Post on 02-Jun-2018
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 1/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
1
PIESE SCRISE
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 2/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
2
Tema proiectului„Realizarea unui sistem de date spațiale geografice cu
aplicabilitate în domeniul silvic pentru UP III Valea
Satului, O.S. Ciucaș”
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 3/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
3
Cap I Crearea bazelor de date
GIS în silvicultură
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 4/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
4
Scurt Istoric
Termenul de GIS a apărut în primii ani ai deceniului 7 al secolului trecut în contextul
dezvoltării sistemului de informații geografice al Canadei(CGIS). În cei peste 40 de ani de existență a
GIS, acesta a cunoscut o evoluție si o perfecționare continuă pe plan conceptual, dublată de progresele
deosebite realizate în domeniul tehnologiei informației.
Perioada 1960-1980 reprezintă anii de început ai evoluției GIS. sistemul CGIS, deși a fost
conceput la începutul anilor 1960, s-a materializat doar în 1971 odată cu dezvoltarea capabilităților de
abordare a unor aplicații grafice de mare anvergur ă si conceperea unor sisteme performante de
gestiune a bazelor de date. au existat preocupări ample de gestionare a
modului de utilizare a terenurilor atât în SUA, cât si în Europa, cu precădere în Suedia si Marea
Britanie, cu rezultante remarcabile materializate în sute de pachete de programe de prelucrare a
informațiilor de tip geografic.
Aceste realizări au fost utilizate cu precădere de agenții guvernamentale si universități pentru
obiective de cercetare bine delimitate. Calculatoarele folosite aparțineau generației 3, cu prelucrare în
flux si cu programe si structuri de date individualizate. Pe plan conceptual, prelucrările au fost
abordate în format raster, un format relativ simplu, cu câteva aplicații realizate însă si în format
vectorial. Aplicațiile erau orientate cu precădere spre gospodărirea resurselor si gestiunea utilizării
terenurilor, abordându-se doar foarte limitat aspecte privind problemele de ordin militar, cele
referitoare la gestiunea utilităților si organizarea activității de transport, planificare urbană si
cartografiere.
Perioada 1980-1995 a condus la o evoluție mai bine focalizată, facilitată în primul rând de
modul nou de abordare reprezentat de introducerea conceptelor topologice de către Corbett în 1979, cu
efecte deosebite în stocarea eficientă a informațiilor în memoria calculatorului.
Astfel a devenit posibilă crearea unor structuri simple de baze de date care să rețină:
• natura componentei cartografice;• localizarea ei;
• relațiile ei cu celelalte componente cartografice.
Mai mult, firma ESRI a lansat în 1982 programul Arc/Info pentru minicalculatoare, cu
posibilitatea utilizării formatului vectorial în condițiile apelării la un model de date georelațional, cu
reținerea distinctă a informațiilor de amplasament si a atributelor fiecărei componente cartografice.
Ulterior, preocupările legate de o asemenea abordare au fost preluate si extinse de numeroase alte
firme. La sfârşitul anilor 1980, s-a asigurat si portabilitatea programelor pe scar ă largă pe sisteme decalcul de tip PC.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 5/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
5
Odată cu aceste progrese remarcabile pe plan conceptual în GIS, preocupările de perfecționare
au vizat metodologia culegerii datelor, calitatea lor, standardizarea procedeelor de lucru, extinderea
posibilităţilor de analiză si organizarea bazelor de date. În acest fel a devenit posibilă integrarea într-un
tot unitar a formatului vector cu cel raster. Evoluția GIS pe plan conceptual a fost dublată de
progresele remarcabile obținute în tehnologia de construcție si performanțele calculatoarelor, care au
stimulat extinderea domeniilor de aplicații ale proiectelor GIS și care au condus la rândul lor la
necesitatea realizării unor aplicații din ce în ce mai complexe. Începând din 1995, evoluția GIS s-a
materializat cu precădere prin crearea unei infrastructuri informaționale specifice, astfel încât să se
asigure accesul cât mai uşor al tuturor factorilor interesați, chiar la nivel de persoane fizice, la
informațiile GIS disponibile în domeniile structurilor guvernamentale, sănătății publice, educației si
învățământului si al dezvoltării urbane.
Asemenea inițiative au fost adoptate recent în numeroase țări, cum ar fi SUA, Canada,
Australia, Noua Zeelandă, Uniunea Europeană această infrastructură informațională geografică tinde
să se dezvolte chiar la nivel global în măsura în care organizațiile internaționale sunt interesate să
dispună de un acces facil la informații transfrontaliere privind navigația aeriană si maritimă,
prognozele meteorologice, catastrofele naturale si schimbările climatice globale.
Această „globalizare” a aplicațiilor GIS va permite ca în loc de a utiliza programele specifice
pe plan local, să se importe date din cele mai diverse zone geografice pentru crearea de scenarii privind
evoluția unor fenomene de naturale sau economice în vederea adoptării în timp util a celor mai
eficiente decizii pentru contracararea efectelor nedorite ale acestora
GIS – au cunoscut o dezvoltare vertiginoasă;
• Extindere semnificativă a domeniilor de aplicații:
– gospodărirea resurselor naturale si a terenurilor;
– recensământul populației,
– topografie și cartografie,
– analize de piață,
– managementul utilităților; – accesul prin internet la datele geografice necesare unui număr din ce în ce mai mare de beneficiari.
• există peste 200 de produse informatice ce se pot include în categoria GIS
Definiț ia GIS = GIS este o colecție organizată de echipamente de calcul, programe, date geografice si
personal, concepută pentru culegerea, stocarea, actualizarea, manipularea, analiza si prezentarea
eficientă a tuturor formelor de informații cu referențiere geografică.
O particularitate definitorie a GIS constă în faptul că el nu reprezintă pur si simplu un sistem de
redactare automatizată a materialelor cartografice, ci se constituie într -un puternic sistem de analiză ce permite identificarea relațiilor spațiale dintre diversele componente cartografice în vederea
fundamentării procesului decizional. Prin GIS nu se stochează hărți în mod convențional, ca imagini
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 6/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
6
introduse, pe baza unei tehnologii adecvate, în memoria calculatorului, ci ca informații structurate sub
forma unor baze de date ce permit obținerea hărții tematice dorite la scara specificată de utilizator,
conceptul de bază de date oferind si ample posibilități de pregătire, printr -o analiză adecvată, a deciziei
optime.
Analiza GIS reprezintă un mijloc eficient de determinare a unor aspecte importante care nu
rezultă în mod direct din datele și informațiile existente în baza de date geografice inițială. Analiza
GIS este un instrument deosebit de puternic ce poate fi utilizat în foarte multe situaţii şi permite
exploatarea superioară a bazelor de date geografice, atât în silvicultură cât și în multe alte domenii de
activitate.
Utilizarea acestui instrument în silvicultură reprezintă un domeniu vast, aflat la început în țara noastră.
Utilizarea bazei de date
Implementarea sistemului va fi gradată, pe măsură ce bazele de date vor fi construite pentru
ocoalele silvice. În această etapă, este esențială crearea funcționalităților sistemului, verificarea
modului de circulație a datelor și validarea lor. Esențială în această etapă este cr earea suportului
geografic la o precizie cât mai bună, posibilă în acest moment, ținând cont de cerința ANCPI, de
măsurare a limitelor pădurilor de stat cu alți proprietari. În această primă etapă, se vor familiariza cu
sistemul toți actorii implicați, se vor face reglajele necesare sau corecturile asupra modului de
raportare. Tot în această etapă, este esențial să fie pregătită baza legislativă pentru etapa următoare,
adică impunerea obligativității modului de raportare atât pentru administrația silvică de stat, cât și
pentru administratorii privați. Va trebui clarificat și modul de obținere și integrare a datelor de cadastru
forestier.
Pe măsura familiarizării cu sistemul și cu modul de raportare va fi treptat redus volumul de
hârtii vehiculate. Rapiditatea obținerii rapoartelor va crește, devenind practic instantanee, iar datele vor
fi cele mai actuale existente în sistem, fiind un bun suport de decizie la toate nivelele. Pentru
proprietarii privați, sistemul va oferi atât o simplificare a modului de raportare, cât ți confidențialitatea
datelor care privesc administratorul în cauză. Sistemul va permite interogări specifice la toate niveleleierarhice și la toate nivelele de competență. Datele vor fi controlabile și ușor de revăzut, față de
sistemul actual, care reia toate etapele, la fiecare reamenajare.
Un aspect foarte important este faptul că vor putea fi intercorelate seturi de date din domenii
diferite de interes, adică agricultură, silvicultură, cadastru, mediu, transporturi, terenuri degradate,
comunități locale, fapt foarte dificil în prezent. Astfel, factorii de decizie vor avea o viziune de
ansamblu asupra acestor aspecte în toată complexitatea lor. Prin combinarea datelor cu tehnici de
analiză GIS, vor putea fi obținute date noi, specifice și exacte.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 7/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
7
După finalizarea bazei de date, pe măsura reamenajării ocoalelor silvice, baze de date
geografice ar trebui reactualizate, astfel încât să aibă la bază datele de cadastru forestier. În această
etapă orice date geografice nou introduse trebuie să aibă o precizie cât mai mare, ideal să fie măsurate
pe teren sau primite de la cadastrul general. Dacă se vor folosi imagini, acestea trebuie să aibă o
rezoluție și precizie suficientă pentru cadastru forestier.
În acest scop, legislația elaborată între timp, ar trebui să impună obligativitatea folosirii bazei
de date create la reamenajarea pădurilor, astfel încât toate hărțile să fie produse în GIS pe baza
sistemului. Ar fi ideal un sistem în care pe parcursul următorului ciclu de amenajare, adică în circa 10
ani, toate limitele forestiere să fie actualizate. Modul de obținere a datelor este ideal să fie bazat pe
măsurători cadastrale, cu aparatură GPS de precizie. Măsurătorile pot fi făcute pe parcursul unui ciclu
de amenajare odată cu reamenajarea pădurilor de către compania care execută lucrările de reamenajare
sau o companie acreditată pentru măsurători cadastrale.
În etapa de actualizare a bazei de date, ocoalele silvice vor beneficia de avantajele sistemului
GIS, deoarece vor putea să interogheze baza de date, să trimită date și să obțină rapoarte on – line.
Baza de date GIS se va realiza conform ultimului amenajament în vigoare, având parcelarul și
subparcelarul vectorizat, conform normelor tehnice. De asemenea, ocoalele silvice vor fi consultate
pentru actualizarea bazei de date odată cu reamenajarea, ele putând să facă propuneri de actualizare și
pe parcursul amenajamentului chiar dacă apar modificări. Aceste propuneri de modificări vor putea fi
făcute chiar prin trimiterea de măsurători sau vectorizare on-line, în funcție de cât de mare va fi nivelul
de acces al inginerilor de fond forestier de la ocoalele silvice, la baza de date.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 8/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
8
Cap II Scopul și obiectivele
cercetărilor
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 9/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
9
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE
În acest proiect se arată necesitatea și ușurința implementării GIS - ului în silvicultura
românească. Printr -un management modern al ocoalelor silvice, atât private cât și de stat, vom avea
mereu o evidență corectă a suprafeței păduroase, a lucrărilor ce vor fi efectuate în următorul deceniu, a
volumului de masă lemnoasă din fiecare u.a. sau ocol, cu alte cuvinte vom folosi date reale în timp
real.
Geomatica forestieră reprezintă o sumă de tehnici şi tehnologii moderne bazate pe tehnologia
informaţiei care sunt fuzionate într-un ansamblu având drept obiectiv măsurarea cantitativă şi calitativă
a suprafeţei terestre, acoperirii solului şi a caracteristicilor biometrice ale pădurii. În principiu este
vorba de tehnici de teledetecţie, fotogrametrie, măsurători geotopografice terestre, respectiv sisteme
GPS, dispozitive laser, staţii totale precum şi programele software aferente care permit fuzionarea şi
prelucrarea integrată a datelor digitale rezultate într -un sistem informatic geografic (GIS) sub forma
unui a parat matematic care conţine algoritmi de preluare şi prelucrare a datelor.
Lucrarea abordează utilizarea GIS - ului ca alternativă modernă, cu randament superior, pentru
realizarea şi completarea a bazei de date cartografice existente, necesare lucrărilor de amenajarea
pădurilor, dar şi altor activităţi silvice.
Ideea de bază a este de a se realiza şi utiliza ortofotoplanuri digitale pentru lucrările de
amenajare pentru completarea şi actualizarea informaţiei de pe planurile topografice clasice,
ortofotoplanuri obţinute pe baza imaginilor digitale aeriene sau satelitare de foarte înaltă rezoluţie
spaţială.
Aceste tehnologii pot fi utilizate în acţiunea de realizare a bazei de date cartografice a
fondului forestier şi permit scanarea planurilor şi fotogramelor aeriene clasice existente, preluarea de
imagini noi direct în format digital, măsurarea pe teren prin preluarea datelor direct în format digital.
Programele informatice asociate asigură compatibilitatea datelor şi transferul lor, importul şi exportul
în diferite formate digitale, prelucrarea şi vizualizarea lor simultană, editarea, publicarea şi tipărirea
hărţilor rezultate. Cel mai important, toate aceste informaţii sunt stocate sub forma unor baze de date digitale
care permit operaţii care nu erau posibile în cazul tehnologiilor cartografice clasice, adică verificări,
interogări, actualizări, multiplicare, publicare pe internet, securizare, accesare multiplă şi la distanţă.
Cercetările au fost orientate spre elaborarea unor metodologii care utilizează sisteme informatice şi
date digitale geospaţiale pentru completarea şi actualizarea informaţiei silvice de pe planurile
topografice clasice aduse în format digital, prin care să se poată realiza şi utiliza ortofotoplan uri
obţinute pe baza imaginilor digitale aeriene sau satelitare de foarte înaltă rezoluţie spaţială, precum şimetodologii de efectuare a măsurătorilor terestre realizate cu aparatură modernă, care preiau date
direct în format digital, gata de a fi integrate în mediul GIS.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 10/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
10
DOMENII DE UTILIZARE A GIS ÎN SECTORUL FORESTIER
Metodologiile rezultate îşi găsesc aplicabilitate în mai multe domenii din sectorul forestier în
care utilizarea tehnologiilor GIS a fost extinsă în perioada care s-a scurs de la începutul proiectului,
inclusiv la noi în ţară, şi anume:
•Baza cartografică a fondului forestier
•Amenajarea pădurilor
•Cadastru forestier (Amenajamentul şi unităţile teritoriale de referinţă ale cadastrului forestier,
Sistemul de evidenţă informatizată a terenurilor forestiere, Baze de date GIS)
•Inventar forestier
•Sistemul Naţional de GIS Forestier
•Managementul ariilor protejate
•Cartarea ecosistemelor (habitatelor) forestiere
•Măsurători biometrice ale arborilor şi arboretelor
•Managemenul bazinelor torenţiale
•Monitorizarea stării de sănătate a pădurilor
•Managementul situaţiilor de urgenţă (doborâturi de vânt sau incendii forestiere )
•Drumuri forestiere şi exploatarea masei lemnoase
•Utilizarea GIS la nivelul administraţiei silvice centrale
•Proiectarea şi managementul reţelelor de perdele forestiere de protecţie
Ele se pot aplica şi în domenii mai înguste din sectorului forestier cum sunt teledetecţia forestieră,
fotogrametria forestiera, reperaj fotogrametric, cartografie generală, reconstrucţie ecologică,
împăduriri, amenajarea teritoriului.
Metodologie de vectorizare a limitelor amenajistice de pe ortofotoplanuri digitale și model de
realizare a Bazei De Date Geospaţiale
Principalele caracteristici:•Metodologia se bazează pe utilizarea ortofotoplanurilor digitale (sau imagini satelitare de înaltă
rezoluţie spaţială) şi a planurilor topografice echipate cu limite amenajistice la scara 1: 5.000 existente
•Metoda poate asigura o precizie mai bună decât în cazul vectorizării integrale după topografice
echipate cu limite amenajistice la scara 1:5.000, care sunt foarte vechi şi în multe cazuri nu mai
corespund cu realitatea din teren.
•Vectorizarea limitelor amenajistice de pe ortofotoplanuri digitale ţine cont de stabilitatea în timp a
elementelor de peisaj, adică elementele de peisaj vizibile şi cu stabilitate mare în timp au prioritate înstabilirea limitelor (în special cazul lizierelor de pădure - interpretarea efectului de umbră, culmi, vai,
drumuri, limite ale parchetelor exploatate)
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 11/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
11
•Pentru zonele unde pot apărea dificultăţi în procesul de vectorizare a limitelor amenajistice se poate
apela şi la modelul stereoscopic daca exista sau la măsurători GPS
•Bază de date geospaţiale poate cuprinde următoarele informaţii : parcelarul silvic (limite amenajistice
si poligoane cu suprafețe), borne silvice, căi de comunicaţie, hidrografie, construcţii forestiere,
localităţi, raster catalog cu ortofotoplanurile digitale pe zona respectivă, baze de date descriptive
rezultate din softul AS de prelucrare a datelor de amenajarea pădurilor, modelul digital de elevație a
terenului.
•Baza de date geospaţială poate fi reactualizată periodic prin utilizarea unor noi imagini de foarte înaltă
rezoluţie, de diverse ti puri (nu neapărat de tipul celor iniţial utilizate).
•Scara de referinţă 1:5000, Proiecţia cartografică de referinţă: Stereografic 1970
Implementând GIS-ul:
- vom optimiza volumul de muncă,
- vom utiliza și obține informațiile mult mai repede
- vom avea o situație exactă în orice moment
- vom putea face reactualizări și completări mult mai ușor.
Impactul implementării unui GIS unitar la nivelul autorității publice ce răspunde de silvicultură
și al administratorului pădurilor statului, respectiv RNP, va avea multiple efecte benefice, resimțite la
toate nivelurile decizionale.
Analiza proiectului a fost efectuată pe baza de date geografice a UP III Valea Satului, din
cadrul OS. Ciucaș R.A.
Datele au fost preluate din baza de date realizată de programul AS, convertite intr-un fișier
Excel și alipite la atributele fișierelor de tip *.shp.
Baza de date geografică a fost proiectată și realizată cu o structură adaptată specificului datelor
de amenajare a pădurilor, care să permită o exploatare eficientă.
Datele geografice au fost organizate pe straturi tematice cu topologii specifice: strat curbe denivel(de tip linie), strat linii (de tip linie ce conține drumuri existente, pâraie, culmi etc), compoziție
(de tip poligon).
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 12/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
12
Pentru fiecare strat s-au atribuit atribute speciale, de exemplu pentru curbele de nivel – cota,
pentru ape – numele, pentru limitele amenajistice – tipul de limită (UP, ocol,).
Stratul –compoziție – format din poligoane, are atașat ca atribute două categorii de informații –
1 conține date despre descrierea ua-ului, 2- date despre elementele de arboret. Această structură este
impusă de modul de descriere specific amenajamentului și permite și o mare flexibilitate în interogarea
și exploatarea bazei de date. În același mod pot fi legate ulterior alte baze de date descriptive privitoare
la stratul compoziție.
Pe baza atributelor existente în baza de date s-au realizat diverse hărți tematice, inclusiv cele
care se realizează în mod curent pentru amenajament.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 13/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
13
Interogarea bazei de date
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 14/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
14
Afișarea bazei de date
Dacă dorim sa aflam informații despre o parcela sau o subparcela, trebuie doar să selectăm
parcela care ne interesează, apoi să deschidem tabela de atribute și vom vedea linia care oferă toate
informațiile necesare despre parcela noastră. Daca dorim să ni se afișeze Parcelele care sunt încadrate în „SUP K” trebuie doar să afișăm
tabela de atribute și apoi să o interogăm.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 15/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
15
Tabelei de atribute îi putem adăuga sau elimina linii sau coloane. Ea poate fi construită pentru a
ne ușura și fluidiza munca.
Prin internet, se poate simplifica foarte mult modul de lucru, orice raportare se poate face
direct, prin utilizarea unor formate digitale standard, interogările devin mult mai facile, iar calculele de
sinteză se pot face de către sistem și reflectă situația de moment. Sunt evidente avantajele privind
viteza de raportare, interogare, actualizarea datelor, posibilitățile de verificare.
Fondul forestier național, în toate aspectele sale, îmbracă mai multe forme: factor economic, de
mediu, aspectul social, factor major al unor politici de dezvoltare durabilă. Trecutul administrațiilor
din România este că ele nu reușesc să acumuleze experiență, că nu au o memorie suficient de precisă pentru a evita repetarea greșelilor. Cel mai grav este că există o prăpastie între actul administrativ și
modul de aplicare al acestuia la bază (agricultură, silvicultură și dezvoltarea rurală). Este o abordare
modernă să vorbim despre sisteme inteligente de luare a deciziilor.
Acestea ar trebui să aibă:
- mare capacitate de circulație a informației
- memorie nelimitată (expandabilă)
- sisteme de relaționare cu realitatea din teren, printr -o actualizare permanentă și în timp real)
- standarde tehnice și norme de aplicare unice pentru toți actorii, structurate pe nivele de acces
- personal calificat și cointeresat pentru menținerea sistemului.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 16/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
16
Ciclurile naturale și de producție în fondul forestier sunt măsurate în mai multe decade
amenajistice, ce depășesc de obicei un secol. Schimbările din societatea umană, în general, și cea
românească, în special, produse în ultimii 60 de ani, au schimbat de mai multe ori sistemele de
proprietate și de decizie. Rezultatul este o fragmentare a gospodăririi, în sensul lipsei de continuitate și
a unei rezultante a actului de gospodărire aproape imprevizibilă.
Principiile Codului Silvic sunt emise în scopul asigurării stabilității acestui act silvicultural, dar se
vede în practică nevoia de a întări sau redimensiona rolul Departamentului Pădurilor. În timp ce
problemele proprietarilor se vor diversifica, avem nevoie de a crea instrumentele eficiente pentru a
gestiona problemele sectorului, în scopul bunei sale dezvoltări, continuității și conservării.
Instrumentul propus administrațiilor silvice în majoritatea țărilor este o bază de date GIS cu
diferite structuri și moduri de folosire. Până în anul 2001, administrația forestieră de stat avea un
sistem de raportare greoi, bazat în principal pe totalizarea datelor raportate de eșalonul inferior la un
eșalon superior (ocoalele silvice raportau la direcțiile silvice, iar acestea din urmă, după sinteza
datelor, la nivel de Direcție Silvică, raportau la Regia Națională a Pădurilor). Informația era prezentată
sub formă tabelară, cel mai adesea tabelele standardizate pe hârtie, transmise prin poștă, livrare directă
sau fax. Primele raportări se făceau la intervale mari, unele anuale, în special în ceea ce privește
suprafața, deoarece necesitau numeroase totalizări. Toată această informație nu era referită geografic,
în sensul că nu era însoțită de hărți sau informație detaliată cu privire la arboretele în cauză, chiar dacă
unele aveau specificate numerele de parcelă și indicativele de sub parcelă.
Hărțile forestiere (hărțile amenajistice clasice, pe suport de hârtie) erau deținute de ocoalele
silvice și direcțiile silvice, care, pentru a avea o vizualizare a situației, trebuiau să consulte aceste hărți
de fiecare dată. Eșalonul de decizie de la nivelul RNP și al Departamentului Pădurilor nu avea aceste
hărți, accesul la ele fiind foarte greoi. În general, pentru o consultare mai rapidă se apela la arhiva
ICAS.
Chiar dacă în această perioadă s-au retrocedat păduri, în urma aplicării legilor fondului funciar,
acestea erau suprafețe mici, care erau administrate tot de ocoalele silvice de stat, astfel că aceste păduri
erau cuprinse în raportările lor. Odată cu retrocedarea masivă a pădurilor, survenită după anul 2001,situația a devenit și mai complexă în cazul proprietarilor privați, unde aceste date erau practic
accesibile doar la nivelul cel mai de jos, de administrare.
Odată cu dezvoltarea structurilor din teritoriu ale MAPDR, aceste raportări au revenit în sarcina
ITRSV – urilor, care prin numeroase modificări legislative, au suferit în această perioadă de tranziție
multe transformări și clarificări în ceea ce privește atribuțiile.
În domeniul administrației silvice de stat, pe măsură ce subunitățile silvice au început să utilizeze tot
mai mult internetul, rapoartele erau trimise sub formă tabelară, prin poștă electronică, în formădigitală. Deși în acest fel sinteza lor devenea mai rapidă, raportarea urma același traseu piramidal.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 17/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
17
Cap III Considerații fizico-
geografice, geologice,
hidrografice, pedologice șiclimatice
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 18/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
18
SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
Elemente de identificare a unităţii de bază
Din punct de vedere fizico – geografic, unitatea de bază III Valea Satului este situată
în Carpaţii Orientali, Grupa de la curbură (III), Munţii Curburii externe.
Principalele căi de acces spre teritoriul unităţii de bază sunt drumul judeţean 103A
Braşov - Tărlungeni – Vama Buzăului - Întorsură Buzăului şi drumul naţional 1A Braşov-
Ploieşti.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul studiat se află pe raza comunei
Tărlungeni.
REPARTIZAREA FONDULUI FORESTIER PE UNITĂŢI TERITORIAL-
ADMINISTRATIVE
Tabel nr. 1
Nr.crt.
Judeţul Unitateateritorial
administrativă
Denumirea fost :Parcele aferente
Suprafaţa haO.S. U.P.
1 Braşov Comuna
Tărlungeni Săcele V
1-3, 4 B, 5-8, 10,12-16, 19-43
844,1
Păşune Tărlungeni 4 A, 9,11,17,18 34,4TOTAL - - - 878,5
VECINĂTĂŢI, LIMITE, HOTARE
Limitele unităţii de bază sunt atât naturale (culmi, văi evidente) cât şi convenţionale,
fiind evidenţiate în tabelul următor.
Vecinătăţi, limite hotare
Tabel nr.2
Puncte
cardinale
Vecinătăţi Limite Hotare
NordO.S. Ciucaş RA – U.B. II ValeaZizinului
Naturale şi Convenţionale Culmea Comloş Culmea Drăgoiu Semne convenţionale
EstO.S. Ciucaş RA – U.B. II ValeaZizinuluiO.S. Experimental Săcele
Naturale şi Convenţionale Culmea Comloş PârâuSemne convenţionale
Sud O.S. Experimental Săcele Naturale şi Convenţionale Valea DraculuiPr. Tărlung
Semne convenţionale
Vest Păşune Tărlungeni Convenţionale Semne convenţionale
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 19/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
19
Limitele sunt materializate, pe teren, prin semne convenţionale corespunzătoare, cu
vopsea roşie.
TRUPURI DE PĂDURE (BAZINETE) COMPONENTE
Unitatea de bază este alcătuită din 3 trupuri de pădure, împărţirea pe bazinete fiind
redată în tabelul 1.3.1.
Bazinete componente
Tabel nr. 3
Nr.
Crt
Denumirea
trupului
Denumirea
bazinetelorParcele componente
Suprafaţa
ha
Comuna (oraşul) în
raza căruia se află
1 Valea
SatuluiValea Satului 1-27, 40D, 41D, 42D 686,1
Tărlungeni 2 Pârâul de
amiază Pârâul de amiază 28-32 51,9
3 Valea
DraculuiValea Dracului 33-39, 43D 140,5
4 Total 878,5 -
GEOLOGIE
Din punct de vedere morfostructural, teritoriul studiat se încadrează în unitatea de orogen
carpatic (I), unitatea carpatică muntoasă (A), subunitatea de fliş extern (b2).
În cadrul teritoriului analizat se disting două zone:
- prima, situată în Masivul Ciucaş, este reprezentată de o treaptă înaltă a conglomeratelor
masive, a căror grosime maximă atinge circa 700 m. Ca urmare a fragmentării stivelor
groase de conglomerate apare şi relieful caracteristic al acestui masiv.
- cea de a doua zonă este una joasă, situată mai ales în bazinul Buzăului, modelată în
formaţiunile flişului şistos marno – grezos. Aceasta din urmă domină micile depresiuni
de pe Strâmbu, precum şi măgurile izolate Tesla (1613) şi Dungu (1502 m).
Structura geologică este relativ uniformă, ce aparţine de zona flişului carpatic, de vârstă
cretacică şi paleogenă. Se întâlnesc depozite cretacice, cu dominarea faciesului de fliş șisto – grezos,
respectiv fliş şistos negru şi fliş grezos. Flişul este format din gresii curbicorticale în alternanţă cu
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 20/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
20
depozite argilo – marnoase nisipoase cenuşiu închis cu dungi verzui. La partea superioară a
intervalului se dezvoltă gresii în bancuri groase sau masive, în parte conglomeratice.
La alcătuirea geologică a regiunii participă roci provenite din cretacic inferior, mai exact
neocomian, în care regăsim fliş grezos calcaros şi siltite.
Se remarcă prezenţa unui fliş gros de până la 350 m, constituit la partea inferioară din şisturi argiloase
şi siltite cenuşii şi cenuşii şi cenuşiu – verzui, iar la partea superioară din şisturi alternând cu
calcarenite prezentând accidente silicioase lentiliforme şi stratiforme şi conţinând în abundenţă spiculi
de spongieri şi miliolide, spre partea terminală se dezvoltă şi gresii calcaroase în bancuri groase.
GEOMORFOLOGIE
Din punct de vedere fizico-geografic teritoriul este încadrat în Carpaţii Orientali, Grupa de la
curbură (III), Munţii Curburii externe (III (Geografia României, vol.1), zonă caracterizată printr -un
relief mai coborât, alcătuit din culmi domoale, bine împădurite.
Unitatea de bază este situată altitudinal între 660 m (u.a. 16 A) şi 1250m (u.a. 39 B) pe o
amplitudine altitudinală de 590 m.
Unitatea geomorfologică dominantă este versantul, configuraţia fiind în cea mai mare parte
ondulată. Înclinarea generală este între 16-30g, iar expoziţia predominantă este cea însorită.
Repartiţia suprafeţelor pe categorii de altitudine este prezentată în tabelul de mai jos:
Categorii de altitudine
Tabel nr. 4.
Categoria de
altitudine
Suprafaţa Ha %
600 – 800 m 185,3 21
801 – 1000 m 529,1 60
1001 – 1200 m 164,1 19
Total 878,5 100
Ponderea majoritară a pădurilor este situată între 801-1000 m. Expoziţia dominantă este cea l
însorită (48 %), fiind urmată de cea parţial însorită (43 %). şi de expoziţia umbrită (9 %).
Înclinarea terenului înregistrează valori diverse, ce merg de la porţiuni cu pantă sub 16g până
la pantă abruptă (>40g). Din prelucrarea datelor de teren rezultă următoarea repartiţie pe categorii de
înclinare:
sub 16g (pantă uşoară şi moderată) : 52,4 ha (6 %);
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 21/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
21
16-30g (pantă repede) : 759,4ha (87 %);
31-40g (pantă foarte repede) : 64,4ha (7%);
>40g (pantă abruptă) : 2,3ha (-%);
Multitudinea factorilor geomorfologici enumeraţi se află în strânsă legătură, ei determinând
formarea solurilor, repartizarea vegetaţiei în spaţiu, precum şi productivitatea acesteia.
HIDROGRAFIE
Sub aspect hidrografic, zona studiată aparţine bazinului hidrografic al Tărlungului. Principalii
afluenţi ai Tărlungului sunt pâraiele Valea Satului şi Valea Dracului. Densitatea reţelei hidrografice
este de aproximativ 2,0 km/km2. Regimul hidric al cursurilor de apă se încadrează în tipul carpatic
transilvan, caracterizat prin începutul relativ timpuriu al apelor mari de primăvară, care durează 1- 2
luni. Viiturile de toamnă au frecvenţă de 30 – 45%. Tipul de alimentare este pluvionival dar se observă
o acumulare accentuată a apelor subterane, iar scurgerea pe această cale depăşeşte 35 % din scurgerea
medie anuală.
Permeabilitatea este de la mare la mijlocie. În zona considerată sunt importante rezerve de apă
de adâncime, acvifere locale dar discontinui.
Alimentarea reţelei de pâraie este pluvionivală, în principal, dar şi subterană. În perioada de
vară şi iarnă există pericolul unor eroziuni laterale, datorate viiturilor .
Regimul hidrologic, ca factor important pentru dezvoltarea vegetaţiei forestiere, îşi aduce o
contribuţie importantă şi la formarea solurilor, prin influenţa pe care o exercită asupra procesului de
descompunere a rocilor şi a litierei, fenomenul fiind în strânsă legătură cu temperatura, expoziţia şi
altitudinea.
CLIMATOLOGIE
ASPECTE GENERALE
Din punct de vedere al macroclimatului, ne situăm în zona climei temperate, cu o serie de
influenţe oceanice din vest cât şi una continentală estică. Poziţia de interferenţă precum şi răspândirea
mare pe verticală a unităţii de bază, imprimă mezoclimatului şi microclimatului o mare variabilitate.
După raionarea climatică a României, prima zonă face parte din sectorul de climă continental-
moderată (I), ţinutul climatic al Podişului Transilvaniei (B), subţinutul climei de depresiune (G), iar a
doua zonă face parte din sectorul cu climă de munte (IV), ţinutul munţilor mijlocii (C) subţinutul
versanţilor expuşi (E).
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 22/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
22
După Köppen, zona studiată se încadrează în provincia climatică Dfck. Acest climat este un
climat boreal (D), ce se caracterizează prin precipitaţii suficiente în tot timpul anului (f), temperatura
medie cel puţin 3 luni > 10°C (c) şi cel puţin 4 luni > 7°C.
Caracterizarea macroclimei teritoriului luat în studiu s-a făcut pe baza datelor preluate de la
staţia meteorologică Braşov, precum şi din Geografia României, vol. I (Geografia Fizică).
REGIMUL TERMIC
Parametrii macroclimatici de pe raza U.B. - ului sunt următorii:
Temperatura aerului - medii lunare şi media anuală
VALORI LUNARE VALOAR
E
ANUALĂ
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
t (oC) -3,9 -1,8 3,0 8,5 13,2 16,0 17,8 17,2 13,5 8,4 2,9 -1,7 7,8
Amplitudinea anuală a temperaturii
Temperatura maximă absolută
Temperatura minimă absolută
21,7oC
37,1oC
-29,6oC
Temperatura medie pe anotimpuri:
- primăvara
- vara
- toamna
- iarna
8,2oC
17,0oC
8,3oC
-2,5oC
Media temperaturii în sezonul de vegetaţie (IV - IX) este de 14,4 oC
Datele medii şi extreme ale primului şi ultimului îngheţ
PRIMUL ÎNGHEŢ ULTIMUL ÎNGHEŢ
Data
medie
Date extreme Data
medie
Date extreme
Cel mai
timpuriu
Cel mai târziu Cel mai
timpuriu
Cel mai
târziu
14.X 21.IX 12.XI 24.IV 5.IV 24.V
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 23/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
23
Numărul zilelor cu îngheţ -130-140.
Temperatura medie anuală reprezintă un grad de favorabilitate ridicat pentru speciile principale:
molid, brad, fag.
REGIMUL PLUVIOMETRIC
Precipitaţii atmosferice medii lunare, anuale, anotimpuale şi în sezonul de vegetaţie:
Precipitaţii atmosferice medii lunare şi anuale
VALORI LUNARE VALOAR
E
ANUALĂ
Lun
a
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
P
(mm
)
34,7 29,6 38,5 59,0 88,5 124,8 101,2 86,9 62,7 50,0 33,4 37,9 747,2
- primăvara
- vara
- toamna
- iarna
186mm
312,9mm
146,1mm
102,2mm
- în sezonul de vegetaţie 523,1mm
Numărul mediu anual al zilelor cu strat de zăpadă – 70,8 zile
Precipitaţiile medii anuale sunt de circa 750 mm. Media precipitaţiilor lunare este foarte variată,
ea înregistrând un maxim în lunile iunie - iulie. Anotimpul cel mai secetos este iarna. Pe durata perioadei de vegetaţie, cantitatea de precipitaţii căzută însumează peste jumătate din totalul anual(70%).
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 24/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
24
REGIMUL EOLIAN
Frecvenţa medie anuală şi viteza medie anuală a vântului
FRECVENŢA MEDIE VITEZA MEDIE
N NE E SE S SV V N
V
Cal
m
N NE E SE S SV V NV
6,9 10,
3
7,9 5,0 11,
1
16,
6
12,
2
6,0 24,0 2,0 2,4 2,3 2,4 2,2 2,2 2,2 2,3
0
5
10
15
20N
NE
E
SE
S
SV
V
NV
Graficul frecventei medii anuale a vanturilor
Frecventa medie
0
0.5
1
1.5
2
2.5N
NE
E
SE
S
SV
V
NV
Graficul vitezei medii anuale a vanturilor
Viteza medie
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 25/62
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 26/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
26
Corelaţia deplină între regimul termic şi cel pluviometric în sezonul de vegetaţie este de natură să
favorizeze dezvoltarea unor specii iubitoare de umiditate dar şi de o anumită cantitate de căldură, aşa
cum sunt, în special molidul, bradul sau fagul.
Indicele de ariditate de Martonne
10
T
P I a
10
12
t
pil
P, p = precipitaţii medii anuale şi lunare; T, t = temperaturi medii anuale şi lunare
Indicele de ariditate de Martonne
VALORI LUNARE VALOAR
E
ANUALĂ
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XI
I
Indice 68,4 43,
2
36,0 38,
4
45,6 57,6 43,2 38,4 32,4 32,
4
31,
2
55,
2
42,0
Indicele de ariditate ,,De Martonne ’’ are valoarea 42, el reflectând caracterul moderat
continental al climatului zonei studiate.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 27/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
27
Diagrama climatică Walter -Lieth
Tma – temperatura medie anuală; TV-VIII – temperatura medie a lunilor mai-august (tetraterma Mayr);
Pa – suma anuală a precipitaţiilor;
Pa – suma anuală a precipitaţiilor;
Pp10+ - suma precipitaţiilor din perioada cu t≥10°C;
PX-VI – suma precipitaţiilor de încărcare a solului, în lunile octombrie-iunie;
PVII-VIII – suma precipitaţiilor estivale din lunile iulie şi august;
ETP – evapotranspiraţia potenţială;
ΣΔP+ - suma excedentelor de precipitaţii faţă de ETP;
ΣΔP- - suma deficitelor de precipitaţii faţă de ETP;
-100
-75
-50
-25
0
25
50
75
100
125
150
175
200
225
250
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
mm*C
Diagramă climatică-BRASOV (609m)
Temperaturi medii lunare
(*C)
P-ETP, scara 1/5
Evapotranspiratia
potentiala (ETP) lunara
(mm), scara 1/5
Precipitatii medii lunare
(mm), scara 1/3
Precipitatii medii lunare
(mm), scara 1/5
Luni
ΔP E3E3 E2 E1 E0 E2 D2 D2 D1 E1 E2 E4
T
P1/5 P1/3150
135
120
105
90
75
60
45
30
15
021,7
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 28/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
28
ΣΔ-nc - suma deficitelor de precipitaţii necompensate prin excedentele anterioare;
ΔP-max – deficitul lunar maxim de precipitaţii faţă de ETP;
Ich – indicele de compensare hidrică;
Iar – indicele de ariditate anual;
D1, D2 etc., E1, E2 etc., deficite, respectiv excedente lunare de precipitaţii faţă de ETP, de 10, 20
etc. mm
Din datele prezentate la subcapitolul “ Climatologie” se pot trage următoarele concluzii:
- valorile termice se reduc treptat cu altitudinea (0,5-0,60C la 100 m)
- creşterea, cu altitudinea, a pericolului îngheţurilor timpurii şi târzii, precum şi al
gerurilor de iarnă.
- datorită diferenţelor altitudinale se observă un decalaj de 20-30 zile între diferitele
faze fenologice;
- regimul pluviometric este de tip continental cu cantităţi de precipitaţii suficiente tot
timpul anului.
- stratul de zăpadă se caracterizează printr -o evidentă uniformitate, protejând bine solul
contra îngheţului.
- regimul eolian este destul de moderat, dar care câteodată poate produce mari pagube.
- solurile din aval beneficiază de un plus de căldură, au o microzoocenoză mai bogată,
o desfăşurare mai rapidă a circuitelor substanţelor trofice.
Sintetizând datele climatice şi analizând influenţa lor asupra vegetaţiei forestiere, putem
concluziona că speciile principale au condiţii climatice favorabile dezvoltării lor.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 29/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
29
FAVORABILITATEA FACTORILOR ŞI DETERMINANŢILOR CLIMATICI PENTRU
PRINCIPALELE SPECII FORESTIERE
Tabel nr. 6
Factorii şi
determinan
ţii
ecologici
Molid Brad Fag
Ridicat
ă şi
foarte
ridicată
Mij
loci
e
Scăzut
ă şi
foarte
scăzut
ă
Ridica
tă şi
foarte
ridicat
ă
Mijlocie
Scăzut
ă şi
foarte
scăzut
ă
Ridic
ată şi
foarte
ridicat
ă
Mijloc
ie
Scăzut
ă şi
foarte
scăzut
ă
Temperatur
a medie
anuală (0C)
4 - 7 - - 6,0 -
8,0
4,0 - 5,0
9,0-10,0 - 6 - 9
4 - 6
9 - 10 -
Precipitaţii
medii anuale
(mm)
800-
1200 700
-
800
-
800-
1000 - -
700-
1200 - -
Durata
perioadei de
vegetaţie(luni)
4 - 6 3 -
4
- 5 – 7
4 - 5
7 - 8 - 5 - 7 4 - 5 -
Umiditatea
atmosferică
relativă (%)
70-80 - - 70-78
60-70
78-85 - 70-80 - -
Din punct de vedere al favorabilităţii factorilor climatici se pot constata următoarele:
- precipitaţiile medii anuale indică o favorabilitate ridicată şi mijlocie pentru speciile principale
existente (fag, brad, molid);
- temperaturile medii anuale indică o favorabilitate ridicată şi mijlocie pentru (fag, brad, molid);
Sintetizând datele climatice şi analizând influenţa lor asupra vegetaţiei forestiere, putem
concluziona că speciile principale (fag, brad, molid) au condiţii climatice favorabile dezvoltării lor.
Alături de speciile principale se poate introduce cu bune rezultate laricele, paltinul şi frasinul.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 30/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
30
SOLURI
EVIDENŢA ŞI RĂSPÂNDIREA TERITORIALĂ A TIPURILOR DE SOL
Tabel nr. 7
Nr.Cr
t.
Clasa de
soluriTipul de sol Subtipul de sol
Codu
l
Succesiune
a
orizonturil
or
Su rafa a
ha %
1
Cambisoluri
Eutricambos
ol
Tipic 3101 Ao- Bv-C 666,7 78
Litic 3107 Ao- Bv-R 69,5 8
Rendzinic 3104 Ao- Bv-R rz 2,6 -
Pseudogleizat 3109 Aow-
0,4 -
Total 739,2 86Districambi
sol
Tipic 3301 Ao-Bv-C 124,7 14
Total 124,7 14
Total 863,910
0
2
Soluri
neevoluate,
trunchiate saudesfundate
Aluviosol Gleizat 9506 Ao-C 2,9 -
Total 2,9 -
Total 866,810
0
DESCRIEREA TIPURILOR ŞI SUBTIPURILOR DE SOL
În cadrul unităţii de bază studiate se observă că cel mai răspândit tip de sol este cel brun
eumezobazic, acesta ocupând 78 % din suprafaţă.
Solul brun eumezobazic tipic (Eutricambosol tipic- clasificare 2003) - cod 3101, cu profil Ao-
Bv-C, ocupă 666,7 ha.
S-a format in regiunile de dealuri, podişuri şi montane, pe materiale parentale alcătuite din
marne, luturi, gresii calcaroase, conglomerate calcaroase etc., adică pe substrate bogate în carbonat decalciu şi alte elemente bazice. Relieful este în general variat şi cu drenaj extern bun, de regulă pe
versanţi uşor la moderat înclinaţi. Climatul caracteristic aparţine provinciilor climatice Cf şi Df, adică
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 31/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
31
climat temperat sau boreal cu precipitaţii tot timpul anului, caracterizat prin temperaturi medii anuale
cuprinse între 6 şi 10oC, precipitaţii între 600 şi 1000 mm şi indici de ariditate peste 35. Vegetaţia sub
care s-au format aceste soluri este alcătuită din păduri de foioase şi răşinoase (în special de brad)
bogate în plante de mull.
Fiind format pe materiale parentale bogate în materiale calcice şi feromagneziene şi pe forme de
relief cu drenaj bun, cu tot caracterul umed al climatului, debazificarea este slabă, fapt ce împiedică
migrarea coloizilor organo-minerali şi diferenţierea texturală pe profil. Procesul pedogenetic dominant
este cel de brunificare, însoţit de cel de argilizare.
Resturile minerale se descompun în cea mai mare parte până la mineralizarea lor totală. Acizii
humici nou formaţi sunt alcătuiţi în cea mai mare parte din acizi fulvici. Aceştia sunt neutralizaţi de
cationii de calciu, magneziu, potasiu, elemente rezultate din procesul de hidroliză acidă a silicaţilor
primari sau proveniţi din sărurile solubile formate prin mineralizarea substanţelor organice. Acizii
huminici formează cu mineralele argiloase şi ionii de fier, compuşi complecşi insolubili, care se
acumulează în partea superioară a profilului şi care formează principalii constituenţi ai agregatelor
structurale ale solului.
Eutricambosolul are următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-Bv-C. Orizontul Ao este
gros de până la 20 cm, are o culoare brună închisă datorită humusului de tip mull forestier şi o
structură glomerulară degradată sau grăunţoasă. Orizontul Bv prezintă grosimi variabile de la 20 la 150
cm, culoare brună gălbuie sau brună ruginie, structura poliedrică sau prismatică, cu unităţi str ucturale
lipsite de pelicule de argilă migrate din orizontul superior. Tranziţia între orizonturi este difuză. Pe
profil nu apar neoformaţii specifice.
Solurile brune eumezobazice au o textură variabilă, în funcţie de materialul parental care poate
merge de la uşoară la grea. Curba repartiţiei argilei pe profilul solului nu indică o creştere în orizontul
B faţă de orizontul A, indicele de diferenţiere texturală fiind sub 1,2. Structura este grăunţoasă în Ao,
slab sau moderat dezvoltată în Bv. Datorită texturii nediferenţiate pe profil şi structurii relativ bune şi
celelalte proprietăţi fizice, fizico-mecanice, hidro-fizice şi de aeraţie sunt favorabile. În orizontul Ao,
conţinutul de humus este totdeauna mai mare ca 2%, putând ajunge la 10-12%, uneori chiar mai mult.Acest humus este relativ bogat în azot, raportul C/N fiind mai mic ca 15. Reacţia solului este slab la
moderat acidă (pH=5,8-6,5), iar V>55%.
Solurile brune eumezobazice sunt soluri fertile pe care se găsesc arborete de clase superioare de
producţie. Sunt în general soluri tipice pentru gorunetele şi şleaurile de dealuri, pentru făgetele
premontane şi montane şi pentru amestecurile de fag cu răşinoase de productivitate superioară.
Scăderea fertilităţii acestor soluri poate fi determinată de volumul lor edafic mic, datorită pantei mari a
versanţilor din zona montană.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 32/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
32
Solul brun eumezobazic litic (Eutricambosol litic- clasificare 2003) – cod 3107, cu profil Ao-
Bv-R a fost identificat pe 69,5 ha. Este asemănător celui tipic, dar cu orizontul R, a cărui limită
superioară este situată între 20-50 cm.
Solul brun acid tipic (Districambosol tipic- clasificare 2003) – cod 3301, cu profil Ao- Bv-C(R),
ocupă o suprafaţă de 124,7 ha. Solurile brune acide s-au format pe materiale parentale alcătuite în
general din depozite de pantă formate din dezagregarea şi alterarea rocilor eruptive şi metamorfice
acide, precum şi a rocilor sedimentare sărace sau lipsite de CaCO3. Relieful este de tip montan, cu
versanţi de înclinări şi expoziţii variabile, la limita altitudinală inferioară întotdeauna umbriţi. Climatul
este umed şi răcoros, caracterizat printr -o temperatură medie anuală cuprinsă între 3 şi 6°C, prin
precipitaţii medii anuale de 800-1200mm. Vegetaţia sub care s-au format este alcătuită din păduri de
foioase, de regulă făgete montane, amestecuri de fag cu răşinoase sau molidişuri pure cu floră
acidofilă.
Climatul umed şi răcoros, alături de materialul parental, sărac în minerale calcice şi feromagneziene
favorizează acidificarea mediului. În aceste condiţii de reacţie acidă, activitatea microorganismelor
este mai redusă, transformarea resturilor organice este mai greoaie, iar acizii organici nou formaţi nu
suferă un proces de mineralizare atât de intensă ca în solurile brune eumezobazice. Ca urmare, soluţia
solului este mult mai concentrată în acizi organici, iar pH-ul şi V-ul au valori mult mai scăzute.
Procesul de podzolire nu se manifestă in aceste soluri datorită permeabilităţii lor ridicate şi aerisirii,
care nu permite trecerea fierului feric în stare r edusă şi deci nu poate fi imobilizat de acizii fulvici şi
alţi acizi organici sub forma unor compuşi complecşi uşor solubili, chiar dacă aceşti acizi sunt intr -o
concentraţie mare. În stare oxidată, fierul formează cu acizii organici, în mod predominant, compuşi
complecşi, insolubili, care se acumulează pe locul formării lor în orizontul Ao. Aluminiul şi hidroxizii
de aluminiu, sub acţiunea acizilor organici, trec sub forma unor compuşi complecşi uşor solubili care
migrează şi se acumulează în orizontul B.
Solurile brune acide au profil de tipul O-Ao-Bv-C. Deasupra orizontului A se găseşte un orizont O cu
mull - moder sau moder. Orizontul Ao are grosimi variabile, de regulă între 10 -25 cm şi o structură
grăunţoasă. Orizontul Bv are grosimi de 20-70 cm, este de culoare brună cu nuanţe gălbui şi are ostructură subpoliedrică.
Solurile brune acide au o textură uşoară spre mijlocie, nediferenţiată pe profil. Structura este
grăunţoasă, slab dezvoltată în orizontul Ao şi subpoliedrică - poliedrică moderat dezvoltată în orizontul
Bv. Conţinutul de humus este variabil, de regulă între 3-8% în orizontul Ao al solurilor brune acide cu
mull - moder şi peste 8% în solurile brune acide montane cu moder de la altitudini foarte mari.
Raportul C/N are valori cuprinse între 16-20 în orizontul Ao şi sub 14 în orizontul Bv. Raportul acizi
humici/acizi fulvici din orizontul Ao este de 0,3-0,5. Ph-ul este sub 5.0, iar V are valori sub 55%orizontul Ao şi sub 30-35% în orizontul Bv. Aciditatea de schimb a acestor soluri este determinată
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 33/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
33
predominant de cationii de aluminiu, a căror prezenţă în complexul adsorbtiv explică de ce în aceste
soluri nu are loc migrarea argilei din orizontul Ao în Bv.
Fertilitatea solurilor brune acide variază între limite destul de largi, în raport cu variaţia tipului de
humus şi a regimului de umiditate. Fiind soluri oligomezobazice sau oligobazice, au troficitate
minerală submijlocie sau mijlocie. Troficitatea azotată a acestor soluri cu mull acid, mull - moder sau
moder variază în funcţie de grosimea orizontului humifer şi de volum edafic, de la mijlocie la ridicată.
Regimul de umiditate estivală al acestor soluri variază intre limite reduse. În funcţie de relief, solurile
se menţin în sezonul estival mijlociu la nivelul reavăn jilav, în special pe versanţii umbriţi şi sub
nivelul reavăn pe alte expoziţii.
Fertilitatea acestor soluri variază în funcţie de profunzimea şi volumul lor edafic. Cele profunde sau
mijlociu profunde şi cu volum edafic mijlociu au o fertilitate ridicată pentru arborete de răşinoase
(molidişuri, brădete, pinete) şi chiar pentru amestecurile de fag cu răşinoase.
Solul aluvial (Aluviosol- clasificare 2003) – a fost identificat pe 2,9 ha.
Solul aluvial s-a format în condiţiile unui mediu saturat cu apă determinat de adâncimea mică
a apei freatice. După un orizont Ao de circa 20 cm apare un strat cu aspect marmorat, cu umiditate
foarte mare format în condiţii de anaerobioză, acesta constituind un orizont de oxidoreducere.
Substratul litologic este reprezentat de marne şi argile. Condiţiile de vegetaţie pe care le oferă sunt în
general mediocre pentru speciile de bază, clasă mai bună de producţie înregistrând doar aninul.
Formarea şi evoluţia acestor categorii de soluri se explică prin variabilitatea spaţială şi cea temporală a
factorilor pedogenetici naturali, care în condiţiile date au anumite caracteristici.
CORELAŢIA ÎNTRE UNITATEA DE RELIEF, SUBSTRAT LITOLOGIC ŞI TIPUL DE SOL
În formarea şi repartiţia solurilor, relieful are o importanţă directă, cât şi indirectă. Acţiunea
directă, prin procesul de eroziune, de care depinde transportul şi scoaterea de -a lungul versanţilor a
materialului rezultat prin alterarea rocilor. Prin urmare, între înclinarea ver sanţilor şi grosimea
depozitelor de suprafaţă, textura solului, conţinutul în schelet şi stadiul de evoluţie al solurilor există ostrânsă legătură şi anume: pe măsură ce înclinarea versanţilor scade, solul devine mai profund şi mai
evoluat, având o fertilitate naturală mai ridicată. Solurile care s-au format pe versanţii mai repezi sunt
şi mai puţin profunde, cu un conţinut ridicat de schelet şi mai deficitare în substanţe nutritive şi
aprovizionarea cu apă. Pe versanţii umbriţi, al zonei studiate, procese le de solificare s-au desfăşurat
mai intens şi din această cauză indicatorii fizico-chimici ai solului sunt mai apropiaţi de cei normali. În
aceste locuri arboretele vegetează şi realizează clase superioare de producţie. Pe versanţii însoriţi, cu
pante mai mari, procesele de solificare s-au desfăşurat în condiţii mai puţin favorabile, din cauza lipsei
de apă, aceasta pierzându-se prin scurgerea pe versant şi evaporarea excesivă.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 34/62
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 35/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
35
Cap IV Condiții staționale și devegetație
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 36/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
36
TIPURI DE STAŢIUNE
Tipurile de staţiune identificate în cuprinsul unităţii de bază se grupează în 2 etajebioclimatice:
- etajul montan de amestecuri – FM2
- etajul montan – premontan de făgete – FM1+FD4Repartizarea acestora în cuprinsul unităţii este evidenţiată în tabelele ce urmează.
EVIDENŢA ŞI RĂSPÂNDIREA TERITORIALĂ A TIPURILOR DE STAŢIUNE
Etajul montan de amestecuri ocupă cea mai mare parte a unităţii de bază.
În tabelul nr. 8 sunt redate tipurile de staţiuni identificate în cadrul unităţii de bază,descrierea acestora fiind prezentată în tabelul nr. 9
Tabel nr.8
Nr.Crt.
Tipuri de staţiune Suprafaţa Categoria de bonitate Tipuri şisubtipuride solCodul Diagnoza Ha %
Superi-oară
MijlocieInferi-oară
FM 2 – ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI
1 3.3.3.1Montan de amestecuri, Bi, brunedafic mic cu Asperula Dentaria±acidofile.
7,8 1 - - 7,8 3107
2 3.3.3.2 Montan de amestec, Bm, brunedafic mare,cu Asperula-Dentaria
206,1 23 - 206,1 -3101, 33013107, 3109
3 3.3.3.3 Montan de amestec, Bs, brunedafic mare,cu Asperula-Dentaria
552,5 64 552,5 - - 3101, 3301
TOTAL FM2 766,4 88 552,5 206,1 7,8 -
FM 1 + FD 4 ETAJUL MONTAN PREMONTAN DE FĂGETE
4 4.4.1.0Montan premontan de făgete Bi,brun edafic mic, cu AsperulaDentaria
2,6 - - - 2,6 3104
5 4.4.2.0Montan premontan de făgete Bm,brun edafic mijlociu, cu AsperulaDentaria
19,1 3 - 19,1 - 3101
6 4.4.3.0Montan premontan de făgete, Bs,brun edafic mare cu Asperula-Dentaria.
75,8 9 75,8 - - 3101
7 4.5.3.0 Montan premontan de făgete Bm,aluvial, moderat humifer
2,9 - - 2,9 - 9506
TOTAL FM1 + FD4 100,4 12 75,8 22,0 2,6 -
TOTAL GENERALha 866,8 100 628,3 228,1 10,4 -
% 100 - 73 26 1 -
Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni respectiv pe tipuri de staţiuni şi tipuride sol sunt prezentate în tabelele 10. şi 11.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 37/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
37
4.4.2. DESCRIEREA TIPURILOR DE STAŢIUNI CU FACTORII LIMITATIVI ŞI MĂSURILE DE GOSPODĂRIRE IMPUSE DEACEŞTI FACTORI
Tabel nr.9
Etajfitoclimatic
Indicativul de clasificare şi descriereaconcisă
a tipului de staţiune Formula staţională
Tipul natural depădure descrierea şi
productivitateaacestuia
Factori şideterminanţi
ecologicilimitativi:
riscuri
Măsuri de gospodărire impuse de factori ecologicişi riscuri
Lucrărisilvotehnice
Compoziţiaoptimă
TratamenteCompoziţia de împădurire înterenuri goale
1 2 3 4 5 6 7
F M
2 E T A J U L
M
O N T A N
D E
A M E S T E C U R I
3.3.3.1- Montan de amestec, Bi, brun edaficmic cu Asperula-Dentaria±acidofile.
- FM2, Bm, TII-III, HII, Ue2
Întâlnit pe suprafeţe reduse, 7,8 ha, pe versanţirepezi şi culmi înguste. Soluri brune acide şi
mezobazice, litice,cu humus brut, superficiale şivolum edafic mic. Bonitate inferioară pentrupădurea de amestec.
411.7- Făget montanpe soluri schelete cufloră de mull, deproductivitateinferioară. (i)
S = 7,8 ha
Apa accesibilă, Volumul edafic,
Vântuire şiuscăciune.
Menţinereaamestecurilornaturale,Tăieri de intensitate
moderată.
7FA2MO1LATăieri deigienă
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 38/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
38
3.3.3.2- Montan de amestec, Bm, brun edaficmijlociu cu Asperula-Dentaria.
- FM2, Bm, TII-III, HII, Ue3-2
Ocupă o suprafaţă de 206,1 ha. Situat peversanţi cu înclinări moderate, cu expoziţii, îngeneral, nordice sau nord-estice. Altitudinile sunt
cuprinse între 1000-1400 m. Soluri brune acidetipice sau litice, mijlociu profunde, bineaprovizionate cu azot. Slab sau semischeletice.Bonitate mijlocie pentru amestecuri.
221.2-Brădeto-făgetcu floră de mull de
productivitatemijlocie (m).
S = 15,6 ha
-în unele cazurirocă la
suprafaţă.
- volum edaficmic
Menţinereavegetaţiei laconsistenţă plină.
Păstrarea tipuluinatural fundamental
de pădure. Promovarearegenerării naturale.
6BR3FA1MO
TăieriprogresiveTăieri rase Tăieri de conservare
Tăieri deigienă 411.4 Făget montanpe soluri scheletecu floră de mull (m).
S = 190,5 ha
7FA2MO1PAM
3.3.3.3 Montan de amestecuri, (Bs), brunedafic mare cu Asperula – Dentaria .
- FM2, Bs, TIV-V, HIV-V, Ue4-3
Ocupă 552,5 ha. Staţiuni de versanţi
slab la moderat înclinaţi pesubstraturi litologice din depozite decuvertură preponderent din flişmarno – grezos, solurile sunt bruneacide profunde, predominant luto –
131.1- Amestecnormal de răşinoaseşi fag cu floră demull (s).
S = 31,2 ha uneoriumiditatea din
sol.
-alunecări deteren
Menţinereavegetaţiei la
consistenţă plină.
Promovarearegenerării naturale
5MO3BR12FATăieriprogresiveTăieri rase Tăieri de conservare
Tăieri deigienă
211.1-Brădet normalcu floră de mull (s).
S = 3,0 ha 7BR3MO
221.1- Brădeto-făgetnormal cu floră demull (s).
S = 349,7 ha
6BR3FA1MO
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 39/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
39
nisipoase, mijlociu profunde laprofunde, slab scheletice. Bonitateasuperioară pentru molid şi brad şimijlocie sau superioară pentru fag.
411.1 - Făget normalcu floră de mull (s). S = 168,6 ha
8FA2MO
Etaj
fitoclimatic
Indicativul de clasificare şi descriereaconcisă
a tipului de staţiune Formula staţională
Tipul natural depădure descrierea şi
productivitateaacestuia
Factori şideterminanţi
ecologici
limitativi:riscuri
Măsuri de gospodărire impuse de factori ecologicişi riscuri
Lucrărisilvotehnice
Compoziţiaoptimă
TratamenteCompoziţia de împădurire înterenuri goale
1 2 3 4 5 6 7
F M 1 +
F D 4
E T A J U L M O N T A
P R E M O N T A N
D E F A G E T
4.4.1.0 -Montan-premontan de făgete,Bi, brun edafic mic, cu Asperula-Dentaria.
- FM1+ FD4, Bi, TII, HII, Ue2
Ocupă o suprafaţă de 2,6 ha şi este răspândit peversanţi mijlocii cu expoziţii sud-vestice şi înclinări moderate. Solurile sunt brune
eumezobazice rendzinice, cu volum edaficmijlociu. Bonitate inferioară pentru făgete.
411.7- Făgetmontan, pe soluri
scheletice, cu florăde mull de
productivitateinferioară
S = 2,6 ha
- aciditateaactivă; - apa
accesibilă; volum edafic
mic;
Menţinereaarboretului existent;
Acoperirea cucontinuitate a
solului.
7FA2MO1LATăieri deigienă
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 40/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
40
4.4.2.0 -Montan-premontan de făgete,Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria.
- FM1+ FD4, Bm, TIII, HIII, Ue2
Ocupă o suprafaţă de 19,1 ha şi este răspânditpe versanţi mijlocii cu expoziţii directe şi înclinărimoderate. Solurile sunt brune acide, mijlociu
profunde cu volum edafic mijlociu. Bonitatemijlocie pentru făgete.
4114 Făget montanpe soluri scheletecu floră de mull (m);
S = 19,1 ha
- aciditateaactivă; - apa
accesibilă; volum edafic
mic şi mijlociu;
Menţinereaarboretului existent;
Acoperirea cucontinuitate a
solului.
7FA2MO1PAM
Tăieri de conservare
Tăieri deigienă
Tăieriprogresive
Tăieri deconservare
Tăieri deigienă
4.4.3.0 -Montan-premontan de făgete,Bs, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria.
- FM1+ FD4, Bs, TIV-V, HIV, Ue3-2
Ocupă o suprafaţă de 75,8 ha şi este răspânditpe versanţi mijlocii cu expoziţii directe şi înclinărislabe şi moderate. Solurile sunt brune mezo şieubazice, profunde cu volum edafic mare.Bonitate superioară pentru făgete.
411.1- Făget normalcu floră de mull (s).
S = 75,8 ha
-
Menţinereaarboretului existent;
Acoperirea cucontinuitate a
solului.
8FA2MO
Tăieriprogresive
Tăieri de conservare
Tăieri deigienă
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 41/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
41
4.5.3.0 -Montan-premontan de făgete,Bm, aluvial moderat humifer
- FM1+ FD4, Bm, TII, HIV, Ue4
Staţiuni de lunci montane şipremontane, cu soluri aluvialemoderat humifere, slab scheletice.Bonitate mijlocie spre inferioară
pentru amestecuri de fag curăşinoase şi mijlocie spre superioarăpentru aninişuri.
S=2,9ha
982.1 – Anin alb pealuviuni nisipoase şi
prundişuri (m)
S=2,9 ha
volum edaficmic şi mijlociu
Menţinereaarboretului existent;
Acoperirea cucontinuitate a solului
8AN2MOTăieri deigienă
Recapitulaţie : Bonitate superioară : - 628,3ha ( 73%)Bonitate mijlocie : -228,1 ha (26%) ;Bonitate inferioară : - 10,4ha (1%).
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 42/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
42
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 43/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
42
TABEL NR.10. LISTA UNITĂŢILOR AMENAJISTICE PE TIPURI DE STATIUNE
***********************************************************************************************************
* TS ! ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* ! ! 25N 33N 38V 40D 41D 42D 43D *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 7 UA 11.7 HA *
*=========================================================================================================*
* 3331 ! ! 12 D 25 E 25 F 25 G 25 I *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 5 UA 7.8 HA *
*=========================================================================================================*
* 3332 ! ! 1 B 1 C 1 D 2 A 2 B 2 F 6 J 7 C 8 F 10 A 10 B 10 K 12 E 13 A 13 H *
* ! ! 14 C 15 D 20 F 21 E 21 F 21 H 21 I 25 A 25 B 25 D 25 J 25 K 25 L 26 A 26 B *
* ! ! 26 C 26 D 26 E 26 F 26 G 27 28 29 30 31 A 31 G 32 33 A 33 B 33 C *
* ! ! 33 D 33 E 33 F 34 35 36 A 36 D 36 F 36 I 36 K 36 M 37 38 B 38 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 59 UA 206.1 HA *
*=========================================================================================================*
* 3333 ! ! 2 C 2 D 2 E 3 A 3 B 3 C 4 A 4 B 6 A 6 B 6 C 6 E 6 G 6 H 6 I *
* ! ! 7 B 7 D 7 F 7 H 8 B 8 C 8 D 8 E 8 G 8 H 9 10 C 10 D 10 E 10 F *
* ! ! 10 G 10 H 10 I 10 J 11 12 A 12 B 12 C 13 B 13 C 13 D 13 E 13 F 13 G 14 A *
* ! ! 14 B 14 D 15 A 15 B 15 C 17 18 20 A 20 B 20 C 20 D 20 E 20 I 20 J 21 A *
* ! ! 21 B 21 C 21 D 21 G 21 J 21 K 21 L 21 M 22 A 22 B 22 C 22 D 22 E 23 A 23 B *
* ! ! 23 C 24 A 24 B 24 C 24 D 24 E 25 C 25 H 31 B 31 C 31 D 31 E 36 B 36 C 36 E *
* ! ! 36 G 36 H 36 J 36 L 36 P 38 A 38 D 39 A 39 B 39 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS:100 UA 552.5 HA *
*=========================================================================================================*
* 4410 ! ! 20 G 20 H *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 2 UA 2.6 HA *
*=========================================================================================================*
* 4420 ! ! 1 A 5 A 5 B 6 D 6 F 7 G *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 6 UA 19.1 HA *
*=========================================================================================================*
* 4430 ! ! 7 A 7 E 8 A 16 A 16 B 16 C 19 A 19 B *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 8 UA 75.8 HA *
*=========================================================================================================*
* 4530 ! ! 31 F 36 N 36 O *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------** ! ! TOTAL TS: 3 UA 2.9 HA *
*=========================================================================================================*
* TOTAL UP:190 UA 878.5 HA *
***********************************************************************************************************
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 44/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
43
TABEL NR .11. LISTA UNITĂŢILOR AMENAJISTICE PE TIPURI DE STAŢIUNI ŞI SOL
***********************************************************************************************************
* TS ! SOL ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* ! ! 25N 33N 38V 40D 41D 42D 43D *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 7 UA 11.7 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 7 UA 11.7 HA *
*=========================================================================================================*
* 3331 ! 3107 ! 12 D 25 E 25 F 25 G 25 I *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 5 UA 7.8 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 5 UA 7.8 HA *
*=========================================================================================================*
* 3332 ! 3101 ! 1 B 1 C 1 D 2 A 2 B 2 F 6 J 7 C 8 F 10 A 10 B 10 K 12 E 13 H 15 D *
* ! ! 20 F 21 E 21 H 21 I 25 A 25 B 25 D 25 J 26 F 26 G 27 28 29 30 31 G *
* ! ! 32 33 A 33 B 33 C 33 D 33 E 33 F 34 35 36 A 36 F 36 I 36 K 36 M 37 *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 45 UA 138.9 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 3332 ! 3107 ! 13 A 25 K 25 L 26 A 26 B 26 C 26 D 26 E 31 A *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 9 UA 61.7 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 3332 ! 3109 ! 36 D *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 1 UA 0.4 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 3332 ! 3301 ! 14 C 21 F 38 B 38 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 4 UA 5.1 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 59 UA 206.1 HA *
*=========================================================================================================*
* 3333 ! 3101 ! 2 C 2 D 2 E 3 A 3 B 3 C 4 A 4 B 6 A 6 B 6 C 6 E 6 G 6 H 6 I *
* ! ! 7 B 7 D 7 F 7 H 8 B 8 C 8 D 8 E 8 G 8 H 9 10 C 10 D 10 E 10 F *
* ! ! 10 G 10 H 10 I 10 J 11 12 A 12 B 12 C 13 B 13 C 13 D 13 G 14 A 14 B 15 A *
* ! ! 15 B 15 C 17 18 20 A 20 B 20 C 20 D 20 E 20 I 20 J 21 A 21 B 21 C 21 D *
* ! ! 21 G 21 J 21 K 21 L 22 C 23 A 23 C 24 A 24 B 24 C 24 D 24 E 25 C 25 H 31 B *
* ! ! 31 C 31 D 31 E 36 B 36 C 36 E 36 G 36 H 36 J 36 L 36 P *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 86 UA 432.9 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 3333 ! 3301 ! 13 E 13 F 14 D 21 M 22 A 22 B 22 D 22 E 23 B 38 A 38 D 39 A 39 B 39 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 14 UA 119.6 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 100 UA 552.5 HA *
*=========================================================================================================*
* 4410 ! 3104 ! 20 G 20 H *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 2 UA 2.6 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 2 UA 2.6 HA *
*=========================================================================================================*
* 4420 ! 3101 ! 1 A 5 A 5 B 6 D 6 F 7 G *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 6 UA 19.1 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 6 UA 19.1 HA *
*=========================================================================================================*
* 4430 ! 3101 ! 7 A 7 E 8 A 16 A 16 B 16 C 19 A 19 B *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 8 UA 75.8 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 8 UA 75.8 HA *
*=========================================================================================================*
* 4530 ! 9506 ! 31 F 36 N 36 O *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 3 UA 2.9 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 3 UA 2.9 HA *
*=========================================================================================================*
* TOTAL UP: 190 UA 878.5 HA *
***********************************************************************************************************
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 45/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
44
TIPURI DE PĂDURE
EVIDENŢA TIPURILOR NATURALE DE PĂDURE
Tabel nr.12
Nrcrt.
Tipuri destaţiune
Tipuri de pădure Suprafaţa Productivitatea naturală –ha –
codul diagnoza ha %Superi-
oară Mijlocie
Inferi-oară
FM 2 – ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI
1 3.3.3.1 411.7
Făget montan pe solurischelete cu floră de mull, deproductivitate inferioară. (i)
7,8 1 - - 7,8
23.3.3.2
221.2Brădeto-făget cu floră de mullde productivitate mijlocie (m).
15,6 2 - 15,6 -
3 411.4Făget montan pe solurischelete cu floră de mull (m)
190,5 22 - 190,5 -
4
3.3.3.3
131.1 Amestec normal de răşinoaseşi fag cu floră de mull (s).
31,2 4 31,2 - -
5 211.1Brădet normal cu floră demull (s).
3,0 - 3,0 - -
6 221.1Brădeto-făget normal cu florăde mull (s).
349,7 40 349,7 - -
7 411.1Făget normal cu floră de mull(s)
168,6 19 168,6 - -
Total FM2 766,4 88 552,5 206,1 7,8
FM 1 + FD 4 ETAJUL MONTAN PREMONTAN DE FĂGETE
8 4.4.1.0 411.7
Făget montan pe solurischelete cu floră de mull, de
productivitate inferioară. (i) 2,6 - - - 2,6
9 4.4.2.0 411.4Făget montan pe solurischelete cu floră de mull (m)
19,1 3 - 19,1 -
10 4.4.3.0 411.1Făget normal cu floră de mull(s)
75,8 9 75,8 - -
11 4.5.3.0 982.1 Anin alb pe aluviuni nisipoaseşi prundişuri (m)
2,9 - - 2,9 -
TOTAL FM1 + FD4 100,4 12 75,8 22,0 2,6
Total866,8 100 628,3 228,1 10,4
% 100 73 26 1
* inclusiv suprafeţele de împădurit
Cele mai răspândite tipuri de pădure sunt: - 221.1 – Brădeto-făget normal cu floră de mull (s).– 40 %- 411.4 – Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) - 22 %- 411.1 – Făget normal cu floră de mull (s)) – 19 %
O descriere sumară a acestor tipuri de pădure este redată alături de descriereatipurilor de staţiuni în tabelul 4.4.2.1.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 46/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
45
LISTA UNITĂŢILOR AMENAJISTICE PE TIPURI DE STAŢIUNI ŞI PĂDUR I
***********************************************************************************************************
* TS TP U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* 25N 33N 38V 40D 41D 42D 43D *
* -------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TP: 7 UA 11.7 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 7 UA 11.7 HA *
*=========================================================================================================*
* 3331 4117 12 D 25 E 25 F 25 G 25 I *
* -------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TP: 5 UA 7.8 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 5 UA 7.8 HA *
*=========================================================================================================*
* 3332 2212 12 E 14 C 21 F 31 G 36 D *
* -------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TP: 5 UA 15.6 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 3332 4114 1 B 1 C 1 D 2 A 2 B 2 F 6 J 7 C 8 F 10 A 10 B 10 K 13 A 13 H 15 D *
* 20 F 21 E 21 H 21 I 25 A 25 B 25 D 25 J 25 K 25 L 26 A 26 B 26 C 26 D 26 E *
* 26 F 26 G 27 28 29 30 31 A 32 33 A 33 B 33 C 33 D 33 E 33 F 34 *
* 35 36 A 36 F 36 I 36 K 36 M 37 38 B 38 C *
* -------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TP: 54 UA 190.5 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 59 UA 206.1 HA *
*=========================================================================================================*
* 3333 1311 4 A 9 17 18 *
* -------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TP: 4 UA 31.2 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 3333 2111 13 E *
* -------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TP: 1 UA 3.0 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 3333 2211 2 C 2 D 2 E 3 A 3 B 3 C 6 B 6 C 6 G 7 B 7 H 8 B 8 C 8 G 8 H *
* 10 C 10 D 10 E 10 F 10 G 10 H 10 I 10 J 11 12 A 12 B 12 C 13 B 13 C 13 D *
* 13 F 13 G 14 A 14 B 14 D 15 A 15 B 15 C 20 D 21 B 21 M 22 A 22 B 22 C 22 D *
* 22 E 23 A 23 B 23 C 24 B 31 B 31 C 31 D 31 E 36 B 36 C 36 E 36 H 36 L 39 A *
* -------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TP: 60 UA 349.7 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 3333 4111 4 B 6 A 6 E 6 H 6 I 7 D 7 F 8 D 8 E 20 A 20 B 20 C 20 E 20 I 20 J *
* 21 A 21 C 21 D 21 G 21 J 21 K 21 L 24 A 24 C 24 D 24 E 25 C 25 H 36 G 36 J *
* 36 P 38 A 38 D 39 B 39 C *
* -------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TP: 35 UA 168.6 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS:100 UA 552.5 HA *
*=========================================================================================================*
* 4410 4117 20 G 20 H *
* -------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TP: 2 UA 2.6 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 2 UA 2.6 HA *
*=========================================================================================================*
* 4420 4114 1 A 5 A 5 B 6 D 6 F 7 G *
* -------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TP: 6 UA 19.1 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 6 UA 19.1 HA *
*=========================================================================================================*
* 4430 4111 7 A 7 E 8 A 16 A 16 B 16 C 19 A 19 B *
* -------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TP: 8 UA 75.8 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 8 UA 75.8 HA *
*=========================================================================================================*
* 4530 9821 31 F 36 N 36 O *
* -------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TP: 3 UA 2.9 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 3 UA 2.9 HA *
*=========================================================================================================*
* TOTAL UP:190 UA 878.5 HA *
***********************************************************************************************************
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 47/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
46
LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE IN RAPORT CU CARACTERUL ACTUAL ALTIPULUI DE PADURE
***********************************************************************************************************
* CRT U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* 1 D 25N 33N 38V 40D 41D 42D 43D *
* --------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL CRT: 8 UA 13.2 HA *
*=========================================================================================================*
*Natural 2 C 2 D 3 B 3 C 4 A 6 B 6 C 6 H 7 B 7 F 7 H 8 B 8 C 8 D 8 E *
*fundamental 8 H 10 D 10 J 12 A 12 C 13 B 13 C 13 D 13 E 13 G 14 A 14 B 15 A 15 B 15 C *
*de prod.sup. 16 A 16 B 16 C 17 18 19 A 19 B 20 A 20 B 20 C 20 D 20 E 20 I 20 J 21 A *
* 21 C 21 D 21 G 21 J 21 K 21 L 22 A 22 C 22 D 23 A 23 C 24 A 24 B 24 D 24 E *
* 25 C 25 H 31 C 31 E 36 B 36 L 38 A 38 D 39 A 39 B *
* --------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL CRT: 70 UA 512.2 HA *
*=========================================================================================================*
*Natural 1 B 2 A 6 F 6 J 7 C 8 F 10 B 12 E 13 A 13 H 14 C 15 D 20 F 21 E 21 F *
*fundamental 21 H 21 I 25 D 25 K 26 B 26 C 26 D 26 E 26 F 27 29 30 31 A 31 F 31 G *
*de prod.mij. 32 33 A 33 C 33 D 34 35 36 A 36 I 36 K 36 N 36 O 37 *
* --------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL CRT: 42 UA 161.0 HA *
*=========================================================================================================*
*Natural 12 D 20 G 20 H *
*fundamental --------------------------------------------------------------------------------------------*
*de prod.inf. TOTAL CRT: 3 UA 7.2 HA *
*=========================================================================================================*
*Partial 25 A 25 B 25 E 25 G 25 I 25 L 26 A 28 33 E *
*derivat --------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL CRT: 9 UA 15.3 HA *
*=========================================================================================================*
*Total deriv. 11 *
*de product. --------------------------------------------------------------------------------------------*
*superioara TOTAL CRT: 1 UA 3.2 HA *
*=========================================================================================================*
*Total deriv. 24 C 26 G *
*de product. --------------------------------------------------------------------------------------------*
*mijlocie TOTAL CRT: 2 UA 0.7 HA *
*=========================================================================================================*
*Total deriv. 25 F 25 J *
*de product. --------------------------------------------------------------------------------------------*
*inferioara TOTAL CRT: 2 UA 0.9 HA *
*=========================================================================================================*
*Artificial 1 C 2 B 2 E 2 F 3 A 4 B 5 B 6 A 6 E 6 G 6 I 7 A 7 D 7 E 7 G *
*de product. 8 A 8 G 10 A 10 C 10 E 10 F 10 G 10 H 10 I 10 K 12 B 13 F 14 D 21 B 21 M *
*superioara 22 B 22 E 23 B 31 B 31 D 36 C 36 E 36 F 36 G 36 H 36 J 36 P 39 C *
* --------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL CRT: 43 UA 137.5 HA *
*=========================================================================================================*
*Artificial 1 A 5 A 6 D 9 33 B 33 F 36 D 36 M 38 B 38 C *
*de product. --------------------------------------------------------------------------------------------*
*mijlocie TOTAL CRT: 10 UA 27.3 HA *
*=========================================================================================================*
* TOTAL UP: 190 UA 878.5 HA *
***********************************************************************************************************
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 48/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
47
FORMAŢII FORESTIERE ŞI CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE
Caracterul actual al tipurilor de pădure este prezentat în tabelul alăturat pe formaţiiforestiere:
Tabel nr. 13*******************************************************************************************************************
* C A R A C T E R U L A C T U A L A L T I P U L U I D E P A D U R E TOTAL *
* FORMATIA NATURAL FUNDAMENTAL D E R V A T ARTIFICIAL NEDEFI- *
* DE PRODUCTIVITATE PARTIAL TOTAL (DE PRODUCTIV.) DE PRODUCTIV. NIT PADURE *
* FORESTIERA SUP. MIJ. INF. SUBPROD SUP. MIJ. INF. SUP+MIJ INF. *
* HA HA HA HA HA HA HA HA HA HA HA HA % *
*=================================================================================================================*
*13AMESTECURI 24.2 7.0 31.2 4*
*MOLID-BRAD-FA 78 22 100 *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*21BRADETE 3.0 3.0 *
* PURE 100 100 *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*22BRADETO- 283.9 15.2 3.2 63.0 365.3 42*
* -FAGETE 78 4 1 17 100 *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*41FAGETE PURE 201.1 142.9 7.2 15.3 0.7 0.9 94.8 462.9 54*
* MONTANE 44 31 2 3 20 100 *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*98ANINISURI 2.9 2.9 *
* DE ANIN AL 100 100 *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*TOTAL 512.2 161.0 7.2 15.3 3.2 0.7 0.9 164.8 865.3 100*
* 59 19 1 2 19 100 *
*=================================================================================================================*
* 680.4 15.3 4.8 164.8 865.3 100*
* 78 2 1 19 100 *
*******************************************************************************************************************
Referitor la formaţii forestiere, situaţia la nivelul unităţii de bază este următoarea: - Amestecuri de molid – brad - fag: 31,2 ha;- Brădete pure: 3,0ha; - Brădeto– făgete: 365,3 ha; - Făgete pure montane: 462,9 ha; - Aninişuri de anin alb: 2,9 ha.
Analizând această situaţie, se poate afirma că predomină arboretele naturale,cele artificiale reprezentând doar 19 % din totalul fondului forestier. Arboretele artificialesunt prezente în majoritatea formaţiilor forestiere. Ponderea acestor arborete s-ar puteareduce prin adoptarea unor măsuri de ajutorare şi promovare a regenerării naturale.
STRUCTURA FONDULUI DE PRODUCŢIE ŞI PROTECŢIE
Structura actuală a fondului de producţie şi protecţie este prezentată în partea aIII-a a proiectului – Capitolul 15 – în care se dau, sub formă tabelară, relaţii despremărimea acestuia, pe grupe, subgrupe, categorii funcţionale şi subunităţi de gospodărire(A, K, M).
Fondul de producţie şi protecţie este format din păduri care sunt răspândite pe866,8 ha, din care păduri în grupa I – 245,7 ha şi păduri în grupa a II-a – 621,1 ha. În tabelele 4.6.1 şi 4.6.2 sunt prezentate sinteze din structura fondului forestier referitoare
la repartiţia suprafeţelor pe specii şi clase de vârstă, clase de producţie, precum şi
indicatorii de caracterizare a fondului forestier.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 49/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
48
Cap V Hărți tematice
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 50/62
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 51/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
50
Imaginea satelitară a UP III Valea Satului suprapusă peste modelul digital 3D
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 52/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
51
HARTA DRUMURILOR EXISTENTE ÎN UP III
Drumurile existente însumează 15.9 km, asigurând o accesibilitate de 100% a fondului forestier și
având o desime de 18.3 m/ha.
În harta de mai jos drumurile sunt simbolizate cu linie punctată de culoare galbena.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 53/62
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 54/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
53
HARTA TIPURILOR DE PĂDURE
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 55/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
54
HARTA TIPURILOR DE STAȚIUNE
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 56/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
55
HARTA TIPURILOR DE SUP„ A,K,M” CARE AU PANTA MEDIE A PARCELEI AFIȘTĂ
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 57/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
56
HARTA EXPOZIȚIILOR
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 58/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
57
HARTA CLASELOR DE VÂRSTĂ
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 59/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
58
HARTA PE CLASE DE ALTITUDINE
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 60/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
59
BIBLIOGRAFIE
1.Chiriță, C., Vlad, I., Păunescu C., Pătrășcoiu N., Iancu I., 1977: Stațiuni Forestiere, Editura
Academiei RSR., București
2.Târziu, D., 1997: Pedologie și stațiuni forestiere. Editura Ceres București
3.Pașcovici, S., Leandru, V., 1958: Tipuri de pădure din Republica Populară Română. Editura Agro
– Silvică de Stat, București
4.Târziu, D., Spârchez, Gh., Dincă, L.,2002: Solurile României, Editura pentru Viață, Brașov.
5.Iordache, E., Petrila, M., Popa, B., Trifoi, F., 2011:Analiza posibilității de dezvoltare a uneiinfrastructuri de date spațiale în domeniul forestier din România. Editura Universității
„Transilvania” din Brașov.
6.xxx: Amenajamentul U.P. III Valea Satului, O.S. Ciucaș R.A.
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 61/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
60
CUPRINS
PIESE SCRISE………………….……………………………………………………………...pag.1 Tema proiectului………………………………………………………………………………..pag. 2
CAPITOLUL I Crearea bazelor de date GIS în silvicultură………...………………….. pag. 3
Scurt istoric……………………………………………………………………………………. pag. 4
Definiția Gis………………………………………………………………………………… ... pag. 5
Analiza Gis……………………………………………………………………………………... pag. 6
Utilizarea Bazei de date GIS………………………………………………………………….. .pag. 6
CAPITOLUL II Scopul și obiectivele cercetărilor ..……………………………………… pag. 8
Scopul și obiectivele cercetărilor……………………………………………………………… .pag. 9
Domenii de utilizare a GIS în sectorul forestier ……………………………………………… pag. 10
CAPITOLUL III Considerații fizico- geografice, geologice, hidrografice, pedologice și
climatice………………………..……………………………………………………………....pag.17
Situaţia Teritorial-Administrativă……………………………………………………………… pag.18
Geologie………………………………………………………………………………………..pag.19
Geomorfologie………………………………………………………………………………… pag.20
Hidrografie…………………………………………………………………………………….pag.21
Climatologie…………………………………………………………………………………… pag.21
Soluri…………………………………………………………………………………………... pag.30
CAPITOLUL IV Condiții staționale și de vegetație…………...…………………………..pag.35
Tipuri De Staţiune……………………………………………………………………………..pag.36
Tipuri De Pădure……………………………………………………………………………… pag.44
CAPITOLUL V Hărți tematice…………………………………………………………...…pag.48
Bibliografie …………………………………………………………………………………… pag.59
PIESE DESENATE
Harta stațiunilor
Harta generală
Harta liniilor
Harta expozițiilor
Harta claselor de vârstă
8/10/2019 Proiect Disertatie Gis
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 62/62
Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu
Piese desenate