Post on 02-Feb-2017
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
1 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
PENTRU PROIECTUL
REABILITARE , MODERNIZARE SI DOTARE PUNCT DE DEBARCARE IN COMUNA SFANTU
GHEORGHE , JUDETUL TULCEA
Titular : UAT COMUNA SFANTU GHEORGHE
Elaborator : BADEA GABRIELA PFA
MARTIE 2014
Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului si intra in proprietatea materiala
a titularului dupa achitarea obligatiilor financiare stabilite prin contract
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
2 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
PREZENTUL RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI S-A REALIZAT URMARE
ADRESA ARBDD NR.726/14.01.2014 .
DATELE TEHNICE DIN PREZENTUL RAPORT AU FOST PUSE LA DISPOZITIA
ELABORATORULUI DE CATRE BENEFICIAR .
DATELE DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII ZONEI AU FOST PUSE LA DISPOZITIE DE
ECHIPA DE ELABORARE A PREZENTULUI RAPORT .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
3 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
CUPRINS
1. Informatii generale .............................................................................................5
1.1. Titularul proiectului...................................................................................5
1.2. Elaboratorul RIM ......................................................................................5
1.3. Colaboratori..............................................................................................5
1.4. Denumirea proiectului..............................................................................5
1.5. Descrierea proiectului...............................................................................6
1.6. Durata etapei de functionare .................................................................12
1.7. Informatii privind productia si resursele folosite....................................13
1.8. Informatii despre materii prime , substante sau preparate
chimice……………………………………………………………………………………………………………..…….15
1.9. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul ,
generati de activitate ..................................................................................................15
1.10. Descrierea principalelor alternative studiate..........................................16
1.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului pentru
alternativele la proiect.................................................................................................16
1.12. Informatii despre reglementarile existente privind amenajarea teritoriala
in zona amplasamentului proiectului .........................................................................18
1.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la
infrastructura existenta .............................................................................................18
2. Procese tehnologice ........................................................................................22
2.1. Procese tehnologice de productie ............................................................22
2.2. Activitati de dezafectare............................................................................24
3. Deseuri..............................................................................................................26
3.1. Deseuri rezultate din activitatea de constructie pe amplasament...........26
3.2. Deseuri rezultate din activitatea de functionare ......................................27
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
4 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4. Impactul potential , inclusiv cel transfrontiera asupra componentelor acestora
si masuri de reducere a acestora ...........................................................................30
4.1. Ape.........................................................................................................30
4.2. Aer.........................................................................................................37
4.3. Zgomot si vibratii ..................................................................................41
4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor..................................................44
4.5. Solul ......................................................................................................45
4.6. Geologia subsolului................................................................................52
4.7. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase..................................57
4.8. Biodiversitatea .....................................................................................57
4.9. Peisajul .................................................................................................92
4.10. Mediul social si economic...................................................................97
4.11. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ................................98
5. Analiza alternativelor..................................................................................98
6. Monitorizarea ...........................................................................................100
7. Situatii de risc............................................................................................104
8. Descrierea dificultatilor............................................................................107
9. Rezumat fara caracter tehnic....................................................................108
10. Documente anexate .................................................................................112
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
5 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
1. INFORMATII GENERALE
1.1. Titularul proiectului : UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA COMUNA
SFANTU GHEORGHE , strada a I-a , judet Tulcea , telefon : 0240-546701 , fax : 0240-
546869 , e-mail : primaria@primariasfantugheorghe.ro , persoana de contact :
SIDORENCU VALENTIN – primar , telefon : 0745-150943
1.2. Elaboratorul Raportului privind Impactul asupra Mediului :
BADEA GABRIELA persoana fizica inregistrata in Registrul National al Elaboratorilor de
Studii pentru Protectia Mediului , la pozitia nr.294 , telefon/fax : 0340-104.067 , e-
mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
1.3. Colaboratori :
BADEA GHEORGHE - persoana fizica inregistrata in Registrul National al Elaboratorilor
de Studii pentru Protectia Mediului , la pozitia nr. 35
SC ECO GREEN CONSULTING SRL – persoana juridica inregistrata in Registrul National
al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului , la pozitia nr.34
BAJENARU BOGDAN STEFAN – biolog
1.4. Denumirea proiectului : “ REABILITARE , MODERNIZARE SI DOTARE PUNCT DE
DEBARCARE IN COMUNA SFANTU GHEORGHE , JUDETUL TULCEA “
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
6 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
1.5. Descrierea proiectului
Proiectul consta in executia urmatoarelor categorii de lucrari :
- Amenajarea bazinului prin dragare ; - Platforma debarcaderului ; - Aparari de mal ; - Amenajare cheu vertical la molul debarcaderului ; - Apuntamente , pasarela , pontoane ; - Constructii civile pe platforma .
Pentru organizarea de santier nu sunt necesare lucrari suplimentare .
Constructorul isi va amenaja organizarea de santier pe amplasamentul proiectului , pe
o suprafata de 500 mp .
In perimetrul spatiului ales constructorul isi va amenaja un depozit de materiale,
precum si o zona de parcare utilaje . Accesul la lucrare se va face atat pe drumurile
existente in zona cat si pe apa .
Lucrarile vor fi bine semnalizate , iar in cadrul organizarii de santier se va executa
un panou cu titlul investitiei , numele constructorului , beneficiarului , proiectantului ,
durata de executie si numarul autorizatiei de construire .
Se va monta o baraca pe perioada constructiei , care se va conecta la utilitatile
zonei ( apa , energie electrica , toaleta ecologica ce va fi vidanjata de o societate
autorizata . Vidanja va fi evacuate intr-o statie de epurare ) . De asemenea va exista
pe amplasament in cadrul baracii minim o toaleta .
In cadrul organizarii de santier va exista un spatiu amenajat pentru colectarea
selectiva a deseurilor . Aceste deseuri vor fi preluate de Serviciul de salubrizare al
localitatii .
Investitia este caracterizata prin urmatoarele date :
1. AMENAJAREA BAZINULUI PRIN DRAGARE Pentru a avea acces in incinta bazinului si pentru a asigura pescajul ambarcatiunilor se
va face un dragaj pana la cota – 1,78 m in zona gurii de intrare , iar in restul bazinului
se va draga pana la cota – 1,28 m. Avand in vedere conditiile specifice debarcaderului,
acesta a fost dimensionat pentru primirea navelor mici cu o lungime intre 4-8 m , medii
intre 8-12 m si mari peste 12 m .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
7 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
2. PLATFORMA DEBARCADERULUI Platforma debarcaderului va avea o suprafata de 3975 mp si va cuprinde :
- Zona mol debarcader si - Zona adiacenta bazinului .
3. APARARI DE MAL Pentru consolidarea malului se va realiza :
- o aparare de mal a bazinului in lungime de 623 m , - o aparare de mal la gura de intrare in lungime de 120 m , - o aparare mal la DUnare in lungime de 340 m si - o parare la molul debarcader in lungime de 115 m .
4. APUNTAMENTE , PASARELA , PONTOANE Acostarea ambarcatriunilor in bazin se va face la apuntamente plutitoare ( in numar
de 11 ) . Accesul pe apuntamente se va asigura prin 15 pasarele usoare , din lemn .
Lungimea pasarelelor este de 6 m , iar latimea de 2 m . Posturi de acostare amenajate
pe apuntamente :
-ambarcatiuni cu lungimi de 6-8 m : 70 buc.
-ambarcatiuni cu lungimi de 8-12 m : 13 buc.
-ambarcatiuni cu lungimi 16-20 m : 2 buc.
Total ambarcatiuni : 85 bucati .
5. CONSTRUCTII CIVILE PE PLATFORMA
CLADIREA ADMINISTRATIVA
Cladirea administrativa va fi o constructie tip P+1E . Se propun spatii de birouri pentru
administratia punctului de debarcare , unde se vor face documentele de descarcare a
capturilor si documentele de plata catre pescari .
Parterul cuprinde :
- Terasa acoperita ( 88,39 mp ) , - birou asociatie pescari 1 ( 25,55 mp ) , - hol + casa scarii ( 19,81 mp - birou asociatie pescari 2 ( 16,25 mp ) , - grup sanitar ( 3,50 mp ) - grupuri sanitare ( 9,09 mp ) , - sala sedinte pescari ( 3211 ,12 mp ), - birouri economic/contabilitate ( 25,55 mp )
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
8 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
- hol + casa scarii ( 18,27 mp ), - CT ( 23,16 mp ) - Grupuri sanitare ( 9,09 mp ) - Terasa acoperita reparatii scule ( 225,09 mp ) .
Suprafata construita = 722.23 mp
Suprafata construita desfasurata = 911.67 mp
Suprafata utila = 673.83 mp
Suprafata utila totala = 829.65 mp
Etajul cuprinde :
- Birou asociatie pescari 1 ( 25,55 mp ) - Hol + casa scarii ( 20,1 mp ) - Birou asociatie pescari 2 ( 23,16 mp ) - Grupuri sannitare 9,09 mp - Birou administratie punct debarcare ( 25,55 mp ) - Hol+casa scarii (20,15 mp ) - Arhiva ( 23,16 mp ) - Grupuri sanitare ( 9,09 mp )
Suprafata construita = 189.44 mp
Suprafata utila =155.82 mp
HALA DEPOZITARE PESTE
Are regim de inaltime parter si va cuprinde urmatoarele spatii functionale :
- Spatiu haine murdare femei ( 6,67 mp ) - Dusuri femei ( 6,54 mp ) - Haine curate femei ( 8,93 mp ) - Grup sanitar femei ( 13,07 mp ) - Grup sanitar barbati ( 13,07 mp ) - Haine curate barbati ( 12,58 mp ) - Dusuri barbati ( 6,52 mp ) - Coridor 1 ( 16,34 mp ) - Haine murdare barbati ( 11,79 mp ) - Sala primire peste (26,52 mp ) - Racire imediata (23,97 mp ) - Coridor 2 ( 21,85 mp ) - Igienizare navete exterior ( 17,38 mp ) - Igienizare navete interior ( 18,29 mp ) ,
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
9 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
- Sala ambalare ( 31,84 mp) - Sala vanzare peste ( 52,18 mp ) - Coridor 3 ( 54,58 mp ) - Depozit refrigerare 1 ( 24,83 mp ) - Depozit refrigerare 2 ( 17,82 mp ) - Depozit refrigerare 3 ( 17.04 mp ) - Sala spalare , sortare ( 148,31 mp ) - Hol ( 5,10 m ) - Laborator ( 23,80 mp ) .
Din punct de vedere al fluxului tehnologic hala va fi impartita in doua :
1. Zona facilitatilor pentru personal : va cuprinde spatiile destinate vestiarelor si grupurilor sanitare grupate pe sexe . Cele doua intrari principale pentru personal vor fi separate de intrarile pentru zona de procesare si depozitare peste
2. Zona de depozitare si procesare peste : cuprinde toate spatiile necesare fluxului tehnologic al pestelui incluzand traseul navetelor , traseul deseurilor din peste rezultate din manipularea pestelui si traseul pestelui proaspat . Aceasta zona va mai beneficia de un laborator de analize a calitatii pestelui , un spatiu de refrigerare si un spatiu comercial pentru vanzarea pestelui . Suprafata construita = 669.76 mp
Suprafata utila = 597.81 mp.
SPATII DEPOZIT SCULE , UNELTE PESCARESTI SI SPATII PENTRU USCAREA PLASELOR
PESCARESTI
Aceste spatii , in numar de sapte au fost prevazute pentru imbunatatirea conditiilor de
munca si a sigurantei activitatii de pescuit .Acestea au dimensiunea in plan de 5,30 m
x 15,30 m . Intre spatiile de depozitare se vor lasa distante de 10 m , necesare pentru
uscarea sculelor de pescuit . Aceste constructii sunt imaprtite in trei spatii egale de cca
5 x 5 m , racordate la energie electrica si fara alte dotari suplimentare .
Suprafata construita = 81,09 mp
Suprafata utila desfasurata = 66.27 mp
SPATIU REPARAT SCULE PESCARESTI
Se va amenaa un spatiu cu stalpi din lemn si cu acoperisul din stuf. Acest Sopron
are o suprafata de cca 512 mp si este destinat repararii sculelor de pescuit.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
10 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
CREMATORIU PREVAZUT CU INCINERATOR
Este o cladire de tip parter ( 8 m x 6 m ) , in interioriul careia se va amplasa un
incinerator ecologic de mici dimensiuni . Incineratorul ecologic va fi utilizat pentru
incinerarea deseurilor organice provenite din activitatea de manipulare si depozitare
peste .
Caracteristici :
- Incinerator ecologic de capacitate mica - Rata de ardere – max 50 kg/ora ; - Greutate – 2400 kg ; - Combustibil : gaz metan , GPL , motorina , energie electrica 230V/50 Hz - Deseuri incinerate : cadavre de animale , deseuri provenite din unitati de
prelucrare a carnii ( deseuri de abatorizare , material cu risc specific MRS ,etc.) , deseuri expirate , confiscate ;
- Instalatia de incinerare este conceputa , echipata , construita si exploatata astfel incat , dupa utlima admisie de aer de combustie gazele rezultate din proces sunt aduse , in mod controlat si omogen , timp de doua secunde la o temperatura de 850 grade Celsius , conform Directivei 76/2000 CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deseurilor .
- Evacuarea cenusei se va face manual . Cenusa este inerta si sterila . Suprafata construita = 31.11 mp ;
Suprafata utila desfasurata = 24.90 mp.
Instalatiile de incinerare waste Spectrum sunt alcatuite din :
1. Incinerator cu doua incinte de ardere a. camera de combustie , de ardere primara – destinata arderii primare a
deseurilor . Arzatorul din aceasta camera directioneaza flacara spre sarja de deseuri , incalzeste cuptoul si degazeifica complet materialul . Camera este prevazuta cu o usa culisanta pentru alimentarea cu deseuri si pentru evacuarea cenusilor . Sistemul de inchidere a asigura securitatea in functionare si previne riscul accidentarilor . Temperatura din camera principala este programabila si este controlata continuu prin intermediul unei termocuple . Valorile temperaturilor sunt afisate pe display-ul de pe panoul de control . Alimentarea cu deseuri si evacuarea cenusii se vor face astfel incat traseele sa fie cat mai scurte sis a poata fi asigurata o decontaminare rapida si eficienta a zonelor de lucru . Alimentarea se va face manual , pe sus , cu posibilitate de alimentare pe timpul arderii . Evacuarea cenusii se face manual.Cenusa este inerta , neputrescibila si
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
11 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
sterile si poate fi eliminate in functie de natura deseului ( cat. 1,2 sau 3 cf. Regulamentului 1069/2009 ). Pentru a elimina cenusa trebuie asteptat ca aceasta sa se raceasca .
b. camera postcombustie , de ardere secundara – in camera de post-combustie are loc arderea complete a compusilor organici volatile la o temperature de minim 850 0C , asigurandu-se un timp de retentie a gazelor de minim 2 secunde pe intreaga durata a ciclului de ardere . Temperatura din aceasta camera este programabila si este monitorizata cu ajutorul unei termocuple . Temperatura masurata din camera de post-combustie si cea programata pot fi citite pe un afisaj digital .
2. Arzatoare – sunt complet automatizate , de inalta fiabilitate , cu aprindere electronica si siteme pentru controlul combustiei . Volumul de aer suplimentar necesar unei combustii corecte si complete este controlat in mod automat . Instalatia pentru distributia aerului suplimentar este constituita din mai multe ventilatoare ( de marime adecvata capacitatii de ardere a incineratorului ) , din elementele de reglare automatizata a sectiunilor de curgere a aerului si din traseele de conducere a aerului catre punctele de acces in cele doua camera de ardere si la racordul pentru cos ( pentru asigurarea ejectiei si dilutiei gazelor).Ambele camere de ardere sunt prevazute cu cate un arzator. Arzatoarele functioneaza pe gaz metan/butan , CLU , motorina sau biodiesel .In situatia proiectata , incineratorul va functiona cu motorina .
3. Instalatia de automatizare – asigura reglarea temperaturii la valorile setate in cele doua camere , asigura reglarea corecta a arderii precum si protectia intregii instalatii prin intermediul elementelor de siguranta . Controlul standard incorporeaza un display digital pentru afisarea temperaturilor din ambele camera de ardere ( principal si secundara ) pe parcursul fiecarui ciclu . Starea ciclului este afisata pe ecranul LCD . De asemenea , instalatia de automatizare asigura si blocarea functionarii echipamentului in cazul neindeplinirii unor conditii de functionare a arzatoarelor sau a depasirii tempertaurilor prescrise .
4. Cosul de fum
IMPREJMUIRI
Imprejmuirea incintei se va realiza din gard bordurat zincat cu inaltime de 2 m si
stalpi zincate . Sunt prevazute 1 poarta glisanta pentru accesul in si dinspre incinta .
Suprafata construita totala = 2570,76 mp
POT = 0,9 %
CUT = 0,09
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
12 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
CABINA POARTA
Cladirea cabina poarta va fi o constructive cu regim inaltime parter . Se propun
spatii tehnice si epntru depozitare si spatiu pentru portar cu grup sanitar ,
compartimentata astfel ;
- Cabina poarta ( 6,26 mp ) - Grup sanitar ( 2,40 mp ) - Camera echipamente ( 7,90 mp ) - Garaj eletcrocar ( 17,00 mp ) - CT ( 10,53 mp ) - Depozit lemne pentru CT ( 12,51 mp )
Suprafata construita = 69,93 mp
Suprafata construita desfasurata = 69,93 mp
Suprafata utila = 57.60 mp
1.6. Durata etapei de functionare
Datorita distantelor mari pe care ambarcatiunile de pescuit trebuie sa le strabata de la
locurile de pescuit la punctele de debarcare este necesara modernizarea facilitatilor
pentru pescari ( infrastructura pentru acostare si debarcarea pestelui in conditii de
siguranta , adaposturi pentru vreme rea , ambarcatiuni sau servicii de interventie , mici
depozite frig , s.a. ) . Din acest punct de vedere lucrarile prevazute prin prezentul
proiect se estimeaza a avea perioada nedeterminata de functionare , eventual pe
parcursul anilor sa se desfasoare in continuare activitati de intretinere/modernizare pe
amplasament .
Perioada de executie a lucrarilor : in functie de finantare lucrarile se pot realiza in
maxim 24 luni .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
13 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
1.7. Informatii privind productia si resursele folosite
In Studiul de fezabilitate intocmit de SC BCPC SRL Bucuresti pentru investitia “
REABILITARE , MODERNIZARE SI DOTARE PUNCT DE DEBARCARE IN COMUNA SFANTU
GHEORGHE , JUDET TULCEA “ se mentioneaza :
“ Pe zona in care desfasoara activitati de pescuit comercial pescarii din localitatea
Sfantu Gheorghe exista trei tipuri de pescarii :
- Pescaria pestilor de apa dulce ( Complex Rosu-Puiu , bratul Sfantu Gheorghe); - Pescaria pestilor migratori : scrumbie si sturioni ( bratul Sfantu Gheorghe si
Marea Neagra ) , cu mentiunea ca pescuitul sturionilor s-a interzis incepand cu anul 2006 ;
- Pescaria pestilor marini ( zona litorala ) . Resursa piscicola care sustine activitatea de pescuit este asigurata de un numar
redus de specii de pesti . Ihtiofauna include circa 136 specii , in marea lor majoritate
pesti de apa dulce sau specii migratoare . Dintre acestea doar 30 specii fac obiectul
pescuitului comercial . Dintre speciile de pesti cu valoare economica primara
valorificate anual fac parte scrumbia , salaul , somnul , crapul ,stiuca si carasul . Cea
mai valoroasa specie a fost sturionul , nu doar pentru carne , cat mai ales pentru icre ,
da rasa cum s-a precizat anterior s-a interzis pescuitul sturionilor pentru o perioada de
10 ani ( din anul 2006 ) .
Cele 30 de specii sunt prezentate in tabelul nr. 1 :
Nr. Crt.
CATEGORIA SPECIA
1 Specii de apa dulce Caras ( Carassius gibelio )
2 Platica (Abramis brama )
3 Babusca (Rutilus rutilus )
4 Somn ( Silurus glanis )
5 Stiuca ( Esox Lucius )
6 Crap ( Cyprinus carpio )
7 Salau ( Stizostedion lucioperca )
8 Ciprinide asiatice : -singer ( Hypophthalmichthys molitrix ) -novac ( Aristichtys nobilis ) -cosas ( Ctenopharyngodon idella)
9 Lin ( Tinca tinca )
10 Biban ( Perca fluviatilis )
11 Batca ( Blicca bjoerkna )
12 Morunas ( Vimba vimba )
13 Avat ( Aspius aspius )
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
14 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
14 Mreana ( barbus barbus )
15 Sabita ( Pelecus cultratus )
16 Alte specii de apa dulce
17 Specii marine Gingirica(Clupeonella cultiventris)
18 Hamsie ( Engraulis encrasicholus )
19 Chefal ( Liza aurata )
20 Obstreinos ( Liza saliens )
21 Barbun ( Mullus barbatus )
22 Cambula ( Platichtys flesus )
23 Calcan ( Psetta maxima )
24 Sprot ( Sprattus sprattus )
25 Rechin ( Squalus acanthias )
26 Rizeafca (Alosa caspia nordmanni)
27 Stavrid ( Trachurus ponticus )
28 Guvizi ( Gobius sp. )
29 PMM ( peste marin marunt )
30 Specii migratoare Scrumbie ( Alosa imaculata )
In conformitate cu datele publicate in studiul Comisiei Europene “ Evaluarea
stadiului de dezvoltare si diversificare a comunitatilor dependente de pescuit – Studiu
de caz Delta Dunarii “ , din evaluarea starii resursei piscicole reiese ca exista 6 specii de
pesti supraexploatate ( crap, platica, babusca , rosioara , chefal , scrumbie) , precum si
cateva specii subexploatate ( mreana –specie de apa dulce si bacaliarul , hamsia ,
stavridul negru si pisica de mare –specii marine ) “.
In Raportul privind starea mediului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii pentru
annul 2012 se mentioneaza : “ pentru gestionarea durabila a resurselor acvatice vii din
perimetrul rezervatiei specialistii INCDD Tulcea au estimate captura durabila admisibila
din bazinele naturlae situate in perimetrul rezervatiei la 3733,4 tone , din care :
- captura peste pentru valorificare in scop comercial =2033,4 tone ;
- captura peste acordata populatiei locale = 1000 tone ;
- captura peste acordata pescuitului sportive = 700 tone .
Pentru anul 2012 au fost autorizati un numar de 1142 pescari individuali si o
societate comerciala care detine contract de concesiune privind valorificarea
resurselor piscicole din zonele Brat Chilia km 40-0 si Complex Matita-Merhei. Cotele de
captura au fost stabilite pe zone de valorificare sip e specii in baza studiului de evaluare
a potentialului piscicol ( cota de captura durabila admisibila ) . In cursul anului 2012 s-
au capturat 2226,5 tone fata de 2033,4 tone ( cota de captura plafon alocat ) , in
proportie de 109,5% din care specii preponderente : caras 879,3 tone , platica 223,3
tone , babusca 154,9 tone , somn 86,4 tone , salau 89,1 tone .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
15 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Din categoria speciilor marine cu valoare pentru comercializare predomina
speciile : chefal , stavrid, calcan, peste marin marunt etc. Cota-plafon de valorificare a
acestor specii este inclusa in cota totala admisibila stabilita prin studiile de evaluare .
Pescuitul scrumbiei este o activitate sezoniera , iar numarul pescarilor calificati si
autorizati a fost limitat . S-au pescuit 307,9 tone fata de 276,6 tone , in proportie de
111,3 % .
1.8. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice
In perioada de constructie a lucrarilor mentionate in proiect materiile prime sunt
reprezentate de materialele de constructie : piatra bruta , geotextil , piatra bruta ,
lemn, nisip , stuf , ciment etc.
In perioada de functionare , materia prima o va constitui pestele preluat de la
pescari si fulgii de gheata .
Ca materii prime auxiliare se vor utiliza materiale de curatenie ,
dezifectie/dezinsectie a spatiilor .
1.9. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul , generati
de activitate
Avand in vedere ca pe amplasamentul proiectului NU se vor desfasura procese
de productie , doar se vor prelua cantitatile de peste de la pescari ,care se vor sorta si
depozita in lazi cu gheata pana la comercializare , poluantii fizici si biologici care pot
sa apara sunt urmare functionarea defectuoasa a centralei termice si a incineratorului
ecologic pentru arderea deseurilor provenite din peste .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
16 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
1.10. Descrierea principalelor alternative studiate
Nu au fost luate in considerare alte alternative deoarece amplasamentul
indeplineste conditii optime de implementare a proiectului :
- Terenul este domeniu privat al comunei Sfantu Gheorghe si are ca utilizari premise prin Planul Urbanistic General –debarcader nava pasager , port ambarcatiuni mici. Se pot face reparatii , modernizari , intretinere pentru toate tipurile de functiuni ;
- Pe amplasament nu au fost identificate specii protejate sau de interes comunitar ;
- Accesul se poate face atat pe uscat cat si pe apa ; - Pe amplasament exista un bazin de dimensiuni reduse ( 70 m lungime si 20
m latime ) , care comunica cu bratul Sfantu Gheorghe . - In acest acvatoriu cu dimensiuni reduse pot intra ambarcatiuni de pescuit
mici ce acosteaza si opereaza la un ponton plutitor pe care sunt amplasate 3 containere pentru depozitare peste si scule de pescuit. Capacitatea de operare in acest acvatoriu este foarte redusa , nu poate asigura acostarea unor ambarcatiuni costiere si nici cantitatile de peste prognozate. Intrarea in actualul bazin din bratul Sf. Gheorghe nu are nici o amenajare, astfel incat la ape mari depunerile pot colmata bazinul .
1.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului
Proiectul este situat conform Certificatului de Urbanism nr.37/28/2012 in
extravilanul comunei Sfantu Gheorghe , judetul Tulcea , identificat cadastral prin
T11 , Hs84/6 . Prin Plan Urbanistic Zonal acest teren a fost trecut in intravilanul
localitatii Sfantu Gheorghe . Distanta cea mai apropiata dintre imprejmuirea
proiectului si localitate este de aproximativ 150 m .
Vecinatatile amplasamentului sunt urmatoarele :
- la Nord – dig de aparare comuna Sf. Gheorghe , - la Est – miniport touristic ( proprietatea comunei Sfantu Gheorghe ), - la Sud – bratul Sfantu Gheorghe - la Vest – proprietate comuna Sfantu Gheorghe,
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
17 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Fig. 1 – plan de amplasare in zona
Fig.2 – plan de amplasare – sursa Google Earth
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
18 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
1.12. Informatii despre reglementarile existente privind amenajarea teritoriala in
zona amplasamentului proiectului
Conform Certificatului de urbanism nr.37/28/2012 terenul are urmatoarele
caracteristici :
- Regimul juridic : domeniu privat al comunei Sfantu Gheorghe, conform HCL 23/2007
cu modificarile aduse de HCL 47/2012 , in suprafata de 28784 mp conform schitei
cadastrale ;
- Regimul economic : folosinta actuala – teren liber de constructii , destinatie : zona
CC – subzona CCn –cai comunicatie navala .
1.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura
existenta
Energia electrica :In prezent NU exista alimentare cu energie electrica in zona studiata.
Solutia ENEL Distributie Dobrogea SA este de racordare la reteaua de medie tensiune
existent la cca 100 m de amplasament .
Pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile au fost prevazute in incinta
obiectivului un sistem de panouri fotovoltaice ( 16 bucati ) , cu o capacitate totala de
8 kWh/zi . Sistemul de panouri fotovoltaice va produce energia electrica folosita pentru
consumul din cladirea administrativa . Acesta va acoperi doar o parte din necesarul de
energie electrica la nivelul intregii cladiri , restul fiind consumat din Sistemul Energetic
National .
Iluminatul exterior al incintei este un iluminat solar si se va face prin intermediul
stalpilor exteriori .
Alimentarea cu apa : se va face prin racord de la reteaua de alimentare cu apa a
comunei Sfantu Gheorghe , retea care se afla la o distanta de cca 150 m si va fi
realizata din PEHD Dn 75 mm , Pn 6 atm.
Apa calda menajera se va realiza local , in fiecare grup sanitar , prin intermediul
boilerelor electrice si a panourilor solare ( pentru incalzire si preparare apa calda
menajera se vor amplasa un numar de 16 panouri solare cu capacitatea de incalzire
totala de 23,4 kW ) .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
19 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Evacuarea apelor uzate : apele uzate rezultate de pe amplasament vor fi colectate in
reteaua de canalizare din incinta si deversate intr-o statie compacta de epurare
( pentru maxim 30 locuitori echivalenti ) , dupa care in emisar ( fluviul Dunarea-brat
Sfantu Gheorghe ) .
Principiu de functionare al statiei de epurare STAR :
Apa reziduală brută pătrunde în tancul de acumulare (egalizare) unde caracterul
neregulat al fluxului de deversare zilnic se balansează. Din acest tanc, apa reziduală,
deja degajată de reziduurile grosiere primare, e pompată de pompa pneumatică de
apăbrută în tancul de activare . Aici se desfăşoară procesul de tratare biologică, prin
utilizarea de nămol activ. Amestecul de apă tratată şi nămol activ e apoi pompat în
tancul de desedimentare cu pompa pneumatică a tancului de sedimentare în tubul
Separator de sedimente care este parte a tancului de sedimentare. Nămolul se
separă la fundul tancului de sedimentare şi cade înapoi în tancul de activare. Apa
tratată, fără nămol se separă către suprafaţă şi trece în filtrul anoxic de nisip unde se
realizează o filtrare mecanică. Apa curge gravitaţional prin filtrul de nisip, şi apoi este
evacuată de la fundul acestuia cu pompa pneumatică de apă tratată la tubul de
descărcare. Filtrul de nisip e echipat cu un detector de nivel cu intrerupător flotant care
menţine un nivel optim al apei deasupra stratului de nisip din filtru. Un debit redus al
apei către filtrul de nisip va cauza scăderea nivelului de apa din filtru, fapt care va
produce comutarea detectorului de nivel, care va reduce debitul pompei pneumatice
de apă tratată. În acest mod, va scădea debitul apei tratate evacuate, şi se asigură
implicit menţinerea nivelului de apă deasupra filtrului de nisip, necesar pentru
curăţarea automată a acestuia. Tubul de descărcare are deasemenea şi funcţia de by-
pass (circuit ocolitor) de siguranţă. În cazul unui debit redus de apă reziduală, nivelul
de apă din tancul de acumulare scade până la atingerea nivelului minim reglat. În acest
caz, întrerupătorul flotant de control al nivelului comută electrovalva astfel încât se
închide admisia de aer în distribuitorul pneumatic şi se deschide admisia de aer în
distribuitorul pneumatic. În timpul acestui regim, denumit “mod de decantare a
namolului excedentar” tancul de acumulare este aerat, la fel şi filtrul de nisip. În acelaşi
timp, se execută şi pomparea nămolului în exces cu ajutorul pompei pneumatice de
nămol excedentar. Acesta este pompat automat din tancul de activare în tancul
destocare a nămolului. Apa care se separă de nămolul excedentar din tancul denămol
cade înapoi în tancul de acumulare. După ce nivelul de apă din tancul de acumulare
atinge nivelul necesar pentru trecerea la “modul de flux standard”, întrerupătorul
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
20 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
flotant de control al nivelului comută înapoi electrovalva în poziţia iniţială. Astfel
operarea STAR încheie un ciclu funcţional şi revine la “modul de flux standard”.
Creşterea nivelului de apă în tancul de acumulare şi revenirea la modul normal de
lucru, poate fi deasemenea cauzată de afluxul de apă reziduală nouă. Operarea STAR
este complet automatizată. Tot nămolul excedentar din tancul de activare e evacuat în
mod regulat de pompa pneumatică de nămol excedentar; aceasta înseamnă că STAR
îşi regleazăîn mod automat cantitatea denămol activ din tancul de activare. În cadrul
modului de decantare a nămolului excedentar, filtrul de nisip este automat spălat.
Fundul filtrului de nisip se aerează şi impurităţile eliberate, împreună cu apa de
deasupra stratului de nisip sunt pompate în tancul de acumulare cu pompa pneumatică
pentru decantarea impurităţilor din filtrul de nisip.
Eficienţa procesului detratare e considerată în raport cu cele două moduri în care
lucrează STAR. Dacă debitul de apă reziduală e în permanentă creştere, se efectuează
numai eliminarea poluării organice prin activare şi nitrificarea. În timpul modului de
decantare a nămolului excedentar se efectuează în special evacuarea nămolului
excedentar din tancul de activare. În situaţia unui debit normal, STAR comută automat
regimurile de lucru (modul de flux standard / modul de decantare a namolului
excedentar) de 3-5 ori pe zi, iar timpul total de operare în modul de decantare a
namolului excedentar (inclusiv aerarea tancului de acumulare şi spălarea filtrului de
nisip) e de circa 40 minute. Daca în STAR intră suficientă încărcare CBO, fazele oxică şi
anoxică alternează în tancul de acumulare (A)şi astfel se realizează şi procesul de
denitrificare a apei reziduale. O denitrificare parţială se produce şi la trecerea apei prin
filtrul de nisip. Filtrul de nisip are capacitate de curgere mai mică decât cea a pompei
pneumatice de apă brută dacă nivelul de apă din tancul de acumulare e crescut.
Capacitatea de curgere a filtrului de nisip e de asemenea diminuată prin acumularea
de aluviuni în perioadele dintre fazele de spălare a nisipului. Din acest motiv, filtrul de
nisip e prevăzut cu un prea-plin de siguranţă. Acestapoate fi deviat fie spre tubul de
descărcare a apei tratate fie spre tancul de acumulare. În cazul unei încărcări hidraulice
scăzute, prea-plinul filtrului de nisip trebuie deviat către ceea ce asigură tranzitul
complet al apei reziduale prin filtrul de nisip. Dacă prea-plinul e deviat către tubul de
descărcare nu se mai garantează filtrarea completă a apei reziduale, dar creşte în
schimb capacitatea maximă de tranzitare a staţiei.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
21 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Alimentarea cu energie termica : este prevazuta din surse proprii , care asigura
independenta in exploatare a spatiului , respectiv centrala termica alimentata cu
combustibil solid ( lemne ) si panouri solare ( 16 bucati ) .
Caracteristicile tehnice ale centralei termice : putere termica 116 kW , vas de
expansiune –incalzire cu o capacitate de 400 l . Distributia agentului termic in camera
tehnica se va realiza prin conducte din polipropilena . Centrala termica va beneficia de
un cos de fum specific care va fi inaltat cu cel putin 0,5 m fata de cota cea mai inalta a
invelitorii .
Necesarul de caldura va fi asigurat prin montarea in zona grupurilor sanitare si a
vestiarelor de convectoare electrice masa TESY . Ca masura suplimentara pentru
incalzire pe langa centrala termica proiectata ( pe combustibil solid-lemn ) s-au
prevazut si 16 panouri solare ( capacitatea de incalzire totala de 23,4 kW ) . De la
panourile solare agentul termic ( tur-retur ) transportat prin intermediul tevii de otel
va alimenta centrala termica ( distrinuitor-colector si boiler ).
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
22 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
2. PROCESE TEHNOLOGICE
In cadrul incintei Hala de peste nu au loc procese de productie , pestele care este
preluat de la pescari va fi sortat , pozitionat in navete cu fulgi de gheata si transportat
in depozitul de refrigerare sau in sala de congelare . Pestele poate fi vandut direct in
sala de vanzare a pestelui sau transportat cu ambarcatiuni in vederea comercializarii
in alte localitati .
Principala categorie de peste prins de catre pescarii din comuna Sfantu Gheorghe
este scrumbia , intr-o cantitate de aproximativ 200 tone/an , in special primavara .
2.1. Procese tehnologice de productie
Cantitatea de peste capturata va fi preluata cu ajutorul unei macarale pivotante
amplasata pe marginea platformei si va fi transportata in interiorul cladirii cu un
electrostivuitor .
Intrarea in depozit se va face printr-o camera de primire , dupa care se va
transporta pestele intr-o camera unde se sorteaza si unde poate fi depozitat pana in
momentul sortarii ( in cazul in care vor sosi cantitati de peste suplimentare ) .
Dupa sortare pestele se va pozitiona in navete cu fulgi de gheata si vor fi
transportate , cu ajutorul transpaletilor sau electrostivuitoarelor ( cantitati mai mari )
in depozitul de refrigerare , unde va exista o temperature 0 + 20 C asigurata de instalatii
frigorifice , sau in sala unde vor exista congelatoare , pentru pastrarea pestelui la
temperature de -220 C . Refrigererarea se va face pe fulgi de gheata .
Din aceste doua camera pestele va putea fi transportat catre alte ambarcatiuni
cu diverse destinatii printr-o iesire separate din spatele cladirii , sau catre sala de
vanzare peste , unde se va comercializa direct .
In interiorul incintei va exista o camera pentru spalarea si depozitarea navetelor.
Aceasta camera nu va avea nici o legatura tehnologica cu restul spatiilor din incinta .
De asemenea , in interiorul halei se va amenaja un laborator pentru testarea
carnii de peste si realizarea altor teste necesare aprobarii comercializarii pestelui .
Acest laborator va avea un grup sanitar cu dus , chiuveta si toaleta .
Diagrama simplificata de flux tehnologic pentru conditionarea resurselor
acvatice in vederea distribuirii ulterioare catre comercianti este prezentata in figura nr.
3 :
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
23 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
24 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
2.2. Activitati de dezafectare
In conditii extreme , in care , ca urmare a unui accident tehnic , ale carui
consecinte pot fi potentiale pericole de afectare a componentelor de mediu –apa ,
aer,sol, biodiversitate – se vor lua masurile necesare de indepartare a surselor de
poluare .
Dupa inchiderea finala a activitatii din zona punctului de debarcare , refacerea
amplasamentului va consta in demolarea halelor /cladirilor , dezafectarea instalatiilor
si redarea suprafetei ocupate circuitului natural .
Activitatea de inchidere a activitatii din zona punctului de debarcare trebuie sa
urmeze urmatoarele etape :
- Sa protejeze sanatatea si siguranta publica ; - Sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice si - Sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila
pentru o alta utilizare . Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor , trebuie sa
indeplineasca trei conditii :
- stabilitate fizica – toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol
neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau mediul inconjurator ;
- stabilitate chimica – toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un pericol
pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului , sanatatea sau mediul inconjurator ;
- amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta
corespunzatoare a terenului , considerata compatibila cu zona inconjuratoare.
La sfarsitul perioadei de functionare , amplasamentul va fi eliberat de toate
materialele si constructiile supra si subterane si va fi redat folosintei initiale : teren ape
cu stuf , fie unei folosinte din aceeasi categorie cu cea care se va executa conform
actualului proiect .
Materialele rezultate din demolari fac parte din urmatoarele categorii :
lemn – se valorifica prin vanzare directa la beneficiari ;
materiale feroase neutilizabile in alte activitati – se valorifica prin terti autorizati;
betoane sfaramate –se valorifica ca material de umplutura ( stabilizare taluze, in
structura drumurilor ) ;
utilaje – se valorifica direct sau se utilizeaza in alte proiecte .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
25 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
La încetarea activităţii cu posibil impact semnificativ asupra mediului, precum şi
la schimbarea titularului activităţii, inclusiv prin vânzare de active, vânzare a pachetului
majoritar de acţiuni, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmată de lichidare,
lichidare, faliment, este obligatorie efectuarea bilanţului de mediu de către titularul
activităţii, în scopul stabilirii obligaţiilor de mediu. În termen de 60 de zile de la data
semnării/emiterii documentului care atestă încheierea uneia din procedurile
menţionate mai sus, părţile implicate transmit în scris autorităţii competente pentru
protecţia mediului obligaţiile asumate privind protecţia mediului, printr-un document
certificat pentru conformitate cu originalul.
Pe baza bilanţului de mediu, a propunerii de program de acţiuni şi a planului de
închidere, prezentate de titularul activităţii, autoritatea competentã pentru protecţia
mediului emite avizul de mediu pentru închidere conform, art.10 din Ordonanţa de
Urgenţã nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
Planul de inchidere trebuie va include minim:
- planuri ale tuturor conductelor şi rezervoarelor subterane;
- orice masură de precauţie specifică necesară pentru prevenirea poluării apei,
aerului sau solului;
- acolo unde este cazul, golirea completă de conţinutul potenţial poluator şi
spălarea conductelor şi a rezervoarelor;
- eliminarea tuturor subsţantelor potenţial dăunătoare de pe amplasament şi
eliminarea deşeurilor;
- măsuri de pază pentru prevenirea actelor de distrugere intenţionată.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
26 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
3. DESEURI
3.1. Deseuri rezultate din activitatea desfasurata in perioada de constructie a
punctului de debarcare
Deseurile generate pe amplasament vor fi gestionate conform prevederilor Legii
nr.211/2011 privind regimul deseurilor si a HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile , inclusiv deseurile
periculoase ,cu modificarile ulterioare .
Tipul de deseuri rezultate in perioada de constructie desfasurata pe
amplasament , modul de manipulare si stocarea acestora sunt prezentate in tabelul nr.
2 .
Cod conform HG 856/2002
tip Cantitate /luna Modul de gospodarire a deseurilor
17 05 06 Deseuri de la dragare , altele decat cele specificate la 17 05 05
22202 mc/lucrare Depozitate pe mal si utilizate pentru stabilizare mal
17 01 07 Amestecuri de beton , caramizi, tigle sau materiale ceramice , altele decat cele specificate la 17 01 06
600 kg Temporar se vor depozita pe amplasament si vor fi predate Serviciului de Salubritate al comunei Sfantu Gheorghe
17 02 01 lemn 70 kg Temporar se vor depozita pe amplasament si vor fi predate Serviciului de Salubritate al comunei Sfantu Gheorghe
17 02 02 Sticla 20 kg Temporar se vor depozita pe amplasament si vor fi predate Serviciului de Salubritate al comunei Sfantu Gheorghe
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
27 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
17 02 03 Materiale plastice 45 kg Temporar se vor depozita pe amplasament si vor fi predate Serviciului de Salubritate al comunei Sfantu Gheorghe
Deseurile rezultate in urma lucrarilor de constructie care sunt reciclabile se vor
colecta selectiv si vor fi predate la firme specializate in valorificarea lor .
Conform HG nr. 856/2002 si a Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor
constructorul are obligatia sa tina evidenta stricta a cantitatilor si tipurilor de deseuri
produse , valorificate sau comercializate , precum si circuitul acestora .
3.2. Deseuri rezultate din activitatea desfasurata in cadrul punctului de debarcare
In perioada de functionare
Deseurile generate din activitatea desfasurata pe amplasamentul punctului de
debarcare se vor colecta selective in pubele amplasate intr-un spatiu special amenajat
in suprafata de 9 mp ; deseurile reciclabile si menajere fiind preluate de unitati
specializate si autorizate pentru colectarea deseurilor .
Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate din activitatea desfasurata
sunt prezentate in tabelul nr. 3 .
Activitatea
generatoare cod 20 Deseuri municipale si asimilabile din comert , industrie , institutii ,
inclusive fractiuni colectate separat
Subcapitolul in care se incadreaza deseul –
cod 20 02 , 20 01
Fractiuni colectate separat ( cu exceptia 15 01 )
Cod deseu Tip deseu Cantitate deseu/luna Mod de depozitare temporar/eliminare
02 02 02 Deseuri organice ( deseuri provenite din manipularea pestelui)
120 kg Pubele de culoare neagra /eliminare incinerator ecologic
20 01 02 sticla 10 kg Pubela de culoare verde/predare catre operatori economici autorizati pentru preluare deseuri /predare Serviciu de
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
28 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
salubritate Sfantu Gheorghe
20 01 01 Hartii si cartoane 10 kg Pubela de culoare albastra/predare catre operatori economici autorizati pentru preluare deseuri /predare Serviciu de salubritate Sfantu Gheorghe
20 01 08 Deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine
2400 kg Pubela de culoare neagra/predare catre operatori economici autorizati pentru preluare deseuri /predare Serviciu de salubritate Sfantu Gheorghe
Activitatea generatoare-cod 15
Deseuri de ambalaje , materiale absorbante , materiale de lustruire , filtrare si imbracaminte de protective nespecificate in alta parte
Subcapitolul in care se incadreaza deseul –cod deseu 15 01
Ambalaje ( inclusiv deseurile de ambalaje municipal colectate separat )
15 01 01 Ambalaje de hartie (PAP) si carton
356,6 kg Pubela de culoare albastra / predare catre operatori economici autorizati pentru colectare si/sau valorificare deseuri conform HG 621/2005 modificata prin HG 247/2011
15 01 02 Ambalaje din materiale plastic ( PET) ,ambalaje dela detergenti , clor , sampoane , solutii de curatat , cutii hrana , carcase CD-uri
144 kg Pubela de culoare galbena/ predare catre operatori economici autorizati pentru colectare si/sau valorificare deseuri conform HG 621/2005 modificata prin HG 247/2011
15 01 04 Ambalaje metalice din fier , conserve , capace de borcane , tuburi de spray , cutii
147 kg Pubela de culoare galbena/ predare catre operatori economici autorizati
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
29 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
de la lacuri si vopsele Ambalaje din aluminium : doze bauturi , folii si ambalaje alimentare
pentru colectare si/sau valorificare deseuri conform HG 621/2005 modificata prin HG 247/2011
15 01 07 Ambalaje de sticla ( sticla incolora , sticla bruna , sticla verde )
120 kg Pubela de culoare verde/ predare catre operatori economici autorizati pentru colectare si/sau valorificare deseuri conform HG 621/2005 modificata prin HG 247/2011
Deseuri si deseuri de ambalaje
Alte deseuri 1448 kg Se vor gestiona conform legislatiei in vigoare privind gestiunea deseurilor
Subcapitolul in care se incadreaza deseul – cod deseu 10 01
Deseuri din procese termice
Cantitatea de deseu/luna
Mod de depozitare temporara/eliminare
10 01 01 Cenusa de vatra 10 kg Pubele etanse /vor fi predate operatorilor economici specializati
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
30 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4. IMPACTUL POTENTIAL , INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA , ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. Apa
Regimul hidrologic al Deltei Dunării, de care depind semnificativ celelalte
aspecte fizico-geografice, reprezintă transpunerea regimului hidrologic al Dunării în
condiţii locale. Delta se află într-o continuă transformare sub impactul debitului lichid
şi solid.
Circulaţia apei în Delta Dunării este extrem de complexă având particularităţi
diferite în cele trei mari unităţi deltaice (unitatea Letea, unitatea Caraorman şi unitatea
Dranov), constituind componenta vitală a însăşi existenţei spaţiului deltaic (Driga,
2004). Braţele Dunării reprezintă arterele majore prin care fluviul asigură spaţiului
deltaic debitul lichid şi solid. Importante pentru asigurarea unei circulaţii
corespunzătoare a apei în Delta Dunării nu sunt atât debitele foarte mari ale Dunării,
produse pe un interval scurt primăvara ci, în mod deosebit, existenţa unei perioade cât
mai îndelungate cu debite relativ ridicate. În acest caz, dată fiind corespondenţa dintre
debite şi niveluri, se poate asigura o circulatie activă a apelor în zonele depresionare
interioare, facilitând evacuarea apelor încărcate cu noxe de la sfârşitul verii. (Gâştescu
et al., 2006).
Ponderea braţului Sf. Gheorghe (în prezent 70 km lungime - 109 km lungime
iniţial) a crescut relativ puţin peste 19-20% (Gâştescu et al., 2006).
Diferenţa dintre debitele de intrare (Ceatal Chilia) şi debitele de la Ceatal Sfântu
Gheorghe (60 m3/s, respectiv 0,9%) se scurge pe Canalul Mila 35 (Gâştescu et al.,
2006). La acestea se adaugă lacurile deltaice precum şi canalele, sahalele, gârlele,
japşele şi periboinele care fac legătura atât între lacuri cât şi între lacuri şi braţele
principale sau mare. Studiile au arătat că regimul hidric al Deltei Dunării, ca zonă de
vărsare a Dunării, prezintă caracteristici hidrologice care depind de:
• regimul hidric al fluviului la vârful deltei;
• oscilaţiile nivelului Mării Negre în cursul unui an sau pe o perioadă de ani
(Gâştescu, 2006).
În ceea ce priveşte variaţiile de nivel ale apei în cadrul deltei, s-a constatat că
acestea sunt în strânsă legătură cu:
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
31 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
• debitul Dunării;
• panta generală a teritoriului deltei de 0,0016‰;
• nivelul „0‟ al mării;
• posibilitatea de acumulare a apei în interiorul ei. Sub acest aspect delta
constituie zona de atenuare a proceselor hidrice şi a caracteristicilor hidromecanice.
Amplitudinea nivelurilor scade dinspre vârful deltei spre litoralul mării, atât pe
braţele principale cât şi pe canalele şi lacurile din interior. Pătrunderea şi ieşirea apelor
din interiorul deltei variază în timp şi spaţiu şi prezintă o mare variaţie în zonele
interioare. Aceasta face ca relaţiile dintre bazinele acvatice, din interiorul deltei, cât şi
cele dintre acestea şi braţele Dunării să fie diferite de la o zonă la alta (Gâştescu, 1971,
Gâştescu et.al. 1977, 1985). Prin urmare, particularităţile circulaţiei apei depind de
structura unităţiilor geografice teritoriale (Driga, 2004). Apele ajung în deltă din:
• braţul Chilia prin canalele: Sireasa, Şontea, Pardina,
• braţul Sf. Gheorghe prin Litcov,
• braţul Sulina prin canalele laterale. Datorită pantei mari, apele din canalul Sulina
pătund înaintea celor din celelalte 2 braţe (Gâştescu, 1971). Creşterea nivelului apei pe
braţe duce mai întâi la pătrunderea apelor prin canalele de legătură şi apoi la
revărsarea peste mal.
Atingerea nivelului maxim pe braţe este urmată de o scurtă perioadă de
staţionare. În această perioadă, interiorul deltei continuă să fie alimentat din amonte,
în aşa fel încât la un moment dat nivelul de aici devine mai ridicat decât pe braţe.
Datorită faptului că, pe Dunăre începe scăderea apelor, se inversează panta de
scurgere, gârlele şi canalele din aval încep să evacueze apa spre braţele principale.
Transmiterea variaţiilor de nivel dinspre braţe spre interiorul deltei se face cu întârziere
şi cu intensitate diferită în funcţie de următorii factori:
• mărimea, durata şi intensitatea viiturilor;
• distanţa de braţ a lacurilor;
• gradul de colmatare sau invadare cu vegetaţie a căilor de acces;
• capacitatea gârlelor;
• gradul de umplere al lacurilor la momentul începerii inundării;
Prin urmare, unei anumite valori a nivelului pe Dunăre îi corespund mai multe
niveluri pe lacuri.
Efectul compensator al deltei se manifestă prin:
• atenuarea uneori până la anularea variaţiilor de nivel (în special a celor de scurtă
durată de pe braţe);
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
32 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
• reducerea amplitudinilor de nivel fie de la vârful deltei spre vărsare, fie lateral,
dinspre braţele principale spre interiorul deltei.
La ape mici, multe din gârle şi canale nu mai funcţionează, mai ales în partea de
amonte. Lacurile rămân în bună parte izolate fată de sursa principală de alimentare,
iar nivelul apei din ele variază independent (Gâştescu, 1971). Marea complexitate a
sistemului de circulaţie al apei face din spaţiul deltaic un sistem deschis într-un
permanent schimb de materie şi energie cu exteriorul (Driga, 2004).
Alimentarea şi circulaţia apei influentează:
• regimul termic şi de îngheţ-dezgheţ;
• conţinutul de aluviuni în suspensie;
• hidrochimismul lacurilor.
În faza de inundaţie, circulaţia intensă favorizează uniformizarea temperaturilor
şi caracteristicile hidrochimice atât pe orizontală cât şi în adâncime, făcându-le identice
cu cele ale fluviului în perioada respectivă. După retragerea apelor, o serie de
depresiuni închise evoluează independent atât din punct de vedere termic cât şi
hidrochimic (Gâştescu, 1971).
4.1.1. Conditii hidrogeologice si hidrochimice
La capătul unui drum ce depăşeste 2840 km colectând apele unui impresionant
bazin hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult de 8% din suprafaţa Europei,
Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca mărime al bătrânului continent construieşte la
întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de 16000 de ani, una dintre cele mai
frumoase delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută şi ca una dintre marile zone
umede ale planetei.
Actuala configuraţie morfohidrografică a Deltei Dunării este rezultatul
interacţiunii dintre fluviu şi mare în perioada Holocenului. La începutul Holocenului,
când nivelul mării a crescut până aproximativ la nivelul actual, exista aşa-numitul golf
al Dunării. La gura acestui golf, între promontoriul Jibrieni, la nord şi promontoriul
Murighiol-Dunavăţ la sud, s-a format cordonul iniţial Letea-Caraorman. Materialul
aluvionar a fost transportat de curenţii marini de-a lungul ţărmului dintr-o zonă situată
la nord, la gurile Nistrului, Bugului şi Niprului.
Cel mai vechi braţ al Dunării, braţul Sf. Gheorghe, curgea în mare printr-un pasaj
situat în capătul sudic al grindului Letea-Caraorman dezvoltând prima deltă a Dunării:
Delta Sf. Gheorghe I.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
33 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Cel de-al doilea braţ al Dunării, Sulina s-a dezvoltat odată cu blocarea prin
aluvionare a braţului Sf. Gheorghe. Braţul Sulina a preluat un flux din ce in ce mai mare
de sedimente şi a început să-şi formeze propriul edificiu deltaic: Delta Sulina.
În acelaşi timp, în partea sudică a zonei s-a format o mică deltă secundară Delta
Cosnei datorită braţului secundar Dunavăţ. Delta Sulina a fost treptat erodată, în timp
ce braţul Chilia, la nord şi Sf. Gheorghe, la sud şi-au construit propriile lor delte: Delta
Chilia şi Delta Sf. Gheorghe II. Aceste două delte sunt formate din material sedimentar
dunărean în timp ce materialul transportat de curentul litoral se acumulează la nord
de braţul Chilia şi constituie formaţiunea Jibrieni.
Aspectul morfologic actual al Deltei Dunării se datorează ultimei ridicări a
nivelului Mării Negre, care a creat condiţiile unei puternice aluvionări având drept
consecinţe meandrări şi ramificaţii ale braţelor principale.
4.1.2. Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa a punctului de debarcare se va face prin racordarea zonei la
reteaua de alimentare cu apa a localitatii Sfantu Gheorghe .
BREVIAR DE CALCUL
Date luate in calcul :
1. Nr. total de persoane pentru care se calculeaza necesarul de apa = max. 30 pers.
2. Nr. ore / zi de functionare a obiectivului = 10 ore/zi
3. Nr. zile / an de functionare a obiectivului = 200 zile/an
APE pentru consum igienico-sanitar
A. NECESARUL – CERINTA DE APA pentru NEVOI IGIENICO SANITARE
Determinarea necesarului de apa – se face conform STAS 1478/90, tab. 4, pct. 6, alin.1
G = 80 l/om/zi x 30 pers. = 2400 l/zi
Necesarul total de apa 2400 l/zi = 2,4 mc/zi
Necesar nevoi Igienico-sanitare
Necesarul mediu de apa
Q nec.zi med. Total = 2,4 mc/zi
Q nec. orar. med = 2,4 mc/zi : 24 ore/zi = 0,1mc/h
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
34 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Q nec. med. anual = 2,4 mc/zi x 200 zile/an = 480 mc/an
Necesarul maxim de apa : este determinat functie de necesarul mediu si de coeficientul
de simultaneitater = 1,1
Q nec.zi max = 2,4 mc/zi x 1,1 = 2,64 mc/zi
Q nec. orar. max = 2,64 mc/zi : 24 ore/zi = 0,11 mc/h
Q nec. max. anual = 2,64 mc/zi x 200 zile/an = 528 mc/an
CERINTA pentru nevoi igienico sanitare – determinarea cerintei se face pe baza
necesarului de apa la care se considera coeficientul de pierdere kp, unde kp = 1,05 (
STAS 1343/3, art. 2.2.1.)
Cerinta medie
Q s.zi med. = 2,4 mc/zi x 1,05 = 2,52 mc/zi
Q s. orar. med = 2,52 mc/zi : 24 ore/zi = 0,105 mc/h
Q s. med. anual = 480 mc/ an x 1,05 = 504 mc/an
Cerinta maxima
Q s.zi max =2,64 mc/zi x 1,05 = 2,772 mc/zi
Q s. orar. max = 2,772 mc/zi : 24 ore/zi = 0,1155 mc/h
Q s. max. anual = 528 mc/ an x 1,05 = 554,4 mc/an
APE TEHNOLOGICE
NECESARUL – CERINTA DE APA pentru NEVOI TEHNOLOGICE
– se face conform STAS 1343/2
Apa tehnologica este utilizata astfel : spalari, igienizari spatii, spalat peste , fabricarea
ghetii
S-a luat in calcul : 0,3 mc apa / tona peste ( cf. Manualul inginerului de industrie
alimentara) si 0,1 mc apa/h pentru fabricarea ghetii
Pentru 1000 kg/zi peste colectat rezulta :
1,0 to/zi x 0,3 mc/t = 0,3 mc/zi
fabricarea ghetii : 1 to/zi fulgi de gheata ( 100 kg/h = 0,10 mc/h)
In acest caz rezulta:
0,1 mc/h x 8 h/zi = 0,8 mc/zi
Debit total = 0,3 mc/zi + 0,8 mc/zi = 1,1 mc/zi
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
35 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
NECESAR - pentru nevoi tehnologice
Necesarul mediu ptr. nevoi tehnologice
Q nec.zi med. total = 1,1 mc/zi
Q nec. orar. med = 1,1 mc/zi : 24 ore/zi = 0,0458 mc/h
Q nec. med. anual = 1,11 mc/zi x 200 zile/an = 220 mc/an
Necesarul maxim de apa – nevoi tehnologice : este determinat functie de necesarul
mediu si de coeficientul de simultaneitate = 1,1
Q nec.zi max = 1,1 mc/zi x 1,1 = 1,21 mc/zi
Q nec. orar. max = 1,21 mc/zi : 24 ore/zi = 0,0504 mc/h
Q nec. max. anual = 1,21 mc/zi x 200 zile/an = 242 mc/an
CERINTA – pentru nevoi tehnologice – este determinata in baza necesarului de apa la
care se considera coeficientul de pierdere kp, unde kp = 1,05 ( STAS 1343/3, art. 2.2.1.)
Cerinta medie – nevoi tehnologice
Q s.zi med. = 1,1 mc/zi x 1,05 = 1,155 mc/zi
Q s. orar. med = 1,155 mc/zi : 24 ore/zi = 0,048
Q s. med. anual = 220 mc/ an x 1,05 = 231 mc/an
Cerinta maxima – nevoi tehnologice
Q s.zi max = 1,21 mc/zi x 1,05 = 1,27 mc/zi
Q s. orar. max = 1,27 mc/zi : 24 ore/zi = 0,0529 mc/h
Q s. max. anual = 242 mc/ an x 1,05 = 254 mc/an
RESTITUTIA DE APA
Ape menajere
Q s. med. anual = 504 mc/ an x 0,8 = 403,2 mc/an
Q s. max. anual = 554,4 mc/ an x 0,8 = 443,52mc/an
Ape tehnologice
Q s. med. anual = 231 mc/ an x 0,8 = 184,8 mc/an
Q s. max. anual = 254 mc/ an x 0,8 = 203 mc/an
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
36 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4.1.3. Managementul apelor uzate
Apele uzate vor fi deversate in emisar - bratul Sfantu Gheorghe , dupa o
prealabila epurare intr-o statie monobloc . Indicatorii de calitate a apelor uzate
evacuate se vor incadra in limitele prevazute de HG nr. 352/2005 NTPA 001 si anume :
- pH 6,5-8,5
- materii in suspensie – 350 mg/dmc - CBO5 -25 mg/mc - CCO-Cr 125 mgO2/dmc - DetergentI biodegradabili – 0,5 mg/dmc - Substante extractibile – 20 mg/dmc
4.1.4. Prognozarea impactului
In perioada de constructie : sursele potentiale de poluare a apelor apar din
intensificarea traficului naval si a circulatiei utilajelor . Riscul poluarilor accidentale in
perioada de executie este mai mare decat in periada de exploatare din cauza
specificului traficului de santier ( masini mari incarcate cu materiale de constructive ,
carburanti ) . Totodata lucrarile de dragare vor produce o crestere a turbiditatii apei .
In perioada de functionare : pot apare poluari accidentale datorita neintretinerii
corespunzatoare a retelei de canalizare de pe amplasament care sa conduca la
deversarea apelor uzate direct in Dunare ( fara a trece prin statia de epurare sau o
poluare accidentala datorata functionarii defectuoase a statiei de epurare ) .
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului
In perioada de de constructie se recomanda urmatoarele masuri de reducere a
impactului asupra apelor de suprafata si apelor subterane :
- Sa nu se evacueze ape uzate de pe utilaje sau platform plutitoare direct in apele fluviului Dunarea sis a nu se arunce de pe acestea nici un fel de deseuri;
- Sa nu se spele obiecte , produse , ambalaje , materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata ;
- Sa nu se deverseze in apele de suprafata si subterane ape uzate fecaloid-menajere , substante petroliere , substante prioritare/prioritar periculoase ;
- Intretinerea utilajelor ( reparatiile si igienizarea acestora ) sa se realizeze numai in locuri amenajate si autorizate in acest sens .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
37 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
- Verificarea starii tehnice a utilajelor si mijloacelor de transport , semnalizarea si marcarea prin semne de circulatie ( eventual bariere ) a zonei proiectului ;
- Alimentarea cu carburanti se va realiza NUMAI in spatii amenajate special pentru aceasta activitate ;
- Materialele de constructie se vor depozita in conditii de siguranta pentru a NU fi antrenate de vant ( in special cele pulverulente ) .
In perioada de functionare se recomanda urmatoarele masuri de diminuare a
impactului :
- Lucrari de intretinere permanenta a retelei de canalizare in zona proiectului si a statiei de epurare .
- Analize periodice ale apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare pentru a se urmari incadrarea acestora in concentratiile maxim admise conform HG nr. 352/2005 NTPA 001 .
4.2. AERUL
Clima in judetul Tulcea este temperat-continentală cu influențe sub-
mediteraneene. Iarna se face simțit aerul arctic, din nord, care provoacă scăderea
temperaturii. Temperatura maximă înregistrată a fost de 38,7 grade, iar minima a fost
de -26,8 grade în anul 1942.
Temperatura medie anuală din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din țară,
fiind de 10,8 grade. Precipitațiile medii anuale sunt de 350-500 mm. Debitele Dunării
sunt în medie, la Tulcea, de aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s,
iar maximele de 15.000-16.000 mc/s.
Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre NE (18,3%), urmate
de cele dinspre NV (17,1%), dinspre E (15,2%) şi dinspre N (13%), cu viteze medii
anuale cuprinse între 0,8 şi 5,3 m/s. În timpul verii, în condiţii de stabilitate atmosferică
se manifestă o circulaţie termică locală a aerului, sub forma brizei de mare (ziua) şi a
brizei de uscat (noaptea), care se resimte la o distanţă de 10 - 15 km spre interiorul
uscatului.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
38 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4.2.2. Prognozarea impactului
Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei
vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici , pe
amplasamentul lucrarilor .
Intensificarea activitatii de transport , in cadrul terenurilor aferente executiei
obiectivului nu va determina afectarea calitatii aerului .
In perioada de constructie sursele de poluare specifice sunt CO , NOx , SO2 , COV,
CH4 , CO2 , etc. rezultati din arderea carburantilor in motoare ( la masini , utilaje ,
ambarcatiuni ) pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile rezultate din circulatia
rutiera si vehicularea materialelor .
Pentru perioada de exploatare a investitiei emisia de gaze arse datorate
motoarelor cu ardere interna vor exista de la ambarcatiuni , utilaje , centrala termica
si incinerator .
Conform Metodologiei Corinaire cantitatile de poluanţi emisi in atmosferă de la
surse mobile se calculează după următoarea formulă:
Q = f x V,
unde:
Q - cantitatea de poluant emisă în atmosferă, pe tip de poluant, exprimată în
kilograme;
f - factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant în funcţie de tipul de combustibil şi
de tipul de sursă mobilă, exprimat în kg/litru de combustibil;
V - cantitatea de combustibil, exprimată în litri.
Factorii de emisie "f" utilizaţi pentru calcularea cantităţilor de poluanţi emise în
atmosferă de la sursele mobile sunt următorii:
1. pentru surse mobile care utilizează motorină:
a) autoturisme, alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală
cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maşini autopropulsate pentru lucrări şi maşini mobile
nerutiere) - (non Euro):
f = 0,0132 kg NOx/litru motorină;
f = 0,0006 kg SO2/litru motorină;
f = 0,0063 kg pulberi/litru motorină;
f = 0,0000028 kg poluanţi organici persistenţi/litru motorină;
f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorină;
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
39 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
b) autoturisme, alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală
cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maşini autopropulsate pentru lucrări şi maşini mobile
nerutiere) - (Euro):
f = 0,0115 kg NOx/litru motorină;
f = 0,0006 kg SO2/litru motorină;
f = 0,0011 kg pulberi/litru motorină;
f = 0,0000028 kg poluanţi organici persistenţi/litru motorină;
f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorină;
Consumul mediu de motorină pentru utilajele care vor fi utilizate la constructia
punctului de debarcare este cuprins intre 6 şi 12 l/h/utilaj. Utilizand formula de calcul
mentionată anterior se obtin : 0,0792 – 0,1584 µg NOx/utilaj , 0,00036-0,00072 µg
SO2/utilaj, 0,0378-0,0756 µg pulberi/utilaj , 0,0000168-0,0000336 µg poluanţi organici
persistenti/utilaj şi 0,000000048-0,000000096 µg cadmiu/utilaj .
Conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator si a Ordinului
nr.462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si
Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi
de surse stationare , vehicule si infrastructure destinate transporturilor , instalatiilor
de ardere ( altele decat IPPC ) , valorile limită sunt:
- pentru dioxid de sulf :
- Valoarea limită orară pentru protectia sănătătii umane : 350 µg/m3
- Valoarea limită zilnică pentru protectia sănătătii umane : 125 µg/m3
- Valoarea limită pentru protectiă ecosistemelor ( an calendaristic şi iarna ) : 20
µg/m3
- pentru dioxid de azot şi oxizi de azot :
- Valoarea limită orară pentru protectiă sănătătii umane : 200 µg/m3
- Valoarea limită zilnică pentru protectia sănătătii umane : 40 µg/m3
- Valoarea limită pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic şi iarna ) : 30
µg/m3
- pentru pulberi in suspensie PM10:
- Valoarea limită orară pentru protectia sănătătii umane : 50 µg/m3
- Valoarea limită zilnică pentru protectia sănătătii umane : 40 µg/m3
- pentru monoxid de carbon :
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
40 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
- Valoarea limită pentru protectia sănătătii umane : 10 mg/ m3
- pentru benzen :
- Valoarea limită pentru protectia sănătătii umane : 5 µg/ m3
- pentru plumb :
- Valoarea limită pentru protectia sănătătii umane : 0,5 µg/ m3
Prin compararea valorilor obtinute cu concentratiile maxim admise se poate
concluziona că impactul gazelor de ardere de la motoarele utilajelor utilizate la
constructia punctului de debarcare vor fi nesemnificative . De asemenea , trebuie
mentionat că acest impact este diminuat de caracteristicile zonei (topografie,
anotimp, vant etc.) ,de distanta fată de sursă (la aproximativ 100 m concentratiile de
poluanţi scad la 10%) şi de faptul că utilajele nu functionează simultan.
Pe timpul functionarii punctului de debarcare aerul nu va fi afectat de activitatea
desfasurata .
Conform Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale , pentru incinerator ,
valorile limita in care trebuie sa se incadreze gazele arse evacuate in atmosfera sunt :
- pulberi : 50 mg/Nmc;
- SO2 : 150 mg/Nmc;
- NOx : 100 mg/Nmc.
Consumul de motorina al incineratorului este de 6-8 l/h de functionare si este
influentat de starea tehnica a arzatoarelor , tipul de deseu incinerat , calitatea
combustibilului ( anexam cartea tehnica a produsului ) .
Gazele arse evacuate de la centrala termica pe lemne vor trebui sa se incadreze
in limitele specificate de Ordinul 462/1993 si a Legii nr. 104/2011 privind calitatea
aerului inconjurator .
Tabel 4 : Valori limită de emisie pentru focare cu combustibil solid (cărbune, lemn)
Indicatori U.M. Putere termică(P) Mw/t
<100
pulberi mg/Nm3 100
CO mg/Nm3 250
SOX (exprimaţi în SO2) mg/Nm3 2000
NOX (exprimaţi în NO2) mg/Nm3 500
Substanţe organice (TOC) mg/Nm3 50
Mărime de referinţă: valorile limită se raportează la un conţinut în oxigen al efluenţilor gazoşi de
% vol. 6
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
41 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4.2.3. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului
In perioada de constructie :
- Se vor utiliza masini si utilaje cu inspectia tehnica la zi ; - Transportul materialelor pulverulente se va realiza cu vehicule acoperite cu
prelate , iar drumul de acces se va umecta mai ales in perioadele secetoase din an .
In perioada de functionare :
- Dotarea incineratorului cu sisteme proprii de automonitorizare continua a emisiilor la cosul de dispersie al instalatiei de incinerare si efectuarea de masuratori pentru fiecare poluant ( monoxide de carbon , oxizi de azot , pulberi ) ;
- Utilizarea centralei termice doar in anotimpul rece . - Toate instalatiile frigorifice proiectate , instalate si utilizate vor respecta
ultimele standarde nationale ; - Nu se admite utilizarea sistemelor a caror mentenanta ridica problem , toate
componentele trebuie sa fie usor accesibile pe piata pentru remedierea rapida a oricarei defectiuni posibile pe perioada de exploatare ;
- Elementele special , care presupun perioade de livrari indelungate vor fi disponibile in stoc pentru schimb . Acest lucru nu se refera la compresoare .
- Cele mai importante elemente ( ex, compresoare ) se vor proiecta si executa in asa fel incat sa asigure la spatiile de depozitare sau tunelul de congelare posibilitatea utilizarii partiale in caz de defectiuni .
4.3. ZGOMOT SI VIBRATII
In conditii de activitate normal nivelul de zgomot in zona debarcaderului Sfantu
Gheorghe este mai mic decat nivelul de zgomot admisibil . La limita amplasamentului
se vor realiza nivele de zgomot inferioare , dar apropiate de ( Leq ) 65 dB(A) , nivel
admis conform standardelor in vigoare .
Nivelul admisibil de zgomot Leq=65dB(A) poate fi deposit cu 2-3 dB(A) pe
perioade scurte , in situatia suprapunerii mai multor activitati ( transport si vehiculare
materiale de constructive , compactare , terasamente ) .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
42 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4.3.1. Surse de zgomot si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Utilajele de santier in timpul lucrarilor de constructie produc zgomot. Nu produc
insa si vibratii semnificative. Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la
90 dB(A), valori mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole si autogredere.
Autobasculantele care deservesc santierul si strabat localitatea pot genera niveluri
echivalente de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca 50 dB (A).
Tabel nr. 5 : nivel zgomot utilaje
Tipul poluarii
Sursa de poluare
Nr. Surse poluare
Poluare maxima
Poluare de fond
Masuri de reducere/eliminare
Zgomot Motoarele utilajelor de constructii Autovehicule edilitare
multiple 87 dB(A) Cf. STAS10009/88
70dB(A) Autoutilitarele de transport materiale rezultate din excavatii vor fi indrumate pe sectoarele unde nu exista locuinte sau constructii destinate cazarilor colective ; -utilajele stationare trebuie sa indeplineasca normele de poluare cu zgomot impuse de normativele in vigoare; -utilajele specifice pt. decolmatare vor fi actionate cu prudenta pt. a reduce la minimum aparitia varfurilor de nivele de zgomot.
Atat pentru muncitori, cat si pentru trecatorii care se afla la mica distanta, zgomotul
produs de aceste utilaje este poluant, dar el este temporar.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
43 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4.3.2. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot
Pentru reducerea impactului acustic masurile adecvate aplicate in mod current
pe santierele de constructii sunt :
- Esalonarea judicioasa a activitatilor de constructive si reducerea perioadelor de activitate simultana a mai multor surse generatoare de zgomote de intensitate ridicata ;
- Executia lucarrilor generatoare de zgomote semnificative in timpul zilei ; - Organizarea si dirijarea circulatiei utilajelor si mijloacelor de transport in
scopul fluentizarii traficului ; - Monitorizarea acustica a amplasamentului si adoptarea masurilor adecvate
de reducere a impactului acustic , daca este cazul .
Pentru reducerea activitatii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt
obligatorii urmatoarele masuri tehnice , care vizeaza :
o Reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse
echipamentului tehnic sau adaptarea de dispozitive atenuatoare ;
o Masuri de izolare a surselor de zgomot ( ecrane fonoizolante sau montarea
echipamentelor in carcase fonoizolante );
o Combaterea zgomotului la receptor ( cabine fonoizolante );
o Utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului atunci cand
masurile tehnice nu permit reducerea zgomotului pana la limita la care acesta
constituie factor de risc .
a) Măsuri colective, în special de organizare a muncii:
• Restricţionarea accesului în zonele zgomotoase, aplicând semnalizarea de
securitate prin panouri şi tăbliţe de avertizare
• Folosirea unei culori adecvate mediului de muncă (în locurile cu zgomot se
recomandă, în vederea atenuării senzaţiei de zgomot, culori odihnitoare: vernil, bleu,
bej deschis, evitându-se culorile vii, strălucitoare)
• Efectuarea corectă a examenului medical la angajare, cu efectuarea şi păstrarea
audiogramei de referinţă, pentru compararea cu audiogramele ce se vor efectua la
examenele medicale periodice
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
44 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
b) Măsuri individuale de protecţia muncii:
• Purtarea corectă, obligatorie, a echipamentelor individuale de protectie
(antifoane sau căşti de protectie). Purtarea căştilor de protecţie poate duce la o
atenuare a zgomotului cu până la 45 dB, la o frecvenţă de 2000 Hz.
Vibraţii
Părţile în mişcare generează, pe lângă zgomote, şi vibraţii, datorită faptului că
forţele de gravitaţie şi momentele de inerţie nu pot fi echilibrate complet.
Transmiterea vibraţiilor şi a zgomotelor astfel create către fundaţiile utilajelor poate
fi semnificativ redusă prin folosirea elementelor de montaj elastice. Folosirea lagărelor
elastice duce la realizarea unui grad de izolare de aprox. 88-94%.
Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din
punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/88, care
prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea
clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încat nivelul zgomotului să nu depăsească
valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă în exteriorul clădirii, în conformitate cu
STAS 6161/3-89).
Pentru intervalul orar 6-22 Ord. MS nr. 536/97 impune aceeaşi valoare limită
admisibilă de 50 dB. Pentru intervalul 22-6, acelaşi ordin impune o limită maximă
admisibilă de 40 dB.
4.4. SURSE SI PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR
Mentionam ca in cadrul punctului de debarcare NU exista surse radioactive si
nici produsele utilizate ca materii prime NU sunt supuse tratamentelor cu surse de
emisii radioactive .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
45 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4.5. SOLUL
4.5.1. Generalitati
Amplasamentul studiat apartine intravilanului localitatii Sfantu Gheorghe .
Teritoriul Deltei Dunarii , situate in depresiunea Predobrogeana formata in orogeneza
hercinica , la contactul dintre Platforma Nord Dobrogeana si Platforma Scitica
( moldoveneasca , Podolica-Rusa ) , face parte din punct de vedere geostructural din
Depresiunea Marii Negre , iar sub aspectul succesiunii litologice este denumit “ Zona
Deltei “ . Depozitele deltaice , ca formatiuni acoperitoare au grosimi cuprinse intre 30
m si 100 m ( 30 m in amonte la Isaccea , 40 m la intrarea in delta peste 60 m la Sulina
si peste 100 m la Sfantu Gheorghe) . Aceste depozite deltaice sunt constituite dintr-o
succesiune de complexe litologice avand in baza depozite predominant psefitice , care
trec treptat la particule din ce in ce mai fine , de la nisipuri grosiere la prafuri nisipoase.
La partea superioara se intercaleaza lentile , unele cu extensii largi , formate din prafuri
argiloase care merg pana la argile plastic , inclusiv turba. Complexele litologice
identificate conform Studiului geotehnic efectuat de SC GEOTEHNIC SRL Tulcea
prezinta urmatoarea succesiune : psefitic , psalmitic inferior , psamitic mediu , psamitic
superior ( sau psamito-pelitic ) , psamito-aleuritic si aleuritic . Trecerea de la un
complex la altul se face treptat sub aspectul granulozitatii . Sub aspect genetic
depozitele deltaice reprezinta o asociatie intre depozitele marine lagunare si
continentale , reflectand alternarea mediilor de sedimenatare ( ape dulci , salmastre ,
marine ) .
Fundamentul Deltei Dunarii este constituit din depozite paleozoice , mezozoice
si neozoice , avand caractere asemanatoare cu ale zonelor adiacente si anume :
- partea sudica a deltei este constituita dintr-un fundament apartinand Dobrogei
de Nord , reprezentat prin devonianul de tip Bestepe si triasicul sub facies calcaros ;
- partea central si de nord are un fundament apartinand extensiunii meridionale
a Platformei Podolico-Ruse , reprezentat in zona central a deltei prin depozite jurasice
acoperite de depozite Piocene , iar in partea de nord tot jurasic , dar in facies lagunar
cu gipsuri , depozite sarmatiene si intreaga serie plocena . Limita dintre Triasic si Jurasic
se face printr-o falie in fundamental care separa horstul dobrogean de depresiunea
Predobrogeana , cunoscuta in literature de specialitate sub denumirea de “ falia Sfantu
Gheorghe “ , care se dsfasoara intre Adjud ( Romania ) si Teraponti ( Ucraina ) in partea
vestica si Sfantu Gheorghe in partea estica , trecand prin nordul localitatii Isaccea .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
46 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4.5.2. Surse de poluare a solului
In perioada de constructie si de functionare a punctului de debarcare posibilele
surse de poluare a solului o constituie deseurile depozitate necontrolat si poluarea
accidentala cu produse petroliere ( de la masinile si utilajele utilizate ) .
4.5.3. Prognoza impactului
Urmare cele mentionate mai sus se poate mentiona ca impactul asupra solului
si subsolului este minim .
a. Surse de poluare pentru sol în perioada de construcţie
Din activitatatea de construcţii vor rezulta o serie de deşeuri solide (pămant,
piatră), deşeuri de la ambalajele utilajelor, echipamentelor şi aparaturii de măsură şi
control.
Vor rezulta deasemenea deşeuri metalice de la lucrările de montaj şi de la
lucrările de sudură (brocuri de sudură, resturi de electrozi). Toate aceste deşeuri se vor
colecta selectiv şi se vor depozita temporar în locuri special amenajate şi autorizate şi
se va căuta valorificarea lor, iar cele care nu se pot valorifica vor intra în circuitul de
eliminare specific fiecărui tip de deşeu.
În urma lucrărilor de săpătură şi execuţie a taluzurilor aferente bazinelor, rezultă
următoarele materiale:
• excedent de pământ vegetal:
• care, poate fi utilizat la acoperirea spaţiilor libere
• rocă dislocată care, în urma mărunţirii poate fi utilizat pentru consolidarea
exterioară a taluzurilor
• loess, care se utilizează integral la realizarea taluzurilor
Volumele de pământ excavat ( din decolamtari ) se va depozita pe zona care se
va supainalta ,pentru a asigura zona impotriva inundatiilor .
b. Perioada de funcţionare
Surse potenţiale de poluare a solului:
• gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor generate,
• evacuarea apelor uzate şi pluviale neepurate ;
• evacuarea de noxe în atmosferă;
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
47 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
• manipularea necorespunzătoare a materiilor prime, materialelor şi
combustibililor.
In cazul unei exploatari normale , fara avarii , nu vor exista surse dirijate asupra
solului si subsolului .
4.5.4. Masuri de diminuare a impactului
Pentru protectia solului si subsolului , se recomanda ca la constructiile care se
vor realiza sa se efectueze lucrari de hidroizolare , astfel incat sa fie imposibila
infiltrarea pe sol si in subsol a posibililor poluanti .
Masurile propuse pentru reducerea la maxim a impactului investitiei asupra
solului sunt :
- Depozitarea provizorie a pamantului excavat se va face pe suprafete cat mai reduse . Se va delimita fizic , cu exactitate ampriza , astfel incat sa nu se produca distrugeri inutile ale terenurilor adiacente ;
- Se va dispune pamantul excavat astfel incat sa nu fie antrenat de apa de ploaie ;
- Solul va fi reutilizat pentru dig , taluzari si va fi insamantat - Inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta - Plantarea de copaci perimetrali –perdele de protectie ; - Evitarea deplasarii utilajelor grele in afara perimetrului avizat
- Sunt prevăzute măsuri de depozitare şi gestionare a deşeurilor generate;
- condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente;
- deseurile menajere se vor colecta selectiv si periodic zona va fi igienizata ;
- căi corespunzătoare de acces.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
48 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4.6. GEOLOGIA SUBSOLULUI
Judetul Tulcea include cele mai vechi ( sisturile verzi din Podisul Casimcei) si cele
mai noi ( depozitele deltaice ) formatiuni de pe teritoriul tarii . Din punct de vedere
structural apartine Platformei Dobrogei . Falia Galati- Tulcea-Mahmudia separa
compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene , corespunzator luncii si Deltei
Dunarii, de compartimentul mai ridicat din sud , respectiv Dobrogea de Nord. La randul
sau acesta este delimitat prin falia Peceneaga – Camena de compartimentul Dobrogei
Centrale, situat la limita sudica a judetului .
Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite
triasice , jurasice, samatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si deltaice
cuaternare ( argile,maluri,nisipuri ).
Dobrogea de Nord se imparte la randul ei in trei subunitati :
o Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si
mezometamorfice si roci sedimentare paleozoice ( sisturi argiloase , calcare, cuartite ,
conglomerate, gresii ) strapunse de massive granitoide ;
o Zona Tulcei , peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni sedimentare
si de diabaze ( Podisul Niculitel ) ;
o Podisul Babadag , cu un fundament Paleozoic si triasic peste care se dispun
formatiuni sedimentare predominant cretacice ( pietrisuri,calcare,conglomerate).
Dobrogea Centrala , care ocupa partea de sud a judetului este constituita dintr-
un soclu cristalin ( sisturi cristaline mezamorfice si sisturi verzi ) peste care se dispun
formatiuni sedimentare jurasice ( predominant calcaroase ) si cretacice ( pietrisuri ).
Intreaga unitate a Dobrogei de Nord (fig.4), cu exceptia culmilor inalte din muntii
Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape
continua de loess si depozite loeesoide .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
49 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
fig. 4 - Harta solurilor Dobrogei
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
50 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Asa cum se poate observa in fig. 4 in zona proiectului solurile sunt incluse in
grupa solurilor aluvionare .
In studiul geotehnic se mentioneaza ca ua fost efectuate pe amplasament doua
foraje , care au condus la urmatoarele concluzii :
- Pe ampplasamentul propus se remarca , in cadrul zonei active , prezenta unei alternante de straturi aluvionare , reprezentat de maluri aluvionare plastic curgatoare la plastic moi ( argile grase – argile prafoase si prafuri argiloase , cenusii de consistente diferite ( Ic < 0,25 plastic moale la Ic < 0 plastic curgator) , de compresibilitate mare la foarte mare . Din penetrarile realizate se estimeaza ca stratul de mal curgator din suprafata are o grosime cuprinsa intre 4.00 – 6.00 m ;
- Valorile principalelor caracteristici geotehnice rezultate in urma analizelor de laborator scot in evidenta caracterul puternic compresibil al argilei , care prezinta valori reduse ale greutatii volumice in stare uscata ( Yd=1,19 g/cmc) characteristic terenurilor aluvioonare noi cu materii organice . Se remarca de asemenea si valori mari ale porozitatii ( n=55% ) . Toate acestea conduc la faptul ca terenul prezinta o compresibilitate mare la foarte mare care impune luarea unor masuri pentru sporirea rigiditatii constructiei pentru a se putea prelua tasarile diferentiate posibile .
Recomandarile din Studiul geotehnic referitoare la fundare sunt :
- A. Pentru constructiile cu regim de inaltime redus ( P , P+M ) se va asigura fundarea direct ape stratul de mal din suprafata , prin intermediul unie zone de material granular ( piatra Sparta , criblura etc. ) de minim 1.00 m grosime, cu asigurarea unei evazari laterale a acesteia egala cu grosimea zonei si de interpunerea de materiale geocompozite . Este contraindicate folosirea blocurilor de dimensiuni mari , acestea avnd un rol nefast in stabilitatea pernei ducand la aparitia fenomenului de “saltea” . De asemenea , folosirea blocurilor mari poate produce efectul de “poinsonare” produs la cutremure avand ca rezultat crearea de goluri sub fundatii . Granulozitatea materialelor se recomanda a fi continua cu un coefficient de neuniformitate Un > 5 , nefiind acceptate resturi vegetale vizibile , bucati de lemn etc.
- Avandu-se in vedere potentialul de inundabilitate a amplasmentului se recomanda realizarea unei sistematizari a terenului , prin inaltarea terenului prin executarea unei platform generale . Tinand cont de stratificatia specifica terenului , incarcarea va trebui sa se realizeze in timp . Pentru realizarea platformei se pot folosi :
o nisipuri si nisipuri argiloase , o Nisipuri argiloase si prafuri , o Pietrisuri si piatra sparta.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
51 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Este interzisa la constructia platformei folosirea turbelor si pamanturilor
cu peste 5% materii organice .
Pe zona de material granular se va putea considera o presiune
conventionala :
P conv = 110 kPa
Conformitatea infrastructurii va trebui sa tina cont de faptul ca terenul de
fundare prezinta compresibilitate foarte mare , infrastructura trebuind sa preia
eventualele tasari inegale posibile ale terenului de fundare , prevazandu-se
masuri care sa sporeasca rezistenta si rigiditatea spatiala a constructiei .
Realizarea zonei compactate din suprafata va conduce la imbunatatirea
terenului de fundare in apropierea talpii fundatiilor , unde solicitarile sunt
importante la miscosrarea presiunii transmisa terenului natural si in consecinta
la reducerea tasarii acestuia , la uniformizarea terenului de sub talpa fundatiei .
Avand in vedere stratificatia interceptata se recomanda , ca la executarea
zonei compacte , in baza si la partea superioara , sa se realizeze o imbunatatire
a functiei mecanice a terenului prin interpunerea materialului geocompozit .
Materialul geosintetic poate fi reprezentat de un strat de geotextil ( 180 g/mp)
cu rol de separare , urmat de un strat de geogrila ( 30 kN ) cu rol de armare
(ramforsare ) pentru a putea prelua eforturile neuniforme din pamant .
- B. Avand in vedere stratificatia amplasamentului ( strat de mal aluvionar in grosime mare ) cu nivelul ridicat al apei coroborat cu prezenta canalului existent se recomanda imbunatatirea terenului de fundare in conformitate cu prevederile Normativului C28/85 Cietul IV Imbunatatirea cu coloane de ballast , piatra sparta executate prin vibrare , care sa depaseasca stratul compresibil curgator din suprafata si sa se incadreze in stratul indesat din baza , peste care se poate realiza o retea din grinzi .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
52 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4.7. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE
Activitatea desfasurata in incinta punctului de debarcare NU presupune
utilizarea si manipularea substantelor toxice si periculoase .
4.8. BIODIVERSITATEA
4.8.1. Informatii generale :
Amplasamentul punctului de debarcare se afla in siturile Natura 2000 :
ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .
Proiectul este inclus in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii , intr-o zona ce apartine
intravilanului comunei Sfantu Gheorghe .
Fig. 5 – amplasamentul punctului de debarcare fata de siturile Natura 2000
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
53 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4.8.1.1. Date generale despre ROSCI0065 Delta Dunarii :
A. Tipuri de ecosisteme prezente in ROSCI0065 Delta Dunarii :
In Delta Dunarii se intalnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale si 7
antropice) .
Formatiunile de apa cuprind apele curgatoare (Dunarea si bratele sale
principale, canalele cu circulatie activa a apei, canale din zonele naturale cu circulatie
a apei in regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau
fara schimb de apa), ape dulci statatoare (lacuri cu o suprafata mare si/sau schimb activ
de apa, lacuri cu schimb redus de apa si lacuri din interiorul polderelor cu schimb
controlat de apa), ape statatoare salcii si sarate (lacuri izolate), lagune costiere
(lagunele cu legatura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-inchise si ape marine
costiere).
Zonele umede includ vegetatia acvatica limitrofa (stufarisurile, plaurii,
formatiunile de salcii de pe maluri, pasunile de pe malurile inundate frecvent in
asociatie cu palcuri de salcii sau salcii izolate).
Padurile, tufisurile si vegetatia ierboasa cuprind padurile fluviatile temperate
(padurile mixte de stejar), tufisurile si vegetatia ierboasa (pajistile de stepa, luncile de
pe grindurile marine, luncile de pe campiile cu loess, si tufisurile si vegetatia ierboasa
de pe solul calcaros), si zonele deschise cu sau fara vegetatie saraca (dune, dune cu
nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, partial acoperite cu vegetatie, cordoane
litorale slab consolidate si plajele).
Amenajari (amenajari agricole, amenajari forestiere, plantatii de plopi de pe
malurile raului, amenajari piscicole, diverse alte amenajari, poldere abandonate aflate
in refacere ecologica);
Orase si sate (asezari urbane si rurale).
Amplasamentul propus pentru construirea punctului de debarcare este
amplasat in intravilanul localitatii Sfantu Gheorghe , deci intr-un ecosistem antropic.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
54 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
B. Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de
importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul
1964/2007, cu modificarile si completarile ulterioare ( Ordin 2387/2011 ):
3160 - Lacuri distrofice si iazuri
6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus
91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare
1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului
1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede
si nisipoase
1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
2110 - Dune mobile embrionare (in formare)
2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)
2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides
2190 - Depresiuni umede intradunale
3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea
uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din
Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention
62C0 * - Stepe ponto-sarmatice
6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae)
6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion
6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel
montan si alpin
6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii
6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
55 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara
1150 * - Lagune costiere
92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice
91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos
C. Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de
importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul
1964/2007 , cu modificarile si completarile ulterioare ( Ordin 2387/2011 ) :
1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otratel)
2253 - Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc)
2255 - Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc)
4067 - Echium russicum (Trifoias de balta)
Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv.Global
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 1 B C B B
1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului 1 A A B B
1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase 1 B A
B B
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A
2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A
6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 1 B C B B
6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion 0,0001 A A B B
6430 Comunitati de lizieracu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pâna la cel montan si alpin 30 A A
A A
6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B
6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 B B B B
3130 Ape statatoare oligotrofe pâna la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau 1 A A A A
Isoëto-Nanojuncetea
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 10 A B A A
3260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion 2 A A A A
fluitantis si Callitricho-Batrachion
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
56 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
3270 Râuri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 1 A A A A
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 3 A A A A
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A
2110 Dune mobile embrionare (în formare) 1 B A B B
2130 * Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 5 A A A A
1150 * Lagune costiere 2 B A B B
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetate bentonica de specii de Chara 1 B A B B
1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1 A A A A
92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) 0,2 B A B B
3160 Lacuri distrofice si iazuri 1 B B B B
7210 * Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus 0,001 B A B B
40C0 * Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 0,001 C C B C
91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 0,002 C C B C
91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 0,8 A B A A
angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
1530 * Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice 1 B C B B
6120 * Pajisti xerice pe substrat calcaros 1 A C A A
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
57 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
58 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
59 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Nota :
REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in
cadrul sitului. Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de „tipic” este
un habitat. Sistem de ierarhizare folosit este urmatorul:
• A: reprezentativitate excelenta,
• B: reprezentativitate buna,
• C: reprezentativitate semnificativa.
• D: prezenta nesemnificativa.
SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la
suprafata totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national.
Acest criteriu este exprimat ca un procentaj „p”:
A: 100 p > 15%
B: 15 p > 2%
STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de
habitat natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie. Acest
criteriu cuprinde urmatoarele trei sub-criterii:
i) gradul de conservare a structurii,
I: structura excelenta
II: structura bine conservata
III: structura medie sau partial degradata.
ii) gradul de conservare a functiilor
I: perspective excelente
II: perspective bune
III: perspective moderate sau nefavorabile
iii) posibilitatile de refacere.
I: refacere usoara
II: refacere posibila cu efort mediu
III: refacere dificila sau imposibila.
Clasificarea globala dupa cele trei sub-criterii este urmatoarea:
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
60 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
• A: conservare excelenta = structura excelenta (i I), indiferent de clasificarea dupa
celelalte doua criterii, = structura bine conservata (i II) si perspective excelente (ii I),
indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu.
• B: conservare buna = structura bine conservata (i II) si perspective bune(ii II),
indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu, = structura bine conservata(i II) si
perspective medii / eventual nefavorabile(ii III) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu
efort mediu(iii II), = structura mediu/partial degradata(i III), perspective excelente(ii I)
si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu (iii II),= structura mediu/partial
degradata(i III), perspective bune(ii II) si restaurare usoara(iii I).
• C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii
EVALUARE GLOBALA: Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al
conservarii tipului da habitat natural respectiv.
• A: valoare excelenta,
• B: valoare buna
• C: valoare considerabila.
Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Populatie: Rezidenta Sit Pop. Conserv. Izolare Global
1428 Marsilea quadrifolia R A B C B
1516 Aldrovanda vesiculosa R A B C B
2253 Centaurea jankae R A B A B
2255 Centaurea pontica V A B A B
4067 Echium russicum R C A C A
In ceea ce priveste marimea populatiei, de plante, daca marimea populatiei este
stiuta dar nu exact, se dau cifre estimative sau plaje de cifre ca mai sus. Daca nu, se
indica doar daca specia este
• (C) – specie comuna,
• (R)- specie rara, sau
• (V)- foarte rara.
• (P) - Daca datele despre o populatie lipsesc complet, se indica numai prezenta
speciei .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
61 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Habitate prezente in situl ROSCI0065 Delta Dunarii si relatia acestora cu proiectul :
Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost
necesara desemnarea sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii,
conform fromularului standard NATURA 2000 sunt:
3160 - Lacuri distrofice si iazuri
Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul
tarii, Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului.
Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta.
Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans,
Nymphoides peltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,5–2
m), cu continut redus de substante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH
= 7,5–8). Ocupau suprafete intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent,
cele mai reprezentative fitocenoze se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete
relativ mari. Stratul natant este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris.
Stratul submers este format din: Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum
demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum,
Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea
alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum
demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris
vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei
Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si
pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea
Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat
foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest tip de
habitat .
6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat),
Moldova (Hanul Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii).
Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul:
nisipuri nefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
62 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase,
inalte sau de inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul,
impreuna cu comunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe
(nisipuri aluvionare, sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice,
astfel limitate la bazinul panonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De
asemenea, include comunitati similare din vestul bazinului pontic.
Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus,
Gypsophila paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia
laniflora, Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum
diffusum, Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip
de habitat, fiint prezent la distante mari de zona studiata.
7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus
Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate
de plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii
succesionale ulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie
din Caricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge
922) Zobrist 1935].
Plante: Cladium mariscus.
In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate
extensiv si alte stufarisuri si rogozisuri inalte.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip
de habitat .
91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse
regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse
inundatiilor provocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite
aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca
urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor
Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.
Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F.
angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
63 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix,
Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.
Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu
lemn de esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din
paduri aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in
conjunctie cu paduri de anin si frasin.
Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in
vecinatatea acestuia
92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si
formatiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente
sau temporare si din zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul
Peninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor
saharomediteraneana si saharo-sindiana. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (T.
ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor
pontice si stepice din vestul Eurasiei.
Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest
tip de habitat .
1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare
Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau
neregulate, permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci.
Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometrie
mai mare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal,
pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele
nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept
bancuri de nisip, daca bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul
dur de dedesubt.“Permanent submerse la mica adancime” inseamna ca deasupra unui
banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero.
Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De
aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din
formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.
Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite.
Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
64 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu“suprafete de mal si nisip
neacoperite de apa marii la maree joasa” si “recife”.
In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub
urmatoareleforme: Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce
constituie prelungirea submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona
mediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata
formeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde
stabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de
dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a
valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin
acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule
miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf.
Gheorghe). Nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si
pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la
gurile Dunarii si pana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium
mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime.
Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece
aici fundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile
caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma
glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya
arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia
pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber,
Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris. Nisipuri grosiere si pietrisuri
marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale coastelor stancoase naturale
expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezinta sub forma unor
plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provenit din
degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc pe
alocuri, de-a lungul coastelor stancoase naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5
m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate
(galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un
hidrodinamism puternic si sunt populati de crustacee izopode, amfipode si de crabul
Xantho poressa. „Camca” de la gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, de
mica adancime, pe tarmul Deltei Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus
vegetal de origine continentala, formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites)
maruntite.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
65 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea
acestuia .
1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului
Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material
grosier adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata
(Cakiletea maritimae p.p.). Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp.,
Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in
formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium
maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si
Argusia (Tournefortia) sibirica.
Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea
maritimae dezvoltate pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste
amestecuri fiind adesea foarte dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie,
dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului
2110 (dune mobile embrionare).
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea
acestuia.
1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede
si nisipoase
Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special
Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile
maloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau
interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.
Subtipuri: – Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.),
ghirin (Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza
zonele maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele
saraturate continentale. – Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni
deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak,
ce colonizeaza zonele maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor
si mlastinilor saraturate din Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient.
Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus,
Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp.,
Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
66 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea
acestuia.
1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia
maritimi.
Subtipuri: – mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus
si/sau J. acutus; – mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi)
si pajisti umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si
inleguminoase (Trifolion squamosi); – pajisti mediteraneene halo-psamofile
(Plantaginion crassifoliae).
Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago
cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum,
Samolus valerandi, Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T.
michelianum, Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia,
Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. Fragrans.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea
acestuia, fiind intalnit numai pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii (delta maritima).
1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si
pontosarmatice, care sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu
temperature extreme si ariditate estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza
evaporarii intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine
partial naturala si partial determinata de influenta distincta a pasunatului bovinelor.
Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate
uscate, pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate,
periodic inundate, cu zonare tipica.
Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster
tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus
gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca
pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana,
Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia
hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex
distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica,
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
67 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum,
Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica
(syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius,
Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea
acestuia.
2110 - Dune mobile embrionare (in formare)
Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite
de ondulatii sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura
situata inspre mare la baza dunelor inalte.
Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus
pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium
maritimum.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea
acestuia, fiind intalnit numai pe nisipurile maritime, litoralul Marii Negre .
2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)
Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise,
formate din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului
(si Canalul Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii
Nordului si al Marii Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre.
Subtipuri: – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre.
Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din
specii anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+)
poate varia foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea
succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande).
Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum,
Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica,
S. otites, Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.
Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distincta formeaza
complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia, fiind intalnit pe coastele Marii Negre.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
68 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides
Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii
forestiere in depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede.
Plante: Hippophaë rhamnoides.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia.
2190 - Depresiuni umede intradunale
Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt
habitate specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei
freatice.
Subtipuri: – Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis,
Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati
acvatice ale ochiurilor de apa dulce interdunale permanente. – Pajisti pioniere
interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo-
Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de balti interdunale, pe
soluri cu salinitate scazuta. – Mlastini interdunale: formatiuni mlastinoase calcifile si,
ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai
umede ale depresiunilor interdunale. – Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de
pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). –
Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri
inalte ale depresiunilor interdunale.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia. In literatura de specialitate fiind citat in Delta Dunarii la Caraorman, Letea si
Sulina .
3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea
uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea
- vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana
la mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa – uscat
apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae.
- vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu
uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau
care creste in timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoëto-
Nanojuncetea.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
69 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile
caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice.
Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp.
bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine
spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella
aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium
pulchellum, Centunculus minimus.
Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede
interdunale.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si
caracteristice acestui tip de habitat.
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau
mai putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu
comunitati din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise,
cu asociatii de broscarita (Magnopotamion).
Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis
morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda
vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion -
Potamogeton lucens, P. perfoliatus.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia .
3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din
Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submersa
sau natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in
timpul verii) sau muschi acvatici.
Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp.
penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum,
Zannichellia palustris, Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si
caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa permanenta.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
70 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention
Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu
vegetatie pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention.
Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici
un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu
sunt favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta.
Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum
lapathifolium.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia.
62C0 * - Stepe ponto-sarmatice
Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de
Nistru si bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii,
limitei sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai,
Orenburg si Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia
prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn.
Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele
Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion
zygioidi. Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca,
Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha,
Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion
lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia
nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis,
Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica, Artemisio-Kochion - Kochia
prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides,
Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri,
Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D.
pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
71 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae)
Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult
sau mai putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma
unei exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau
corespund unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate.
Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica
fluctuanta, relativ bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine
uscat, vara; pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia
pajistilor sarace in specii sau de pe soluri turboase degradate.
Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium
tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis,
Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium
uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum
vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P.
anglica, Carex pallescens.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia.
6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion
Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in
intregul bazin mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in
special in sistemele dunale.
Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera,
Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus
nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium
cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus,
Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba
officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia. In literatura de specialitate fiind citat pe nisipurile maritime de pe litoralul
Marii Negre, intre Mamaia si Navodari, Delta Dunarii pe Grindul Saraturile.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
72 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel
montan si alpin
Subtipuri: – Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul
cursurilor de apa si lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia
hederaceae si Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae,
Convolvulion sepium, Filipendulion); – Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din
etajul montan pana in cel alpin, apartinand clasei Betulo-Adenostyletea. Plante:
Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria,
Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum
hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene
dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa,
Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius
europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis
arundinacea, Cirsium helenioides.
Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-
a lungul raurilor si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai
specii de talie mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare.
Aceste comunitati de ierburi inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate,
care nu mai sunt cosite.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia.
6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii
Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in
conditii climatice continentale pana la subcontinentale.
Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium
angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.
Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera
arii restranse.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si
caracteristice acestui tip de habitat.
6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de
campie pana in etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
73 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in
plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca gramineele sa infloreasca si dupa aceea,
numai o data sau de doua ori pe an.
Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens,
Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon
pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba
officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva
moschata.
Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin
intensive, cu utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia.
3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara
Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu
ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de
nutrienti, bogate in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este
acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de
habitat include mici balti turboase (‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un
covor dens de Chara, adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin
silvestru.
Plante: Chara spp., Nitella spp.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia.
1150 *- Lagune costiere
Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si
volum de apa variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau
prundis ori, mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin,
in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare
proaspata in timpul furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare in timpul
iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea
sau Charetea - Flads si gloes, considerate o varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici
ochiuri de apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, inca
legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului.
Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
74 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
mai multe stadii de transformare morfologica si floristica in procesul prin care portiuni
de mare devin uscat.
Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia
sa-si aiba originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si
sa fi suportat un impact minor in urma exploatarii.
Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis
parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si
gloes, si Chara spp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites
australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp..
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia.
92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de
Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca
multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix
spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus
angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei
coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari
vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.
Plante: Salix alba, Populus alba.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata
vecinatate a acestuia.
40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice
Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si
sarmatica si ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica
a padurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari
si artar tataresc (41.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din
habitatul 91I0 - paduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai
multe comunitati vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile
Asphodelino luteae-Paliuretum si Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.
Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea
crenifolia, (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus
spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
75 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia,
Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum
amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata
vecinatate a acestuia.
91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos
Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana,
ocupand enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion
frainetto si Carpinion illyricum.
Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus
pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei
europeane, din nordul campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt
reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrala a
dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor
Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau
Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene. - Paduri moesiace de
stejar pufos. - Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q.
virgiliana din sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate,
incluzand sudestul si sudul Romaniei.
Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus
ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata
vecinatate a acestuia.
Specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de
conservare (enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE)
1428 Marsilea quadrifolia -Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La
suprafata namolului are un rizom repent fixat de substrat prin radacini adventive, de
pe care se ridica la suprafata apei frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature,
lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru
foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati si contin numerosi sori
induziati.
Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
76 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
1516 Aldrovanda vesiculosa -Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses
si colinara, este o specie carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit
ciate opt in veticil, cuneate, terminate intr-un lob central longitudinal plicabil (capcana)
si 4-6 lobi subulati, florile sunt axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni).
Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.
2253 Centaurea jankae -Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie
xerofila de coline pietroase (calcaroase), aride.
Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament.
2255 Centaurea pontica - Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude.
4067 Echium russicum - Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita
numai in zone aride.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
77 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4.8.1.2 Date privind ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe
Suprafata amplasamentului analizat se suprapune cu aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie.
Situl de protecţie specială ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie se
întinde pe o suprafaţă de 512.820 ha în cadrul regiunii biogeografice pontice şi stepice, cu o altitudine medie de 3 m (variind între 0 şi 137 m), sit declarat prin HG 1248/2007 modificata si completata prin HG 971/5.10.2011.
Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum urmează ( tabelul nr.6 ):
Clasa de habitat Cod CLC Procent din
suprafaţa sitului (%)
Estuare, lagune N02 522, 521 14
Râuri, lacuri N06 511, 512 11
Mlaştini, turbării N07 411, 412 48
Pajişti naturale, stepe N09 321 4
Culturi (terenuri arabile) N12 211 – 213 18
Păduri de foioase N16 311 5
Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate.
• Unica delta din lume, declarata rezervatie a biosferei
• An de constituire: 1990
• Suprafata 580000 ha - 2,5 % din suprafata României ( Locul 22 între deltele lumii si
locul 3 în Europa, dupa Volga si Kuban)
• Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al pasarilor de apa
• Cea mai întinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta
• Un muzeu viu al biodiversitatii, 30 tipuri de ecosisteme
• O banca de gene naturala, de valoare inestimabila pentru patrimoniul natural
universal
Valoarea universala a Deltei Dunarii si a Complexului lagunar Razim-Sinoie a fost
recunoscuta prin includerea în reteaua internationala a rezervatiilor biosferei (1990),
în cadrul Programului “OMUL SI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO. Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta în septembrie 1991, ca Zona umeda de
importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor de apa- Conventia RAMSAR.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
78 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost
recunoscuta prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural,
în decembrie 1990. Valoarea patrimoniului natural si eficienta planului de
management ecologic aplicat în teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au fost
recunoscute prin acordarea în anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate
(reînnoita în 2005).
Situl este deosebit de important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor
următoare: Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Aythya nyroca, Falco
vespertinus, Phalacrocorax pygmeus, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax
nycticorax, Egretta alba, Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons,
Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus,
Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Platalea leucorodia, Ixobrychus minutus,
Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea,
Botaurus stellaris, Coracias garrulus, Alcedo atthis, Gelochelidon nilotica
Deoarece aceasta zona reprezinta limita de areal pentru Falco naumanni, exista
fluctuatii ale efectivelor cuibaritoare în perimetrul sitului.
Situl este de asemenea important în perioada de migraţie pentru următoarele
specii:Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus minutus, Sterna caspia,
Sterna sandvicensis, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Himantopus
himantopus, Charadrius alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus
lobatus, Larus genei, Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erythropus, Limosa
limosa, Larus ridibundus, Numenius arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris
alpina, Calidris ferruginea, Phalacrocorax carbo, Tringa totanus, Tringa nebularia,
Vanellus vanellus, Larus canus, Gallinago gallinago, Calidris alba, Anas crecca, Calidris
temminckii, Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula,
Charadrius dubius, Anser fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus
cachinnans, Larus fuscus, Lymnocryptes minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus.
Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii:Anser erythropus,
Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba,
Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser
anser.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
79 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
În ceea ce priveşte posibilele vulnerabilităţi ale sitului, acestea sunt reprezentate de
– braconaj, turismul in masa, industrializarea si extinderea zonelor urbane, distrugerea
cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii), a
perioadelor de migratie si iarna (aglomerari ale speciilor de pasari acvatice),
intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele
traditionale în agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a
chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini, schimbarea habitatului
semi-natural (fânete, pasuni) datorita încetarii activitatilor agricole precum cositul sau
pasunatul, arderea vegetatiei in timpul cuibaritului si al migratiei, înmultirea
necontrolata a speciilor invazive, electrocutarea si coliziunea cu liniile electrice,
amplasarea de generatoare eoliene, înmultirea necontrolata a speciilor invazive,
defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe
suprafete mari, taierile selective ale arborilor în vârsta sau a unor specii, împaduririle
zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fânete etc.)
4.8.2. Impactul asupra biodiversitatii
Asa cum am precizat si in capitolul anterior , punctul de debarcare se va construi,
pe un teren inundabil pe care s-au dezvoltat zone compacte cu stuf si izolat cateva
exemplare de salcie ( Salix alba ) .
Fig.6 - stuf si exemplare de salcie ( Salix alba )
Phragmites australis, (stuf, trestie), este o planta erbacee perena, care are rizom tarator (radacina stufului), tulpina verticala rigida cu inaltime intre 1-4 m (exceptional atingand 7m), frunze lanceolate verzi-albastrui cu lungimi intre 40-50 cm si flori dispuse
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
80 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
in panicule terminale (panicule = tip de inflorescenta in forma de chiorchine compus, ale carui ramuri secundare sunt si ele ramificate si poarta flori). Infloreste in iulie - septembrie.
Fig. 7 –8 - imagini amplasament
Lipsa habitatelor si a speciilor mentionate in formularul standard Natura 2000
pentru ROSCI0065 Delta Dunarii se datoreaza faptului ca zona de amplasare a
proiectului este inundabila , iar in perioada in care nivelul apei este scazut se pasuneaza
( ovine , bovine ).
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
81 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Fig. 9 – apa care balteste pe amplasament
Fig.10-11 - animale ( bovine ) care pasuneaza pe amplasament
Vegetatia ierboasa este formata din specii comune, iubitoare de umiditate, in
mare parte ruderale, ceea ce indica deja un grad ridicat de antropizare a vegetatiei din
zona. Aceasta este organizata intr-un numar mic de asociatii vegetale, probabil datorita
inundatiilor periodice care au loc in aceasta zona. Multe dintre speciile identificate sunt
specii pioniere, amfitolerante.
Zona studiata este populata de specii de plante in mare parte palustre dintre care se
remarca Mentha pulegium, Mentha aquatica, Pulicaria vulgaris, Lycopus europaeus,
Butomus umbellatus, Epilobium tetragonum, Rumex palustris (macris de apa), Solanum
dulc-amara, Scirpus lacustris (pipirig), Phragmites australis (stuf), Agrostis stolonifera,
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
82 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Poa palustris, Lythrum salicaria (rachitan), Polygonum hydropiper, Polygonum
amphibium, Juncus articulatus.
In zona nord-estica a suprafetei de interes vegetatia instalata (ruderala) probabil
in urma interventiilor antropice este reprezentata prin fitocenozele asociatiilor:
Hordeetum murini, Atriplicetum tataricae, Descurainietum sophiae, Malvetum pusillae,
Onopordetum acanthii, Conietum maculati, Lolio-Plantaginetum majoris si Poëtum
annuae.
In perioada de executie a investitiei , vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de
lucru . Pe aceasta suprafata de teren , vegetatia va fi eliminata in totalitate , dar se va
reface pe suprafata neafectata de constructii .
Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentată în tabelul nr.7 în
comparaţie cu datele înregistrate în cadrul amplasamentului ce se doreşte a fi amenajat.
Grupe de
specii
Nr.
total
de
specii
Gradul de conservare a speciilor
Specii observate pe
amplasament Specii
vulnerabile
Specii
rare
Specii
periclitate
Specii
endemice
Specii
stabile
Peşti 180 12 6 18 6 138 0
Amfibieni 12 3 - 2 1 6 2
Reptile 28 8 4 5 3 8 1
Păsări 287 75 12 36 8 156 70
Mamifere 80 31 3 9 6 31 0
TOTAL 587 129 25 70 24 339 73
Tabelul nr. 7 – Diversitatea faunei dobrogene
În cazul amfibienilor, au fost identificate două specii, şi anume: broasca mare de lac (Rana ridibunda) şi broasca verde (Rana esculenta), specii foarte comune, care au o distribuţie uniformă pe tot teritoriul deltei şi al zonelor umede din Dobrogea. În ceea ce priveşte speciile de reptile identificate, acestea sunt reprezentate de o singură specie, şi anume şarpele de apă (Natrix tessellata), această specie având o largă răspândire pe teritoriul Dobrogei şia României.
În cazul păsărilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzând 70 de specii dintre care 35 de oaspeţi de vară, 29 specii sedentare şi 6 specii de pasaj, aşa cum reiese şi din tabelul următor ( nr. 8 ) :
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
83 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Denumire în română Denumire ştiinţifică Cod Euring Statut de conservare
Pelican comun Pelecanus onocrotalus PELONO SPEC 3
Cormoran mare Phalacrocorax carbo PHACAR NON-SPEC
Cormoran mic Phalacrocorax pygmaeus PHAPYG SPEC 1
Stârc cenuşiu Ardea cinerea ARDCIN NON-SPEC
Stârc roşu Ardea purpurea ARDPUR SPEC 3
Egretă mare Ardea alba ARDALB NON-SPEC
Egretă mică Egretta garzetta EGRGAR NON-SPEC
Stârc galben Ardeola ralloides ARDRAL SPEC 3
Stârc de noapte Nycticorax nycticorax NYCNYC SPEC 3
Ţigănuş Plegadis falcinellus PLEFAL SPEC 3
Lebădă de vară Cygnus olor CYGOLO NON-SPECE
Lebada de iarna Cygnus Cygnus CYGOLO NON-SPECE
Raţă mare Anas platyrhynchos ANAPLA NON-SPEC
Raţă cu cap castaniu Aythya ferina AYTFER SPEC 2
Codalb Haliaetus albicilla HALALB SPEC 3
Erete de stuf Circus aeruginosus CIRAER NON-SPEC
Erete sur Circus pygargus CIRPYG NON-SPEC
Erete alb Circus cyaneus CIRCYA SPEC 3
Şorecar comun Buteo buteo BUTBUT NON-SPEC
Viespar Pernis apivorus PERAPI NON-SPEC
Uliu păsărar Accipiter nisus ACCNIS NON-SPEC
Vânturel de seară Falco vespertinus FALVES SPEC 3
Şoimul rândunelelor Falco subbuteo FALSUB NON-SPEC
Lişiţa Fulica atra FULATR NON-SPEC
Becaţină comună Gallinago gallinago GALGAL SPEC 3
Fluierar de mlaştină Tringa glareola TRIGLA SPEC 3
Fluierar de munte Actitis hypoleucos ACTHYP SPEC 3
Pescăruş argintiu Larus cachinnans LARCAC NON-SPECE
Pescăruş râzător Larus ridibundus LARRID NON-SPECE
Chiră de baltă Sterna hirundo STEHIR NON-SPEC
Chirighiţă cu obraz alb Chlidonias hybridus CHLHYB SPEC 3
Chirighiţă cu aripi albe Chlidonias leucopterus CHLLEU NON-SPEC
Porumbel de stâncă Columba livia COLLIV NON-SPEC
Porumbel gulerat Columba palumbus COLPAL NON-SPECE
Turturică Streptopelia turtur STRTUR SPEC 3
Guguştiuc Streptopelia decaocto STRDEC NON-SPEC
Cuc Cuculus canorus CUCCAN NON-SPEC
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
84 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Pescăraş albastru Alcedo atthis ALCATT SPEC 3
Prigorie Merops apiaster MERAPI SPEC 3
Dumbrăveancă Coracias garrulus CORGAR SPEC 2
Ciocănitoare pestriţă mare Dendrocopos major DENMAJ NON-SPEC
Ghionoaie sură Picus canus PICCAN SPEC 3
Rândunică Hirundo rustica HIRRUS SPEC 3
Lăstun de casă Delichon urbica DELURB SPEC 3
Codobatură albă Motacilla alba MOTALB NON-SPEC
Mierlă Turdus merula TURMER NON-SPECE
Lăcar de stuf Acrocephalus scirpaceus ACRSCI NON-SPECE
Lăcar mare Acrocephalus arundinaceus ACRARU NON-SPEC
Frunzăriţă mică Hippolais pallida HIPPAL SPEC 3
Frunzăriţă galbenă Hippolais icterina HIPICT NON-SPECE
Pitulice mică Phylloscopus collybita PHYCOL NON-SPEC
Silvie cu cap negru Sylvia atricapilla SYLATR NON-SPECE
Silvie mică Sylvia curruca SYLCUR NON-SPEC
Muscar sur Muscicapa striata MUSSTR SPEC 3
Privighetoare de zăvoi Luscinia luscinia LUSLUS NON-SPECE
Privighetoare roşcată Luscinia megarhynchos LUSMEG NON-SPECE
Codroş de pădure Phoenicurus phoenicurus PHOPHO SPEC 2
Piţigoi mare Parus major PARMAJ NON-SPEC
Piţigoi albastru Parus caeruleus PARCAE NON-SPECE
Boicuş Remiz pendulinus REMPEN NON-SPEC
Grangur Oriolus oriolus ORIORI NON-SPEC
Coţofană Pica pica PICPIC NON-SPEC
Cioară de semănătură Corvus frugilegus CORFRU NON-SPEC
Cioară grivă Corvus cornix CORNIX NON-SPECE
Graur Sturnus vulgaris STUVUL SPEC 3
Cinteză Fringilla coelebs FRICOE NON-SPECE
Florinte Carduelis chloris CARCHL NON-SPECE
Vrabie de casă Passer domesticus PASDOM SPEC 3
Vrabie de câmp Passer montanus PASMON SPEC 3
Porumbel de casa Columba domestica COLPAL NON-SPECE
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
85 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
CLASIFICAREA STATUTULUI EUROPEAN DE PERICLITARE
Toate limitele populaţiilor se referă la estimările
minime ale acestora.
Date insuficiente Specie suspectată de a fi
încadrată ca Localizată, În Declin, Rară, Vulnerabilă
sau Periclitată, dar nu există date suficiente pentru
atribuirea unui Statut European de Periclitare, chiar
şi provizoriu.
Categoriile următoare sunt evidenţiate în ordinea
crescătoare a gradului de periclitare.
Stabilă Populaţie de mai mult de 10,000 perechi
cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu
prezintă nici declin semnificativ sau moderat nici nu
sunt localizate. Speciile cu populaţii stabile au un
Statut Favorabil de Conservare.
Localizată Populaţie de mai mult de 10,000 perechi
cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu
prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar cu
mai mult de 90% din populaţie care se regăseşte
doar în 10 sau mai puţine locaţii (Arii de Importanţă
Avifaunistică).
În declin Populaţie cu un declin moderat şi care
conţine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare
sau 40,000 de păsări iarna.
Rară Populaţie care nu prezintă un declin
semnificativ sau moderat, dar care conţine mai
puţin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la
limita unei populaţii mai mari ne-europeană; sau,
populaţia europeană de iarnă sau întreaga
populaţie de pasaj este mai mică de 40,000 de
păsări, şi deci, datorită susceptibilităţii populaţiilor
mici, sunt în pericol de:
distrugerea structurii socială;
pierderea diversităţii genetice;
fluctuaţii masive ale populaţiilor;
persecuţie, deranj şi interferenţe antropice.
Vulnerabilă Fiecare din următoarele:
Populaţie cu un declin semnificativ şi care conţine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna;
Populaţie cu un declin moderat şi populaţie care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană;
Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conţine mai puţin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană.
Periclitată Fiecare din următoarele:
Populaţie cu un declin semnificativ (a se vedea Tabelul 3) şi care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană, sau populaţie care conţine mai puţin de 40,000 de păsări iarna;
Populaţie cu un declin moderat şi populaţie care conţine mai puţin de 250 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană, sau, populaţie europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj mai mică de 10,000 de păsări;
Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conţine mai puţin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană sau, populaţie europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj mai mică de 1000 de păsări, şi deci supusă unui pericol datorită susceptibilităţii populaţiilor mici faţă de factorii descrişi.
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
86 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Fig. 12 – exemplare de lebede de iarna ( Cygnus Cygnus ) pe canalul din vecinatatea
amplasamentului
Fig. 13 – exemplare de porumbei de casa ( Columba livia domestica )
În urma implementării programului de monitorizare a speciilor de păsări s-a
putut realiza un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. În acest sens, s-au
identificat în total 70 de specii de păsări care sunt împărţite în următoarele categorii:
1. Păsări oaspeţi de vară: din cadrul acestei categorii au fost identificate 35 de specii de păsări, dintre care doar 9 specii sunt prezente ca şi păsări cuibăritoare în zona de studiu. Din totalul celor 35 de specii oaspeţi de vară identificate, 11 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă dintre acestea
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
87 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
nicio specie nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 35 de specii de păsări oaspeţi de vară este evidenţiată şi în graficele de mai jos:
Graficul 1 – Ponderea speciilor oaspeţi de vară funcţie de gradul de protecţie
Graficul 2 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor oaspeţi de vară
Specii din Anexa 1
31%
Series1, Alte specii,
24, 69%
Series1, Specii
cuibaritoare, 9, 26%
Series1, Specii
necuibaritoare, 26, 74%
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
88 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Graficul 3 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor
cuibăritoare
2. Păsări sedentare: din cadrul acestei categorii au fost identificate 29 de specii, dintre care doar 5 specii sunt prezente şi ca păsări cuibăritoare în zona de studiu. De asemenea, din totalul celor 29 de specii sedentare, 5 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă dintre acestea nicio specie nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind în exclusivitate doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 29 de specii sedentare este evidenţiată şi în graficele de mai jos:
Graficul 4 – Ponderea speciilor sedentare funcţie de gradul de protecţie
Specii cuibaritoare din Anexa
1,0
Specii necuibarito
are din Anexa 1,
11
Specii din Anexa 1
31%
Series1, Alte specii,
22, 81%
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
89 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Graficul 5 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor sedentare
Graficul 6 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor
sedentare cuibăritoare
3. Păsări de pasaj: din această categorie au fost identificate 6 specii exclusiv de pasaj, dintre care 3 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. Pe lângă aceste specii prezente în cadrul zonei de studiu ca şi specii exclusiv de pasaj, pe perioada migraţiei au mai fost observate efective reduse al unor specii de păsări care cuibăresc în Delta Dunării, şi care au început să migreze. Din totalul celor 32 de specii pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este important ca zonă de migraţie, doar 2 specii au fost identificate ca specii de pasaj, şi anume cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) şi cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), doar primul fiind cuprins în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă ambele specii având o largă răspândire în Delta Dunării, fiind printre cele mai comune specii de păsări, putând fi observate în orice parte a deltei. De asemenea, numărul exemplarelor care au tranzitat zona de studiu ca păsări de pasaj a fost în medie de15-25 exemplare / zi, fiind astfel nesemnificativ comparativ cu populaţiile totale ale acestor specii. Celelalte 6 specii de pasaj identificate în cadrul zonei de studiu nu sunt cuprinse în lista speciilor pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este important ca zonă de migraţie,
Series1, Specii
cuibaritoare, 5, 19%
Series1, Specii
necuibaritoare, 22,
81%
Specii cuibaritoare din Anexa
1,0
Specii necuibarito
are din Anexa 1,
11
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
90 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
existând alte zone care se intersectează cu culoarele principale de migraţie ale acestor specii. Mai jos sunt evidenţiate grafic particularităţile acestor specii de pasaj:
Graficul 7 – Ponderea speciilor exclusiv de pasaj funcţie de gradul de protecţie
Graficul 8 – Ponderea speciilor de pasaj importante pentru situl ROSPA 0031 în cadrul
zonei de studiu
CONCLUZIE : Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe Nu sunt afectate de proiectul propus deoarece : 1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar; 2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; 3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar.
Series1, Specii din Anexa 1, 3, 50% Series1,
Alte specii, 3,
50%
Series1, Specii de
pasaj prezente,
2, 6%
Series1, Specii de
pasaj absente, 30, 94%
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
91 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Activitatea punctului de debarcare se desfasoara numai in incinta
amplasamentului aprobat , nu afecteaza zonele limitrofe , impactul produs asupra
vegetatiei si faunei terestre si acvatice fiind nesemnificativ .
Activitatea de constructie si exploatare a punctului de debarcare NU au ca efect
distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante , pasari , mamifere , pesti ,
amfibieni, reptile , nevertebrate pentru care au fost declarate siturile ROSCI0065 Delta
Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .
4.8.3. Masuri de diminuare a impactului
Masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii trebuie sa aiba urmatoarele
scopuri :
Protectia si reconstructia speciilor protejate la nivel national si international ;
Protectia si restaurarea rutelor de migratie .
Masurile propuse si de care se va tine cont la executarea lucrarilor de constructie a
punctului de debarcare sunt :
Antrepenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni /minimiza distrugerea
florei ;
Se recomanda , dupa finalizarea constructiilor sa se reecologizeze zona si sa se
planteze ( acolo unde terenul va permite ) specii de arbori/arbusti autohtoni
( salcie,salcioara , catina etc. )
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
92 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4.9. PEISAJUL
Pentru executia si intretinerea punctului de debarcare se foloseste ca element
principal piatra de diferite sortimente , lemnul si stuful . Prin realizarea aceste investitii
vor fi aduse modificari ale starii actuale a terenului si modificarea peisajului prin
aparitia constructiilor si a amenajarilor punctului de debarcare .
fig.14 – imagine actuala amplasament
fig. 15 - imagine punct de debarcare modernizat
Metode folosite in constructie :
- Dragajele pentru obtinerea unei adancimi astfel incat sa se asigure o adancime de pescaj necesara pentru accesul ambarcatiunilor
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
93 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
- Amplasare de geotextile de 600 grame/mp contra eroziunii ; - Aparare din piatra bruta .
Solutia constructiva si materialele propuse pentru realizarea investitiei :
Amenajare bazin – acest debarcader va desrvi navele mici , medii si mar ice vor
adduce peste din apele Marii Negre . Pentru a avea acces in incinta bazinului si pentru
a asigura pescajul ambarcatiunilor se va face un dragaj la cota -1,78 m in zona gurii de
intrare pentru a avea acces navele mari , iar in restul bazinului se va draga pana la cota
– 1,28 m . Avand in vedere conditiile specifice debarcaderului , acesta a fost
dimensionat pentru primirea navelor mici cu o lungime de 4-8 m , medii intre 8-12 m
si mari peste 12 m .
La gura de intrare se va draga la aceeasi cota -1,78m , realizandu-se racordul cu
albia Dunarii care are adancimi mai mari sau egale cu cota realizata din dragaj.
Suprafata dragata este de cca 6900 mp . In restul bazinului se va face dragajul pana la
cota -1,28m , suprafata dragata fiind de cca 7750 mp.
Materialul dragat va fi utilizat la consolidarea digului perimetral al
debarcaderului.
Aparare de mal Dunare + gura de intrare
Apararea de mal Dunare se va realiza pe o lungime de 327 m si apararea de mal din
zona gurii de intrare se va realiza pe o lungime totala de 110,5 m , din care apararea
de mal din partea de vest a gurii de intrare pe o lungime de 53 m , iar apararea de mal
din partea de est de 57,5 m .
Se va realiza dintr-un prism de anrocamente cu dimensiunea intre 200-600 kg/buc ,
pana la cota 2.00 m , cu inclinarea taluzelor 1 : 1,5 spre bazin si 1:1 spre mal . Prismul
de anrocamente se va fund ape o saltea din doua fete de geotextile umpluta cu nisip ,
lestata cu un strat de piatra cu dimensiunea intre 10-30 kg /bucata si 20 cm cu saltea
dubla umpluta cu nisip .
Apararea de mal bazin – este prevazuta a se realiza pe o lungime de 623 m , din
care in partea de vest a molului debarcader este prevazut a se realiza o lungime de
534,5 m , iar in partea de est se va realiza pe o lungime de 88,5 m .
Apararea de mal a bazinului se va realiza dintr-un pereu pana la cota 2.00 m cu
inclinarea taluzului 1:1,5 , din piatra bruta rostuita cu o grosime de 0,20 m fundat pe
un strat de balast cu o grosime de 0,15m . Pereul sprijina pe o grinda prefabricata din
beton armat cu dimensiunea de 0,4 x 0,6 m incastrata intr-un prism de anrocamente
cu dimensiunea cuprinsa intre 30-150 kg/bucata , cu latimea la coronament de 0,9 m .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
94 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Taluzele prismului de anrocamente au panta de 1 : 1,5 spre bazin si 1:1 spre mal .
Prismul de anrocamente este fundat pe un geotextil de 600 g/mp , lestat cu piatra cu
dimensiunea intre 10-30 kg/bucata si cu o grosime de 20 cm. Pe taluz si sub stratul
drenant se va poza geotextile de 400 g/m psi care se va suprapune 50cm peste
geotextilul de 600 g/mp.
Platforma debarcaderului se va realiza dupa cum urmeaza :
1. Zona mol debarcader – dupa realizarea dragajului la cota -1,78 m se va asterne material geotextile , pentru stabilizarea terenului , peste care se realizeaza umplutura cu piatra 30-150 kg/bucata pe o inaltime de + 1,35 m urmat de o perna de ballast de aproximativ 2 m peste care se vor asterne straturile finale rutiere .
2. Zona adiacenta bazinului – se va realiza o decopertare a terenului pe o adancime de 0,4 m , dupa care se trece la umplutura platformei cu steril de cariera peste care se vor asterne straturile finale rutiere , cota finala fiind + 2,00 MNC . In zona constructiilor de pe platforma , terenul va fi stabilizat cu o “ perna “ de ballast de aproximativ 1,0 m sub talpa fundatiilor . Compactarea se va face conform specificatiilor caietului de sarcini predat .
Apuntamente , pasarele , pontoane
Apuntamenetele sunt formate din pontoane plutitoare cu latimea de 2,40 m si
lungimea de 12 m , cu exceptia apuntamentului A10 care este format din pontoane
plutitoare cu lungimea de 8,0 m . Structura pontoanelor poate fi din cutii de beton
armat sau din corpuri de polistiren expandat avand la partea superioara o
suprastructura metalica pe care se aseaza podina din lemn de stejar .
Cuplarea flotoarelo pentru a forma apuntamentul se va realiza din articulatii .
Fixarea pe pozitie a apuntamentelor se va face in 2 solutii constructive :
1. Pentru apuntamentele A1-A7 se prevad legaturi cu cable elastice sau lanturi si blocuri de ancoraj ;
2. Pentru apuntamentele A8-A11 , care sunt pozitionate parallel cu malul bazinului se prevad coloane vertical din lemn , in lungime de 8.00 m ( A8-A10 ) , 8,5 m pentru A11 , avand diametrul de 250 mm introduce prin batere sau vibrare cu o fise de 4 m .
La nivelul fundului bazinului coloanelor vor fi fixate in teren cu piatra bruta sau o
placa inelara din beton .
Fiecare ponton va fi fixat cu o coloana din lemn prin intermediul unor gusee inelare
prinse cu buloane de bordul pontonului .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
95 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Cladirea administrativa – va avea structura de rezistenta mixta , cu pereti portanti din
zidarie de caramida ( GVP 240 mm si 290 mm ) , cu samburi si century din beton armat
si fundatii directe de suprafata de tip fundatii continue sub peretii structurali si
structura de tip cadre , cu stalpi si grinzi din beton armat cu fundatii isolate sun stalpi.
Fundatiile se executa pe perna de balast cu grosimea , gradul de compactare si
compozitie conform studiului geotehnic.
Planseul peste parter si peste sala de sedinte este din beton armat si se va turna
monolit. Etajul va ramane deschis , fara planseu , iar inchiderile exterioare la cele doua
corpuri de birouri , incepand de la cota + 5,40 m se vor face cu pereti pe structura din
lemn , avand o latime totala de 20 cm.
Sarpanta este din lemn si se vat rata cu solutii de ignifugare si aseptizare , iar acoperisul
se va realiza din stuf.
fig.16 – imagine cladire administrativa
Hala de peste – va fi cu fundatii izolate si cadre de beton armat , iar acoperisul se va
realiza din sarpanta de lemn ecarisat , trata antiseptic si ignifugat , acopeit cu stuf.
Cladirea “ hala de peste “ este definite de 3 deschideri cu dimensiunile de 6,00 m si 6
travei cu aceeasi dimensiune.
Inchiderile exterioare se vor realiza din zidarie 29 cm si peretii vor fi termoizolati
cu sistemul cunoscut cu polistiren 10 cm si plasa , care sa permita termoizolarea
spatiilor frigorifice din interior , cat si curatirea usoara. In zona halei de peste , pe
platform se vor amplasa o macara pivotanta pentru incarcarea-descarcarea
containerelor cu peste. De asemenea , se vor prevedea izolatii termice izolatii termice
sub placa de beton armat a parterului , iar placa de peste parter va fi izolata cu
polistiren expandat de 10 cm .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
96 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Fig. 17 – hala de peste
Spatii depozit scule si unelte pescaresti sunt in numar de 7 amplasate pe teren conform
planului de situatie in zona apuntamentelor transversal , pentru imbunatatirea
conditiilor de munca si a sigurantei activitatii de pescuit . Acestea au dimensiunea in
plan de 5,30 m x 15,30 m . Intre spatiile de depozitare se vor lasa distante de cate 10
m , necesare pentru uscarea plaselor de pescuit. Aceste constructii sunt impartite in 3
spatii egale de cca 5 x 5 m , racordate la energie electrica si fara dotari suplimentare .
Tamplaria depozitelor este din lemn stratificat cu geam termopan. Peretii exterior vor
fi realizati din zidarie GVP cu grosimea de 29 cm termoizolati cu polistiren expandat de
10 cm , iar peretii si tavanele din interior vor fi tencuite si zugravite. Constructia va fi
de tip parter , din zidarie de caramida cu samburi de beton armat , iar invelitoarea va
fi realizata din stuf.
Spatiu reparat scule pescaresti – se va amenaja un spatiu cu stalpi din lemn si cu
acoperisul din stuf . Acest Sopron are o suprafata de 512 mp si este destinat repararii
sculelor de pescuit.
Incineratorul – va avea structura de rezistenta cu pereti portanti din zidarie de
caramida GVP 290 x 240 x 138 mm cu samburi si centuri din beton armat si fundatii
directe de suprafata de tip fundatii continue sub pereti structurali .Planseul peste
parter este din beton armat si se va turna monolit. Sarpanta este din lemn si se vat rata
cu solutii de ignifugare si aseptizare. Incineratorul va beneficia de un cos de fum ( cu
filtru ) specific cu sectiune rotunda ce va fi scos prin placa de la cota + 3,55 m si prin
sarpanta de lemn a constructiei . La strapungerea prin acoperis , cosului de fum I se va
executa un tratament isolator de tip bazaltic ( daca este cazul ) . Cosul va fi inaltat cu
cel putin 1,60 m fata de cota cea mai inalta a invelitorii . Sectiunea interioara a cosului
va fi de minim 30 cm .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
97 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Cabina poarta – constructive de tip P , pe structura din zidarie portanta , cu acoperis
realizat din stuf.
4.10. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
Implementarea proiectului va genera locuri de munca , atat in perioada de
implementare , cat si in perioada de exploatare . Se va acorda o deosebita atentie
promovarii egalitatii de sanse nu doar pentru sustinerea drepturilor cetatenestilor , ci
si pentru asigurarea faptului ca toate talentele disponibile si abilitatile sunt valorizate.
Pescuitul este, prin traditie , o activitate specific masculine , insa femeile pot constitui
o component importanta a fortei de munca , care , din pacate , este prea putin
exploatata .
Managementul punctului de debarcare poate fi realizat in gestiune directa de
catre UAT Sfantu Gheorghe ( prin infiintarea unei structure subordonate care va
administra punctual de debarcare ) sau prin delegarea gestiunii catre asociatiile de
pescari din localitate . Indiferent care va fi modalitatea aleasa , pretul de achizitie a
pestelui va fi dictat de cererea si oferta de pe piata , nu de interesele agentilor
economici care achizitioneaza peste si care incearca sa stabileasca un pret de achizitie
sub pretul pietii . ca atare , se estimeaza cresterea veniturilor pescarilor , care va
influenta nivelul general de trai in comunitate . De asemenea , pensiunile din localitate
vor putea achizitiona in permanenta peste proaspat , verificat sanitar-veterinar ,
pentru prepararea meniurilor oferite turistilor . Astfel , valoarea adaugata creste , iar
veniturile obtinute vor fi reinvestite in localitate , generand crestere economica .
Si activitatile de procesare a pestelui vor fi impulsionate prin realizarea acestui
proiect . In cadrul punctului de debarcare nu se va efectua prelucrarea/procesarea
pestelui . Produsele pescaresti vor fi livrate catre consumatori proaspete ,
neprelucrate, intregi sau preparate ( supuse unei operatiuni care ii modifica
integritatea anatomica , de exemplu eciscerarea , decapitarea , transarea , filetarea si
tocarea ) , ambulate ( inclusive prin vacuumare sau in atmosfera modificata ) sau nu ,
nesupuse nici unui alt tratament in afara de refrigerare in vederea conservarii .
In aceste conditii , preconizam ca in localitate vor exista intreprinzatori care vor
dori sa isi deschida sau sa isi extinda afacerea in domeniul prelucrarii/procesarii
pestelui , ceea ce va genera noi locuri de munca si va duce la cresterea valorii adaugate
a produselor pescaresti .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
98 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
4.11. CONDITII CULTURALE SI ETNICE , PATRIMONIUL CULTURAL
Punctul de debarcare nu are in imediata vecinatate vestigii culturale,
arheologice , etnice. Zona in care se vor realiza constructiile nu este afectata de riscuri
naturale ( datorita amenajarii platformei peste cota de inundatie ) si nu se afla in zona
de protectie a vreunui monument istoric si/sau arheologic .
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Datorita specificului activitatii care se desfasoara si se va desfasura in continuare
pe amplasament si in vecinatatea acestuia – pescuit – au fost luate in calcul
umatoarele variante :
A. Varianta zero – care ar consta in pastrarea actualei situatii a terenului si
nu s-ar mai efectua investitia :
a. Avantaje :
i. Permite conservarea terenului la nivelul actual : teren inundabil utilizat in
perioadele secetoase pentru pasunat
ii. Asigura o probabilitate redusa de aparitie a unor poluari accidentale
b. Dezavantaje :
i. Nu sunt create locuri de munca pentru localnici ;
ii. Valoarea economica a terenului ramane scazuta .
B. Varianta I : amplasarea punctului de debarcare la o distanta de cca 500 m
fata de localitate :
a. Avantaje :
i. distanta de peste 600 m fata de localitate
b. Dezavantaje :
i. Accesul in zona este dificil si lucrarile de amenjare s-ar realiza cu costuri mari ;
ii. Ar fi necesar defrisarea unui numar mare de copaci/arbusti de pe amplasament
pentru realizarea investitiei .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
99 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
C. Varianta II :amplasarea punctului de debracare pe terenul din imediata
vecinatate a localitatii :
a. Avantaje :
i. Acces la utilitatile exsitente in imediata vecinatate a amplasamentului
( racordare la alimentarea cu apa si sistemul de evacuare ape uzate , alimentarea cu
energie electrica , acces auto );
ii. in imediata vecinatate a fost amenajat portul turistic ;
iii. a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal si zona de implementare a proiectului a fost
inclusa in intravilanul localitatii Sfantu Gheorghe .
iv. pe amplasament exista un bazin de dimensiuni reduse ( cca 70 m lungime si 20 m
latime , ce comunica cu bratul Sfantu Gheorghe .
v. pe amplasament nu s-au identificat specii protejate sau de interes comunitar ;
vi. accesul se poate face atat pea pa cat sip e uscat .
b. Dezavantaje :
i. Reducerea suprafetei destinate pasunatului .
Avand in vedere avantajele variantei II s-a optat pentru aceasta solutie in
implementarea proiectului .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
100 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
6. MONITORIZAREA
In timpul perioadei de constructie , in scopul eliminarii eventualelor
disfunctionalitati , pe intreaga durata a santierului vor fi supravegheate :
- Respectarea cu strictete a limitelor si suprafetelor destinate organizarii de santier ;
- Buna functionare a utilajelor ; - Curatenia pe santier si in zonele adiacente santierului ; - Respectarea normelor de securitate , respective a normelor de securitate a
muncii ; - Respectarea masurilor de reducere a poluarii prevazute in prezentul Raport; - Refacerea la sfarsitul lucrarilor a zonelor afectate de lucrarile de organizare
a santierului - Monitorizarea lucrarilor de ecologizare realizate la finalizarea constructiilor
si a avifaunei .
In perioada de functionare :
- Calitatea apelor uzate evacuate de pe amplasament , conform NTPA 001/2001 –frecventa lunara , urmatorii indicatori ( tabelul nr. 9 ) :
Nr.
Crt.
Indicatori de calitate Valori admise, mg/dmc
Conform NTPA001
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
pH
MTS
CBO5
CCOCr
Reziduu fix
Azot amoniacal
Fosfor Total
SET
Detergenţi
6,5 – 8,5
35
25
125
2.000
10
1
20
0,5
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
101 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
10.
11.
12.
Azot total
Fenoli
Cloruri
10
30
500
- Cantitatea de deseuri generate din activitate , valorificate si eliminate -lunar - Cantitatea de gaze arse emise de la centrala termica ( ce va functiona cu
combustibil solid – lemne ) si incadrarea acestora in limitele prevazute de Legea 104/2011 privind calitatea mediului inconjurator si a Ordinului nr. 462/1993 (pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare) stabileşte norme de limitare a emisiilor provenite de la surse stationare, vehicule si infrastructuri destinate transporturilor, instalaţiile de ardere (altele decât cele IPPC)- pe perioada functionarii centralei termice ;
- Cantitatea gazelor arse emise de incinerator si incadrarea acestora in Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale – pe perioada functionarii incineratorului ;
Pentru factorul de mediu AER punctele de prelevare si poluantii analizati sunt
prezentati in tabelul nr. 10 :
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
102 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Nr.
crt.
Punctul de
prelevare a probei
Poluanţi analizaţi VLE,
mg/m3
Frecven-
ţa
Metoda de
prelevare
Metoda de
analiza
1. Coş de dispersie al
centralei termice
Pulberi–TSP
NOX (NO2)
SOX (SO2)
HAP (clasa 1-pct.8)
< 50
500
500
0,1
anual Conf. Ord.
462/1993
sau
SR ISO
10396/2001
-
EN 14792/2005
ISO 11564/1998
EN 14791/2005
ISO 7934/1989
ISO 11632/1998
ISO 11338-1-
2/2003
2.
Coş de dispersie al
instalaţiei de
incinerare
Pulberi–TSP
NOX (NO2)
SOX (SO2)
NH3
< 50
500
500
30
anual Conf. Legii
nr.278/2013
sau
SR ISO
10396/2001
EN 12341
-
EN 14792/2005
ISO 11564/1998
EN 14791/2005
ISO 7934/1989
ISO 11632/1998
EN 12341
Monitorizarea biodiversitatii zonei , in special avifauna : Pentru speciile de păsări,
deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei categorii (cuibăritoare, de pasaj,
sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe
teren deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor,
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
103 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens,
este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr
suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după
cum urmează:
1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;
2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;
3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;
4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.
- - Evidenţa deşeurilor produse lunar pe amplasament conform HG 856/2002
privind gestiunea deşeurilor, modificată şi completată de HG 210/2007, şi conţine urmatoarele informaţii: tipul deşeului, codul deşeului, instalaţia producatoare, cantitatea produsă, data evacuării deşeului din instalaţie, modul de stocare, data predării deşeului, cantitatea predată de către transportator, date privind orice amestecare a deşeurilor.
- Întrucat obiectivul este amplasat la circa 150 m de localitate se recomanda monitorizarea zgomotului cu o frecventa trimestriala .
Automonitorizarea are urmatoarele componente :
o Monitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu ;
o Monitorizarea post – inchidere .
Punctele de prelevare si monitorizare propuse sunt :
Puncte monitorizare a emisiilor in aer : cosul de evacuare a gazelor arse de la
centrala termica si incinerator ;
Puncte de monitorizare nivel zgomot : limita incintei ;
Puncte de monitorizare a emisiilor de poluanti in apa uzata : la intrarea si iesirea
apelor uzate din statia de epurare ( pentru a se determina eficienta acesteia si
incadrarea apelor uzate in NTPA 001 ) ;
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
104 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
7. SITUATII DE RISC
7.1. Riscuri naturale : inundatii , alunecari de teren ,cutremure
Riscurile naturale sunt definite ca fiind eventuale pericole , mai mult sau mai putin
previzibile . Din cadrul riscurilor naturale fac parte inundatiile , alunecarile de teren ,
cutremurele .
Pe amplasament exista pericol de inundatie , de aceea se recomanda ca platforma pe
care se vor realiza constructiile sa se realizeze peste aceasta cota.
Riscul aparitiei unor alunecari de teren este minim avand in vedere faptul ca terenurile
pe care se va realiza punctual de debarcare este plat .
Cutremure : Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatii teritoriului , exista o
zonare seismica conform SR 11100-1:1993 ( Zonarea seismica. Macrozonarea
teritoriului Romaniei), fig.18 . Pe aceasta harta de intensitati , cifrele 6 si 9 exprima
intensitati pe scara MSK , indicele de la baza lor exprima o perioada medie de revenire
( ex. Indice 1 pentru minimum 50 de ani , respectiv indice 2 pentru o perioada medie
de revenire de minimum 100 de ani a intensitatii respective .
Fig. 18 - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993
Zonareaseismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei ( Elaborator UTCB )
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
105 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Fig . 19 - Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului
pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani
( Elaborator UTCB )
Conform STAS 10101/20/90, amplasamentul se afla in zona eoliana B si zona
seismica D.
In ianuarie 2007 a intrat in vigoare Codul P.100-1/2006 cu alt tip de harti de
zonare seismica in care hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de
varf a acceleratiei orizontale a terenului ag determinate pentru intervalul mediu de
recurenta de referinta (IMR) de 100 de ani, corespunzator starii limita ultime, valoare
numita in cod “acceleratia terenului pentru proiectare “ (Fig. 19 ).
Fig. 20 - Zonarea teritoriului Romaniei în termeni de perioada de control (colt),
Tc a spectrului de răspuns. Cod P100-1/2006 ( Elaborator UTCB )
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
106 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Perioada de control ( colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granite dintre
zona ( palierul )de valori maxime in spectrul acceleratiei absolute si zona(palierul)
de valori maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in secunde . In conditiile
seismice si de teren din Romania , pentru cutremure avand IMR = 100 ani , codul reda
zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in termini de perioada de control
(colt),Tc, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente
pentru componentele orizontale ale miscarii seismice (Fig. 20 ).
7.2. Accidente potentiale
In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de functionare a
activitatii in cadrul punctului de debarcare , nu apar efecte poluante asupra mediului
inconjurator . Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii corespunzatoare a punctului
de debarcare si a unei organizari si discipline riguroase a muncii .
Potential , in timpul desfasurarii activitatii desfasurate pe amplasamentul punctului de
debarcare este posibil sa apara si incidente –ca urmare a neglijentei umane –cu posibil
impact asupra mediului , prin infestarea aerului , apei , solului si a subsolului care se
pot produce din urmatoarele cauze :
• functionarea defectuoasa a centralei termice si a incineratorului ;
depozitarea neconforma a deseurilor ;
neintretinerea sistemului de canalizare si a statiei de epurare astfel incat apele uzate sa ajunga in Dunare neepurate .
• defectiuni tehnice ale utilajelor / vehiculelor / ambarcatiunilor si poluari
accidentale cu produse petroliere .
Obiectivul general al evaluarii riscului este acela de a controla riscurile provenite de la
desfasurarea unei activitati pe un amplasament prin identificarea :
Agentilor poluanti sau a pericolelor celor mai importante ;
Resursele si receptorii expusi riscului ;
Riscuri importante , care apar pe un amplasament ;
Masuri generale , care permit reducerea gradului de risc, la un nivel acceptabi.
Prin natura activităţii, în cadrul amplasamentului pot apare situaţii de urgenţă generate
de incendii. Pentru prevenirea acestor situaţii şi intervenţia în cazul apariţiei
incendiilor, activitatea va fi organizată astfel:
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
107 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
- cladirile vor fi dotate cu materialele necesare, conform prevederilor legislaţiei
specifice PSI;
- reteaua de hidranţi se menţine în perfectă stare de funcţionare;
- personalul este instruit la angajare şi periodic.
7.3. Masuri de prevenire a accidentelor
Pentru a preveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de
mediu este necesar a se lua o serie de masuri obligatorii :
- pastrarea curateniei in perimetrul punctului de debarcare pentru evitarea formarii – in timpul ploilor – a solutiilor poluante , din materiale imprastiate accidental;
- efectuarea lucrarilor de curatire a sistemului de canalizare din incinta proiectului , la intervale de 3-5 ani ;
- Intretinerea corepsunzatoare a statiei de epurare ape uzate menajere colectate de pe amplasament ;
- verificarea tehnica periodica a modului de functionare a centralei termice si a incineratorului .
În cadrul Primarie Sfantu Gheorghe va fi intocmit „PLANUL DE PREVENIRE ŞI
COMBATERE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE”, actualizat anual, care cuprinde sistemul
de alertă în caz de poluări accidentale, lista punctelor critice din zona unde se pot
produce poluări accidentale, fişa poluantului potenţial , programe de măsuri şi lucrări
de prevenire a poluărilor accidentale, asigurarea dotărilor cu materiale şi personal de
intervenţie în cazuri de poluare accidentală.
- aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari
accidentale;
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
La intocmirea acestui Raport de evaluare a impactului asupra mediului NU au fost
intampinate dificultati .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
108 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
Denumirea obiectivului de investiţie: “ REABILITARE , MODERNIZARE SI
DOTARE PUNCT DE DEBARCARE IN COMUNA SFANTU GHEORGHE , JUDETUL TULCEA “
Localizarea obiectivului : Terenul este domeniul privat al unitatii administrativ teritorialre comuna Sfantu Gheorghe ( conform HCL nr. 23/2007 , cu modificarile aduse prin HCL nr. 47/2012 ) , are o suprafata de 28784 mp , se afla in extravilanul localitatii si apartine categoriei de folosinta conform PUG apeobat : “ zona CC – subzona CCn- cai de comunicatie navala “, iar functiunea dominanta este “zona cailor de comunicatie navala “.
Titularul si beneficiarul investiţiei: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A
COMUNEI SFANTU GHEORGHE , adresa : comuna Sfantu Gheorghe , strada a I-a ,
judetul Tulcea , tel/fax : 0240-546701 / 0240-546869 , e-mail :
primaria@primariasfantugheorghe.ro
Proiectul este situat conform Certificatului de Urbanism nr.37/28/2012 in
extravilanul comunei Sfantu Gheorghe , judetul Tulcea , identificat cadastral prin T11 ,
Hs84/6 .
Vecinatatile amplasamentului sunt urmatoarele:
- la Nord – dig de aparare comuna Sf. Gheorghe , - la Est – miniport touristic ( proprietatea comunei Sfantu Gheorghe ), - la Sud – bratul Sfantu Gheorghe - la Vest – proprietate comuna Sfantu Gheorghe,
Proiectul consta in executia urmatoarelor categorii de lucrari :
- Amenajarea bazinului prin dragare ; - Platforma debarcaderului ; - Aparari de mal ; - Amenajare cheu vertical la molul debarcaderului ; - Apuntamente , pasarela , pontoane ; - Constructii civile pe platforma .
Racordarea la retelele utilitare existente in zona :
1. Energie electrica : in prezent nu exista alimentare cu energie electrica in zona studiata . Solutia tehnica este racordarea la reteaua de medie tensiune existent la cca 100 m de terenul propus pentru punctual de debarcare . Pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile ( solara ) au fost prevazute
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
109 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
in incinta obiectivului , in spatele cladirii administrative un sistem de panouri fotovoltaice cu capacitatea de 8 kWH/zi , format din 16 panouri fotovoltaice . Acest sistem va asigura o parte din energia electrica necesara functionarii activitatilor din cladirea administrative , diferenta de energie fiind consumata din Sistemul Energetic National.
2. Alimentarea cu apa : se va realiza prin racord la reteaua de alimentare cu apa a localitatii Sfantu Gheorghe ( retea care se afla la o distanta de cca 150 m ) , cu conducta PEHD Dn 75 mm , Pn 6 atm .Apa calda menajera se va realiza local , in fiecare grup sanitar , prin intermediul boilerelor electrice si a instalatiei solare , pentru incalzire si preparare apa calda menajera ( cele 16 panouri fotovoltaice au capacitatea de incalzire totala de 23,4 kW ).
3. Evacuarea apelor uzate se va realiza in reteaua de canaliza a localitatii Sfantu Gheorghe ( la cca 150 m distanta ).
4. Alimentarea cu energie termica : se va realiza cu ajutorul unei centrale termice cu combustibil solid ( lemn ) . Caracteristicele acestei centrale : putere termica 116 kW, vas de incalzire cu capacitate de 400 litri . Distributia agentului termic in camera tehnica se va realiza prin conducte de polipropilena .Centrala termica va beneficia de un cos de fum care va fi inaltat cu minim 0,5 m fata de cota cea mai inalta a invelitorii. Necesarul de caldura va fi asigurat prin montarea , in zona grupurilor sanitare si a vestiarelor de convectoare electrice marca TESY . Ca masura suplimentara pentru incalzire , pe langa centrala proiectata , proprie obiectivului ( alimentata cu combustibil solid ) s-a prevazut si variant instalatiei solare pentru incalzire si preparare apa calda menajera .De la panourile solare agentul termic ( tur-retur ) transportat prin intermediul tevii de otel va alimenta centrala termica ( distribuitor-colector si boiler ) .
Deseurile generate pe amplasament vor fi gestionate conform prevederilor Legii
nr.211/2011 privind regimul deseurilor si a HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile , cu modificarile ulterioare .
Amplasamentul punctului de debarcare se afla in siturile Natura 2000 : ROSCI0065
Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe . Proiectul este
inclus in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii , intr-o zona ce apartine intravilanului
comunei Sfantu Gheorghe .
Din monitorizarea efectuata in cursul anului 2013 s-a concluzionat ca pe
amplasamentul proiectului NU s-au identificat speciile protejate sau de interes
comunitar caracteristice siturilor Natura 2000 mai sus mentionate .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
110 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
Vegetatia ierboasa este formata din specii comune, iubitoare de umiditate, in
mare parte ruderale, ceea ce indica deja un grad ridicat de antropizare a vegetatiei din
zona. Aceasta este organizata intr-un numar mic de asociatii vegetale, probabil datorita
inundatiilor periodice care au loc in aceasta zona. Multe dintre speciile identificate sunt
specii pioniere, amfitolerante.
În cazul amfibienilor, au fost identificate două specii, şi anume: broasca mare de lac (Rana ridibunda) şi broasca verde (Rana esculenta), specii foarte comune, care au o distribuţie uniformă pe tot teritoriul deltei şi al zonelor umede din Dobrogea.
În ceea ce priveşte speciile de reptile identificate, acestea sunt reprezentate de o singură specie, şi anume şarpele de apă (Natrix tessellata), această specie având o largă răspândire pe teritoriul Dobrogei şia României.
În cazul păsărilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzând 70 de specii dintre care 35 de oaspeţi de vară, 29 specii sedentare şi 6 specii de pasaj.
In timpul perioadei de constructie , in scopul eliminarii eventualelor
disfunctionalitati , pe intreaga durata a santierului vor fi supravegheate :
- Respectarea cu strictete a limitelor si suprafetelor destinate organizarii de santier ;
- Buna functionare a utilajelor ; - Curatenia pe santier si in zonele adiacente santierului ; - Respectarea normelor de securitate , respective a normelor de securitate a
muncii ; - Respectarea masurilor de reducere a poluarii ; - Refacerea la sfarsitul lucrarilor a zonelor afectate de lucrarile de organizare
a santierului - Monitorizarea lucrarilor de ecologizare realizate la finalizarea constructiilor
si a avifaunei .
In perioada de functionare :
- Calitatea apelor uzate evacuate de pe amplasament , conform NTPA 001/2002;
- Cantitatea de deseuri generate din activitate , valorificate si eliminate - Cantitatea de gaze arse emise de la centrala termica ( ce va functiona cu
combustibil solid – lemne ) si incadrarea acestora in limitele prevazute de Legea 104/2011 privind calitatea mediului inconjurator si a Ordinului nr. 462/1993 (pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare) stabileşte norme de
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
111 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
limitare a emisiilor provenite de la surse stationare, vehicule si infrastructuri destinate transporturilor, instalaţiile de ardere (altele decât cele IPPC).;
- Cantitatea gazelor arse emise de incinerator si incadrarea acestora in Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale ;
- Monitorizarea biodiversitatii zonei . - Evidenţa deşeurilor produse lunar pe amplasament conform HG 856/2002
privind gestiunea deşeurilor, modificată şi completată de HG 210/2007, şi conţine urmatoarele informaţii: tipul deşeului, codul deşeului, instalaţia producatoare, cantitatea produsă, data evacuării deşeului din instalaţie, modul de stocare, data predării deşeului, cantitatea predată de către transportator, date privind orice amestecare a deşeurilor.
- Întrucat obiectivul este amplasat la circa 150 m de localitate se recomanda monitorizarea zgomotului cu o frecventa trimestriala .
CONCLUZIE : Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe Nu sunt afectate de proiectul propus deoarece : 1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar; 2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; 3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar.
Activitatea punctului de debarcare se desfasoara numai in incinta
amplasamentului aprobat , nu afecteaza zonele limitrofe , impactul produs asupra
vegetatiei si faunei terestre si acvatice fiind nesemnificativ .
Activitatea de constructie si exploatare a punctului de debarcare NU au ca efect
distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante , pasari , mamifere , pesti ,
amfibieni, reptile , nevertebrate pentru care au fost declarate siturile ROSCI0065 Delta
Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .
AVAND IN VEDERE ASPECTELE MENTIONATE IN PREZENTUL RAPORT PRIVIND
IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI , ELABORATORUL PREZENTEI LUCRARI RECOMANDA
CONTINUAREA PROCEDURII DE EMITERE A ACORDULUI DE MEDIU .
BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974
Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com
112 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe
10. DOCUMENTE ANEXATE