Post on 07-Feb-2018
Probă suplimentară de admitere la școala profesională „Mecanici auto”
Disciplina: Fizică, clasa a VIII‐a;MODEL SUBIECTE
PROGRAMA PROBA SUPLIMENTARA DE ADMITERE
10 IUNIE 2014 ORA 9.00 LA C.T. MIHAI VITEAZUL
fizica
CLASA A VIII – A
PENTRU CANDIDATII LA CALIFICAREA MECANIC AUTO
CONŢINUTURI
I. Fenomene termice 1. Căldura 1.1. Agitaţia termică 1.2. Căldura ‐ conducţia, convecţia, radiaţia 2. Schimbarea stării de agregare 2.1. Topirea/solidificarea 2.2. Vaporizarea/condensarea 2.3. *Călduri latente
II. Mecanica fluidelor 1. Presiunea. Presiunea în fluide, (presiunea atmosferică, hidrostatică) 2. Principiul fundamental al hidrostaticii 3. Legea lui Pascal. Aplicaţii 4. Legea lui Arhimede. Aplicaţii
III. Curentul electric 1. Circuite electrice 1.1. Tensiunea electrică. Intensitatea curentului electric 1.2. Tensiunea electromotoare 1.3. Rezistenţă electrică 1.4 Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 1.5 Legea lui Ohm pentru întregul circuit 1.6. Legile lui Kirchhoff ‐ legea 1, * legea a II ‐a 1.7. * Gruparea rezistoarelor 2. Energia şi puterea electrică 3. Efectele curentului electric Efectul termic. Legea lui Joule * Efectul chimic al curentului electric. Electroliza Efectul magnetic al curentului electric. Aplicaţii 4. Inducţia electromagnetică. Aplicaţii
Probă suplimentară de admitere la școala profesională „Mecanici auto”
Disciplina: Fizică, clasa a VIII‐a;MODEL SUBIECTE
1. O cauză a formării nisipurilor in deșerturi este și marea diferența între temperatură din timpul
zilei si cea din timpul nopții. Explicații in amănunt ce legătura există între formarea nisipurilor si
variațiile mari de temperatură?
2. Cum se apără împotriva frigului animalele fără păr din apele foarte reci ale marilor polare?
3. Se poate îngheța apa întru‐un vas având temperatura camerei cufundând în apă o bucată de
gheață?
4. Vara când este foarte cald, câinele deschide botul, scoate limba si respira des. De ce face
aceasta?
5. In ce fel se deplasează electronii când incarcații prin contact electroscop folosind un baston din
sticlă? Dar daca după ce îl descărcați îl reîncărcații prin influentă cu ajutorul aceluiași baston?
6. Ce schemă trebuie folosită pentru a alimenta trei becuri conectate in paralel la un acumulator si
pentru a măsura intensitățile curenților prin filamentul fiecărui bec si curentul total, dacă există
la dispoziție trei ampermetre?
7. Este necesar ca ambele întreruptoare să fie închise pentru ca becurile să se aprindă? Din figura
de mai jos:
8. Ce mijloace ați putea folosi pentru a citi scrisul imprimat pe o hârtie sugativă ce a absorbit
cerneala cu care s‐a scris pe o hârtie?
9. Când stăm în partea din fată a vagonului remorcă al tramvaiului, vedem cum reflectă obiectele
dinafară în geamul din urmă al vagonului motor. De ce când tramvaiul se află în mișcare obiectele
par că se deplasează in același sens cu noi? (Faceți experiența mai simplu mergând pe jos prin
cameră ori prin curte și privind totodată cu atenție intr‐o mică oglindă pe care o țineți în mănă, în
dreptul feței)
Probă suplimentară de admitere la școala profesională „Mecanici auto”
Disciplina: Fizică, clasa a VIII‐a;MODEL SUBIECTE
1. Cum se explică faptul că atunci când se încălzește apa intr‐un vas de sticlă(balon eprubetă), direct
la flacără. Trebuie avut grijă ca vasul să nu fie ud pe afară, pentru că astfel sticla poate să crape?
2. Dacă scoatem vara din frigider un vas din masă plastică în care se află apă rece, constatăm după
câteva minute, că vasul se aburește în exterior doar până la o anumită înălțime. In acest fel deși
vasul nu este transparent putem ști până la ce nivel se află apă in el. Pe ce proprietate a
materialului din care este făcut se bazează fenomenul descris si in ce fel decurge aceasta?
3. Se știe că o arătură cu bulgării mari, facă toamna se găsește primăvara după dezgheț afânată ca și
când ar fi fost grăpată. De unde si zicala populară: “plugul ară si dezgheață grapa” la ce fenomen
se refera această zicală?
4. Din ce cauză jocurile de apă (fântânile arteziene) temperează arșița in timpul verii?
5. Electrizăm două electroscoape identice cu sarcini electrice de semn contrar, astfel încât foița
electroscopului incarcat cu sarcina negativă sa fie mai puțin depărtate intre ele. Legam apoi
sferele electroscoapelor cu un conductor
6. Se constată că electroscoapele nu s‐au descărcat si foitele lor au rămas puțin depărtate intre ele.
Ce fel de sarcini electrice se găsesc pe foite?
7. Ce se întâmplă daca se introduc in priză de curent a rețelei electrice bornele unui ampermetru?
8. Un elev vrea sa folosească două colace din sârmă cu aceleași secțiune, pentru a instala o sonerie.
Introducându‐le pe fiecare pe rând in circuitul unei baterii de buzunar in care se găsește si un
ampermetru constată că intru‐un caz ampermetru arată 0,2A , si in al doilea caz arată 0,4A. Ce
concluzie trage elevul?
9. Este oare posibil ca sa se formeze intr‐o oglindă imaginea corpului nostru dacă nu stăm in dreptul
oglinzii? Se formează, de exemplu, în oglindă o imagine capul A dacă citim o carte in poziția
răsturnată
Probă suplimentară de admitere la școala profesională „Mecanici auto”
Disciplina: Fizică, clasa a VIII‐a;MODEL SUBIECTE
1. Numai din motive de economie se folosește in betonul armat fierul si nu un alt metal (cum ar fi
de exemplu, aluminiu?)
2. Eschimoșii își fac casa din gheață. îi apară aceasta contra frigului?
3. De ce pentru răcirea motorului unui automobil in timpul iernii nu se folosește apă, ci un amestec
din glicerină si alcool denumit ”antigel”?
4. De ce transpirăm când aerul este foarte cald?
5. Se înlocuiește sfera unui electroscop cu un vârf metalic ascuțit. Apropiind de vârful ascuțit al
electroscopului un corp electrizat, fără însă a‐l atinge, electroscopul se încarcă (foițele se
depărtează). Îndepărtând însă corpul electrizat, se constată că foițele electroscopului rămân
totuși desfăcute si deci contrar cele cunoscute electroscopului rămâne încărcat. Cum explicați
acesta?
6. Are vreo importanță dacă în cursul lucrării de laborator în care verificați constanta intensității
curentului electric de‐a lungul unui circuit neramificat folosiți un ampermetru care dă indicații
false?
7. Figura alăturată reprezintă un întreruptor de sonerie conectat in circuitul unei sonerii electrice.
Priviți figura 4‐31 si răspundeți la următoarele întrebării:
a) Ce trebuie făcut ca să se închidă
circuitul?
b) De ce lamele a1 si a2 se fac din
metale elastice (de exemplu din
aliaje numit bronz fosfor ori din
alamă)?
c) De ce butonul D și placa pe care
sunt montate lamele a1 și a2 sunt
făcute din mase
plastice(policlorură de vinil,
bachelită etc.)?
d) Trece curentul electric dacă între
cele două lame a intrat o foaie de
hârtie uscată?
8. Înălțimea soarelui deasupra orizontului este astfel incat razele lui fac cu orizontul un unghi de 50
grade. Cum trebuie să se așeze o oglindă pentru a lumina până în fundul unui puț adânc?
9. Așezați două oglinzi perpendiculare una pe cealaltă, iar intre ele puneți un mic obiect oarecare.
Câte imagini veți avea?. Explicați de ce vedeți astfel și construiți imaginea obiectului intre cele
doua oglinzi.
Probă suplimentară de admitere la școala profesională „Mecanici auto”
Disciplina: Fizică, clasa a VIII‐a;MODEL SUBIECTE
1. Dacă ştergătorul s‐a defectat, şoferul şterge din când în când parbrizul cu apă cu sodă (sau cu
săpun şi vizibilitatea este asigurată. De ce?)
2. De ce materialele de construcție, poroase (cărămida poroasă, beton spongios), au proprietăți
termoizolante și folosesc cu deosebire în locul materialelor compacte, în regiunile cu climă
continentală?
3. De ce nu trebuie lăsat pe foc un vas care are petice de tablă lipite cu aliaj de plumb și cositor,
atunci când vasul nu conține apă?
4. De ce vara, când este foarte cald, suportăm mai ușor căldura dacă aerul este uscat decât atunci
când aerul este cald, dar umed?
5. Având la dispoziție un baston de ebonită ți o blană de pisică, puteți să încercați un electroscop cu
sarcini electrice pozitive și un altul cu sarcini electrice negative? Puteți realiza același lucru și pe
altă cale?
6. Între punctele A și B ale circuitului exterior al sursei de curent E (fig. 4‐24) voltmetrul arată o
tensiune U volți. În ce parte trebuie să deplasăm cursorul reostatului intercalat pe același circuit,
pentru a mări tensiunea pe porțiunea AB : către M sau către N ?
7. Putem atinge fără teamă în același timp ambele șine ale unei linii de tramvai deși prin acestea
trece un curent electric cu intensitatea foarte mare. De ce nu putem fi electrocutați?
8. Dacă un om vede în oglindă achiul altui om, cel de‐al doilea om poate să vadă în oglindă pe
primul? Explicați fenomenul, făcând și o schiță cu mersul razelor de lumină.
9. De ce se luminează mai bine o masă dacă deasupra becului lămpii s‐a așezat un abajur alb?
Probă suplimentară de admitere la școala profesională „Mecanici auto”
Disciplina: Fizică, clasa a VIII‐a;MODEL SUBIECTE
1. Sticla pentru geamuri se așează într‐un stelaj de lemn, astfel ca plăcile de sticlă să fie separate una
de alta.
Dacă s‐ar ambala plăcile așezându‐le direct una de alta, nu s‐ar mai putea separa fără să se spargă.
De ce?
2. De ce pentru ocrotirea trandafirilor împotriva înghețului se folosesc rogojini din papură sau
ghemotoace de paie?
3. Arheologia ne arată că omul a prelucrat și a făurit unelte mai întâi din aramă și bronz și mai târziu
din fier, deși uneltele din fier erau mai bune (mai rezistente și se ascuțeau mai ușor). Ce proprietăți
ale acestor substanțe au determinat această ordine a apariției lor?
4. De ce în magaziile pentru uscat tutunul sau în uscătoarele de legume sau poate paste făinoase
funcționează ventilatoare puternice?
5. Se știe că manuscrisele vechi de zeci și sute de ani au filele lipite între ele, încât dacă am încerca să
le răsfoim și să le consultăm s‐ar rupe, fărâmița, distruge.
Fizicienii ingenioși au electrizat manuscrisele și astfel filele s‐au desprins ușor unele de altele. Ce
fenomen a avut loc?
6. Cum este oare posibil să se realizeze iluminarea tramvaielor care folosesc o tensiune foarte
ridicată (750 V), cu ajutorul becurilor electrice care în mod normal funcționează sub o tensiune
joasă(de exemplu, 127 V) ?
7. Suferă vreo modificare intensitatea curentului electric ce trece prin filamentul unui bec daca în loc
să folosim un conducător de cupru izolat lung și subțire (fig. 4‐27, 1), îl rupem pe acesta în două,
răsucim jumătățile și îl folosim astfel pentru alimentarea becului de la priză (fig. 4‐27, 2).
8. Ne putem vedea oare în întregime fața într‐o oglindă oricât de mică sau trebuie ca oglinda să aibă
cel puțin aceeași mărime ca și fața?
9. Din ce cauză pe vârful unui munte uneori alimentele fierb greu, adică deși apa a fiert ele au rămas
crude?
Probă suplimentară de admitere la școala profesională „Mecanici auto”
Disciplina: Fizică, clasa a VIII‐a;MODEL SUBIECTE
1. În ce fel anume greşeşte un lucrător măsurătorile lungimilor unor bare de oţel folosind un șubler
făcut din același oțel, dacă trebuie să facă măsurătoarea la o instalație aflată afară in ger puternic ?
2. de ce palpând , adică atingând cu degetele diferite materiale ne putem da seama despre buna lor
conductibilitate ?
3. De ce în serpentinele instalațiilor frigorifice se folosesc soluții apoase ale unor săruri , in loc de
apa?
4. De ce la ieșirea din apă ne este rece chiar intr‐o zii cu arșița ?
5. legăm la polii unei mașini electrostatice in funcție câte o foița subțire de staniol.
Ce fenomen va avea loc la apropierea polilor și deci a foițelor?
6. Ce intensitate are curentul din conductorul cu ajutorul căruia conectăm rețeaua de iluminat un
bec electric , in comparație cu intensitatea curentului care trece prin filamentul becului?
7. Apăsați ușor , cu multă atenție , pe butonul unei lanterne de buzunar. De ce becul luminează
foarte slab , deși bateria este nouă? De ce dacă apăsați tare becul luminează puternic?
8. De ce nu puteți citi scrisul când îl privim intr‐o oglindă plană?
9. Cineva închide fereastra luminată de soare , aflată in poziția din figura 5‐19 care reprezintă o
vedere de sus. Cum se modifica prin aceasta direcția în care sunt reflectate razele de lumină pe
geam?
Probă suplimentară de admitere la școala profesională „Mecanici auto”
Disciplina: Fizică, clasa a VIII‐a;MODEL SUBIECTE
1.O bară metalică stă înfiptă vertical in pământ. Va exercita ea asupra solului o presiune diferită iarna
stând in ger , fată de cazul in ce se încălzește vara la soare?
2. Pentru a se apăra iarna de frig , păsările își zburlesc penele , iar animalele părul. De ce ?
3. De ce când ploua zăpada se topește ușor?
4.De ce pentru a răci supa(ciorba) dintr‐o oală luată de pe mașină o vânturam?(se ia lichid cu
polonicul si se toarnă înapoi in oală lăsând‐o să curgă înapoi de la oarecare înălțime)
5. Adeseori în timpul erupțiilor vulcanilor , in coloana de fum se produc fulgere. Care ar putea fii
cauza acestui fenomen?
6. Un lucrător atinge din greșeală cu partea metalica a șurubelniței , în același timp , ambele borne
ale unui ampermetru de pe tabloul de distribuție al unei instalații electrice aflate în funcție . Ce se
întâmplă? Dar dacă atinge ambele borne ale unui voltmetru ?
7. Din ce cauză atingerea cu mâinile umede a conductoarelor neizolate ale unei instalații electrice
aflate sub o tensiune ridicată este mult mai periculoasă decât dacă mâinile sunt uscate?
8. Într‐o cameră se află o lampă cu două becuri. În ce ordine se sting sau se aprind aceste becuri
aflate în circuitele din figura 4‐33 când butonul comutatorului execută o rotație completă? Este vreo
deosebire față de figura 4‐33.2?
9. Cum veți proceda , pentru ca folosind două oglinzi , sa obțineți o rază de lumină reflectată paralelă
cu o rază incidentă , dar de sens contrar ?
(Desenați mersul razelor de lumina.)
Probă suplimentară de admitere la școala profesională „Mecanici auto”
Disciplina: Fizică, clasa a VIII‐a;MODEL SUBIECTE
1. De ce băuturile fierbinţi ne strică dinţii?
2. Se resimte oare prin ceva în încăperile unei locuinţe faptul că acoperişul este făcut din tablă ori din
olane?
3. De ce mâna udă se lipeşte de clanţa de metal a uşii când afară este ger?
4. Chirurgii folosesc în operaţiile mici o anestezie locală, prin răcirea intensă a ţesuturilor care
determină amorţirea extremităţilor nervilor. De ce folosesc în acest scop kelen sau eter?
5. De ce apropiind din ce în ce mai mult un baston de sticlă electrizat de sfera unui electroscop care a
fost în prealabil încărcat negativ, foiţele acestuia mai întâi se apropie, ajung să se atingă şi apoi
deviază din nou?
6. Ce rezistență trebuie să aibă un conductor pentru ca intensitatea curentului ce trece prin el să se
exprime prin același număr de amperi cât este numărul de volți în care se măsoară tensiunea de la
capetele conductorului?
7. Pentru a verifica dacă și care anume dintre siguranțele unei instalații este arsă, se folosește o
lampă de control (un bec electric) care se leagă pe rând ca în figurile de mai jos. Care siguranță este
arsă în figura 4‐36.1? Dar în figura 4‐36.2? (R este un reșou)
8. Desenați schema unui circuit în care se găsesc două becuri așa încât să se poată aprinde în mod
separat, folosind pentru aceasta întrerupătoare și o priză de curent electric.
9. Stați în picioare și priviți seara spre fereastra cu două rânduri de geamuri ale camerei, observând
cum se reflectă lumina becului electric aflat sus. Care dintre cele două imagini se formează în geamul
interior: cea pe care o vedeți de deasupra ori cea de jos? Explicați de ce și faceți schița care indică
drumul razelor de lumină.
Răspundeți la aceeași întrebare pusă, însă referitor la lampa de pe masă. (În ambele cazuri stați în
dreptul lămpilor, adică într‐un plan vertical care este perpendicular pe geamuri și care conține și
becul electric.)
Probă suplimentară de admitere la școala profesională „Mecanici auto”
Disciplina: Fizică, clasa a VIII‐a;MODEL SUBIECTE
1. Se umple până la margini o mică eprubetă cu apă la temperatura de +40C. În ce caz iese apa din
eprubetă (se revarsă): când se scade temperatura apei ori când se ridică?
2. De ce radiatoarele de automobil se construiesc din cupru sau aliajul său alama?
3. Uneori iarna se presară sare peste gheața aflată pe drum și aceasta se topește aproape imediat,
dar în acel loc temperatura scade în mod apreciabil. Acest efect este folosit și atunci când se
pregătește înghețata într‐un vas așezat în altul care conține gheață cu sare. De ce scade
temperatura?
4. Când este ger, deși temperatura este sub 00C, rufele înghețate se usucă. Puteți explica de ce este
posibilă uscarea?
5. Ce se întâmplă dacă se leagă prin conductoare de cupru bornele unui galvanometru cu cei doi poli
ai unei mașini electrostatice în funcțiune?
6. De ce rețeaua aeriană a troleibuzelor are două fire, iar cea a tramvaielor are numai unul?
7.Se produce oare un scurtcircuit dacă se ating între ele punctele M și N ale firelor din figura 4‐26 sau
se modifică doar intensitatea luminii date de becuri? Ce măsoară un voltmetru conectat între M și N?
(Toate becurile sunt identice)
8. Imaginile căror obiecte din afară le vedem reflectându‐se în geamul de lângă noi dacă stăm pe
scaun în tramvai sau în autobuz: pe cele din urmă ori pe cele din față?
9. De ce nu putem vedea stelele în timpul zilei? S‐ar putea ele vedea dacă le‐am privi din fundul unui
puț de mină?
Probă suplimentară de admitere la școala profesională „Mecanici auto”
Disciplina: Fizică, clasa a VIII‐a;MODEL SUBIECTE
1. De ce crapă vasele făcute din sticlă obișnuită când se toarnă apă fierbinte , mai ales dacă sticla este
groasă? Cum se explică faptul că în aceleași condiții vasele de sticlă nu se sparg?
2. Se știe că hainele din lână ne apără de frig. Totuși în timpul verii gheața acoperită cu țesături de
lână se topește extrem de puțin. De ce ?
3. Cum se explică faptul că primăvara, în timpul topiri gheții este mai rece în apropierea râurilor,
lacurilor, decât departe de ele?
4. De ce prin pipăire este ușor să se deosebească o cârpă uscată de una umedă și de ce este mai greu
să se deosebească o cârpă uscată de una unsuroasă?
5. La apropierea unui baston de ebonită electrizat de sfera unui electroscop neelectrizat, foițele
electroscopului se depărtează numai atât timp cât bastonul de ebonită se găsește în apropierea
sferei. Explicați fenomenul.
6. Uneori când nu există la îndemână un ampermetru se poate determina intensitatea curentului din
circuit folosind un voltmetru suficient de sensibil. Puteți spune ce mai este necesar în plus pentru
aceasta si cum se va proceda?
7. Care dintre becuri se aprinde când se apasă pe întrerupătorul din figura 4‐34.1? Ce deosebire
există între această schemă și schema din figura 4‐34.2?
8. Cum se poate vedea totuși scrisul ca în realitate folosind încă o oglindă?
9. Câteodată mergând într‐un magazin sau spre o vitrină în care se află o oglindă mare și privindu‐ne
în acesta, avem senzația că mergem mult mai repede ( ne apropiem mult mai iute) decât ne mișcăm
in realitate. Explicați de ce.
Probă suplimentară de admitere la școala profesională „Mecanici auto”
Disciplina: Fizică, clasa a VIII‐a;MODEL SUBIECTE