Post on 26-Jan-2016
description
Utilizarea capacitãţii de producţie în secţia a II-aTabel nr.63
Nr.crt.
Denumire utilaj
Numãr
utilaje
Timp maxim
disponibil (ore)
Produs, reper
Producţie fizicã
Normã de timp Coeficient de
echivalare
Producţie în repere (produse) reprezenta
tive
Capacitatea de producţie
în produs reprezentativ
Grad de utilizare a capaci--tãţii (%)
Produs (reper)
Produs reprezentativ
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Centre de
prelucrareB-R3 16.000 9,9 9,9 1,000 16.000C-R3 11.400 9,9 9,9 1,000 11.400
70 5946 - - - - - 27.400 42.042 65,172 a B-R4 16.000 4,7 4,7 1,000 16.000
B-R5 16.000 2,8 4,7 0,596 9.536C-R6 11.400 5,8 4,7 1,234 14.068C-R7 11.400 4,6 4,7 0,979 11.157
65 5752 - - - - - 50.761 79.549 63,813 b B-R4 16.000 5,7 5,7 1,000 16.000
B-R5 16.000 4,8 5,7 0,842 13.474C-R6 11.400 7,5 5,7 1,316 15.000
69 5722 - - - - - 44.474 69.266 64,214 h B-R4 16.000 8,5 8,5 1,000 16.000
C-R7 11.400 2,9 8,5 0,341 3.88946 5712 - - - - - 19.889 30.912 64,34
174
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 115 i B-R5 16.000 1,8 3,6 0,500 8.000
C-R7 11.400 3,6 3,6 1,000 11.40019 5708 - - - - - 19.400 30.125 64,39
6 j 35 5742 C-R6 11.400 11,2 11,2 1,000 11.400 17.944 63,537 L2 B 16.000 4,4 7,04 0,625 10.000
C 11.400 7,04 7,04 1,000 11.40038 6096 - - - - - 21.400 32.904 65,04
175
În continuarea exemplului la care ne-am oprit evidenţiem nivelurile
producţiei echivalente realizate pe utilajele „a”:
B-R4 16.000 buc x 1,000 = 16.000 buc
B-R5 16.000 buc x 0,596 = 9.536 buc
C-R6 11.400 buc x 1,234 = 14.068 buc
C-R7 11.400 buc x 0,979 = 11.157 buc
Total = 50.761 produs (reper) reprezentativ
a. În mod firesc, ar trebui determinate ponderile producţiei fiecãrui
produs în totalul producţiei exprimatã în produs (reper)
reprezentativ.
b. Se determinã capacitatea de producţie exprimatã în produs (reper)
reprezentativ, luând în considerare numãrul de utilaje, fondul de
timp maxim disponibil al acestora şi norma de timp a produsului
(reperului) reprezentativ.
Pentru maşinile de tip „a”, situaţia se prezintã astfel:
Capacitatea de producţie n produs reprezentativ =
=65 masini x 5752 ore/masina4,7 ore/buc = 79.549 reper (produs) reprezentativ
e. Se calculeazã indicele de utilizare a capacitãţii de producţie ca
raport între producţia în produs (reper) reprezentativ şi capacitatea
de producţie determinatã dupã formula de mai sus.
Exemplu pentru maşinile tip „a”
50 .761 buc79 .549 buc
x100=63 , 81 %
176
Capacitatea de producţie în produs (reper) reprezentativ poate fi
transformatã în capacitate de producţie în produse reale prin împãrţirea la
coeficienţii de echivalenţã.
5.3. Resursele materiale
5.3.1. Determinarea necesarului de materii prime
Având în vedere normele de consum valabile în anul curent se va
calcula în continuare necesarul de materii prime de aprovizionat (tabelul 64).
În legãturã cu fundamentarea necesarului de materii prime prezentãm
urmãtoarele:
a. Producţia fizicã (coloana 3 din tabelul 64) este cea planificatã pentru
anul curent. Dat fiind faptul cã în compunerea produselor D, B, C
reperele se regãsesc într-o normã de 1/1, producţia fizicã a produsului
respectiv coincide cu producţia fizicã a reperului.
b. Norma de consum de materii prime, exprimatã în kg/buc, este datã de
reţeta de fabricaţie a fiecãrui produs. „Ajustãrile” faţã de perioada de
bazã sunt consecinţa aplicãrii unor mãsuri cu caracter tehnic, economic
ori organizatoric prin care se urmãreşte realizarea obiectivelor
strategico-tactice.
c. Preţul de aprovizionare (UV/kg) se stabileşte pe baza negocierilor cu
furnizorii de materii prime.
d. Necesarul de materii prime s-a calculat în douã ipostaze:
- cantitativ (coloana 6), prin ponderarea producţiei fizice cu norma de
consum
177
Necesarul de materii prime de aprovizionat în anul curent
Tabelul nr.64
Nr.crt.
Materie
primã
Producţie reper
Cantitate de produs
(buc)Cantitatil
e noastreCa
Norma de
consum(kg/buc)
Preţ materie primã
(UV/kg)Pretul
din anul de baza
*Indicele de
crestere al
materiilor prime
Necesar pentru realizãri ob. de prod.
StocNecesar de
aprovizionare
Cantitate(tone)
Valoric(mii UV)
Iniţial(tone)
ramane neschimba
t
Final(tone)
Cantitate
(tone)
Valoric(mii UV)
0 1 2 3 4 56
=3*4/10007=6*5/1000 8
9=6*15/360
10=6-8+9
11=10*5
1 m10 D-R1 80.000 6,0 494 480,0 237.120 5,0 20,0 495,0 244.5302 m3 B-R3 16.000 14,0 429 224,0 96.0963 m3 C-R3 11.400 14,0 429 159,6 68.468,4004 m3 D-R2 80.000 3,0 429 240,0 102.969
5Total m3
429 623,6267.524,40
021,0 25,983
628,583
269.662,25
6 m4 B-R4 16.000 15 221 240,0 53.040,000 4,0 10,000 246,0 54.3667 m5 B-R5 16.000 4,7 403 75,2 30.305,600
178
8 m5 D-R8 80.000 2,0 403 160,0 64.480,000
9Total m5
403 235,2 94.785,600 6,0 9,800 239,0 96.317
10 m6 C-R6 11.400 3,0 364 342,0124.488,00
012,0 14,350 344,25 125.307
11 m7 C-R7 11.400 18,6 351 212,04 74.426,040 9,0 8,835211,87
574.368
Total materii prime de aprovizionat851.384,04
0864.550,2
5
179
Exemplu: necesarul de materie primã m4, utilizatã în fabricarea
produsului B, a fost:
16.000 buc x 15 kg/buc = 240.000 kg = 240 tone
- valoric (coloana 6), prin ponderarea necesarului cantitativ
cu preţul de aprovizionare.
Prelungind exemplul de mai sus, necesarul valoric de materie primã
m4, este:
240.000 kg x 221 UV/kg = 53.040.000 UV = 53.040 mii UV
În mod firesc, totalul materiilor prime necesare pentru realizarea
producţiei fizice se exprimã doar valoric.
e. Stocul iniţial (cantitativ) se preia din perioada de bazã
f. Stocul final se determinã cantitativ pe baza formulei:
S f=
NQ xI a
360 , unde
NQ – necesarul de materii prime pentru realizarea producţiei
Ia – intervalul dintre douã aprovizionãri succesive.
În situaţia simulatã Ia = 15 zile.
Exemplu: pentru determinarea stocului final pentru materia primã m4, formula
a condus la rezultatul urmãtor:
Sfm4=
240 tone x 15 zile360 zile
=10 tone
g. Necesarul de aprovizionat (a nu se confunda cu necesarul de
materii prime pentru realizarea obiectivului de producţie fizicã) se
determinã cantitativ cu relaţia:
180
Na = NQ + Sf – Si, unde:
NQ – necesarul cantitativ de materii prime pentru realizarea producţiei
fizice
Sf – stocul final
Si – stocul final
Pentru aceeaşi materie primã m4, necesarul de aprovizionat este:
Nam4 = 240 tone + 10 tone – 4 tone = 246 tone
Valoric, necesarul de aprovizionat rezultã din ponderarea necesarului
cantitativ cu preţul de aprovizionare.
Pentru materia primã m4:
Nam4 = 246.000 kg x 221 UV/kg = 54.366 mii UV
5.3.2. Alte resurse materiale
a. Materiale auxiliare
Creşterea consumului de materiale auxiliare reprezintã 95% din
creşterea cifrei de afaceri pentru secţia I, secţia a II-a şi atelierul mecano-
energetic. Pentru administraţia generalã, indicele de creştere este egal cu
indicele de creştere a preţurilor materiilor prime (130%).
În termeni nominali indicele cifrei de afaceri este egal cu:
2. 264 .220 miiUV1. 595 .000 miiUV
x100=141 , 96 %= cifra noastra de afaceri/ 1.595.000=
3.657.143
Indicele creşterii consumului de materiale auxiliare va fi:
181
100 + (141,96-inlocuim cu ce am obtinut mai sus – 100) x 95% =
139,86%
În tabelul 65 sunt prezentate nivelurile de cheltuieli cu materiale
auxiliare în anul curent, pe diferite centre de gestiune.
Tabelul nr.65Cheltuielile cu materiale auxiliare
Nr.crt
Centrul de gestiune Cheltuielian de bazã
Indice de creştere(%)Inlocuim cu
indicele cresterii
consumului de materiale
auxiliare, obtinut mai sus- primele
3
Cheltuieli an curent
0 1 2 la fel 3 4=2*31 Secţia I 2.800.000 139,86 3.916.0802 Secţia a –II-a 6.200.000 139,86 8.671.3203 Secţia Mecano-
energeticã540.000 139,86 755.244
4 Administraţia generalã 450.000 130,00- varianta
individuala Indicele de crestere al materiilor
prime
585.000
Total 9.990.000 139,42 13.927.644
b. Obiecte de inventar şi materiale de protecţie
182
Se estimeazã cã sporul cheltuielilor cu aceste obiecte şi materiale va
reprezenta 82,46% din creşterea cifrei de afaceri pentru secţia I, secţia a II-a şi
atelierul mecano-energetic.
Deci, indicele creşterii cheltuielilor cu obiecte de inventar şi materiale
de producţie va fi de:
100 + (141,96-Indicele cifrei de afaceri calculat anterior – 100) x
82,46% = 134,60%
În tabelul 66 sunt arãtate nivelurile de cheltuieli cu obiecte de inventar
şi materiale de protecţie în anul curent, pe diferite centre de gestiune.
Tabelul nr.66Cheltuielile cu obiecte de inventar şi materiale de protecţie
Nr.crt
Centrul de gestiune Cheltuielian de bazã
Indice de creştere(%)-cel calculat imediat mai
sus
Cheltuieli an curent
0 1 2 3 41 Secţia I 880.000 134,6 1.184.4802 Secţia a –II-a 2.150.000 134,6 2.893.9003 Secţia Mecano-
energeticã190.000 134,6 255.740
Total 3.220.000 134,6 4.334.120c. Combustibil
Coeficientul de creştere a cheltuielilor cu combustibili va fi de 1,40 în
Secţia I, Secţia a II-a şi Secţia Mecano-energeticã şi de 1,35 la Administraţia
Generalã. Noile niveluri de cheltuieli sunt cuprinse în tabelul 67.
Tabelul nr.67
Cheltuielile cu combustibil-la fel
Nr. Centrul de gestiune Cheltuieli Indice de Cheltuieli an
183
crt an de bazã creştere(%) curent0 1 2 3 4
1 Secţia I 320.000 140,0 448.0002 Secţia a –II-a 710.000 140,0 994.0003 Secţia Mecano-
energeticã220.000 140,0 308.000
4 Administraţia generalã 230.000 135,0 310.500Total 1.480.000 139,2 2.060.500
d. Cheltuielile cu energia electricã în anul curent
În urma aplicãrii mãsurilor vizând reducerea consumului de factori de
producţie, consumul de energie electricã pentru forţa motrice se reduce cu 8,35
kw/buc în cazul produsului B şi cu 10,55 kw/buc în cazul produsului C. În
anul curent se estimeazã o creştere în termeni reali cu 5% a consumului de
energie electricã pentru forţa motrice la atelierul mecano-energetic. Energie
electricã consumatã pentru iluminat se menţine la nivelul anului anterior. În
aceste condiţii, cheltuielile cu energia electricã vor fi cele arãtate în tabelul 68.
184
Tabelul nr.68
Cheltuielile cu energia electricã în anul curent
U.V.
Nrcrt
Consumator de energie electricã
Cantitate de fabricat (buc)Inlocuim cu
valorile noastre
Norma de consum
(kwh/buc)
Consum de energie electricã
(kwh)
Cheltuieli cu energia electricã
0 1 2 3 4=2*3 5=4*20UV1 Produs D 80.000 11,3454- luam
din tabelul 51, totalul de
consum pt produsul D
907.632 18.152.640
2 Produs B 16.980000 106,65 1.706.400 34.128.0003 Produs C 11.400 132,95 1.515.630 30.312.6004 Atelier mecano-energetic
Energie pentru forţa motriceDe aici im jos
sunt la fel294.000
5.880.000
5 Energie electricã pentru iluminat din care:
91.700 1.834.000
5.1 Secţia I 23.000 460.0005.2 Secţia a II-a 46.000 920.0005.3 Atelierul mecano-energetic 15.000 300.0005.4 Compartimente funcţionale 7.700 154.000Total consum de energie electricã 4.513.762 90.307.240
Fundamentarea cheltuielilor cu energia electricã, realizatã în tabelul de
mai sus, necesitã câteva lãmuriri:
a. Norma de consum (kwh/buc) s-a determinat prin ponderarea normei de
timp, exprimatã în ore-maşinã, cu puterea instalatã a motorului ce acţioneazã
maşina (utilajul) specific operaţiei mecanizate respective. Exemplul de mai jos
este edificator în aceastã privinţã:
Pentru produsul B:
185
Operaţii mecanizate Norma de timp (ore) Putere instalatã (kw)R3 – I (CP) 9,9 3R4 – I (a) 4,7 3II (b) 5,7 2,5III (h) 8,5 3R5 – I (a) 2,8 3II (b) 4,8 2,5III (i) 1,8 1,5
Total consum de energie electricã pe produs B”
(9,9 x 3) + (4,7 x 3) + (5,7 x 2,5) + (8,5 x 3) + (2,8 x 3) + (4,8 x 2,5) +
+ (1,8 x 1,5) = 106,65 kwh/buc
b. Consumul total de energie electricã pentru scopuri tehnologice se
determinã ponderând norma de consum cu producţia fizicã planificatã.
Continuând exemplul nostru, consumul de energie electricã pentru
realizarea producţiei planificate din produsul B este:
16.000 buc x 106.65 kwh/buc = 1.706.400 kwh
c. Cheltuielile cu energia electricã pentru scopuri tehnologice se stabilesc
prin ponderarea consumului planificat cu tariful unui kwh.
Pentru acelaşi produs B, acestea sunt de :
1.706.400 kwh x 20 UV/kwh = 34.128.000 UV
d. Tariful de 20 UV/kwh se utilizeazã şi în fundamentarea cheltuielilor cu
energie electricã pentru iluminat.
186
5.4. Dimensionarea resurselor umane
5.4.1. Determinarea numãrului de muncitori direct productivi şi a
fondului de salarii aferent manoperei directe
Având în vedere noile norme de timp precum şi salariile tarifare orare
care s-u negociat pentru anul curent, se trece la dimensionarea personalului
direct productiv, precum şi a cheltuielilor cu manopera directã (tabelul 69).
Tabelul nr.69
Numărul de muncitori direct productivi şi fondul de salarii directe
Produs
Reper operaţ
ii
Cantit.(buc)
Timp efectiv
de lucru
(ore/buc)
Timp disponibil(ore/an)
Numărmuncitori direct
prod.
Salarii tarifare orare
Fond salarii directe (UV)
0 1 2 se pune
productia
noastra totala pt D, B si
C
3 4
1840 ramane, 1832 se
actualizeaza cu cifra
noastra din tabelul 44, utima
celula
5=2*3/4 6 7=2*3*6
D
1 80.000 0,300 1832 13 210 5.040.0002 80.000 0,100 1832 4 235 1.880.0003 80.000 0,250 1832 11 240 4.800.0004 80.000 0,250 1832 11 225 4.500.0005 80.000 0,500 1832 22 225 9.000.0006 80.000 0,500 1832 22 235 9.400.0007 80.000 0,400 1832 17 245 7.840.0008 80.000 0,275 1832 12 220 4.840.000
187
9 80.000 0,600 1832 26 225 10.800.000
10 80.000 1,000 1832 44 245 19.600.000
11 80.000 0,150 1832 4 210 1.680.00012 80.000 0,150 1832 7 190 2.280.00013 80.000 1,400 1832 61 245 27.440.00
014 80.000 0,700 1832 31 225 12.600.00
0Total D 80.000 6,525 1832 285 233,1
4=Total 7/ Total
2*Total 3
121.700.000
188
0 1 2 3 4 5 6 7
B
R3I 16.000 9,9 1840 86 208 32.947.200R4I 16.000 4,7 1840 41 208 15.641.600R3II 16.000 5,7 1840 49 214,5 19.562.400R3III 16.000 8,5 1840 74 221 30.056.000R5I 16.000 2,8 1840 24 208 9.318.400R5II 16.000 4,8 1840 42 214,5 16.473.600R5III 16.000 1,8 1840 16 221 6.364.800
Montaj 16.000 13,2 1840 115 211 44.563.200Total B 16.000 51,4 1840 447 212,7 174.927.200
R3I 11.400 9,9 1840 61 208 23.474.880R6I 11.400 5,8 1840 36 208 13.752.960R6II 11.400 7,5 1840 47 214,5 18.339.750R6III 11.400 11,2 1840 69 182 23.237.760R7I 11.400 4,6 1840 29 208 10.907.520R7II 11.400 2,9 1840 18 214,5 7.091.370R7III 11.400 3,6 1840 22 221 9.069.840
Montaj 11.400 28,16 1840 174 221 70.946.304Total C 11.400 73,66 1840 456 210,6 176.820.384
Total Secţia a II-a 1840 903 211,6 351.747.584Total întreprindere 1:188
media coloanei
216,8 473.447.584
În fundamentarea necesarului de muncitori direct productivi şi a
salariilor directe au fost luate în considerare următoarele aspecte de natură
metodologică :
a. Informaţiile din coloana 1 sunt preluate din procesul tehnologic al fiecărui
produs ce intră în structura sortimentală a producţiei. Modificări
importante faţă de perioada de bază intervin în secţia I unde s-a renunţat
la fabricarea produsului A în favoarea produsului D, acesta din urmă cu o
tehnologie de fabricaţie substanţial modificată. De asemenea, în secţia a
II-a apar modificări în procesul tehnologic de obţinere a reperului R3, ce
intră în "compunerea" produselor B-C, în sensul că numărul operaţiilor
tehnologice s-a redus la una singură, iar dotarea tehnică este cu totul alta.
189
b. Cantitatea planificată (buc.) reprezintă obiectivele asumate de societatea
comercială pentru anul simulat în ceea ce priveşte producţia fizică.
c. Timpul efectiv de lucru, exprimat în ore-om, este identic cu timpul normat
şi se preia, de asemenea, din tehnologia de fabricaţie (vezi sinteza
normelor de timp, rezultate din operaţionalizarea unor modalităţi de
realizare a obiectivelor – tabel nr.59).
d. Timpul anual disponibil / persoană este fundamentat în tabelul nr.44 şi ţine
cont de structura şi cuantumul fiecărei categorii temporale specifice
secţiilor I şi II. Dimensionarea diferită a timpului maxim disponibil /
muncitor este justificată de faptul că, în secţia I, fabricaţia propriu-zisă a
noului produs D începe la 1 februarie.
e. Necesarul de muncitori direct productivi (coloana 5) s-a fundamentat, aşa
cum s-a mai precizat, cu relaţia:
Nmdp =
Qf xt e
T d
,unde:
Nmdp – necesarul de muncitori direct productivi
Qf – producţia fizică (buc.)
Te – timpul efectiv / buc
Td – timpul maxim disponobil / muncitor.
f. Salariul tarifar orar, diferenţiat pe produse, repere şi operaţii, se preia din
tehnologia de fabricaţie a produsului, respective din “sinteza normelor de
timp şi a salariilor tarifare orare” (tabelul nr.59) pentru produsele B şi C.
g. Fondul de salarii directe (coloana 7) se fundamentează pe baza a trei
parametri :
190
- producţia fizică planificată (buc.)
- timpul efectiv de lucru (ore-om)
- salariul tarifar orar (UV/oră)
Fsd = ∑i=8
D
∑j=1
m
Qfi x tcj x Thj, unde :
Fmd – fondul de salarii directe
i – produsul (D,B,C)
j – operaţia tehnologică
Qn – producţia fizică din produsul i
tej – timpul efectiv de lucru pe operaţia j
Thj – tariful de salarizare pe operaţia j
5.4.2. Personalul indirect productiv
Numărul şi structura personalului indirect productiv nnu se modifică în
anul curent faţă de anul anterior. De asemenea, se prevede o creştere a
salariilor nominale cu 30%. Drept urmare, fondul de salarii pentru personalul
indirect productiv este cel prezentat în tabelul 70.
Tabelul nr.70
Fondul de salarii pentru personalul indirect productiv în anul curent
Nr.crt.
Centrul de gestiune Fond de salarii an
bază
Indice de creştere
(%)-schimbam cu varianta
noastra
Fond de salarii an
curent
191
individuala1 Secţia I 6.573.600 130 8.545.6802 Secţia II 16.581.600 130 21.556.080
3Atelier Mecano-Energetic
17.407.200 130 22.629.360
4Compartimente funcţionale
30.096.000 130 39.124.800
Total 70.658.400 130 91.855.920În continuare se vor calcula alte componente ale costului şi anume:
- Cheltuieli aferente concediului de odihnă al muncitorilor direct
productivi ;
- Sporul de vechime ;
- CAS ;
- Contribuţia la fondul de protecţie socială.
A. Cheltuielile aferente concediului de odihnă al muncitorilor direct
productivi se determină pornind de la numărul de zile de concediu
de odihnă, numărul de zile efectiv lucrate şi cheltuielile cu
manopera directă.
Secţia I= 0:Nu se ia concediu
20 zile CO229 zile lucrate
x121.700.000 UV = 10.628.821 UV= 0
Secţia II:
20 zile CO230 zile lucrate
x351.747.584 UV din tabelul 69 luam totalul sectia II
= 30.586.746 UV
192
Total cheltuieli aferente concediului de odihnă al muncitorilor direct
productivi = 41.215.567 UV= 0+rezultatul de mai sus
B. Sporul de vechime reprezintă şi în anul curent 10% din salariile
tarifare şi cheltuielile aferente concediului de odihnă al
muncitorilor direct productivi.
În aceste condiţii salariile directe şi sporurile salariale pe centre de
gestiune vor fi :
Secţia I
1.Salarii muncitori direct productivi =tabelul 69-fondul de salarii de la total D
121.700.000 UV
2.Cheltuieli aferente concediului de odihnă =0 10.628.821 UVSalarii personal indirect productiv =70 pt sectia I, prima linie
8.545.680 UV
3.Total salarii şi concedii de odihnă = adunam primele 3
140.874.501 UV
4.Spor de vechime =10% din total salarii si concedii de odihna
14.087.450 UV
5.Total cheltuieli cu salarii indirecte = randul 2+randul 3+ randul 5 din aceasta lista
33.261.951UV
Secţia II
Salarii muncitori direct productivi =tabel 69 total sectia II
351.747.584 UV
Cheltuieli aferente concediului de odihnă = aflate mai sus
30.586.746 UV
Salarii personal indirect productiv =70 pentru sectia 2
21.556.080 UV
Total salarii şi concedii de odihnă = 403.890.410 UVSpor de vechime = 40.389.041 UV
193
Total cheltuieli cu salarii indirecte =2+3+5 92.531.867 UV
Atelier mecano-energetic =Salarii = tabelul 70 randul 3 22.629.360 UVSpor de vechime =10% din salarii 2.262.936 UVTotal cheltuieli cu salarii indirecte = 24.892.296 UVCompartimente funcţionale =Salarii = tabelul 70 randul 4 39.124.800 UVSpor de vechime =10% din salarii 3.912.480 UVTotal cheltuieli cu salarii indirecte = 43.037.280 UV
Total spor de vechime la nivel de firmă = se aduna toate cele 4 sporuri
60.651.907 UV
C. Determinarea C.A.S (25% din fondul de salarii)-
a. C.A.S aferentă salariilor directe
Secţia I:
A. 121.700.000 UV tabelul 69 Total D
x 25% = 30.425.000 UV
Secţia II:
Totalurile pt B si C din tabelul 69
produs B: 174.927.200 x 25% = 43.731.800 UV
produs C : 176.820.384 x 25% = 44.205.096 UV
Total secţia a II-a = 87.936.896 UV
Total C.A.S aferent salariilor directe = 118.361.896 UV
Sectia 1+Sectia 2
194
b. C.A.S. aferentă veniturilor salariale indirecte este prezentată în tabelul
nr.71.
Tabelul nr.71C.A.S. aferentă veniturilor salariale indirecte
UVNr.crt.
Centre de gestiunePunem valorile din lista cu cele 4, calculate mai sus, la
pagina 190
Venituri salariale indirecte
C.A.S.
0 1 2 3=2*25%1 Secţia I 33.261.951 8.315.4882 Secţia a II-a 92.531.867 23.132.9673 Atelier mecano-energetic 24.892.296 6.223.0744 Compartimente funcţionale 43.037.280 10.759.320
5 Total 193.723.394 48.430.894
B. Determinarea contribuţiei la fondul de protecţie socială (5% din
veniturile salariale) este reprezentată în tabelul nr.72.
195
Tabelul nr.72Contribuţia la fondul de protecţie socială
Centralizam datele calculate anterior
UVNr.crt.
Centrele de gestiune Venituri salarialeContribuţia la
fondul0 1 2 3=2*5%
1
Secţia I – Total,din care:Salarii directe (D)tabelul 69Salarii indirecte
154.961.951
121.700.00033.261.951
7.748.098
6.085.0001.663.098
2
Secţia a II-a, Total,din care:produs Bprodus Ctotal salarii directesalarii indirecte
444.279.451174.927.200176.820.384351.747.58492.531.867
22.213.9728.746.3608.841.019
17.587.3794.626.593
3 Atelierul mecano-energetic 24.982.296 1.244.6154 Compartimente funcţionale 43.037.280 2.151.8645 Total salarii directe 473.447.584 23.672.3796 Total salarii indirecte 193.723.394 9.686.1707 Total salarii 667.170.978 33.358.549
5.5. Resurse financiare (calculul amortizării)
Având în vedere modificările operate în baza tehnologică a
întreprinderii, se va calcula în continuare valoarea amortizării în anul
curent (tabelul nr.73).
În ceea ce priveşte determinarea cheltuielilor cu amortizarea,
atenţionăm asupra variabilelor luate în considerare.
a. Valoarea mijloacelor fixe a rămas nemodificată faţă de perioada de bază
pentru maşinile, utilajele, instalaţiile şi alte categorii la care nu s-au operat
196
decât modificări cantitative. Pentru mijloacele fixe noi, valoarea de
inventar se preia din "modalităţile de realizare a obiectivelor" sau din
tabelul nr.38 ("Valoarea investiţiilor").
Tabelul nr.73Amortizarea capitalului fix aflat în patrimonial societăţii comerciale
în anul curentUV
Nr.crt.
Catgoria de mijloace fixeValoarea
mijloacelor fixe
Norma medie de amortizare
(%)Amortizare
0 1 2 3 4Secţia I
1 Clădire industrială 2.200.000 1,1 24.200
2Maşini şi utilaje- modificam cu totalul nostru din tabelul 52
14.993.000 4,8 724.344
3Alte categorii de mijloace fixe
550.000 6,7 36.850
Total secţia I 17.743.000 4,4-To 785.394Secţia II-
1 Clădire industrială 16.500.000 1,1 181.5002 Maşini şi utilaje 84.488.590 4,8 4.061.983
3Alte categorii de mijloace fixe
5.500.000 6,7 368.500
Total secţia II 106.488.590 4,3 4.611.983Atelierul mecano-energetic
1 Clădire industrială 1.100.000 1,1 12.1002 Maşini şi utilaje 2.200.000 4,8 105.600
3Alte categorii de mijloace fixe
550.000 8,3 46.650
Total atelier mecano-energetic 3.850.000 4,2 163.350Compartimente funcţionale
1 Clădire administrativă 16.600.000 1,0 166.000
2Echipament pentru lucrări administrative
5.400.000 6,7 361.800
Total compartimente administrative
22.000.000 2,4 527.800
Total firmă 150.081.590 4,06 6.088.527
197
b. Norma medie de amortizare s-a păstrat pentru principalele grupe de
maşini, utilaje, instalaţii
c. Cuantumul amortizării s-a determinat cu formula :
A = ∑i=n
n
Vi x Nai, unde:
A – amortizarea totală
Vi – valoarea de inventar a mijlocului fix i
Nai – norma medie de amortizare a mijlocului fix i (i∈1 ;n )
6. Fixarea termenelor intermediare şi finale de realizare a
obiectivelor
Oaltă componentă strategică, ce nu se regăseşte, totuşi distinct, o
reprezintă termenele iniţiale şi finale de realizare a obiectivelor. Ele sunt
integrate, practic, în conturarea celorlalte componente strategice, fiecare din
acestea având şi o pronunţată dimensiune temporară.
Importantă este, în acest perimetru, precizarea atât a unor termene
intermediare, de etapă, cât şi a celor finale, în cadrul unor intervale specifice
strategiei în funcţie de natura, complexitatea şi dificultatea obiectivelor
asumate, de natura şi complexitatea opţiunilor strategice, precum şi de
volumul şi modul de asigurare a resurselor angajate.
În cazul nostru s-a operat cu termene variabile, de la o lună la 3 luni, aşa
cum se precizează în sistemul categorial de obiective prezentat în figura 7.
198
7. Posibilităţi de obţinere a avantajului competitiv
Obţinerea avantajului competitiv pe piaţă implică acţionarea în mai multe
direcţii asigurându-se, astfel, valoarea pragmatică proiecţiei viitorului firmei.
Între acestea amintim :
realizarea unor costuri de producţie mai reduse comparativ cu concurenţa,
situaţie ce se reflectă în operarea cu preţuri de vânzare sub media existentă
pe piaţă ; o asemenea modalitate caracterizează firmele cu producţie de
serie mare şi de masă, ce fabrică şi comercializează produse mai puţin
pretenţioase din punct de vedere calitativ. Este necesară, însă, evitarea
promovării unei politici prin care calitatea să fie neglijată.
oferirea unor produse cu parametri constructivi şi funcţionali diferiţi de cei
ai produselor concurenţilor, constituie o altă posibilă variantă de obţinere
de avantaj competitiv. Prin aceasta se asigură o calitate superioară, o mai
bună reţea de distribuţie, un service calitativ superior produselor
comercializate etc., ceea ce atrage după sine practicarea unor preţuri de
vânzare mai ridicate.
Foarte important este faptul că la o calitate superioară corespund cheltuieli
suplimentare, a căror acoperire trebuie realizată prin preţ, obţinându-se un plus
de profit faţă de concurenţă.
Deoarece firma simulată acţionează într-un mediu concurenţial din ce în ce
mai puternic, iar producţia fabricată este de serie mare, considerăm că
promovarea primei modalităţi de obţinere de avantaj competitiv este mai
oportună. Se impune, însă, evitarea unei abordări exclusiviste în acest
199
domeniu. Altfel spus, calitatea trebuie menţinută cel puţin la standardele
ofertei medii.
8. Evaluarea eficienţei economice a societăţii comerciale
8.1. Cuantificarea influenţei cheltuielilor convenţional – constante
asupra costurilor de producţie
Cuantificarea eficienţei activităţii firmei se realizează prin intermediul
costurilor, al rentabilităţii şi a altor indicatori derivaţi. Pentru a se stabili
nivelul rentabilităţii societăţii comerciale şi pe fiecare produs în parte, un prim
pas îl constituie determinarea costurilor indirecte (tabelul 74).
Tabelul nr.74Costurile indirecte ale producţiei
fabricate şi comercializate în anul curentUV
Nr.crt.
CheltuieliSecţia I
Produsul D
Secţia a II-a
Produsul B +C
Atelier mecano-energetic
Administraţia generală
0 12Luam
datele din :3 4 5
1 Materiale auxiliare
3.916.080 coloana 4 ,
randul 1 Tabelul 65
8.671.320coloana 4, Tabelul 65
755.240 585.000
2Obiecte de inventar şi materiale de protecţie
Tabelul 6
61.184.4802.893.900 255.740 -
3 CombustibilRamane la
fel 448.000994.000 308.000 310.500
4 Energie electricăTabelul 68 18.612.640
65.360.600Linia 4+5.3
6.180.000154.000
5 Salarii Tabelul 71,coloana
92.531.867 24.892.296 43.037.280
200
2 33.261.951
6 C.A.S.Tabelul 71 8.315.488
23.132.967 5.223.074 10.759.320
7Contribuţia la fondul de protecţie socială
Tabelul 72,luam
cifrele pemtru salarii
indirecte 1.663.098
4.626.593 1.244.615 2.151.864
8 Amortizare Tabelul 73
785.3944.611.984 163.350 527.800
9 Reparaţii* ramana la fel
10.023.779 distribuim
aici 25% din totalul atelierului mecanico energetic
obtinut de noi
30.071.336distribuim
aici 75% din totalul atelierului mecanico energetic
obtinut de noi
10Publicitate şi raman la felmarketing
5.850.000
11Alte cheltuieli raman la fel
72.800** 494.000***
Total 78.210.910 232.894.567
40.095.115-Imi fac aceasta
sumac u cifrele mele
63.869.764
*Cheltuielile de reparaţii s-au repartizat astfel: 25% secţiei I şi 75% secţiei
a II-a
** Suma de 72.800 UV se compune din 31.200 UV cheltuieli materiale şi
41.600 UV cheltuieli cu munca vie.
*** Suma de 494.000 UV se compune din 143.000 UV cheltuieli materiale şi
351.000 UV cheltuieli cu munca vie.
201
După calculul costurilor indirecte ale producţiei fabricate şi comercializate
în anul curent, se pot determina economiile relative aferente altor cheltuieli
comune ale secţiilor şi cheltuielilor generale de administrare şi vânzare în
raport cu cele prevăzute în analiza previzională.
ΔChCS = ChCS1 - Qi x ChCsi’ i = D ;B ;C
unde:
ΔChCS = economia relativă aferentă “altor cheltuieli comune ale secţiei”
ChCS1 = nivelul “altor cheltuieli comune ale secţiei” în anul curent (totalul
cheltuielilor commune minus cheltuielile cu energia electrică pentru forţa
motrică şi cu amortizarea în secţia I şi secţia a II-a).
QD;QB;QC; - cantităţile de produse D,B şi C fabricate în anul curent
ΔChCSD; ΔCh
CSB; ΔChCSC = nivelul “altor cheltuieli comune ale secţiei” pe
unitate de produs utilizate în analiza previzională.
ΔChCS = 223.114.859 (Total Sectia1+Total Sectia 2 din Tabelul 74-
Linia 1 din tabelul 68-Linia 2-Linia 3 (doar cheltuielile cu energia forte
motrice)- Tabelul 73 Totalul pentru sectia I, - Tabelul 73 Totalul pentru Sectia
II-) – (Productia pentru D 80.000 x 1004,48 (Inlocuim cu Costul unitar
antecalculat al produsului D Tabelul 53 (linia 5.3, coloana pt B-Alte cheltuieli
commune ale sectie)+ Productia B 16.000 x
x 5247,25 Tabelul 56 linia 5.3 + 11.400-Productia de C x
7469,84)Linia 5.3coloana pt C UV
ΔChCS = (223.114.859 – 249.470.575) UV
ΔChCS = 26.355.716 UV
ΔChg = Chg1 - Qi Chgi I = D;B;C
202
unde:
ΔChg = economia relativă aferentă “cheltuielilor generale de administrare
şi vânzare”
Chg1 = cheltuielile generale de administrare şi vânzare în anul curent
ChGD; ChGB; ChGc = nivelul cheltuielilor generale de administrare şi vânzare
pe unitatea de produs utilizat în analiza previzională.
ΔChg = 63.869.764 (Tabelul 74- Total coloana 5 )– (80.000 x 285,27 +
16.000 x 1224,01cheltuie;I generale de adminsitrare din Tabelul 56 pt B +
+ 11.400 x 1929,12) UV
Luam din tabelele 53 si 56, cheltuieli generale, linia 7
ΔChg = 63.869.764 – 64.397.728 UV
ΔChg = 527.964 UV
Rezultă deci că valoarea totală a economiilor la costuri ce se vor obţine
va fi de:
- (151.670.248-Total economii din tabelul 58 + 26.335.716 Total
cheltuieli actualizate din tabelu 57+ 527.964-calculat mai sus) UV = -
178.553.988 UV
Ţinând cont de valoarea totală a economiilor şi de mărimea
cheltuielilor actualizate utilizate în analiza previzională, se deduce că nivelul
cheltuielilor de producţie şi desfacere în anul curent va fi de :
2.020.395.068 – 178.553.928 = 1.841.841.140 UV
8.2. Determinarea costurilor pe articole de calculaţie
203
şi elemente primare
Pornindu-se de la nivelul cheltuielilor directe şi indirecte, se determină
costurile pe elemente primare şi articole de calculaţie, precum şi rentabilitatea
produselor fabricate, utilizându-se metoda pe comenzi (tabel nr.75,76,77,78).
Tabelul nr.75
Centralizatorul costurilor de producţie şi desfacere pe elemente primare
Nr.crt.
Elemente primare Costuri (UV)
Pondere în cifra de afaceri
calculam folosind cifra noastra de afaceri adica : Cost/cifa de afaceri*100
0 1 2 3
1 Materii prime directeTotalul din
tabelul 64851.384.040
37,60
2 Materii auxiliareTotal 65
13.927.6440,62
3 Obiecte de inventar şi materiale de protecţieTotal
664.334.1200,19
4 CombustibilRamane
2.060.5000,09
5 Energie electricăTotal din tabelul
68 90.307.2403,99
6 Alte cheltuieli materiale La fel 174.200 0,017 Publicitate şi marketing La fel 5.850.000 0,26
8 AmortizareTabelul 73 6.088.528
0,27
Total cheltuieli materiale (rând 1+rând 8) 974.126.272 43,03
9 Salarii72- coloana
venituri salariale 667.170.978
29,47
10 C.A.S.Aplica 25% la
linia 9 166.792.743
7,37
204
11 Contribuţie la fondul de protecţie socială5 % sin
salarii33.358.5471,47
12 Alte cheltuieli cu manopera Raman 392.600 0,02Total cheltuieli cu munca vie (rând 9+rând 12) 867.714.868 38,31
Total costuri 1.841.841.140 81,35
Tabelul nr.76Centralizatorul costurilor de producţie şi desfacere
pe articole de calculaţieNr.crt.
Articole de calculaţie Costuri (UV)
0 1 21 Materii prime directe Tabelul 64 851.384.0402 Salarii directe Tabelul 69 473.447.5843 C.A.S. aferent salariilor directe 25% din 2 118.361.896
4Contribuţie la fondul de protecţie socială pentru salariile directe 5% din 2
23.672.379
5Cheltuieli comune ale secţiei Tabelul 74 (Total de pe Sectia 1+Totalul de pe sectia 2)
311.105.477
6 Cost secţie (rând 1+rând 5) 1.777.971.3767 Cheltuieli generale de administraţie şi vânzare Totalul din 74,
de la administratia generala63.869.764
8 Total cheltuieli de producţie şi desfacere (rând 6+rând 7) 1.841.841.140
205
Tabelul nr.77Costuri unitare (la intern)
UVNr.crt.
Articole de calculaţieLuam valorile corepsunzatoare din tabelul 53, pana la linia 5
D B C
0 1 2 3 41 Materii prime directe 5.057,00 Pretul din
Tabelul 64 (14* Pretul lui m3+15*
Pretul M4+4,7*M5)
11.215,10
Pretul din Tabelul 64
14*Pretul lui m3+3*m6+18,6*m7
23.454,602 Salarii directe 1.521,25 Din Tabelul
69, luam coloana 7-
Total B/ Productia de
B
10.932,95
15.510,56Din Tabelul 69, luam coloana 7-
Total C/ Productia de C
3 C.A.S. 25% 380,31 2.733,24 3.877,644 Contribuţie la fondul de
protecţie socială 5%76,06 546,65 775,53
5 Cheltuieli comune ale secţiei din care :
977,64Luam
totalul din
Tabelul
74
impartim
la
productia
de D
Totalul 5.1+5.2+5.3
7.368,85
10.087,10
206
5.1
5.25.3
Cheltuieli cu energia electrică pentru forţa motrică
Amortizarea activelor fixe Alte cheltuieli ale secţiei
226,91 tabelele 53
9,82scadem din 5 pe 5.1 si
5.2740,91
Tabelul 68 pt B/Cantitate
de B2.133,00
Amortizarea=linia 2 de mai
sus *k1
143,35K2*linia 2 de
mai sus5.092,50
Tabelul 68 pt C/Cantitatea de C
2.659,00
203,377.224,73
6 Cost de producţie 8.012,26 Suma linie de la 1 la 5
32.796,79
53.705,43
7 Cheltuieli generale de administraţie şi desfacere
287,83din tabelul 53 linia 7
K3* linia 6 1.178,15
1.929,25
8 Cost complet 8.300,09 Sumele din costuri
33.974,94
55.634,68
9 Preţ de producţie 10.500,00- pretul
noastru pt D din
Tabelul 42, la intern
40.800,00 67.200,00
10 Profit brut 2.199,91 6.825,06 11.565,3211 Rata rentabilităţii (%) o
calculam pe formula
Profit/Cost complet*100 Randul 10.8*100
26,50 20,08 20,78
12 T.V.A. 2.310,00 8.967,00 14.784.0013 Preţ de vânzare 12.810,00 49.776,00 81.984,00
Luam totalul din Tabelul 74 impartim la productia de D
207
Dat fiind faptul că preţurile de producţie şi vânzare la produsul D sunt
diferenţiate pe piaţa internă şi externă, prezentăm într-o abordare comparativă
situaţia profitului unitar în cele trei ipostaze :
piaţa internă
export Franţa
export Germania
208
Tabelul nr.78
Rentabilitatea produsului D – facem singuriUV
Nr.crt.
Articole de calculaţie
VariantePiaţa internă Export Franţa Export Germania
0 1 2 3 41 Cost complet 8.300,08 8.300,08 8.300,082 Preţ de producţie 10.500,00 10.800,00 10.890,003 Profit brut 2.199,92 2.499,92 2.859,924 Rata rentabilităţii 26,50% 30,12% 31,20%
Referitor la costurile de producţie şi desfacere pe elemente primare şi
articole de calculaţie, sunt necesare câteva precizări :
a. Totalul acestora este identic în cele două ipostaze de diferenţiere şi
calcul (în situaţia simulată, nivelul este de 1.841.841.140 UV)
b. Sursele informaţionale pe baza cărora au fost întocmite cele două
situaţii centralizatoare sunt cele care fundamentează diferitele categorii
de cheltuieli
c. În categoria "Cheltuieli comune ale secţiei" au fost incluse :
- cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor ;
- cheltuielile generale de secţie
În determinarea costurilor unitare s-a utilizat procedura de calcul pe
articole de calculaţie. Cele mai semnificative aspecte metodologice au fost
deja prezentate. Asupra altora insistăm în continuare.
a. Cheile de repartizare a cheltuielilor indirecte s-au determinat astfel:
pentru cheltuielile cu amortizarea în secţia a II-a
K1=4 . 611.984
351. 747 .584x100=1 ,31116295 %
Luam din tabelul 74 linia 8 (coloana 3)/ Tabelul 69 (linia 7)
209
pentru alte cheltuieli comune ale secţiei a II-a :
K2=232 .894 .567−(34 . 128 .000+30 .312 . 600+4 . 611. 984 )351 .747 . 584
x100=
¿163 . 841. 983351 .747 . 584
x100=46 ,5794196 %
tabelul 74 Total sectia 2- (Tabelul 68 coloana 5 liniile 2 si 3-Tabelul 74 coloana 3 randul 8)/ Tabelul 69 (linia 7)
pentru cheltuielile de administraţie şi desfacere :
K3=63 . 869. 7641.777 . 971.376
x 100=3 , 592283%
Tabelul 74- coloana 5 linia 12/ Cost de sectie din Tabelul 76 linia 6b. În ceea ce priveşte secţia I, determinarea costului unitar al produsului
D a fost mult simplificată la poziţiile "cheltuieli indirecte" deoarece cuantumul
acestora a rezultat din raportarea nivelului total al cheltuielilor comune ale
secţiei la producţia fizică planificată. De asemenea, semnalăm unele diferenţe
între antecalculaţia de preţ a produsului nou, D, şi calculaţia din tabelul nr.77,
generate de faptul că atât cheltuielile comune, cât şi cele generale de
administraţie au, în cel de-al doilea caz, o fundamentare mai riguroasă.
8.3. Fundamentarea costurilor prin sistemul cost-oră-producţie
O revoluţionare în materie de calculaţie a costurilor şi, mai mult decât
atât, în ceea ce priveşte managementul prin costuri este determinată de
promovarea şi utilizarea sistemului de management cost-oră-producţie.
În configuraţia costurilor intră două articole de calculaţie:
210
cheltuieli cu materii prime, materiale, semifabricate, cooperări din afară
(efortul terţiar);
cheltuieli proprii, de funcţionare (cost-oră-producţie) în care este implicat
nemijlocit efortul firmei şi al componentelor structurale. În această ultimă
categorie “intră” celelalte cheltuieli ocazionate de derularea proceselor de
muncă, precum :
salarii directe
CAS şi contribuţia la fondul de protecţie socială aferente salariilor directe
cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor
cheltuieli generale de secţie
cheltuieli de administraţie (generale ale întreprinderii)
Elementele de noutate pe care le aduce sistemul din acest punct de vedere
se referă la maniera de repartizare a cheltuielilor din cel de-al doilea articol de
calculaţie, în care se includ atât cheltuielile directe, cât şi indirecte.
O dezvoltare a acestui sistem este asigurată de managementul prin bugete
care, integrat în managementul prin obiective, permite o abordare mult mai
realistă a fenomenelor şi proceselor specifice firmei şi implicit, exercitarea
unui management cu adevărat performant axat pe o motivare realistă a
personalului.
Practic, apelarea la serviciile acestui sistem de management nu conduce la
reducerea costurilor ci la o mai judicioasă evidenţiere a acestora pe centre de
gestiune şi produse, atenuându-se, într-o mare măsură, improvizaţiile generate
de calculaţia pe articole de calculaţie specifică metodei pe comenzi.
211
Tabelul nr.79a. Delimitarea şi caracterizarea centrelor de gestiune
Denumire centru de gestiune
Simbol centru de gestiune
Număr de maşini sau locuri de muncă
Valoare active fixe
(mii UV)
Amortizare
(mii UV)
Supraf
(mp)
Putere instala
-tă medie(kw)
Ore om-maşină pe
centru
Consum de energie
kwh UV
Linia în flux (produs D)
L1 - 14.993 724,344 800 3,329 460.000 907.632 18.152.640
Centre de prelucrare
CP 70 42.410 2.026,080 750 3,000 271.260 813.780 16.275.600
Maşina a Ma 65 13.000 624,000 700 3,000 238.560 715.680 14.313.600
Maşina b 69 8.625 414,000 765 2,500 253.500 633.750 12.675.000
Maşina h 46 10.120 485,760 495 3,000 169.060 507.180 10.143.600
Maşina i+dispoz. 19 4.058,6 201,343 200 1,500 69.840 104.760 2.095.200
Maşina j 35 6.475 310,800 380 3,500 127.680 446.880 8.937.600
Locuri de muncă manuale
38 285 28,500 410 150.656
TOTAL - 99.766,6 4.814,827 4.500 1.740.556
Atel.mec.-energ. - 3.850 163,350 - 309.000 6.180.000
Comp.funcţionale - 22.000 527,800 - 7.700 154.000
212
b. Elaborarea bugetului firmeiTabelul nr.80
BUGETULSocietăţii comerciale pe anul curent
Nr.
crt.
Indicatori UM Nivel bugetat
Nivel realizat
%
0 1 2 3 4 5I Obiective
1
Producţia fizică- produs D- produs B- produs C
bucbucbuc
80.00016.00011.400
2 Cifra de afaceri, din care :- export
mii UVmii UV
2.264.220173.340
3 Profit brut (nivel minim) mii UV 415.0004 Costuri de producţie (nivel
maxim)mii UV 1.849.220
5 Număr salariaţi (nivel maxim) pers. 1.3896 Fond salarii (nivel maxim) mii UV 667.170,9787 Productivitatea muncii UV/sal 1.630.1088 Salariul mediu UV/sal 40.0279 Cheltuieli la 1000 UV (nivel
maxim)UV/1000
UV816,70
10 Rata rentabilităţii costurilor % 22,4411 Rata rentabilităţii veniturilor
(comerciale)% 18,32
12 Nivelul COP UV/oră 569,046II CHELTUIELI1 Cheltuieli cu materii prime,
materiale directemii UV 851.384.040
2 Cheltuieli proprii de funcţionare mii UV 990.457,1003 Cheltuielile perioadei ca sold mii UV4 Total mii UV 1.841.140III VENITURI1 Venituri din vânzarea producţiei mii UV 2.264.2202 Valoarea producţiei nedeterminate
la sfârşitul perioadeimii UV
IV REZULTATE FINANCIARE1 Profit mii UV 422.378,860
213
2 Pierderi mii UV
214
c. Calculul cheltuielilor proprii de funcţionare şi a
nivelului COP pe centre de gestiune
Plecând de la cheltuielile pe articole de calculaţie şi elemente de
cheltuieli, la nivel de întreprindere şi fiecare centru de gestiune delimitat în
cadrul acesteia pot fi evidenţiate aşa cum s-a mai precizat, două importante
articole (categorii) :
cheltuieli cu materii prime şi materiale directe (efortul terţilor)
cheltuieli proprii de funcţionare numite şi cost-oră-producţie, în a căror
"producere" sunt implicate firma şi centrele de gestiune ce o compun.
Funcţie de criteriile de repartizare a acestei categorii de cheltuieli pe centre
de gestiune – ca premisă a determinării costului orei de funcţionare - ,
acestea se împart în :
cheltuieli evidenţiate direct pe centre de gestiune (salarii
directe, CAS şi şomaj aferente salariilor directe, amortizare
active fixe proprii, energie electrică pentru scopuri
tehnologice) ;
cheltuieli repartizate în funcţie de suprafaţa ocupată (amortizare
clădiri, secţii de producţie, energie electrică pentru iluminat
secţii de producţie, o parte a cheltuielilor atelierului mecano-
energetic) ;
cheltuieli repartizate în funcţie de valoarea activelor fixe
ponderată cu numărul orelor de funcţionare (combustibil, uzură
obiecte de inventar, materiale auxiliare, amortizare alte active
fixe din secţiile de producţie, o parte a cheltuielilor atelierului
mecano-energetic) ;
215
cheltuielile repartizate funcţie de numărul de muncitori direct
productivi (salarii muncitori indirect productivi, CAS şi
contribuţia la fondul de protecţie socială aferente acestora, din
secţiile de producţie) ;
cheltuieli repartizate în funcţie de numărul de salariaţi (salariile
personalului TESA din secţiile de producţie, CAS şi contribuţia
la fondul de protecţie socială aferente cheltuielilor
compartimentelor funcţionale) ş.a.m.d.
În cazul de faţă s-a apelat la patru criterii de repartizare a cheltuielilor
în sumă de 990.457,100 UV.
Situaţiile informaţionale ce urmează a fi completate în acest sens sunt
prezentate în continuare :
Repartizarea cheltuielilor evidenţiate direct pe centrul de gestiune
Repartizarea cheltuielilor în funcţie de suprafaţă
Repartizarea cheltuielilor în funcţie de valoarea activelor fixe
ponderate cu numărul orelor de funcţionare
Repartizarea cheltuielilor în funcţie de numărul de muncitori direct
productivi.
Notă : Funcţie de existenţa şi luarea în considerare şi a altor criterii de
repartizare specifice, se vor completa formulare corespunzătoare.
216
Tabelul nr.81Cheltuieli repartizate direct pe centre de gestiune
- mii UV - Nr.crt.
Centrul de gestiune
Salarii directe
CAS+şomaj
Amortizare active fixe
Energie electrică în
scopuri tehnologice
Total
0 1 2 3 4 5 61 Linia în
flux121.700,000 36.510,000 724,344 18.152,640 177.086,984
2 Centre de prelu-crare
56.422,080 16.926,624 2.026,080 16.275,600 91.650,384
3 Maşina a 49.620,480 14.886,144 624,000 14.313,600 79.444,2244 Maşina b 54.375,750 16.312,725 414,000 12.675,000 83.777,4755 Maşina h 37.147,370 11.144,211 485,760 10.143,600 58.920,9416 Maşina i 15.434,640 4.630,392 201,343 2.095,200 22.361,5757 Maşina j 23.237,760 6.971,328 310,800 8.937,600 39.457,4888 Locuri de
muncă manuale
115.509,504 34.652,851 28,500 - 150.190,855
9 Total 473.447,584 142.034,275 4.814,827 82.593,240 702.889,926
217
Cheltuieli repartizate în funcţie de suprafaţă
Cheia de repartizare=9 .604 .723UV
4 .500mp=2 .134 ,383
UV / mp
Tabelul nr.82- mii UV -
Nr.crt.
Centrul de gestiune Suprafaţă ocupată (mp)
Cheltuieli repartizate
Observaţii
0 1 2 3 41 LF 800 1.707,5062 CP 750 1.600,7873 Ma 700 1.494,0684 Mb 765 1.632,8035 Mh 495 1.056,5206 Mi 200 426,8777 Mj 380 811,0658 LM 410 875,0979 Total 4.500 9.604,723
Cheltuielile de 9.604,723 mii UV cuprind:
Amortizări clădiri secţii = 205,700 mii UV
Energie electrică pentru iluminat secţii = 1.380,000 mii UV
Cheltuieli atelier mecano-energetic (20%) = 8.019,023 mii UV
218
Cheltuielile repartizate în funcţie de valoarea activelor fixe şi
numărului orelor de funcţionare
Cheia de repartizare =
50 .560 . 722UV26 . 497 . 606 .884 .000 UVh = 1908,1240891x10-9Uvh
Tabelul nr.83
Nr.
crt.
Centrul de gestiune Valoare active fixe (mii UV)
Ore de funcţionare
Indicator combinat de
repartizare (mii UVh)
Cheltuieli repartizate
(UV)
0 1 2 3 4 51 LF 14.993,0 460.000 6.896.780.000 13.159.9122 CP 42.210,0 271.260 11.449.884.600 21.847.8003 Ma 13.000,0 238.500 3.100.500.000 5.916.1394 Mb 8.625,0 253.500 2.186.437.500 4.171.9945 Mh 10.120,0 169.060 1.710.887.200 3.264.5856 Mj 4.858,6 69.840 283.452.624 540.8637 Mi 6.475,0 127.680 826.728.000 1.577.5008 LM 285,0 150.656 42.936.960 81.9299 Total 99.766,0 1.740.556 26.497.606.884 50.560.722
În componenţa acestor cheltuieli intră :
Cheltuieli atelier mecano-energetic (80%) = 32.076,092 mii UV
Combustibil = 1.442,000 mii UV
Materiale auxiliare = 12.587,40 mii UV
Uzură obiecte inventar = 4.078,380 mii UV
Amortizare alte active fixe = 376,850 mii UV
219
Cheltuieli repartizate în funcţie de numărul
de muncitori direct productivi
Cheia de repartizare =
227 .401 .728 UV1.188 pers . = 191.415 UV / pers
Tabelul nr.84
- mii UV-Nr.
crt.
Centrul de gestiune Nr. muncitori direct
productivi
Cheltuieli repartizate
Observaţii
0 1 2 3 41 LF 285 54.553,3262 CP 147 28.138,0933 Ma 130 24.884,0284 Mb 138 26.415,3525 Mh 92 17.610,2356 Mi 38 7.273,7927 Mj 69 13.207,6768 LM 289 55.319,1079 Total 1.188 227.401,728
Cele 227.401,728 mii UV cuprind :
Salarii indirecte = 125.793,818 mii UV
CAS + contribuţia la fondul
de protecţie socială = 37.738,146 mii UV
Cheltuieli administraţie = 63.869,764 mii UV
63.869,764 mii UV
220
Tabelul nr.85Determinarea cheltuielilor de funcţionare şi a nivelului COP
pe centre de gestiune
Nr.crt.
Centrul de
gestiune
Cheltuieli repartizate în funcţie de: Ore de funcţionare
Nivelul COP
(UV/h)Direct pe
centruVal. active fixe şi nr. de funcţ.
Nr. muncitori
direct prod.
Suprafaţa Total
0 1 2 3 4 5 6 7 8=6/71 LF 177.086.984 13.159.912 54.553.445 1.707.506 246.507.847 460.000 535,8872 CP 91.650.384 21.847.800 28.138.093 1.600.787 143.237.064 271.260 528,0433 Ma 79.444.224 5.196.139 24.884.028 1.494.068 111.738.459 238.500 468,3874 Mb 83.777.475 4.171.994 26.415.352 1.632.803 115.997.624 253.500 457,5845 Mh 58.920.941 3.264.585 17.610.235 1.056.520 80.852.281 169.060 478,2466 Mi 22.361.575 540.863 7.273.792 426.877 30.603.107 69.840 438,1897 Mj 39.457.488 1.577.500 13.207.676 811.065 55.053.729 127.680 431,1858 LM 150.190.856 81.929 55.319.107 875.097 206.466.989 150.656 1.370,4539 Total 702.889.927 50.560.722 227.401.728 9.604.723 990.457.100 1.740.556 569,046
221
d. Elaborarea bugetelor pe centre de gestiune
Tabelul nr.86BUGETUL
Centrului de gestiune CG1
Nrcrt
Specificaţie UM Nivel bugetat
Nivel realizat
0 1 2 3 4I. OBIECTIVE
1 Producţia fizică buc. 80.0002 Cifra de afaceri mii UV 840.0003 Profit brut (nivel minim) mii UV 175.0004 Costuri de producţie (nivel maxim) mii UV 665.0005 Număr de salariaţi (nivel maxim) pers. 3126 Fond de salarii (nivel maxim) mii UV 150.0007 Productivitatea muncii UV/sal 2.700.0008 Salariul mediu UV/sal 40.0009 Număr ore de funcţionare ore 460.00010 Nivel COP UV 536
II. CHELTUIELI1 Cheltuieli cu materii prime, materiale directe mii UV 404.5602 Cheltuieli proprii de funcţionare, din care mii UV 246.507,847
2.1 - cheltuieli directe mii UV 177.086,9842.2 - cheltuieli repartizate în funcţie de suprafaţă mii UV 1.707,5062.3 - cheltuieli repartizate în funcţie de valoarea
activelor fixe ponderate cu numărul orelor de funcţionare
mii UV 13.159,912
2.4 - cheltuieli repartizate în funcţie de numărul de muncitori direct productivi
mii UV 54.553,445
3 Cheltuieli primite prin decontare de la alte centre de gestiune
mii UV -
4 Cheltuielile perioadei precedente preluate ca sold mii UV -5 Sold mii UV 651.067,847
III. VENITURI1 Venituri din vânzarea producţiei mii UV 840.0002 Soldul producţiei neterminate la sfârşitul
perioadeimii UV -
3 Valoarea producţiei decontate altor centre de gestiune
mii UV -
IV. REZULTATE1 Profit mii UV 188.932,1532 Pierderi mii UV -
222
Tabelul nr.87BUGETUL
Centrului de gestiune CG2
Nrcrt
Specificaţie UM Nivel bugetat
Nivel realizat
0 1 2 3 4I. OBIECTIVE
1 Producţia fizică- produsul B- produsul C
buc.buc.
16.00011.400
2 Cifra de afaceri mii UV 1.424.2003 Profit brut (nivel minim) mii UV 224.2204 Costuri de producţie (nivel maxim) mii UV 1.200.0005 Număr de salariaţi (nivel maxim) pers. 9606 Fond de salarii (nivel maxim) mii UV 460,8007 Productivitatea muncii UV/sal 1.483.0008 Salariul mediu UV/sal 40.0009 Număr ore de funcţionare ore 1.280.55610 Nivel COP UV 581
II. CHELTUIELI1 Cheltuieli cu materii prime, materiale directe mii UV 446.824,0402 Cheltuieli proprii de funcţionare, din care mii UV 743.949,253
2.12.2
Evidenţiate direct pe centruRepartizate în funcţie de valoarea activelor fixe x nr.ore de funcţionare
mii UVmii UV
525.802,94337.400,810
2.32.4
Repartizate în funcţie de suprafaţăRepartizate în funcţie de nr.de muncitori direct productivi
mii UVmii UV
7.897,217172.848,283
3 Cheltuieli primite prin decontare de la alte centre de gestiune
mii UV -
4 Cheltuielile perioadei precedente preluate ca sold mii UV -III. VENITURI
1 Producţie marfă fabricată (în preţuri de vânzare fără TVA)
mii UV 1.424,220
2 Producţia neterminată la sfârşitul lunii mii UV -3 Cheltuielile decontate altor centre de gestiune mii UV -
IV. REZULTATE1 Profit mii UV 233.446,7072 Pierderi mii UV -
223
e. Determinarea costurilor unitare
Pe baza metodologiei SCOP, determinarea costurilor unitare va lua în
considerare două articole de calculaţie:
Cheltuieli cu materii prime, materiale directe, semifabricate,
cooperări (efort din afară)
Cheltuieli proprii de funcţionare ale centrelor de gestiune care
participă la fabricarea şi comercializarea produsului (produselor)
C p=Cmp+COP
în care :
Cp = costul de producţie
Cmp = cheltuieli cu materii prime şi materiale directe
Cmp=∑i=1
m
Nc i xPai
în care :
Nci = norma de consum din materia primă “i”
Pai = preţul de aprovizionare pentru material primă “i”
m = tipologia materiilor prime folosite în fabricarea produsului
COP=∑i=1
n
Nti xCOP
în care :
Nti = norma de timp (de prelucrare) a produsului în cadrul centrului de
gestiune “i”
COP = nivelul costului unei ore de funcţionare a centrului de gestiune “i”
224
Tabelul nr.88Calculul costului normat pe produs
Produs DUV
Nr.
crt.
Articole de calculaţie Centrul de gestiune
Ore-normă conform
tehnologiei
COP/centru Valoare
0 1 2 3 4 51 Materii prime şi
materiale directe- - - 5.057
2 Cheltuieli proprii de funcţionare
LF 5,75 535,887 3.081,350
3 Cost normat - - - 8.138,3504 Profit - - - 2.361,6505 Preţ producţie - - - 10.500
Notă : Pentru varianta produs D – export Franţa profitul va fi de :10.800 UV – 8.138,35 UV = 2.661,65 UV,
iar pentru varianta produs D – export Germania, profitul calculat prin metodologia SCOP este de :
10.890 UV – 8.138,35 UV = 2.751,65 UVTabelul nr.89
Calculul costului normat pe produsProdus B
UVNr.crt.
Articol de calculaţie Centrul de gestiune
Ore-normă conform
tehnologiei
COP/centru Valoare
0 1 2 3 4 51 Materii prime şi
materiale directe- - - 11.215,10
2 Cheltuieli proprii de funcţionare
CPMa
Mb
Mh
Mi
LM
9,97,5
10,58,51,84,4
528,043468,387457,584478,246438,189
1.370,453
5.227,6263.512,9024.804,6324.065,091
788,7406.029.993
Total COP - - - 24.428,9843 Cost normat - - - 35.644,0844 Profit - - - 5.155,9165 Preţ producţie - - - 40.800
225
Tabelul nr.90Calculul costului normat pe produs
Produs CUV
Nr.
crt.
Articol de calculaţie
Centrul de gestiune
Ore-normă conform
tehnologiei
COP/centru Valoare
0 1 2 3 4 51 Materii prime şi
materiale directe- - - 23.454,60
2 Cheltuieli proprii de funcţionare
CPMa
Mb
Mh
Mi
Mj
LM
9,910,47,52,9
11,23,6
7,04
528,043468,387457,584478,246431,185438,189
1.370,453
5.227,6264.871,2253.431,8801.386,9134.829,2721.577,4809.647,982
Total COP - - - 30.972,3783 Cost normat - - - 54.426,9784 Profit - - - 12.773,0225 Preţ producţie - - - 67,200
Total cheltuieli decontate = 1.841.840.852 UV
Diferenţa dintre cheltuielile realizate şi cele decontate = 288 UV
226
f. Abordarea comparativă a costurilor fundamentate pe articole de calculaţie
şi conform metodologiei SCOP
Tabelul nr.91
Pro-dus
Cost unitar Preţ de produc-
ţie
Profit Metod.clasică
SCOP Diferenţe Metod.clasică
SCOP Dife-renţe
0 1 2 3=2-1 4 5 6 7=6-5D* 8.300,09 8.138,35 -161,74 10.567 2.266,91 2.248,05 +161,7
4B 33.974,94 35.644,68 +1.669,14 40.800 6.825,06 5.155,92 -1669,14
C 55.634,68 54.426,98 -1.207,7 67.200 11.565,32 12.773,02 +1207,7
*S-a folosit preţul mediu de producţie de 10.567 UV/buc.
g. Principalii indicatori economico-financiari ai întrprinderi în anul curent
Facem singuriTabelul nr.92
Nr.crt.
Indicatori UM An bază An curent Dinamică (%)
0 1 2 3 4 51 Capital social (KS) mii
UV250.000 278,000 111,2
1.1 Capital fix (KF) mii UV
122.201 150.081,6 122,8
2 Produse vândute buc2.1 A buc 25.000 - -2.2 B buc 15.000 16.000 106,672.3 C buc 10.000 11.400 114,002.4 D buc - 80.000 -3 Cifra de afaceri
(CA)UV 1.595.000.000 2.264.220.000 141,96
4 Costurile produselor vândute (C)
UV 1.459.768.982 1.841.841.140 126,18
5 Profit brut (P) UV 135.291.018 422.378.860 312,206 Cheltuieli la 1000
UV venit (C/Cax100)
% 915,2 813,5 88,89
7 Număr salariaţi (L) UV 1.325 1.389 104,83
227
8 Număr muncitori (Lm)
UV 1.224 1.288 105,23
9 Fond de salarii (FS) UV 477.812.257 667.170.978 139,6310 Fond de salarii
muncitori (Fsm)UV 431.144.014 606.502.266 140,67
228
0 1 2 3 4 511 Salariul mediu lunar
(S)UV 30.051 40.027 133,20
12 Productivitatea muncii (CA/L)
UV/sal 1.203.774 1.630.108 135,42
13 Productivitatea capitalului fix (CA/KFx1000)
% 13.052,3 15.086,6 115,58
14 Viteza de rotaţie a capitalului social (CA/KS)
rot/an 6,38 8,14 127,66
15 Rata rentabilităţii costurilor (P/Cx100)
% 9,27 22,93 248,45
16 Rata rentabilităţii comerciale (P/Cax100)
% 8,48 18,65 220,8
17 Rata rentabilităţii economice (P/KS)
% 54,12 151,93 280,73
În atenţia utilizatorilor proiectului
a. Elaborarea centrelor de gestiune va permite constituierea unei reţele
bugetare în care se includ bugetele centrelor de gestiune din sfera
producţiei, activităţilor auxiliare şi funcţionale (administraţie).
b. Pentru simplificarea lucrării, s-a făcut abstracţie de bugetele centrelor
de gestiune CG3 şi CG4 ale căror cheltuieli se repartizează astfel :
- cheltuielile centrului de gestiune "atelier mecano-energetic" CG3 se
repartizează, în mod normal, asupra centrelor de gestiune din sfera producţiei
şi din zona activităţilor funcţionale (administraţie) ; din aceleaşi considerente
229
cu cele enunţate la punctul b. în lucrarea de faţă s-a considerat că atelierul
mecano-energetic îşi decontează cheltuielile în exclusivitate asupra centrelor
de gestiune din sfera producţiei (CG1 şi CG2) ;
c. În fundamentarea bugetelor la nivel de întreprindere şi centre de
gestiune, la capitolul "Obiective" s-a luat în considerare nivelul maxim
sau minim al unor indicatori, precum : numărul de personal, fondul de
salarii, costurile de producţie, productivitatea muncii, salariul mediu,
profitul anual ş.a.m.d.
d. Capitolul "Cheltuieli" evidenţiază cheltuielile în funcţie de
metodologia sistemului cost-oră-producţie, deşi se putea apela şi alte
modalităţi clasice – pe articole de calculaţie şi elemente primare – cum,
de altfel, se regăsesc în proiectul economic ;
e. S-a urmărit utilizarea bugetului ca instrument managerial extrem de
important în exercitarea proceselor de management, prin intermediul
căruia se asigură regăsirea, în practica managerială a firmei, a
caracteristicilor definitorii ale managementului prin obiective :
dimensiunea participativă, economică, motivaţională şi managerială ;
f. Celelalte aspecte pe care le presupune implementarea managementului
prin obiective pot fi simulate în cadrul seminariilor, funcţie de extensia
pe care cadrul didactic o dă elaborării proiectului economic. Ne referim
la elaborarea de programe de acţiuni, calendare de termene, instrucţiuni
230
etc., la precizarea unor modalităţi de remodelare a unor componente
manageriale (organizatorică, decizională ori informaţională) ş.a.m.d.
g. Studenţii de la formele de învăţământ la distanţă vor elabora proiectul
economic după o variantă individuală transmisă de profesorul titular al
acestei discipline de învăţământ. Un MODEL de astfel de variantă
individuală este prezentat în continuare.
231
Numele şi prenumele
studentului…………………
Anul…………Grupa………..
VARIANTĂ INDIVIDUALĂ
1. Producţia fizică
1.1. Produs B-………………..buc
1.2. Produs C-………………..buc
1.3. ProdusD-se calculează
2. Cifra de afaceri va creşte cu min……….% faţă de realizările anului de
bază.
3. Cheltuielile de la 1.000 UV cifră de afaceri vor înregistra o scădere de
min……….% UV.
4. Productivitatea muncii va spori cu min. ………..%.
5. Preţurile de aprovizionare materii prime vor înregistra o creştere de ….%.
6. Preţurile de vânzare produse finite vor creşte cu ………..%.
7. Începând cu 1 februarie a.c. va fi asimilat în fabricaţie un produs nou, D,
cu o tehnologie structurată în…….operaţii, din care………..mecanizate.
Preţul de producţie al noului produs va fi…….UV.
Asimilarea va avea loc pe capacităţile de producţie rămase disponibile prin
renunţarea la fabricarea produsului A.
Data……………….
Semnătura cadrului
didactic titular
…………………
232