13.11.1989
3. Parintii: T. I., S. V.
4. Institutie de ocrotire (Hot. CPC/Sendinta Civila) Centru de Plasament de tip Hospice
Gulliver Iasi; HP 1701/R2/18.12.2007, CPC Iasi
5. Educatie: absolvent al Sc. “C. Paunescu” Iasi, SAM – tehnici poligrafice, legatorie.
6. Religie: ortodoxa.
7. Sanatate: SIDA, STD, CI; Microlitiaza renala, Intelect laminar.
8. Certificat de incadrare intr-un grad de handicap: CPH adulti 11009/16.11.2007
II Istoricul social al Familiei Tanarului
T. V. a fost ocrotit in Leaganul de copii nr. 1, in martie 1990. In luna octombrie 1990 este
exeternat in familie. Revine in Leagan in 1991 unde sta pana in august 1992. Din august pana in
septembrie 1992 este la Sectia de Recuperare Distrofici.
La data de 04.06.1996 este transferat la Casa Gulliver – actualul Centru de Plasament de
tip Hospice “Gulliver” unde se afla si in present.
Mama copilului S.-N. V. (nascuta la data de 25.04.1970 in com. Voinesti, Iasi, a trait
intai in concubinaj cu T. I. (nascut la 13.11.1969 in com. Voinesti, jud. Iasi,) si s-a casatorit legal
cu acesta in 1991, sotii T. au domiciliul stabil in sat Slobozia, com. Voinesti, jud. Iasi.
Din relatia celor doi sau nascut 8 copii dupa cum urmeaza:
1. T. B.: 13.11.1989, Iasi absolvent a 8 clase, in prezent fara loc de munca
2. T. V. – tanarul in cauza
3. T. I. V.: 13.03.1991, Iasi in prezent fara loc de munca
4. T. C.: 16.01.1994, Iasi, Voinesti, elev
5. T. A.: 28.01.2000, elev
6. T. M.: 17.12.2002, Iasi prescolar, gradinita
7. T. M.: 17.12.2002, Iasi prescolar, gradinita
8. T. R.-M.: 10.03.2006, Iasi, anteprescolar
Observatii
Toti copii locuiesc impreuna cu parintii. V. este singurul copil institutionalizat.
In prezent doamna T. este insarcinata.
Ambii parinti si copii lor sunt de religie penticostala.
III Conditii de locuit si veniturile familiei natural
Membrii familiei locuiesc intr-o casa de valatuci cu 2 camere si hol, construita pe
pamantul proprietate personala a bunicului patern al tanarului, constructive pentru care familia
nu detine acte. Locuinta este electrificata, modest mobilata si incalzita cu lemne. Apa din fantana
nu este potabila, familia T. nu detine animale in gospodarie.
Veniturile familiei provin din ajutorul social, alocatia complementara si de stat a copiilor,
vanzarea a diferite produse alimentare si nealimentare si produse de olarit (activitati pentru care
familia nu detine autorizatie – dificil de cuantificat).
IV Date privind Relatia Tanarului cu Familia Naturala
Pe parcursul institutionalizarii in centru V. a fost vizitat de membrii familiei (parinti,
frati) iar atunci cand a fost posibil acesta a fost in vizita la acestia.
In perioada 2007 si pana in prezent tanarul V. a fost in vizite la domiciliul parintinlor de
mai multe ori pe perioade scurte de timp (3-5 zile), deoarece satarea de sanatate a acestuia si
situatia socio-financiara a parintilor nu au permis sederea mai indelungata.
NOTA: Desi avand o situatie financiara modesta, atunci cand V. a fost acasa, familia a
facut eforturi importante pentru a asigura acestuia o alimentative corespunzatoare si un confort
care in mod current nu exista in familie.
V Demersurile effectuate pe caz pentru reintegrarea in familia naturala si integrarea
profesionala a tanarului
Demersurile intreprinse in instrumentarea cazului tanarului in cauza au fost orientate in 2
directii:
1. Pe de o parte evaluarea posibilitatii reintegrarii in familie a tanarului, dat fiind faptul ca
parintii au manifestat interes pentru situatia copilului lor si l-au vizitat in centru sau l-au luat in
vizita acasa ori de cate ori acest lucru a fost posibil, iar intre tanar si familie exista o relatie de
atasament.
2. Pe de alta parte evaluarea posibilitatilor de integrare profesionala a tanarului, deoarece acesta a
absolvit in 01.2007 cursurile Scolii Speciale “Const. Paunescu” Iasi – SAM Tehnici poligrafice
si legatorie.
2.1: V. a dorit initial sa revina in familie si sa locuiasca impreuna cu parintii si fratii sai.
Dupa evaluarea socio-economica a familiei si discutiile purtate cu parintii sai atat de AS
cat si de V., tanarul a inteles ca familia nu dispune de conditii necesare ingrijirii sale tinand cont
si de starea sa de sanatate.
In perspective revenirii in familiei naturale si a obtinerii unui loc de munca in municipiul
Iasi, apreciem ca drumul de la domiciliul familiei si pana la locul de munca constituie o
problema (tinand cont de starea de sanatate a tanarului in cauza) atat din punct de vedere
financiar cat si al accesului pe perioade ploioase sau cu zapada.
V. si-a exprimat cu obtine secunda dorinta de a ramane in Centrul de Plasament de tip
Hospice “Gulliver” pana la gasirea unei alte posibilitati de integrare sociala.
1.2 Pe parcursul anului 2007 si pana in prezent tanarul a beneficiat de consiliere in
CPTHG cu privire la modalitati de obtinere a unui loc de munca, prevederile Legii Somajului in
Romania, alte prevederi legate de obtinerea drepturilor pentru persoanele adulte cu handicap.
In mod practice V. a depuns un CV pentru obtinerea unui loc de munca part-time la
Fundatia “Alaturi de voi” Iasi in cadrul programului desfasurat de acesta in parteneriat cu
DGASPC Iasi – pentru atelierul de legatorie si in prezent asteapta sa vada daca va fi selectionat
pentru interviu.
VI. Concluzii si propuneri
Tinand cont de faptul ca familia naturala nu indeplineste conditiile socio-economice
pentru reintegrarea tanarului in cauza, avand in vedere starea de sanatate a acestuia propunem:
Mentinerea masurii de plasament a tanarului in sistemul de protective actual (CPTHG)
pana la gasirea unei posibilitati de integrare socio-profesionala.
Continuarea mentinerii legaturii cu familia naturala.
Pregatirea tanarului pentru momentul iesirii din sistemul actual de protective, (formarea,
intarirrea, exersarea abilitatilor de viata independent) apreciind faptul ca tanarul ar putea
sa traiasca relative independent ulterior iesirii din sistemul actual de protective, cu
conditia pregatirii sale exhaustive pentru acest moment si oferirirea oportunitatii de a-si
exersa anterior abilitatile de viata autonoma (intr-un sistem de control relativ).
Situatia socio-economica a familiei:
Familia locuieste intr-o casa cu doua camere si bucatarie racordata la reteaua electrica,
camerele fiind incalzite cu sobe pe baza de lemne. Venitul familiei consta in ajutorul social,
asociatia de stat si cea complementara.
Descrierea problemei:
Din spusele celor 2 soti: T. I. si T. V., parintii copilului T. V. am constatat ca ar dori ca
fiul lor sa ramana in centru.
Planul individual de interventie:
Propunem reintegrarea in familie a minorului T. V..
Planul individual de protectie
Numele si prenumele copilului: T. V.
Cererea pentru instituirea unei masuri de protectie speciala din 18.06.2006, efectuata de
catre Tuiga Viruta – mama.
Referire din partea: primariei com. Voinesti
Obiectivul general: asigurarea ingrijirii de specialitate a copilului cu nevoi medicale speciale
(imunodeficienta dobandita) intr-un centru de plasament, in care sa beneficieze de ingrijire,
asistenta medicala continua, sprijin emotional, consiliere, educatie nonformala si informala,
abilitare si reabilitare in conformitate cu nevoile lui specifice.
Finalitatea: integrarea socio-profesionala, obtinerea calificarii de legator, operator
calculatr/incadrarea in munca.
Masura de protectie plasament rezidential la Centrul de plasament de tip Hospice.Gulliver. in
baza Hotararii (Comisia pentru Protectia Copilului/Instanta Judecatoreasca) nr.
3641/R2/08.11.2005.
Institutia/Persoana responsabila pentru aplicarea masurii de protectie: Sef Serviciu
Protectie Rezidentiala.
Reprezentatul legal al copilului: seful de centru.
Domiciliul: rezident in cadrul C.P. “Gulliver” str. Azilului, nr. 1, Iasi
Data realizarii/revizuirii Planului individualizat de protectie 01.12.2007 Dosar nr.
036/04.06.1996
Manager de caz: Serviciul de Evaluare Complexa: A. M.
Membrii echipei: Asistent social: R. L.
Psiholog: I. G.
Logaped: P. C.
Medic: G. P.
Educator specializat: B. I.
Prestatii
Tipul Cuantumul/cantitatea Autoritatea
locala/Institutia OFA
responsabila
Data
inceperii
Perioada de
acordare
Hrana 140 RON DGASPC
11,5 RON Directia
Muncii
D.G.A.S.P.C.
Directia muncii
C.P. de tip Hospice
“Gulliver”
10.08.1996 Perioada de
mentinere activa a
masurii de
plasament
Imbracaminte,
incaltaminte,
cazarmament,
produse igienico-
sanitare, rechizite
scolare
conform legislatiei in
vigoare
D.G.A.S.P.C.
C.P. de tip Hospice
“Gulliver”
10.08.1996 Perioada de
mentinere activa a
masurii de
plasament
Asistenta
financiara (bani
de buzunar)
21 RON D.G.A.S.P.C.
C.P. de tip Hospice
“Gulliver”
10.08.1996 Lunar
Asistenta de
specialitate
conform nevoilor
copilului
C.P. de tip Hospice
“Gulliver”
Spitalul “Sf. Maria”
10.08.1996 conform nevoilor
copilului
Servicii pentru copii
Tipul Institutia
responsabil
a
Obiective generale Data
inceperii
Perioada
de
desfasurar
e
Responsabil de
caz protectie
speciala/persoan
a responsabila
Protecita copilului DGASPC
C.P. de tip
Hospice
“Gulliver”
- asigurarea unor
conditii cat mai bune
de gazduire
- acordarea de
asistenta sociala,
psihologica, juridica
10.08.199
6
Perioada
de
mentinere
activa a
masurii de
plasament
Asistent social
Educatie formala si
nonformala/informal
a
DGASPC
C.P. de tip
Hospice
“Gulliver”
Scoaal “C.
Paunescu”
- stimularea
motivatiei pentru
invatare
- dezvoltare
aptitudinilor de
comunicare
- formarea
deprinderlor si
abilitatilor de a
administra eficient
spatiul de locuit
- dezvoltarea
simtului artistic
10.08.199
6
Perioada
de
mentinere
activa a
masurii de
plasament
Psiholog
Sanatate DGASPC
C.P. de tip
Hospice
“Gulliver”
Spitalul
“Sf. Maria”
Mentinerea starii de
sanatate la
parametrii optimi
Monitorizarea
afectiunilor cronice
10.08.199
6
Perioada
de
mentinere
activa a
masurii de
plasament
Medic
As. medical
Reabilitate C.P. de tip
Hospice
“Gulliver”
Consiliere si terapie
psihologica,
logopedica
10.08.199
6
Perioada
de
mentinere
activa a
masurii de
Psiholog
Logoped
plasament
Socializare si
petrecerea timpului
liber
C.P. de tip
Hospice
“Gulliver”
Participarea
copilului la activitati
de socializare si
recreere organizate
in centru si
comunitate.
Sarbatorirea zilei de
nastere
10.08.199
6
Perioada
de
mentinere
activa a
masurii de
plasament
Asistent social
Educator
Mentinerea legaturii
cu familia
C.P. de tip
Hospice
“Gulliver”
Facilitatea
comunicarii cu
parintii si familia
10.08.199
6
Perioada
de
mentinere
activa a
masurii de
plasament
Asistent social
Dezvoltarea
deprinderilor de
viata
C.P. de tip
Hospice
“Gulliver”
Formarea/
Consilierea
deprinderilor de
viata independenta
(autogospodarirea
autonomie sociala,
cunoasterea
comunitatii in care
locuiesc)
10.08.199
6
Perioada
de
mentinere
activa a
masurii de
plasament
Asistent social
Reintegrarea in
familie
C.P. de tip
Hospice
“Gulliver”
Mentinerea relatiilor
cu familia prin
vizita,
corespondenta,
telefon
10.08.199
6
Perioada
de
mentinere
activa a
masurii de
plasament
Asistent social
Servicii pentru familie
Tipul Institutia
responsabila
Obiective generale Data
inceperii
Perioada de
desfasurare
Responsabil
de caz
Protectia copilului DGASPC
C.P. de tip
Hospice
“Gulliver”
Scoaal “C.
Paunescu”
Mentinerea
legaturii dintre
parinti si copil
(vizite,
corespondenta,
comunicare prin
telefon)
10.08.1996 Perioada de
mentinere
activa a
masurii de
plasament
Asistent
social
Educatie formala si
nonformala/informala
C.P. de tip
Hospice
“Gulliver”
Transmiterea
informatiei catre
parinti despre
evolutia
rezultatelor scolare
ale copilului
Informarea si
consilierea
parintilor pe tema
imbunatatirii si
comunicarii
interfamiliale
10.08.1996 Perioada de
mentinere
activa a
masurii de
plasament
Asistent
social
Psiholog
Servicii pentru persoana fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament
Tipul Institutia
responsabila
Obiective
generale
Data
inceperii
Perioada de
desfasurare
Responsabil
Protectia copilului DGASPC
C.P. de tip
Hospice
“Gulliver”
Scoaal “C.
Paunescu”
Identificarea
persoanei de
referinta a
copilului
Incurajarea
mentinerii
legaturii copilului
cu persoana de
referinta
10.08.1996 Perioada de
mentinere
activa a
masurii de
plasament
Asistent
social si
psiholog CP
Educatie formala si
nonformala/informala
Sanatate
Reabilitate
Altele
Program de interventie specifica pentru nevoi emotionale
Obiective Activitati Durata Responsabil
de
specialitate
Persoane
implicate
Resurse Modalitati
de evaluare
Evaluare
periodica
Termen scrut
stimulare
efectiva
Consiliere
psihologica
individuala de
grup.
Sprijinirea
diferentiate de
restructurare si
remodelare prin
jocul
afectivitatii si
relationarii
01.06.2007
01.12.2007
Psiholog
Educator de
referinta
copilul
Cabinet
psihologic,
casete,
betisoare
parfumate,
ulei, lampa
Conversatia
Observatia
Labilitate
afectiva
Termen
mediu
stabilitate
emotionala
Consiliere
psiho
individuala
Eficientizarea
capacitatii de
comunicare si
cooperare
Strategii de
identificare a
atitudinilor si
sentimentelor
negative
01.06.2007
01.12.2007
Psiholog
Educator de
referinta
copilul
Cabinet
psihologic
Conversatia
Observatia
Instabilitate
emotionala
Termen lung
imbunatatirea
imaginii de
sine
Joc de rol, joc
directiv.
“Cultivarea
respectului de
sine”
Programe
pentru
01.06.2007
01.12.2007
Psiholo
Educator de
referinta
Copil
Cabinet
psihologic
Conversatia
Observatia
Stima de
sine scazuta
cunoasterea de
sine si a
semnificatiei
experientei
interpersonale
Incurajarea
dezvoltarii
stimei de sine,
creativitatea si
interactiunea
sociala
Program de interventie specifica pentru deprinderi de viata independente
Obiective Activitati Durata Responsabil
de
specialitate
Persoane
implicate
Resurse Modalitati
de evaluare
Evaluare
periodica
Termen scrut
cunoasterea
bio-psiho-
sociale la
adolescenta
Jocuri de
autodescoperire,
autocunoastere
(periodic)
joc de rol
studiu de caz
(ocazional)
01.06.2007
01.12.2007
Educator de
referinta
copil
Alimente,
haine,
sapun,
prosop,
sampon,
tacamuri
Joc de rol
Conversatia
Observatia
Participare
activa
Termen
mediu rolul
actelor de
identitate si
cum pot fi ele
utilizate
In ce situatii este
important fiecare
document (C.N.,
C.I.)
- documentele de
identitate nu se
lasa din mana
joc de rol
01.06.2007
01.12.2007
Educator de
referinta
copil
Carte,
masa,
cazare,
sofer
Conversatia
Observatia
Explicatia
Cunoaste
importanta
actelor de
identitate
Termen lung
formarea
deprinderilor
pentru
activitati
individuale si
de munca
- activitati pentru
invatarea
gestionarii
timpului, pentru
formarea
deprinderilor de
munca
01.06.2007
01.12.2007
Educator de
referinta
copil
Caiete,
pix, foi de
scris
Conversatia
Observatia
Explicatia
-
Program de interventie specifica pentru nevoi educationale
Obiective Activitati Durata Responsabil
de
specialitate
Persoane
implicate
Resurse Modalitati
de evaluare
Evaluare
periodica
Termen
scrut sa
cunoasca
aspecte
legate de
igiena,
educatie
sexuala
Baie zilnica
Lectura
Informare cu
privire la boilel cu
transmitere
sexuala
Consiliere
individuala
01.06.2007
01.12.2007
Psiholog
Educator de
referinta
Copilul
Baie, carti,
sapun,
prosop,
sampon
Conversatia
Observatia
Si-a format
deprinderile
legate de
igiena
personala
Termen
mediu rolul
sa-si
insuseasca
principiile
morale de
viata
Informatii cu
privire la
principiile morale
de viata
Codul bunelor
maniere
Joc de rol
Terapie
comportamentala
01.06.2007
01.12.2007
Psiholog
Educator de
referinta
Copilul
Cabinet
pishologic
Carti
Materiale
instructiv-
educative
Conversatia
Observatia
Explicatia
Termen lung
pregatirea in
vederea
orientarii
socio-
profesionale
Informatii cu
privire la
existenta
atelierelor
protejate in cadrul
scolii speciale din
cadrul Scolii
Speciale
Consiliere
01.06.2007
01.12.2007
Psiholog
Educator de
referinta
Copilul
Scoala
Speciala –
ateliere
Conversatia
Observatia
Explicatia
Program de interventie specifica pentru recreere si socializare
Obiective Activitati Durata Responsabil
de
specialitate
Persoane
implicate
Resurse Modalitati
de evaluare
Evaluare
periodica
Termen scrut
sa sa participe
la festivitatile
organizate in
cadrul
centrului
- discoteca la
sfarsit de
saptamana
- activitati
organizate la
clubul tinerilor
- serbari,
aniversari
01.06.2007
01.12.2007
Educator de
referinta
Copilul
Voluntari
Asistent
social
Statie, C1,
clubul
tinerilor,
dulciuri,
telefon,
transport
Conversatia
Observatia
Explicatia
Observatia
Termen mediu
rolul Sa
utilizeze
corect actele
de identitate
(C.N., C.I.)
- explicarea
continutului
actelor de
identitate si
utilitatea lor
- joc de rol
01.06.2007
01.12.2007
Asistent
social
Copil
Acte de
identitate
Conversatia
Explicatia
Termen lung
Sa-si dezvolte
autonomia si
independenta
sociala
Mentinerea
legaturii cu
familia
- sa-si dezvolte
autonomia si
independenta
sociala
- la plimbare
- la cumparaturi
- vizite in
familie,
mentierea
contactului
periodic cu
membrii
familiei,
planificarea
intalnirilor cu
01.06.2007
01.12.2007
Asistent
sociala
Educator de
referinta
Copil
Voluntari
Bani de
buzunar
Conversatia
Observatia
membrii familiei
Program de interventie specifica pentru reabilitarea logopedica
Obiective Activitati Durata Responsabil
de
specialitate
Persoane
implicate
Resurse Modalitati
de evaluare
Evaluare
periodica
Termen scrut
Formarea
deprinderilor
lexico-grafice
- exercitii de
dezvoltare a
auzului
fonematic
- scris-citit
- copiere
01.06.2007
01.12.2007
Logoped
Educator de
referinta
Copilul
Cabinet
logopedic
Conversatia
Observatia
Rezultatul
la evaluari
Deprinderile
lexico-
grafice sunt
in curs de
formare
Termen mediu
rolul
dezvoltarea
vocabularului
- memorarea
poezii
- povestire
01.06.2007
01.12.2007
Logoped
Educator de
referinta
Copilul
Cabinet
logopedic
Conversatia
Observatia
Rezultatul
la evaluari
Utilizarea
corecta a
semnelor de
punctuatie se
realizeaza cu
ajutor
Termen lung
Sa-si
dezvoltarea
structurilor
verbale
complexe
- compunere
- povestire
- redactarea
unei scrisori
- redactarea
biletului de
voie
01.06.2007
01.12.2007
Logoped
Educator de
referinta
Copilul
Cabinet
logopedic,
caiet, pix
Conversatia
Observatia
Rezultatul
la evaluari
Program de interventie specifica pentru ingrijire
Obiective Activitati Durata Responsabil
de
specialitate
Persoane
implicate
Resurse Modalitati
de evaluare
Evaluare
periodica
Termen mediu
Formarea
deprinderilor
pentru hranire
independenta
Exercitii pentru
aplicarea
notiunilor de
igiena
alimentara
01.06.2007
01.12.2007
Educator de
referinta
Copilul
Vesela,
hrana
Conversatia
Explicatia
Termen lung
Formarea
deprinderilor
pentru igiena
personala
Toaleta zilnica
cu sprijin
Folosirea
corecta a
sapunului si
periutei de
dinti
01.06.2007
01.12.2007
Educator de
referinta
Copilul
Sapun
Pasta dinti
Periuta
dinti
Conversatia
Observatia
GHID DE OBSERVAŢIE
Subiectul va participa la activităţile derulate pe parcursul a trei întâlniri
consecutive timp de o lună de zile. Se vor observa modul în care copilul participă la
activităţile desfăşurate şi modul în care relaţionează cu ceilalţi colegi. Activităţile care se
vor desfăşura vor fi foarte diverse: jocuri de rol, jocuri pentru copii şi activităţi practice.
Copilul manifestă de fiecare dată neimplicare şi negativism până când cunoaşte
toate regulile jocurilor şi ce trebuie făcut la fiecare întâlnire mai apoi, reuşind foarte greu
să se integreze şi să participe activ la activităţi.
Prezintă mai multă implicare în activităţile care cer lucruri practice participând
activ la jocurile desfăşurate şi activităţi de decupare, colaj şi lipit.
Vocabularul folosit de acest copil este foarte modest, prezentând numeroase
carenţe educaţionale: scrie numai cu litere de tipar şi are dificultăţi majore în
reproducerea unor informaţii, respectiv memorare. Răspunde cu greutate la întrebările
care îi sunt adresate, avînd nevoie de căteva secunde/minute să proceseze informaţiile.
Faţă de colegii mai mari decât el simte o puternică frică de a relaţiona,
implicându-se în activităţi şi stând alături doar cu cei de o vârstă cu el sau mai mici decăt
el. Faţă de personalul angajat în instituţie şi faţă de voluntari prezintă o formă de
ataşament anxios fiind când foarte apropiată de aceştia, iar în unele situaţii respingându-i
pe toţi.
GHID DE INTERVIU
2. Iti place aici in centru ?
3. Te simti in largul tau ?
4. Cum te intelegi cu colegii tai din centru ?
5. Dar cu personalul centrului ?
6. Care este relatia cu colegii de la scoala ?
7. Cat de des iti vezi familia ?
8. La ce perioda de timp mergi acasa ?
9. Te intelegi bine cu parintii tai ?
10. Dar cu fratii tai ?
11. Unde te simti mai bine ?
12. Ai vrea sa te intorci in familie ?
13. Ce ai mai vrea sa schimbi de la viata ta ?
Analiza interviului
Subiectului ii place in centru, se intelege bine cu colegii si cu personalul centrului.
A afirmat ca se simte bine cand participa la activitatile din cadrul centrului, personalul
avand foarte mare grija de el si multa rabdare, lamfel si colegii. Acesta se simte in largul
lui in cadrul centrului dar mai mult iar placea sa stea acasa cu familia lui, dar in acelasi
timp el constientizeaza ca familia lui nu are posibilitati financiare incat sa poata sa aiba
grija si de el. Cu fratii nu a avut probleme, se inteleg destul de bine. In viata lui si-ar dori
sa schimbe faptul ca este institutionalizat in centru, vrea ca familia lui sa aiba
posibilitatea de al intretine si pe el ca sa se poate bucura si el de parintii si fratii lu.