Post on 30-Dec-2015
description
Caracteristica generală
• Elaborează hormoni: acţiune - reglare umorală
(endocrină, paracrină, juxtacrină, autocrină)
• Acţionează la distanţă asupra celulelor-ţintă
• Celulele-ţintă: posedă receptori specifici pe
membrana celulară, în citoplasmă şi/sau în nucleu
• Mai bine de 50 hormoni:
– steroizi (ovare, testicule, cortexul suprarenalelor)
– peptide mici, proteine, glicoproteine
– analoguri sau derivate a aminoacizilor
Organizarea sistemului
• Aranjamentul celulelor: trabecule (cordoane), foliculi
• Organe:
• a)centrale – epifiza, hipotalamusul, hipofiza;
b)periferice - tiroida, paratiroidele, suprarenalele, paraganglii
• Insule în organele cu funcţii endocrine şi neendocrine:
– pancreas, testicule, ovare, placentă
• Celule izolate: sistemul endocrin difuz
Alte caracteristici
• Nu au sistem de ducturi
• Posedă o reţea bogată de capilare fenestrate,sinusoide
• Hormonii sunt temporar stocaţi în citoplasmă sub formă de granule de secreţie
• Conţin numeroase fibre nervoase vegetative
Hipotalamusul
Гипоталамус
Hipofiza
Гипофиз
Epifiza
Эпифиз
Structuri centrale
Центральные структуры
Glanda tiroida
Щитовидная железа
Gonadele
Половые железы
Scoarta suprarenalelor
(zona fasciculata, reticulara)
Кора надпочечников
(пучковая, сетчатая зоны)
Hipofiz-dependente
Гипофиз-зависимые
Glandele paratiroide
Околощитовидные железы
Hipofiz-nondependente
Гипофиз-независимые
Structuri periferice
Периферические структуры
De provenienta nervoasa
Нейрального происхождения
(Sistema APUD)
De alta provenienta
Другого происхождения
Celule endocrine solitare
Одиночные эндокринные клетки
Sistemul endocrin
Эндокринная система
Gonadele
Гонады
Placenta
Плацента
Hipofiz-dependente
Гипофиз-зависимые
Insulele Langhergans
Островки Лангерганса
Rinichiul
Почка
Miocardul
Миокард
Timusul
Тимус
Corpusculi Merkel
Тельца Merkel
Hipofiz-independente
Гипофиз-независимые
Organe cu functie mixta
Органы со смешанной функцией
Large-celled nuclei• Supraoptic & paraventricular
• These nuclei produce 2 hormones:
vasopressin & oxytocin
Small-celled nuclei
• Produce the proteins that promote or inhibit the
secretion and excretion of adenohypophyseal
hormones. For example: growth-hormone-
releasing factor, growth-hormone-inhibiting
factor, thyrotropin-releasing factor,
gonadotropin-releasing factor & other
Schema sistemului portal hipofizar
Endocrinocite cromofile
I. Acidofile
•Somatotropocite
- hormonul somatotrop -STH
•Prolactinocite
- hormonul prolactina (lactotrop)- LTH
II. Bazofile
•Tirotropocite
- hormonul tirotrop – TTH
•Corticotropocitele
- hormonul adrenocorticotrop-ACTH
• Gonadotropocitele
- hotmonul foliculostimulant- FSH
- hotmonul luteinizant - LH
Populaţia celulară a
adenohipofizei
Endocrinocite
cromofobe
I. Rezerva cambială pentru
endocrinicitele cromofile
II. Endocrinocite cromofile
degranulate
III. Endocrinocite senile
IV. Celule folicular-stelate
Denumirea hormonului Câmpul de Acţiune
Somatotrop STH Determină creşterea aproape a tuturor tesuturilor
(hormonul de creştere)
Prolactina LTH Stimulează creşterea sînilor şi secreţia laptelui
Tirotrop TTH Stimuleaza glanda tiroidă să secrete tiroxină (T4) şi
triiodtironină (T3)
Adrenocorticotrop ACTH Stimuleaza secreţia de hormoni adrenocorticali de
către cortexul suprarenalei (zonele fasciculată şi
reticulată)
Luteinizant LH •Asigură ovulaţia
•Determină secreţia hormonilor feminini in ovare
si a testosteronului în testicule
LOBUL ANTERIOR A ADENOHIPOFIZEI
Hormonul Antidiuretic
•Determină retenţia de apă la nivelul tubilor colectori renali;
• Produce vasoconstricţia şi creşterea tensiunii arteriale
Hormonul Oxitocina
• Stimulează contracţiile uterine în timpul naşterii;
• Stimulează contracţia celulelor mioepiteliale din glanda mamară
şi produce ejecţia laptelui în alaptare.
• Asigura evacuarea spermei la ejaculare.
NEUROHIPOFIZA
Porţiunea imtermediară a
adenohipofizei
• Cordoane de celule şi
pseudofoliculi cu lichid
• Majoritatea celulelor-
bazofile
• Secretă endorfine
• Produc MSH, care
stimulează melanocitele,
se implică în procesele
de adaptare
Pineal
gland
(Epiphysis)
Organizare histologică a
epifizei• Capsula: piamater
• Septuri conjunctive:
pseudolobuli
• Stroma
– Fibre de reticulină
– Celule gliale
– Fibroblaste, mastocite,
celule pigmentare
• Parenchim
• - Pinealocite
Parenchimul
• Pinealocite, celule interstiţiale, fibre nervoase
• Pinealocitele
– Mari, stelate, nucleu sferic, citoplasmă bazofilă
– Prelungiri cu expansiuni dilatate care se termină lîngă capilare
– Prelungirile: microtubuli şi vezicule
– Diferenţieri sinaptice multiple, cresc numeric în perioada
nocturnă
– Principalul hormon: melatonina, eliberată imediat după sinteză
– Concentraţia melatoninei şi serotoninei: funcţie de ritmul
nictemeral
Corpii arenacei
• Concreţiuni calcare extracelulare
-“nisip cerebral”
• Săruri de calciu dispuse concentric
• Creştere numerică; după fotostimulare prelungită şi la vărstnici
• Identificare radiologică: la 80% persoane peste 30 de ani
Histofiziologia epifizei
• Modulează funcţia gonadelor, transductor neuroendocrin
• Secreţie cu ritmicitate diurnă – sezonieră
• Concentraţia melatoninei creşte în perioade întunecate
• Dependenţă de inervaţie
• Complex melatonină – neuroepifizine, exocitoză – disocierea complexului
• Alte substanţe: vasopresina, antigonadotropina epifizară, factor de eliberare al gonadotropinelor
• Metabolic: hiperglicemiant, stimulează glicogeneza hepatică
• Implicaţii în afecţiunile sezoniere
Glanda tiroidă•Cea mai voluminoasă glandă endocrină
• Masa: 30-40gr
• Structura: doi lobi (drept şi stâng) uniţi prin istm
• Funcţia: secreţia T3 şi T4
50 mg Iod anual
1mg Iod pe săptămână
Structură histologică a tiroidei
• Capsula: ţesut conjunctiv dens neordonat, vase sanguine, fibre nervoase, dublată de ţesut adipos
• Septuri de ţesut conjunctiv
• Stroma: ţesut conjunctiv lax, capilare fenestrate
• Parenchim: tirocite şi celule “C” (parafoliculare)
Unitatea
morfofuncţională –
folicul
Forma: rotundă, ovală.
Conţin o substanţă vîscoasă-
coloid
Diametru: 0,2-1,0mm
N total : 3mln-30mln
Perete subţire,
format din două
tipuri de celule:
a) endocrinocite
foliculare
b) endocrinocte
parafoliculare,
situate într-un
singur rând pe
membrana
bazală
! Fiecare folicul
este înconjurat de o
reţea vasculară
considerabilă,
astfel perfuzia
sangvină din
tiroidă este
comparabilă cu cea
din rinichi si din
ficat.
Tirocitul
• Specializat în sinteza de
hormoni tiroidieni
• Bipolaritate funcţională
• Cubic, turtit sau columnar
• Nucleu rotund sau ovalar
• Citoplasmă acidofilă sau
bazofilă
• Organite implicate în sinteze
proteice
• Apical: microvili
• Bazal: falduri de membrană
Coloidul
• Sintetizat în tirocite
• Substanţă vîscoasă
• Acidofilă
• Componente
– Tireoglobulină
– Tirozină liberă
– Hormoni tiroidieni
– Iod organic
– GAG
CICLUL SECRETOR AL GLANDEI TIROIDE
A. Faza de producţie
1.Captarea si acumularea aminoacizilor(tirozina), ionilor, apei,
hidraţilor de carbon din sânge prin polul bazal.
2.Sinteza lanţului polipeptidic al moleculei de tiroglobulină in REG.
3.Deplasarea lanţului polipeptidic al moleculei de tiroglobulună spre
polul apical şi alipirea hidraţilor de carbon în AG.
4.Împachetarea tiroglobulunei în vezicule şi revărsarea lor prin
exocitouă în coloid.
5.Captarea J (selectiv şi împotriva gradientului de concentraţie) din
sânge prin polul bazal.
6.Transformarea J neorganic în J organic(prin oxidare) de
peroxidaze.
7. Conjugarea J atomar cu Tg si formarea hormonilor.
B. Faza de secreţie
1. Fluidificarea coloidului şi rezorbţia (fagocitoza) lui
de câtre tirocite.
2. Hidroliza tiroglobulinei de către enzimele lizozomale
cu eliberare de T3 şi T4.
3. Transportul T3 şi T4 spre polul bazal şi secreţia lor
prin “pinocitoză inversă” în sânge.
4. Reîntoarcerea produselor neutilizate(J; T1, T2,
aminoacizi) în coloid şi încludera lor intr-un ciclul
secretor nou.
Foliculul tiroidian
normofuncţional
tirocite cubice
coloid în cantitate mare
puţine vezicule de resorbţie
Foliculul tiroidian
hipofuncţional
Tirocite aplatizate
Foliculi mari
Coloid abundent, vîrscos, acidofil
Vezicule absente
Mărire de volum a glandei: hipertrofie foliculară
Foliculul tiroidian
hiperfuncţional
Tirocite columnare
Foliculi mici, numeroşi
Coloid în cantitate redusă, apos, bazofil
Vezicule numeroase
Creşterea glandei: hiperplazie foliculară
Celulele C (parafoliculare)
• Origine: crestele neurale
• Secretă calcitonină
• Localizare: dedublări ale MB folicular
• Nu ajung la lumenul folicular
• Nucleu rotund voluminos
• Citoplasmă: palidă la coloraţiile uzuale
Glandele paratiroide
Patru glande de culoare
galben brună, cu o greutate
totală de doar 120mg,
reprezintă organe vitale,
extirparea lor determinând
moartea omului.
Tiroidă
Paratiroidă
Tiroida
Paratiroida
Celulele parenchimului
• Cromofobe (principale)
– Poliedrice, citoplasmă palidă la metodele uzuale
– Impregnare argentică: granule concentrate spre polul vascular, mai numeroas eîn hipercalcemie
– Specializate în sinteza de PTH
• Oxifile (acidofile)
– Forme de involuţie a celulelor cromofobe
– Nucleu hipercrom sau picnotic, citoplasmă acidofilă
– Numărul creşte odată ci înaintarea în vîrstă
• De tranziţie
Endocrinocitele oxifile apar numai după vârsta de 10-
12 ani
Parathormonul
• Indispensabil vieţii
• Creşte reabsorbţia calciului la nivel renal
• Stimulează absorbţia intestinală a calciului
• Facilitează hidroxilarea renală a vitaminei D
• Absenţă: creşte fosforul anorganic, scade calciul ionic,
creşte excitabilitatea neuromusculară, contracţii tonice,
crize convulsive
• Exces (adenomul paratiroidian): decalcifieri osoase şi
dentare, litiază renală recurentă
Suprarenalele
• Organe retroperitoneale pereche
• Polul superior al rinichilor
• Componente funcţionale: – Corticosuprarenala periferic
– Medulosuprarenala central
• Origine – Cortico: epiteliul celomic
– Medulo: crestele neurale
Organizare histologică
• Capsulă– Ţesut conjunctiv dens
dezordonat
– Fibre nervoase
– Microganglioni
– Vase sanguine
– Ţesut adipos
• Trabeculi: groşi şi subţiri
• Stromă: conjunctivă laxă, fibre de reticulină
• Parenchim
Zona glomerulară
• Subcapsulară
• Cordoane celulare dispuse sub formă de
arcade, pseudoglomerului sau pseudoacini
• Celule cu citoplasma omogen acidofilă
• Separate prin capilare fenestrate
• Sintetizează mineralocorticoizi
• Cel mai activ hormon: aldosteronul
• Intervin în metabolismul apei şi electroliţilor
Zona fasciculată
• Cea mai groasă (2/3 din grosimea CSR)
• Cordoane uni- sau bicelulare rectilinii, separate de capilare fenestrate
• Celule poligonale cu numeroase vacuole în citoplasmă (spongiocite)
• Reticul endoplasmic neted bine dezvoltat
• Intervin în catabolismul lipidelor (colesterol), glucidelor (efect hiperglicemiant) şi proteinelor
• Secretă glucocorticoizi cu efect antiinflamator şi antialergic
• Cei mai activi: cortizolul şi cortizona
Zona reticulată
• Adiacentă medulosuprarenalei
• Limită netă faţă de medulă
• Cordoane celulare scurte, ramificate, care
formează o reţea
• În ochiurile reţelei: vase capilare
• Celule cu citoplasmă acidofilă care conţine
pigment lipocrom
• Sintetizează hormoni sexuali: estrogeni,
progesteron şi androgeni
Medulosuprarenala • Stromă cu fibre
reticulinice şi capilare
sinusoide
• Parenchim: celule mari,
poliedrice cu citoplasmă
bazofilă, nuclei
eucromatici, granulaţii
care conţin catecolamine:
epinefrină,
chromogranine
Tipuri celulare
• Adrenalinogene
• Noradrenalinogene
• Ganglionare (neuroni simpatici)
• Produşii de secreţie: stocaţi temporar în citoplasmă
• Granulele se colorează cu săruri de crom: celule “cromafine”, feocromocite
Funcţiile
medulosuprarenalei• Dinamica vasculară şi reglarea circulaţiei sistemice
(adrenalină, noradrenalină)
• Intervine în metabolismul glucidelor
• Rol chemoreceptor: reglarea neuro-hormonală a proceselor metabolice
• Sindromul general de adaptare al organismului
• Nu este indispensabilă vieţii
Sistemul neuroendocrin difuz
• Totalitatea celulelor izolate care au proprietatea
de a sintetiza şi secreta substanţe cu rol
hormonal
• Origine
– Locală: din celule stem
– Crestele neurale (celulele sistemului APUD-
Amine Precursor Uptake and Decarboxilation)
Componente
• Celule endocrine izolate sau în grupuri mici, localizate în epitelii care au şi alte funcţii
• Celule endocrine izolate în stromă: apendice, pancreas
• Neuroni cu funcţie secretorie endocrină
Tipuri celulare
• Deschise: ajung la suprafaţa epiteliului prin unul dintre poli
• Închise ne-inervate: paralele cu MB, fără fibre nervoase învecinate
• Închise inervate: paralele cu MB, sinapse cu fibre nervoase (e.g. celula Merkel din piele)
Celule endocrine
tip deschis şi închis
Distribuţie
• Tubul digestiv
– Stomac
– Intestin subţire
– Colon, apendice
• Sistemul respirator
– Epiteliul respirator
– Corpi neuroepiteliali
• Tiroidă: celulele C
• Prostată
Produşi de secreţie• Amine biogene
– Serotonină
– Dopamină
• Hormoni peptidici cu moleculă mică– Colecistokinina
– Secretina
– Gastina
– Somatostatina
– Peptida intestinală vasoactivă
– Motilina
– Bombesina
Modalităţi de acţiune
• Endocrină: produsul
de secreţie acţionează
la distanţă, pe celule
ţintă
• Paracrină
• Juxtacrină
• Autocrină