Post on 13-Sep-2019
Prolog
Odessa, Rusia, 1918
in tfuziul dup[-amiezi, cbap deasa se rostogoli in port citre sear6,
inghiontita de o schimbare nea$teptata a directiei vdntului. Talazurilede un cenugiu descurajant spalau cheiurile de piatra, invArtejindu-se insusul Treptelor Odeseil gi pogorAnd o inserare timpurie asupra por-rului aglomerat de la Marea Neagra. Pasagerii feriboturilor 9i ai cargo-
boturiior iqi anulara calAtoriile, lasand zeci demarinari fana ocupalie.Pe cAnd iqi cQuta drumul pe bljb6ite prin ceala rece care invtrluiacoastao pltrunzdndu-i pAni in mdduva oaselor, clpibnul AiratolyTovrov auzea hohotelerde rAs ale betivilor din speluncile deocheate
si din bordeluri;toate ticsite de lume. Trecu pe l6ngAprincipala stradd,
cu cdrciumi, coti pe o alee $i deschise o ugi pe caf,e nu se gasea niciun inscris' Aerul cald, ingreunat de rnirosurile.de fum de tigara si devotcl, ii invaddnarile. Un barbat corpolent, agezat la o masA din colt,ii facu semn sa se apropie
Alexei lederov era $eful V[mii din Odessa..Capitanul isi facuse
obiceiul sirl lntdlneascio ori de cAte ori se afla in port, in bodegaizolatd, frecventati mai ales de marinari retra$i din.activiqate, undeyotca era ieftina Si indeqbSte nu uqidea. Birocratul satisff,ceA nevoiacapilanului de a se afla in compania unei faptUri omene$ti fara sa se
lege printr-o relatie de prietenie. Towov igi c6rmea viala pe o ruta
1 Treptele Potemkin, construite in 1837, unul dintre cele mai importante obiectiveturjstice ale ora$ului Odessa (n.tr.)
8 CLI\.E CUSSLER $i PAUL KEMPRECOS
singuratica de cdnd ii fusesera ucise sotia Si tanara fiic6, cu cativa ani
inainte, intr-una dintre ribufnirile de violenta flri sens de pe terito-
riul Rusiei.
Federov pireabiza;r de preocupat. De obicei un tip galagios, pe
care puteai conta cdnd era vorba si acuze in gluml ospatarul ca incar-
case nota de plata, el comandA acum un rand de biutur[ ridicand doua
degete in t6cere. inca si mai surprinzitor, zg0rcitul vame$ plati bau-
tura. Vorbea pe un ton scazut, tragdndu-se agitat de mica lacalie nea8tra
Si aruncdnd priviri nervoase citre marinarii inflanti de vreme, cocAr-
jafi deasupra paharelor la alte mese. Multumit ca discutia lor ramdnea
confidentiali, Federov ridicl paharul si ciocnira.
- Dragul meu cipitan, spuse el, imi pare riu ci dispun de timp pugin
Si trebuie sa intru direct in subiect. Mi-as dori si duci un mic grup d9
pasageri pi ceva marfa la Constantinopol, fara intrebari'
- Cand mlai plitit biutura, mi-am dat seama ci se-ntdmplir ceva
ciudat, zise cf,pitanul, cu obi$nuita lui lips[ de menajamente'
Federov rdse pe-nfundate. Fusese intotdeauna innigat de ftanchetea
cipitanului, desi n-o putea infelege.
- Ei bine, cipitane, noi, slugile sirmane ale guvpmului, trebuie sa
ffaim din salariul de mizerie pe oare nil ofera'
Buzele lui Tovrov schitara un zfunbetretinut in timp ce capitanul
contempla pdntecul rnasiv al vamegului, cale incerca din greu nasturii
vestei scumpe, de fabricalie franguzeasca. Federov se pldngea adesea de
slujba lui. El il asculta politicos. $tia ci oficialul avea rela{ii sus-puse
la sankt Petersburg si ci igi petreceaztTele cerand miti de la amratori,
ca sd ,,linigteasci marile" birocrafiei, cum ii placea sa spuna'
- $tii bine cum arata nava mea, replici Tovrov, ridicdnd din umeri.
Nu e ceea ce s-ar numi un pachebot luxos.
- Nu conteazi. Se va potrivi de minune cu scopurile Roastre'
Capitanul cf,zu pe gAnduri, intrebdndu-se de ce ar fi dorit cineva
sa navigheze pe un carbonier vechi, cind existau altemative mult mai
atragatoare. Federov ii interpreta gregit ezitarea, lu6nd-o drept runda
inaugurala a unei sesiuni de negocieri. iSi duse mdna la buzunarul de
GHEATADEFOC 9
ln piept, scoase un plic grcs $i il agezi pe masa. fl deschise pulin, ast-
lbl incflt capitanul sA poate vedea cf, lnauntru erau mii de ruble.* O sb primeqti o recompensb generoasf,.
Tovrov inghifi zgomotos in sec. Scoase o tigara din pachet cu
clegete tremurabare gi o aprinse.
- Nu in{eleg, spuse.
Federov ii remarca nedumerirea.
- Ce stii despre politica statala a tarii noastre?
CAnd era vorba de 5tiri, capitanul se lf,sa in baza bdrfelor qi a zia-
relor vechi.
- Sunt un simplu marinar, rispunse el. Pun rareori piciorul pe pa-
tnAnt rusesc.
- Chiar gi aqa, egti un om cu o experientri bogata. Te rog, fii sincer,
prietene ! Eu ti-am apreciat lntotdeauna parerile.
Capitanul cAntiri in minte ceea ce qtia despre nenorocirile abatute
lusupra Rusiei 9i ipi puse concluzia intr-un context nautic.
- Daca o navi s-ar afla in s-larea de acum a tarii noastre, m-a$ in-
lrcba de ce nu b pe fundul marii.
- Ti-arn admirat intotdeauna sinceritatea, replici Federov, rdz0nd
rlin toata inima. Se pare c[ ai gi un dar al rnetaforei, in aceeagi mf,suri.
Apoi igi regisi seriozitatea si continua: Raspunsul fau se potrive$te pe
rlc-a-ntregul. Rusia se afla intr-adevar intr-o situatie primejdioasa.'l'inerii nogtri mor in Razboiul cel Mare, tarul a abdicat, bolsevicii isi
irsumi cu brutalitate puterea, Germania ne-a ocupat teritoriul din sud
ti noi am chemat alte natiuni sa ne scoata castanele din foc.
- N-aveam idee ca lucrwile stau chiar atat de rau.
- $i se inriutifesc, dacl-ti vine si crezi! Ceea ce mi readuce la
tine gi la nava ta. Federov il trintui pe cipitan cu privirea. Noi, patriolii
rlevotali de aici, din Odessa, ne gasim cu spatele la mare. Armata Alba
rlcline teritoriul, dar Rosii ataci dinspre nord si ii vor coplegi in cur0nd.
Zona militarizata oclrtpatl de nemti, intinsa pe Saisprezece kilometri,
se va dizolva ca zaharul in ap[, Vei face un mare serviciu Rusiei
I rtnsportAnd aceqti pasageri.
10 CLIVE CUSSLER $i PAUL KEMPRECOS
Capitanul se considera un cetapan al lumii, dar in addncul sufle-
tului nu se deosebea cu nimic de restul compatriolilor s2ri, cu ata$a-
mentul lor profund fatl de patria-mama. $tia ca bolqevicii arestau qi
executau vechea garda si multi refugiali scapaserir fugind in sud' Sta-
tuse de vorb6 cu alti capitani, care istoriseau in qoapta poveqti despre
persoanele importante pe care le lmbarcaseri in miez de noapte.
Spafiul pentru pasageri nu reprezenta o problema. Nava era prac-
tic goali. Steaua Odessei constituia ultima optiune a marinarilor tn
cdutare de lucru. Datorita scurgerilor, mirosea 6i a combustibil, nu
numai a metal ruginit gi a marfa de calitate inferioara. Marinarii
numeau acest amestec duhoarea mo(ii $i evitau nava, de parca ar fifost purtitoare de ciumi. Echipajul era alcituit mai ales din holomani
de cheiuri care n-ar fi fost angajaJi pe nici un alt vas. Tovrov ar fiputut sa-l mute pe secund in cabina sa, eliberAnd cabinele ofiterilor
pentru pasageri. Se uita la plicul voluminos. Banii ar fi putut repre-
zenta diferenla intre moartea intr-un azil vechi pentru marinari $i
retragerea intr-o cisutf, confortabili de pe malul marii.
- Ridiclm ancora peste trci z7le, odati cu fluxul de searf,, spuse
capitanul.
- Esti un adevarat patriot, zise Federov, cu ochii stralucind de la-
crimi. impinse plicul de-a curmezilul mesei. Aici e jumatate. O s[-ti
ptatesc restul cdnd sosesc pasagerii.
Capitanul igi strecuri banii in buzunarul interior al hainei, unde
parura sa imprigtie caldura.
- Cdti pasageri vor fi?
Federov arunc6 o privire spre doi marinari care tocmai intrasera
in cafenea gi se agezau la o masf,. Raspunse cobor0ndu-$i vocea:
- iniur Ae o duzina- ln plic suntbani in plus, pentru m0ncme. Cum-
para provizii din magazine diferite, ca si nu treze$ti suspiciuni, Acum
trebuie sa plec. Se ridica qi, adresdndu-se pe un ton sever $i suficient
de sonor pentru a fi auzit de toati lumea, spuse: Ei, dragul meu cf,pi-
tan, sper ci acum infelegi mai bine legile gi regulamentele noastre de
la Vama! O zibuna!
GHEATADEFOC 11
in dupa-amiazaplecarti,Federov 19i fbcu aparilia pe nava pentru
a-i spune lui Tovrov ci planurile rimiseserir neschimbate. Pasagerii
aveau sA soseasc6 seara t6rziu. Pe punte nu trebuia sa se afle decdt
capitanul. Cu pulin timp inainte de miezul nopfii, c0nd acesta rnisura
de unul singur cu pasul puntea inviluiti fur ceatd, un vehicul se opri
in scrflpnet de cauciucuri labazapasarelei de acces. Dupd zgomotul
gutural al motorului, presupuse ca era rm camion. Farurile furi stinse
$i motorul, oprit. Se deschiserd $i se inchiserl usi si auzi murmur de
voci gi tdrSflit de cizme pe pietrele umede ale caldardmului.
O silueta inalti, purtdnd o mantie cu gluga, urcf, pasarela pAna pe
punte qi se apropie de el. Towov simti ochi nevazuti sfredelindu-i pe ai
sai. Pe umlS o voce profundi de barbat i se adresi dinspre gaura intu-
necati a acoperlrndntului de cap.
- Unde sunt cabinele pasagerilor?
-YLarbt, zise Tovrov.
- Nu, spune-mi.
- Prea bine. Sunt pe puntea de comanda, imediat deasupra noastri.
Scara e in partsa aceea.-* Unde e echipajul dumitale?
- Toti sunt in paturile lor.
- Ai grijA sLramdnd acolo. Agteapta aici.
Barbatul se indrepta in tAcere spre scara qi urci spre cabinele
ofitedlor, aflate pe puntea de sub timonerie. igi lncheie inspecfia gi se
intoarse in cdteva minute.
- Arata mai bine decdt un grajd, dar nu cu mult, spuse el. Venim
la bord. Nu sfa in drumul nostru. Du-te acolo!
Arata catre prova. apoi cobori pe chei.
Towov se cutm zbirlise fiindca primea ordine pe propria nava, dar
gAndul la banii incuiati in seiful din cabina sa ii netezi penele. $i era
suficient de infelept incdt sanu se celte cu un barbat care il domina cu
inaltfunea lui. Se instali la provi, dupi cum i se ceruse.
Grupul ingrimadit pe chei urci pe navi in Sir indian. Tovrov auzi
vocea somnoroasf, a unei fetite sau a unui baietel amudta de un ,,sst"
adresat de un adult ln timp ce pasagerii igi gaseau drumul citre cabine.
L2 CLIVE CUSSLER $i PAUL K-EMPRECOS
Apoi aparwi altii, carAnd niste lazi sau cufere de calatorie. Judecdnd
dupa icnete qi dupa lnjuraturi, banuia ca bagajele erau grele. Ultimapersoanl ajunsi pe llas era Federov, rlsufldnd greu din pricina nefa-
miliarului efort impus de scurnrl urcu$ pe pasarela.
- Ei bine, dragul meu, spuse vamesul vesel, lovindu-si mdinile ln-mirnu$ate una de alta, domic sir le-ncirlzeascA. Asta a fost. E totul gata?
- Ridicam ancora c0nd dai ordinul.
- Considera ca l-ai primit. Uite restul banilor tai.r
ii intinse lui Towov un plic atdtde burdusit de bancnote noi, trcdtpitrea gata si crape. Apoi, pe neasteptate, il cuprinse pe clpitan iqtr-oimbratisare sufocanti si il saruta pe am0ndoi obrajii.
- Mama Rusia n-o si te poata risplati niciodata furdeajuns, qopti
el. in noaptea asta scrii istorie.ii AaOu drumul capitanului uluit si cobori pasarela. CAteva clipe
mai tdrziu, camionul demari qi dispalu in bezna.
Capitanul duse plicul la nas, inhamnd mirosul rublelor de parcd ar
fi fost trandafiri, apoi gi-l indesa intr-unul dintre buzunarele hainei qi
urcl spre timonerie. Intrb ln camera hl{ilor din spatele acesteia, apoipe u$a ce didea in propria cabinf,, ca sa-l deajos din pat pe Serghei,
secundul sau. ii ceru tAnarului georgian si trezeasci tqt echipajul gi sa
faca pregatirile de plecare. Secundul cobori si indeplineasci ordinul,mormaind ceva neinteligibil pentru sine.
O m6na de epave umane aparu pe punte, clatindndu-se pe pi-cioare, in diverse stadii ale trezini din betie. Tovrov ii privi din timo-nerie in, timp ce dezlegau pardmele si ridicau pasarela. Echipajulnumira, in totalitate, doisprezece oameni, incluzindu-i pe cei doi an-
gajati in ultima clipa, ca fochisti in groapa de gunoi, cum era numitacamera motoarelor. Mecanicul-$ef era un navigator competent, care
ramasese alaturi de cipitan din loialitate. isi mdnui pompa de ulei ca
pe o bagheta magici, insuflflnd via{a morrnanelor de fier vechi care
puneau fur migcare Steaua, Cazanele se incdLlziseri gi scoteau abur, inmisura in care fiecare lucra.
Tov.rov apuca ferm cdrma, telegraful Fcani gi vasul se indepirtide doc. Cei care zinfiiSteauaOdessei iesind incet din porrul cufundat
GHEATADEFOC 13
in cea{a iSi facuri cruce gi rostirb rugaciuni str6vechi, de alungare ademonilor. Parea sl pluteasca deasupra apei ca o corabie-fantomi,blestematA sf, cufreiere lumea ln ciutarea echipajului ei inecat. Lumi-nile sale in mi$carc erau invaluite intr-o stralucire imateriali, de parcir
pe greement ar fi dansat focul Sfdntului Elmol.Capitanul iqi conduse nava prin canalul qerpuitor, ocolind arnbar-
catiunile ascunse sub lintolii de ceati, cu u$urintaunui delfin cl'lhuzilde radarul primit de la natura. Anii de navigatrie pe vase cu abur intre
Odessa si Constantinopol ii intipfiseri traseul lr creier qi stia de cAte
ori si invdrteasci roata cdrmei fara sa recurgi la ha{i sau la marca-
.jele canalului.Proprietarii francezi ai Stelei ii neglijasera infretinerea cu bunir
$tiinp, de o multime de ani, in speranta ca o furtuni zdravdni avea
s-o trimita la fund iar ei aveau si furcaseze asigurarea. Rugina picura
din'deschiderile de scurgeri de parci ar fi fost rani insdngerate,brin-dAnd coca basicata. Coroziunea umpluse de pete catargele gi maca-
ralele. Vasul se inclina ca un betiv catre babord, unde se adunase apit
dintr-o santina prost etan$ata. Motoarele Stetei,uzate gi tanjind de multtimp dupa o relaralie capitala, hdrdiau de parca ar fi suferit de emfi-zem. Norul negru, sufocant, care se revzrsa din singurul co$ de fumduhnea de parca ar fi fost pucioasa slobozita din infem. Aidoma unuibolnav incurabil care continua curnva sa supraviefuiasci intr-un trupsfdrsit, vasul continuasdbrludeze marile, degi trecuse multb vreme de
cAnd ar fi trebuit sd i se pronunte in mod oficial decesul.
Tovrov $tia ca Sreauaera ultima navape carc avea s-o mai comande
vreodatf,. tnsa se straduia sa-;i mentina un aspect ingnjit. lsi lustruia inI'iecare dimineata pantofii negri, cu ta.lpa sublire. Camaqa lui alba era
ingalbeniti, dar curata, gi'trcerca sa-li pistreze dunga pantalonilor negri,
cu fesdtura roasi de trecerea timpului. insf, numai abititatile cosmetice
ale unui imbllsamitor i-ar fi putut imbunititi infatisarea. Nopfile
I Fenomenul cunoscut lnci din Antichitate, constdnd in aparilia inainte de olurtund cu descirciri electrice a unei strd,luciri intense, asefinAnatoare focului, in.jurul obiectelor inalte $i asculite - clopotnile, vdrfuri muntoase, qlice de avion,catarge de corabie; Sfdntul Elmo reprezintl varianta italiana a numelui Sfinruluilirasmus, patronul marinelor din Marea Mediterana $i protector al acestora. (n.red.)
14 CLMCUSSLER$iPAULKEMPRECOS
pierdute, mencarea sara?acioasi qi lipsa somnului i$i luasera tributul.
Obrajii scofdlciti ii scoteau Si rnai mult in evidenta nasul lung, cu
vinigoare ro$ii, im tenul lui avea culoarea cenugie a pergamentului.
Secundul se intoarse la culcare, iar membrii echipajului se tfantira
in paturite lor in timp ce primul schimb de fochisti indopa cazanele cu
carbuni. Capitanul lpi aprinse o figarl turceasca tare, si avu un acces
de tuse care-lftrcu sa se indoaie de mijloc. CAnd reusi sa-si tina tusea
sub control, deveni congtient de aerul rece al mbrii, care pltrundea
printr-o u$i deschisa. isi ridica privirea qi vazu ci nu mai era singur'
Un barbat uriaq stitea in cadrul uqii, spectaculos incadral de fuioale de
ceata. Omul intrA $i hchise u$a in urma lui.
- Luminf,, spuse, cu o voce baritonala, dovedindu-se astfel a fipersonajul care urcase primul la bord.
Tovrov trase de cordonul becului atamat deasupra capului siu.
Barbatul iqi lasase gluga pe spate. Ea inalt' uscifiv 9i purta o cf,ciula
de blana albi, cunoscu6 sub numele de papakha,lasati gmechereqte
intr-un peg. O cicatrice palidi, urma a unui duel, ii cresta obrazul drept
deasupra liniei barbii, pielea era ro$ie, bd$icati de arsura soarelui
refleciat de zapada, iar in parul negru si in barba i se incdlcisera pi-
caturi scdnteietoare de umezeali. Avea irisul drept inceto$at de o rani
sau de o boala, iar ochiul sanatos. Iarg deschis, ii didea aspectul unui
, scotdnd la iveala toculI se deschisese mantia captu$ifi cu blana
unui pistol prins de centura, iar in m6n[ barbatul linea o pu$ca. O ban-
duliera cu cartu$e ii ffaversa pieptul, iar de centurf, ii amma si o sabie.
Era imbracat cu o tunici gri, stropita cu noroi, 5i avea cizme de piele,
negre gi inalte. Uniforma si aerul de violen[a greu qtapAnita 1l identificau drept cuac, membru al unei caste de r[zboinici salbatici care
traiau pe tarmul Marii Negre. Tovrov isi lnabusi repulsia. Cazacirfu'
seseri impticati in moartea familiei sale, $i incerca intotdeauna sa-i
evite pe calarelii beligeranti care pireau mai fericiti ca niciodata atunci
cdnd inspirau spaimi.Barbatul arunci o privire prin timoneria pustie.
- t;tl smguri
GHEATADE FOC 15
- secundul doarme in spate, raspunse capihnul, indicand locul cuo zvd.cnire a capului. E beat gi n-aude nimic.
Ciuta pe b6jb0ite o figara si i-o oferi celuilalt.
- Sunt maiorul Piotr Yakelev, spuse acesta, respingAnd figara cuo fluturare de mdna. O sa faci ce fi se spune, capitane Tovrov!
- Potr avea incredere in rnine, ca om aflat in serviciul dumitale,domnule maior.
- Eu n-am incredere In nimeru. Maiorul se apropie cu un pas, scui-pAnd cuvintele. Nici in rugii albi, rtici in cei ro$ii. Nici in nemti, nici inenglezi, IoF sunt impotriva noastra. PAn?r sicazaci au trecut de paftea
bolsevicilor.ii arunca o privire capitanului, cautAnd cea mai mica umbra de
sfidare. Nedescoperind nici o ameninlare ln expresia binevoitoare a
acestuia, iSi intinse mdna cu degete butucanoase.
- figara, mArdi.
Tovrov ii dadu tot pachetul. Maiorul aprinse una $i sorbi fumul deparcd ar fi fost un elixir. Tovrov era intrigat de accentul lui. Tatal siul'usese vizitiul qnui moqier, a$a cf, era obignuit cu limba culta a nobi-limii ruse. Barbatul din fata lui parea sa se fi ivit din stepA, dar vorbeacu inflexiunile unui om educat. Capitanul $tia ci ofiterii din clasele
superioare, care studiasera la Academia militara, erau desemnatri ade-
sea s5-i conduci pe cazaci.
Observa oboseala de pe fatra devastata a maiorului gi ugoara gdr-
bovire a umerilor lui putemici.
- O calabrie lunga? il intreba.
Celalalt zdmbi, fara nici o urmf, de amuzament.
- Da, o c[litorie lungb gi grea.
Sufla pe nari doua fuioare gemene de fum gi scoase ca prin farmec
o sticlufa de votcA din haina. Lua o inghilitura si se uita in jur.
- Vasul asta e o impugiciune, spuse.
- Steaua este o doamni foarte, foarb batranf,, cu o inimi mare.
- $i totu$i, bitrdna ta doamna pute, zise cazacttl.
- CAnd o si fii de vdrsta mea, o sa-nve1i si-1i astupi narile gi s-accepli
ce ti se ofera.