Post on 07-Jul-2018
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
1/52
C A P I T O L U L 2
PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ
(ELECTROEROZIUNEA)
2.1. Schema de pricipi!Prelucrarea prin electroeroziune (Electrodischarge Machining – EDM)se
bazează pe efectele erozive complexe, discontinuie i localizate, ale unor
descărcări electrice prin impuls, amorsate repetat !ntre piesa"semifabricat i un
electrod"sculă,care sunt confec ionate din materiale electroconductoare #$%#&ț
Piesa"semifabricat ' i electrodul sculă , conectate la o sursă de energie
electrică , se cufundă !ntr"un dielectric * (fig& &'), !ntre ele exist+nd un spaiu
numit insterstiţiu de prelucrare s, !n care se desfăoară descărcările electrice $&
s
-
*
'.$
/
0ig& &'& 1chema de principiu a prelucrării dimensionale prin electroeroziune2' " piesa de prelucrat3 " electrodul sculă3 " sursă de energie electrică3 * " dielectric3 $ " descărcări
electrice3 . " desprinderi de material din piesă3 - " desprinderi de material din electrod&
4u o tensiune i o putere suficientă a sursei, !ntre electrodul"sculă i piesa
semifabricat apare o descărcare electrică $& 5ceastă descărcare trece succesiv
prin următoarele stadii2 descărcare luminiscentă, scânteie, scânteie-arc i arc&
-
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
2/52
Pentru ca !n urma acestor descărcări să aibă loc desprinderile de material ., din
adaosul de prelucrare, este necesar să fie !ndeplinite următoarele condiii2
" introducerea directă a energiei electrice la suprafaa piesei"semifabricat
ce urmează a fi prelucrată& Pentru aceasta trebuie ca i piesa"semifabricat i
electrodul"sculă să fie confecionate din materiale electroconductoare, iar
conectarea lor la tensiunea sursei de alimentare să !ndeplinească condiiile
necesare amorsărilor prin străpungere3
" dozarea temporară !n impuls a energiei electrice !n zona de interaciune
electrod"sculă"dielectric"piesă"semifabricat& 4ondiia este necesară pentru a se
localiza efectul energiei de descărcare pe piesa"semifabricat i prelevarea dematerial3
" asigurarea unui caracter polarizat al descărcărilor electrice !n impuls&
Efectul termic al descărcării va conduce la prelevarea de material at+t din piesa"
semifabricat ., c+t i din electrodul"sculă -, de aceea scopul urmărit este ca
prelevarea de la piesa"semifabricat să fie c+t mai mare& 0enomenul se poate
diri6a prin conectarea piesei"semifabricat i electrodului"sculă la polarităilecorespunzătoare i prin utilizarea, !n confecionarea electrodului"sculă, a unor
materiale cu rezistenă erozivă mare sau formarea unor pelicule protectoare3
" restabilirea continuă a stării iniiale !n intervalul eroziv, pentru ca
descărcările să se poată repeta practic !n condiii identice& Pentru aceasta este
necesară evacuarea eficientă a produselor eroziunii i restabilirea distanei de
amorsare a descărcărilor&
2.2. Mecai"m!# $i%ic a# pre#!cr&rii dime"i'a#e pri e#ecr'er'%i!e
Piesa"semifabricat ' i electrodul"sculă , cufundate !n dielectricul , se
conectează la ieirea unui generator de impulsuri de tensiune (fig&&)&
7ntre suprafeele !n interaciune există un interstiiu s ( s 8 9,9':9,$ mm)
ocupat de mediul dielectric& Pentru amorsarea descărcărilor electrice trebuie
corelată mărimea interstiiului i rigiditatea dielectricului cu tensiunea de mers
%
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
3/52
!n gol a generatorului& 0iecare descărcare se amorsează !n locul unde condiiile
sunt cele mai favorabile, i anume, pe v+rfurile cele mai apropiate ale
microneregularităilor *′ (unde interstiiul este minim " smin)& Microdescărcările
electrice amorsate străpung stratul de dielectric simultan !ntr"o mulime de
puncte, i energia electrică se transformă !n energie calorică i energie mecanică&
Energia de descărcare are o mare densitate (9& 999:$& 999 ;#mm) ating+ndu"
se puteri de sute de
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
4/52
proces electroeroziv i, !n special, durata i energia impulsului, mărimea
coeficientului de umplere, forma i amplitudinea descărcării pe suprafaa de
lucru i eficiena ei, circulaia dielectricului i a produselor electroerozive&
0enomenele fizico"chimicecare apar sub ac,iunea
descărcăriielectrice !n impuls
Aa suprafa,a piesei semifabricat
Eroziunea suprafe,ei de prelucrat
i trecerea particulelor metalice prelucrate !n lichidul dielectric3Modificarea proprietă,ilor materialului din straturile desuprafa,ă&
dielectric
1trăpungerea electrică
0ormarea undei
4ircula,ia produselor eroziunii
Modificarea proprietă,ilor
lichidului dielectric3 eroziunii de pe suprafe,ele active ale piesei"semifabricat i electrodului"sculă i din spa,iul de lucru&
Aa suprafa,a electrodului sculă
Modificările locale ale
stării de agregare istructurii
i macroscopice cauzateDeformările i ruperile micro"
de varia,ia temperaturii
Expulzarea de materialcu formarea de cratere
0ormarea i men,inereaunor pelicule protectoare
Bzarea prin eroziune a suprafe,elor
active cu trecerea particulelor prelevate !n lichidul dielectric3Modificarea proprietă,ilor
din straturile
mecanice de oc
Modificările locale ale
stării de agregare istructurii
Deformările i ruperile micro"i macroscopice cauzate
de varia,ia temperaturii
Expulzările de material
cu formări de cratere
materialului
Evacuarea produselor
7n
de suprafa,ă&
0ig& && 0enomene fizico"chimice specifice prelucrării dimensionale prin electroeroziune !n mediidielectrice lichide&
Producerea unei descărcări este urmată de o cretere locală a interstiiului,
ceea ce determină ca următoarele descărcări să se amorseze !n noi zone& 7nacest mod, descărcările parcurg !n mod succesiv !ntreaga suprafaă de
*9
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
5/52
interaciune, rezult+nd o cretere treptată a distanei dintre suprafaa piesei"
semifabricat i cea a electrodului"sculă &
Mecanismul fizic de prelevare a materialului de pe suprafaa piesei"
semifabricat !nsumează trei fenomene distincte, care se completează reciproc2
" fenomenul termic, determinat de cedarea bruscă a energiei cinetice a
sarcinilor electrice !n micare& 7n funcie de valoarea acestor energii,
!ndepărtarea de material poate avea loc sub formă de topire, lentă sau rapidă,
vaporizare, linitită sau rapidă, sau prin topire plus vaporizare&Mărimea
particulelor desprinse ∅med este dependentă de energia descărcării !n impuls W
(fig& &*)3
( * . %
*
%
'(
'.
(9
W C;
C m med
µ
∅
0ig& &*& ariaia diametrului particulelor prelevate la o descărcare !n funcie de energia descărcării&
" fenomenul mecanic, determinat de existena !n masa piesei"semifabricat
a unor bule de gaze, care datorită dilataiei termice expulzează particulele3
" fenomenul electrodinamic, determinat de rezistena sarcinilor electrice !n
micare, din microcanalele microdescărcărilor electrice& 0iind vorba de curenielectrici variabili !n timp, !ntre piesa"semifabricat i electrodul"sculă apare un
c+mp electromagnetic i, deci, fore electrodinamice care vor aciona asupra
sarcinilor electrice !n micare&
Dintre cele trei fenomene amintite, fenomenele termice au un rol
determinant în prelevarea de material, deci prelucrabilitatea diferitelor materiale
poate fi caracterizată prin proprietăile lui termofizice& Pentru aprecierea
*'
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
6/52
prelucrabilităii se poate utiliza criteriul de proporţionalitate a timpului de topire
a unui volum de metal considerând celelalte condiţii de prelucrare constante
(criteriul π - criteriul Palatnik), dat de relaia2
π 8 ρ ⋅ c ⋅ λ ⋅ θ t , (&')
!n care2 c este căldura specifică3 ρ " densitatea3 λ " coeficientul de conductivitate
termică3 θt " temperatura absolută de topire&
Prelucrabilitatea prin electroeroziune este invers proporională cu criteriul
lui Palatni< i Fingermann&ș
0enomene erozive similare cu cele de pe suprafaa piesei"semifabricat
apar i pe suprafaa electrodului"sculă& Eroziunea minimă a electrodului"sculă se
realizează prin conectarea la polaritatea optimă (!n funcie de stadiile respective
ale descărcării) i prin utilizarea unor materiale cu valori ridicate ale criteriului
Palatni
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
7/52
!escărcarea electrică dintre electrodul"sculă i piesa"semifabricat poate
avea loc at+t !n interstiţiul frontal c+t i !n cel lateral , acolo unde valoarea
interstiiului este cea mai redusă (rezistena electrică cea mai mică), !n zona unor
microv+rfuri ale microgeometriei celor două suprafee con6ugate sculă"piesă&
De asemenea, se pot produce i descărcări false !ntre electrod i
particulele aflate !n interstiiu #$%#,-#,.#,#?#&
0ig& &$& 1chema mecanismului de prelevare a materialului
După un timp foarte scurt de la producerea descărcării electrice electrod"
piesă, necesar stabilirii stării de ionizare ('9 ns), se formează un canal de
plasmă (fig& &$) !ntre suprafaa electrodului i a piesei& 4analul de plasmă se
!ngustează sensibil !n zona catodică, de circa * ori& Haza canalului variază de la
c+iva Im, la 9,-:9,? mm, iar temperatura !n interiorul său este de circa
'9&999o4& 7n schimb, temperatura !n spotul catodic " # sau anodic " " (suprafaa
piesei sau electrodului pe care are loc descărcarea) nu poate depăi temperatura
de fierbere a metalului respectiv cu mai mult de 99:99 o4, fiind !n general
mai mică de 999 o4 (temperatura !n spot depăete temperatura de fierbere din
condiii normale deoarece presiunea !n zona adiacentă spotului este foarte
ridicată)&
*
spot anodic
izotermă de fierbere
canal de plasma
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
8/52
$ichidul dielectric are rolul de a restabili capacitatea dielectrică a
mediului de lucru, dar i de a crea o densitate de curent ridicată !n canalul de
plasmă a cărui dezvoltare pe direcie radială este fr+nată de forele de inerie ale
lichidului& De asemenea, spălarea cu lichid dielectric a interstiiului de
prelucrare are rolul de a !ndepărta particulele prelevate !n procesul EDM&
Jensiune
D i s t a n t a
Fona catodica
4aderea detensiune catodica
4adereade tensiunepe coloana
4aderea de tensiune anodica
Fona anodica
Jensiune Bt
4urentul
electronic
Kc
4urentul
ionilor
pozitiv Kc" L
P
"
E
L
0ig&&.& Jensiunile !n zona descărcării electroerozive2P"piesa"semifabricat3 E"electrodul"sculă
Datorită c+mpului electric creat prin căderea de tensiune ( fig& &.), mai
!nt+i, electronii !ncep să fie emii de la catod deoarece lucrul mecanic necesar
extraciei electronilor este mai mic dec+t al ionilor& Procesul de emisie a
electronilor este amplificat !n continuare de impactul produs pe suprafaa
catodului de bombardamentul ionilor pozitivi emii de anod & Electronii mai potfi produi i ca rezultat al coliziunii i fotoionizării !n canalul de plasmă& Ei
capătă energie mic+ndu"se !n canalul de plasmă i !n mod special !n zona
anodică (căderea de tensiune anodică ) & Konii pozitivi sunt formai prin coliziune
i fotoionizare a gazelor !n canalul de plasmă fiind atrai de forele electrice
spre catod& Electronii i ionii transferă energia lor cinetică anodului, respectiv
catodului&
**
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
9/52
1"a constatat că forţele electrostatice pot fi responsabile de prelevarea
materialului numai !n fazele de !nceput ale descărcării (9,':' Is) !n continuare,
prelevarea materialului are loc ca urmare a fenomenelor termice&
%n timpul descărcării EDM, prelevarea materialului are loc ca urmare a
topirii (metalul este evacuat sub formă de stropi) i vaporizării metalului
(vaporii intră !n componena bulei de gaz formate !n 6urul canalului de plasmă
sau se ridică la suprafaa dielectricului)& ula de gaz se dezvoltă permanent !n
timpul descărcării !nglob+nd i gazele rezultate din vaporizarea dielectricului din
zona adiacentă canalului de plasmă&
!upă încheierea descărcării EDM, masa de metal supra!ncălzită (cu99:99o4 mai mult dec+t temperatura de fierbere) fierbe ca urmare a scăderii
brute a presiunii !n zona adiacentă spotului anodic, respectiv catodic& 0ierberea
se produce !n zona delimitată de suprafaţa materialului i izoterma de fierbere
caracteristică fiecărui material& Din punct de vedere cantitativ, aceasta este
principala modalitate de prelevare a materialului, de aici rezult+nd i forma
caracteristică a craterului &!' din figura& &- &
( ,
% µ m
'-µm
Jensiune
0ig&&-& 1eciunea transversală printr"un crater format la prelucrarea prin electroeroziune
2.. Ui#a*e $'#'"ie #a pre#!crarea pri e#ecr'er'%i!e
Mainile de prelucrat prin electroeroziune se clasifică după foarte multe
criterii& Din punct de vedere al destinaiei pot fi2 universale, speciale i
specializate cu comandă proram i comandă adaptivă sau autoadaptivă,
cunosc+nd o mare dezvoltare i perfecionare !n ultimul timp& Kndiferent de tipul
*$
crater
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
10/52
constructiv, schema de principiu a unei instalaii de prelucrare prin
electroeroziune se prezintă !n figura &-& #$%#,#-#,.#,#?#&
Piesa"semifabricat de prelucrat ' i electrodul"sculă , cufundate !n
dielectricul * din cuva $, se conectează la ieirea generatorului de impulsuri de
tensiune & Pentru amorsarea descărcărilor este necesară corelarea mărimii
interstiiului de prelucrare s i a rigidităii dielectricului *, din cuva $, cu
tensiunea de mers !n gol a generatorului, corelare ce se face cu a6utorul unui
sistem de avans .& Descărcările electrice !n impuls sunt !nsoite de efecte erozive
complexe, !n mare măsură la piesa"semifabricat i !ntr"o mai mică măsură la
electrodul"sculă& Producerea de descărcări electrice este !nsoită de creterealocală a interstiiului i oprirea la un moment dat a procesului de prelevare de
material, dacă interstiiul nu este meninut la o valoare optimă, operaie ce se
face cu a6utorul mecanismului de avans& Particulele de metal prelevate se
aglomerează !n interstiiul de prelucrare, de aceea ele trebuie !ndepărtate& 5cest
lucru se realizează cu a6utorul unui sistem de recirculare"răcire"filtrare a
dielectricului, format din pompa %, filtrul ?, rezervorul '9 i sistemul de răcire''& Pentru ca procesul de erodare să se desfăoare ne!ntrerupt i pentru ca uzura
electrodului"sculă să fie c+t mai mică, este necesar ca electrodul"sculă să fie
răcit !n permanenă (răcire efectuată cu dielectricul trimis prin canalele de răcire
') i dielectricul să transporte toate produsele eroziunii -, !n afara spaiului de
lucru&
*.
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
11/52
s
H 1J
)
(
'
- ''
%
?
.'(*
'9
$
s
0ig& &%& 1chema de principiu a unei instalaii de prelucrare prin electroeroziune2' " piesa " semifabricat3 " electrodul sculă3 " generatorul de impulsuri de tensiune3 * " dielectricul3 $" cuva3 . " sistemul de avans3 - " microparticulele3 % " pompă3 ? " filtrul3 '9 " rezervorul3 '' " sistemul
de răcire3 ' " canalele de răcire a electrolitului sculă&
7n figura &?& sunt prezentate păr ile componente ale unei ma ini deț ș
prelucrat prin EDM cu electrod masiv&
atiu
Motor N
Motor O
Masa inferioara O
Masa superiora N
4uva cu dielectric
Montant
1istem de avans
4ap de lucru
5gregat de
recirculare"racire"filtrare
dielectric
enerator de impulsuri
NO
F
4
0ig& &?& Maina EDM cu electrod masiv"componente
*-
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
12/52
Principalele pări componente ale unei maini de prelucrat prin
electroeroziune sunt2
" eneratorul de impulsuri, care poate fi cu acumulare (dependent ) sau
fără acumulare (independent ) 7n cazul generatoarelor cu acumulare, formarea
impulsurilor se bazează pe descărcarea energiei !nmagazinate !ntr"un c+mp
electric sau magnetic& 1chema de principiu a generatorului de impulsuri cu
energie !nmagazinată tip *+ este prezentată !n figura &'9& De la sursa de curent
continuu se alimentează, prin impedana de !ncărcare *, un condensator + , la
bornele căruia se conectează piesa"semifabricat i electrodul"sculă& Prin
conectare la sursă, condensatorul se !ncarcă p+nă la atingerea tensiunii necesareamorsării descărcărilor& 4ondensatorul se descarcă !ntr"un timp scurt,
descărcările a6ung+nd !n stadiul de sc+nteie sau sc+nteie"arc&
eneratoarele fără acumulare sau independente se bazează fie pe
!ntreruperea curentului furnizat de o sursă de curent continuu, fie pe generarea
directă a impulsurilor cu a6utorul mainilor electrice rotative sau a circuitelor cu
saturaie magnetică3
,
*
+
*d $d
&lectrodul-sculă
Piesa semifabricat
0ig& &'9& 1chema de principiu a generatorului de impulsuri H42
" sursa de curent3 * " impedană de !ncărcare3 + " condensator &
*%
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
13/52
" partea mecanică formată din2 batiu3 masa pe care se fixează
semifabricatul, prevăzută cu un sistem de poziionare după cele trei axe de
coordonate3 cuva cu lichidul dielectric3 sistemul de avans care realizează
micarea de pătrundere a electrodului"sculă3 regulatorul automat al sistemului de
avans, care permite realizarea i meninerea interstiiului corespunzător3 sistemul
de recirculare"răcire"filtrare a dielectricului etc& Principalul rol al pării
mecanice este asigurarea poziionării relative dintre piesa"semifabricat i
electrodul"sculă& Din punct de vedere al batiurilor, mainile de prelucrat prin
electroeroziune pot fi cu2 montant, coloană, două coloane, construcie portal,
patru coloane etc& 4onstruciile cele mai des utilizate sunt cele cu portal i masă!n coordonate&
4uva de lucru este realizată !n două variante2 cuvă fixă pe masa mainii
sau cuvă retractabilă& Aichidele dielectrice frecvent utilizate sunt petrolul, uleiul,
motorina i !n cazuri speciale apa distilată sau gaze sub presiune&
- areatul de dielectric are rolul de a alimenta cuva de lucru p+nă la un
anumit nivel, necesar realizării prelucrării !n imersare i spălarea interstiiului de prelucrare cu lichid dielectric purificat de produsele EDM& 1chema de principiu
a realizării filtrării dielectricului este prezentată !n figura &''&
*?
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
14/52
0ig& &''& 5gregatul de dielectric
Aichidul dielectric impurificat !n urma procesului EDM, care provine din
cuva de lucru se varsă !n bazinul de filtrare care are la partea inferioară mi6loacede filtrare (grosieră i fină)& iltrarea se poate realiza cu h+rtie de filtru, vată de
sticlă, păm+nt diatomitic, prin centrifugare, !n c+mp electromagnetic etc&
Dielectricul purificat este preluat de o pompă din rezervorul de dielectric i
trimis !n cuva de lucru sau !n interstiiul de prelucrare prin orificiile de in6ecie
practicate !n electrod sau piesă precum i prin spălare laterală (prin furtun)&
1istemele de reglare automată a interstiiului trebuie să menină o astfel dedistană !ntre piesa"semifabricat i electrodul"sculă, !nc+t impulsurile de lucru să
fie !n număr maxim, iar impulsurile fictive i cele de scurtcircuit să tindă către
zero #*#,#?*#&
Deplasarea fizică a electrodului !n direcia optimizării interstiiului este
realizată printr"un servomecanism cu rol de element de execuie 3
" electrodul-sculă este format dintr"o parte activă, care participă direct la
generarea suprafeei i care este confecionată dintr"un material corespunzător
cerinelor procesului de eroziune, i dintr"o parte auxiliară, cu care se fixează de
capul mainii de prelucrat& Principalele funcii ale electrodului"sculă sunt2
introducerea energiei electrice !n spaiul de lucru i localizarea macroscopică a
impulsurilor de curent electric la suprafaa piesei"semifabricat& 7n acest scop,
electrodul trebuie să asigure introducerea energiei !n condiiile desfăurării
stabile a procesului de prelevare, să fie stabil la eroziune electrică, să posede
suprafee de bazare pentru fixarea pe maină i să fie executat cu o precizie
dimensională corespunzătoare preciziei impuse prelucrării& Electrozii se
confecionează frecvent din cupru, alame, aluminiu, grafit i alia6e
metaloceramice (="4u, ="5g, Mo"4u)& 4+teva variante constructive de
electrozi"sculă folosii la prelucrarea orificiilor străpunse sau la prelucrarea
cavităilor prin copiere se prezintă !n figura &'3
$9
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
15/52
" aparatura de supravehere i control a procesului de prelucrare&
2.+. Paramerii re,im!#!i de pre#!crare
Principalele caracteristici tehnologice la prelucrarea prin electroeroziune
sunt2 productivitatea prelucrării, , calitatea suprafeei prelucrate,
a
)
(
'
',(&&&(,$
b
.,?
∅
∅
0ig& &'& 4onstrucii caracteristice de electrozi sculă2a " pentru orificii străpunse3 b " pentru cavităi executate prin copiere3 '" poriune de
degroare3 " poriune de semifinisare3 " poriune de finisare&
precizia dimensională, uzura relativă volumică a electrodului i consumul
specific de energie #$%#,#'#,#-#&
aloarea caracteristicilor tehnologice este determinată de o serie de
parametri legai de piesa"semifabricat (natura materialului, mărimea i forma
suprafeei, calitatea suprafeei) i de parametrii procesului de prelucrare&
Parametrii procesului de prelucrare sunt2
" parametrii electrici ai impulsurilor (curent, tensiune, frecvenă,
coeficient de umplere)3
" parametrii mecanici (legai de tipul constructiv al mainii i al
electrodului"sculă,presiunea dielectricului, viteza de prelucrare) 3
- parametrii tehnoloici (natura materialului de prelucrat, rugozitatea
ini ială a suprafe ei, forma geometrică a suprafe ei, mărimea suprafe ei deț ț ț ț
prelucrat) 3
" parametrii electrochimici (caracteristicile lichidului de lucru)&
$'
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
16/52
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
17/52
&ner)ia impulsului
W
a
Productivitatea
prelucrării prelucrării Productivitatea
+urentul
iiopt
b
prelucrării Productivitatea
prelucrării Productivitatea
!urata impulsului
t t opt "ria suprafeţei de prelucrat
" "opt
dc
0ig& &'& Dependenta cantităii de material prelevat de2a " energia impulsului W 3 b " curentul electric, i3 c " durata impulsului, t 3
d " aria suprafeei de prelucrat, "&
&ner)ia impulsului
*u)ozitatea suprafeţei
.
.
. '
(
)
0ig& &'*& Dependena rugozităiisuprafeei prelucrate de energia
impulsului&
0ig& &'$& Modificările structurale !nsuprafaa prelucrată prin electroeroziune&
" substratul alb . , mai bogat !n carbon, cu structură apropiată de cea
martensitică, datorită răcirii rapide după impuls3
" stratul de bază . , cu structura nemodificată&
Durităile medii !n cele trei straturi respectă relaia2
/ ' / & (&)
$
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
18/52
Precizia dimensională a prelucrării prin electroeroziune este influenată de
trei categorii de factori2 factori determinai de utila0, de proces i de operator
Bzarea electrodului este determinată de procesul de eroziune electrică pe
suprafaa acestuia& 7n practică se folosete noiunea de uzură relativă volumică
uv determinată de raportul dintre cantitatea de material prelevat la suprafaa
electrodului"sculă 1es i cantitatea de material prelevat la suprafaa piesei"
semifabricat, 1 ps&
'99⋅= ps
es
v1
1u CQ & (&)
Pentru reducerea uzurii se folosesc materiale rezistente la eroziuneelectrică i se alege o polaritate optimă&
Pentru ca procesul electroeroziv să decurgă !n condiii optime (stabilitate)
este necesar ca timpul de răspuns Rt, al sistemului de avans la comenzile de
avans sau retragere să fie c+t mai mic (dinamică ridicată), evit+ndu"se astfel
fenomenele de scurt"circuit sau de mers !n gol& Aa mainile EDM performante,
Rt este mai mic de 'ms&
4antitatea de material prelevat precum i calitatea suprafeei depind de
eneria descărcării W e , care se calculează cu formula2
W e 8 u t i t dt et
e
i
9∫ ⋅ ⋅( ) ( ) C; (&*)
unde2 ue(t ) este tensiunea descărcării (proporională cu u2), !n 3 ie(t ) reprezintă
intensitatea curentului descărcării, !n 5 (ambele funcii de timp) 3 t i "timpul de
impuls, !n s&
Aa impulsurile de rela3are (dependente), denumite astfel datorită faptului
că energia descărcării produse de aceste impulsuri depinde de condiiile din
interstiiul de prelucrare, parametrii care caracterizează regimurile de prelucrare
sunt2
$*
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
19/52
- capacitatea +, a bateriei de condensatori ai generatorului3
- intensitatea curentului de alimentare 4 a , a bateriei de
condensatori&
!ensitatea de curent 5 C5#cm pe suprafaa prelucrată este un alt
parametru electrotehnologic care trebuie să se situeze !ntre anumite limite !n
funcie de materialul din care este confecionat electrodul i polaritatea utilizată
( tab&&') pentru ca procesul EDM să aibă stabilitate (fenomenele de scurt"
circuit i arc continuu să fie reduse la minimum) i să se desfăoare !n parametrii
tehnologici prescrii&
Jabelul &'& Polarităi i densităi de curent recomandate la degroareMaterial electrod Polarităi Densitatea de curent 5 C5#cm
Materialul pieseiSel 4arburi metalice
cupru L '$:$ '$:$grafit L '9:' "grafit " .:% "Golfram"cupru L , " :$ '$:$
7n figura &'., este prezentată variaia parametrilor descărcării& 1e observă
că raportul puterii anodice#catodice este mic la densităi mici de curent !n
canalul de plasmă al descărcării (fig& &'., diagrama de 6os), respectiv la
creterea duratei impulsului atunci c+nd canalul de plasmă are timp să se
dezvolte (se consideră că energia descărcării W e este constantă)&
5ceasta !nseamnă că pentru a avea uzură minimă a anodului (putere
repartizată la anod mică) i prelevare maximă la catod (putere repartizată la
catod mare), este necesar să se lucreze cu timpi de impuls mari& 5cesta este
cazul prelucrării cu polaritate pozitivă (electrodul"sculă este anodul)&
Btilizarea unor timpi de pauză t 2 , mari face să se restabilească complet
capacitatea dielectrică a lichidului de lucru, dielectricul fiind nepoluat ca urmare
a timpului suficient pentru evacuarea produselor de eroziune din interstiiu
(spălarea este foarte bună)&
$$
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
20/52
0ig& &'.& 1trategia adoptării parametrilor regimului de prelucrare
5stfel, canalul de plasmă al descărcării care succede după
asemenea timpi de pauză se dezvoltă cu dificultate !n seciune datorită forelor
ineriale mari ale dielectricului& Prin urmare, densitatea de curent !n canalul de
plasmă are valoare mare i atunci c+nd se utilizează polaritate pozitivă, uzura
electrodului este ridicată (puterea repartizată la anod este mare, aa cum se
vede !n figura &'.)& Dielectricul care conine bule de gaz sau particule !n
interstiiu (cazul timpilor t 2 , mici), favorizează dezvoltarea rapidă a canalului de
plasmă deci determină prelucrarea cu densităi mici de curent i uzură mică a
electrodului&
Dimpotrivă, la lucrul cu polaritate neativă (catodul este electrodul"
sculă), se utilizează timpi de impuls cu valoare redusă, situaie !n care, raportul
puterii anod#catod este mare (fig& &'.)& 4u alte cuvinte, puterea repartizată la
$.
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
21/52
catod este mică (uzură mică a sculei) , iar puterea repartizată la anod este mare
(prelevare maximă de material de pe suprafaa piesei de prelucrat)&
1e remarcă de asemenea, că la timpi de impuls cu valoare mare, curentul
ionic (care necesită un lucru mecanic de extracie mare) crete !n raport cu
curentul electronic (fig& &'., diagrama de sus)&
Bn alt parametru al regimului de prelucrare, care are o importană
deosebită asupra stabilităii procesului EDM !l constituie presiunea de spălare a
interstiiului de prelucrare cu a6utorul dielectricului& 1pălarea se poate face prin
in0ecţie, absorbţie, combinat sau se poate prelucra cu imersarea electrodului i
piesei !n dielectric& Pentru spălare, se utilizează găuri practicate !n electrodulsculă sau piesă, prin care se in6ectează sau absoarbe dielectricul (dacă tehnologia
EDM permite, av+nd !n vedere faptul că !n dreptul orificiului de spălare nu se
poate prelucra)& De asemenea, se poate adopta spălarea laterală, dar eficiena
acesteia la prelucrarea unor suprafee mari sau adânci este redusă& 7n general, se
lucrează cu presiunea de 9,:9,* daT#cm la in6ecie& Aa absorbie, presiunea
poate avea valori de 9,%:9,? daT#cm
& S presiune de spălare cu valoare mare,dei realizează evacuarea eficientă a produselor EDM din interstiiu este un
factor defavorizator al dezvoltării canalului de plasmă al descărcării& 5stfel, la
utilizarea polarităţii pozitive, densitatea de curent !n canalul de plasmă este
mare, deci crete uzura electrodului #$%#,#-#,#*#,#.#&
Parametrii tehnoloici principali (de ieire), care caracterizează
regimurile de prelucrare (procesul EDM) sunt2 productivitatea
6
W – carereprezintă volumul de material prelevat !n unitatea de timp " , uzura volumetrică
relativă ϑ " care reprezintă raportul dintre volumul uzat al sculei i volumul de
material prelevat din piesă " i ruozitatea *a a suprafeei obinute&
Helaiile de calcul folosite pentru calculul parametrilor 6 W i ϑ sunt2
6 W 8 6 p # t prel Cmm#min (&$)
$-
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
22/52
unde2 6 p reprezintă volumul de material prelevat din piesa prelucrată, !n mm3
t prel este timpul de prelucrare, !n minute&
ϑ 8 '99 ( 6 e # 6 p ) CQ (&.)
unde2 6 e reprezintă volumul uzat al electrodului–sculă, !n mm &
olumul de material prelevat din piesă i volumul uzat al electrodului se
determină cu formulele2
6 p 8 '999 (mip - m fp ) # ρ p Cmm (&-)
unde2 mip este masa iniială a piesei de prelucrat, !n g3 m fp " masa finală a
piesei prelucrate, !n g3 ρ p " densitatea materialului piesei, !n g#cm&
6 e 8 '999 (mie - m fe) #ρe Cmm (&%)
unde2 mie este masa iniială a electrodului , !n g3 m fe " masa finală a
electrodului, !n g3 ρe " densitatea materialului electrodului, !n g#cm&
De asemenea, dacă materialul electrodului este rafit , se au !n vedere
pentru determinarea volumului de material grafitic uzat i considerentele
geometrice pentru evitarea erorilor datorate impregnării cu dielectric (situaie !n
care mie 7 m fe)&
5stfel, pentru calculul parametrului 6 e , !n cazul electrozilor cilindrici, se
folosete relaia2
6 e 8 π ( !e8 " !i8) t l #* Cmm (&?)
unde2 !e este diametrul exterior al electrodului, !n mm3 !i " diametrul interior
al găurii de in6ecie din piesă, !n mm3 t l " uzura liniară a electrodului, !n mm&
Dei procedeul electroeroziv are avanta6ul realizării unor forme de
complexitate deosebită, de tip cavităţi, indiferent de duritatea materialului de
prelucrat (prelucrare care nu se poate realiza cu a6utorul tehnologiilor
convenionale), el are dezavanta6ul unei productivităţi (6 W ) relativ reduse p+nă la
circa '999 mm#min& De aceea, se recomandă prelucrarea de degroare prin
frezare la o formă apropiată de cea finală (dacă materialul este nedurificat termic
$%
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
23/52
i forma suprafeei permite) după care se aplică procedeul EDM pentru
semifinisare, finisare i superfinisare&
Dei reimurile de prelucrare sunt specifice fiecărui tip de maină &!'
!n parte, !n general, la deroare, se lucrează cu trepte de curent mai mari de $
5, la semifinisare .:'5, la finisare, se folosesc trepte de curent mai mici de
5 i timpi de impuls mai mici de $ Is& Aa superfinisare, se apelează la
generatoare de rela3are la care timpii de impuls sunt mai mici de 'Is& Prin
urmare, este necesară micorarea sensibilă a valorilor celor doi parametri
tehnologici ie(t ) i t i !n vederea obinerii unui nivel energetic W e , al descărcării
corespunzător prelucrărilor EDM de superfinisare&Mainile EDM oferă anumite regimuri de prelucrare (cuprinse !n cadrul
tehnologiei EDM specifice fiecărei maini, pusă la dispoziia utilizatorului) cu
a6utorul cărora se obine o uzură volumetrică relativă neli0abilă (ϑ ), deci o
precizie foarte ridicată& Btila6ele performante prelucrează cu precizie de nivel
micronic&
Speraia de finisare i superfinisare prin EDM prezintă o extrem de scăzutăstabilitate a procesului, explicabilă prin aceea că sunt utilizate impulsuri cu
energie foarte redusă, !n condiiile existenei !n timpul prelucrării a unui
interstiiu electrod"piesă ce nu depăete '9 Im (favorizator al producerii
fenomenelor de scurt"circuit)& 5ceasta conduce la o viteză de prelucrare foarte
scăzută& Pe l+ngă aceasta, există limite stricte legate de mărimea suprafeei care
poate fi prelucrată datorită dificultăilor legate de !ndepărtarea particulelor rezultate din proces, !n situaia existen ei unui intersti iu cu dimensiuni a a deț ț ș
mici& 4u a6utorul regimurilor de superfnisare se pot ob ine suprafe e cu o calitateț ț
foarte bună (H a 8 9,9$ :& 9, Im )&
Sptimizarea tehnologică de prelucrare prin electroeroziune se face lu+nd !n
considerare fiecare caracteristică tehnologică (productivitate, uzură, precizie,
rugozitate), urmărindu"se !n principal !mbunătăirea condiiilor de amorsare i
dezvoltare a sarcinilor electrice& Pentru a se putea aciona simultan asupra
$?
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
24/52
principalilor parametri ai procesului de prelucrare se folosesc calculatoare de
proces i introducerea controlului adaptiv&
2.-. P'"ii#i&/i#e de !i#i%are a pre#!cr&rii pri e#ecr'er'%i!e 0-0030.
Prelucrarea prin electroeroziune se poate aplica la prelucrarea tuturor
materialelor electroconductoare& Din considerente economice, procedeul se
aplică doar !n cazul materialelor neprelucrabile prin alte procedee (metale i
alia6e dure i extradure, oeluri refractare, anticorozive, carburi metalice etc&), !n
cazul suprafeelor cu geometrii complexe i la toate categoriile de prelucrări
microdimensionale&
Principalele domenii de utilizare sunt (fig& &'-)2" perforarea orificiilor rotunde sau cu profil oarecare (fig& &'-, a),
care se aplică !n construcia de mainii i aparate, scule, lucrări de
reparaii etc&3
" perforarea simultană a orificiilor complexe (fig& &'-, b), care se
aplică la prelucrarea elementelor active ale tanelor, diferitelor
piese solicitate !n aparatura de măsură i control3" prelucrarea orificiilor complexe profilate (fig&&'-, c), care se
aplică la prelucrarea filierelor i matrielor din alia6e dure i a
matrielor de in6ectat mase plastice3
" prelucrarea cavităilor complexe (fig&&'-, d), care se aplică la
execuia matrielor pentru for6are, a cochilelor, a sculelor pentru
ambutisare, tragere, extrudare etc&" tăierea i debitarea materialelor dure i extradure !n forme simple
sau complexe (fig&&'-, e)3
" gravarea inscripiilor i mărcilor (fig&&'-, f)3
" perforarea simultană a mai multor orificii (fig&&'-, g), care se
aplică la prelucrarea filtrelor, sitelor, ecranelor, pieselor electronice3
.9
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
25/52
df e
g
i
a b c
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
26/52
0ig& &'-& Principalele operaii de prelucrare prin electroeroziune2a " orificii simple3 b " orificii complexe3 c " orificii complexe profilate3 d " cavităi matrie3e " debitări3 f " gravări3 g " orificii multiple3 h " fante3 i " orificii curbilinii3 6 " !ndepărtarea
sculelor rupte3 < " orificii ad+nci3 f v9 f k – avansul vertical i respectiv combinat&
" prelucrarea fantelor (fig&&'-, h), care se aplică la prelucrarea
filtrelor de barbotare, tuburilor pentru drena6, in6ectoarelor pentru motoare
diesel, orificiilor pentru evacuarea aerului din matrie etc&
" prelucrarea orificiilor curbilinii (fig&&'-, i), care se aplică la
execuia orificiilor de ungere sau de evacuare a gazelor, practicate !n locuri greu
accesibile3" !ndepărtarea sculelor rupte din găuri (fig&&'-, 6), care se aplică !n
cazul prelucrării unor piese complexe care !nmagazinează multă manoperă i la
care, accidental, are loc ruperea sculelor !n interiorul orificiilor3
" prelucrarea orificiilor ad+nci (fig&&'-,
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
27/52
maini de acelai tip i apoi, pe baza unui calcul statistic, se stabilesc valorile
parametrilor regimului de prelucrare care sunt inclui !n cartea mainii&
2.4.1. Deiarea pri e#ecr'er'%i!e
Posibilităile tehnologice electroerozive sunt extrem de diverse& 7n
figura &'%, este prezentată debitarea semifabricatelor prin EDM utiliz+nd un
electrod"sculă sub formă de disc& 7n acest scop, se mai pot folosi electrozi sub
formă de bandă, lamă, fir etc& Procedeul se poate utiliza la debitarea unor
materiale cu caracteristici ridicate de rezistenă de tipul2 oeluri !nalt aliate,
ns
s r
Electrod"scula
Electrod"piesa
he
≈9,%&&&(
f
he
D
0ig& &'%& Debitarea EDM
carburi metalice, materiale compozite conductive& 1e pot astfel obine i
crestături de precizie !n plăci, evi, buce elastice etc&
Discul are o micare de rotaie cu turaia n s i o micare de avans sr (fig&
&'%)& rosimea sculei este de 9,%: mm, iar diametrul exterior c+t mai mare
pentru a se putea folosi de un număr mare de ori (scula se uzează !n timpul
prelucrării)&
rosimea discului d se stabilete !n funcie de mărimea fantei
(crestăturii) după următoarea formulă2
.
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
28/52
d 8 f – (heL c) Cmm (&'9)
unde2 f este lăimea fantei, !n mm3 he " mărimea interstiiului lateral, !n mm3 c "
un coeficient de sigurană care are valoarea de 9,9$:9,' mm&
2.4.2. Reci$icarea pri e#ecr'er'%i!e
Prin EDM, se pot realiza operaii de rectificare plană sau
cilindrică e3terioară sau interioară, simplă sau complexă&
ns
in6ectie dielectric
1('
0ig& &'?& Hectificarea plană EDM'"electrodul"sculă3 " piesa"semifabricat
Modul de realizare a rectificării plane este exemplificat !n figura &'?&
1cula ', prin interiorul căreia se in6ectează lichid dielectric execută o micare de
rotaie cu turaia n s, iar piesa are o micare rectilinie de avans s (există
posibilitatea ca scula să realizeze micarea de avans s)&
Hectificarea cilindrică e3terioară sau interioară poate avea aceeai
cinematică ca la prelucrarea prin achiere& De asemenea, scula poate executa
ambele micări de rotaie !n 6urul axei sale, simultan cu micarea de rotaie !n
6urul axei piesei, denumită micare planetară&
.*
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
29/52
Prelucrarea cu rotirea electrodului - sculă se aplică cu succes la
realizarea unor găuri adânci cu raportul lungime # diametru, l # d U '9 sau la
prelucrarea microăurilor străpunse sau !nfundate cu diametrul 9,9:9, mm&
Micarea de rotaie a electrodului sculă facilitează evacuarea produselor EDM
din interstiiu i !mbunătăete calitatea suprafeei prelucrate&
Aa microgăuri, se mai pot folosi electrozi tubulari, de diametre foarte
mici, realizai din Golfram sau se prelucrează cu vibrarea electrodului"sculă cu
frecvenă ultrasonică (EDMLB1)& Prelucrarea asistată de ultrasunete poate
aduce !n acest caz, o cretere a productivităii de peste $ ori faă de prelucrarea
EDM clasică (fără vibraii)& Aa EDMLB1, creterea productivităii i!mbunătăirea rugozităii sunt rezultatul fenomenelor cavitaţionale produse de
ultrasunete&
2.4.. Pre#!crarea e#ecr'er'%i5& c! mi6care p#aear&
Parametrii principali ai cinematicii prelucrării EDM cu micare planetară
sunt prezentai !n schema din figura &9, !n care electrodul realizează o micare
de rotaie !n 6urul centrului seciunii sale transversale, cu turaia ne i o altămicare de rotaie cu turaia nd , !n 6urul axei dispozitivului& 5xa de rotaie
corespunzătoare centrului seciunii transversale a electrodului, de rază * s este
situată la distana r, (excentricitate) faă de axa de rotaie a dispozitivului&
Extinderea posibilităilor tehnologice cu o astfel de schemă de prelucrare se
poate face prin rotirea electrozilor care au diferite forme !n 6urul axei lor care nu
coincide cu axa de simetrie i pe de altă parte, prin modificarea raportului dintreturaia ne i nd &
.$
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
30/52
0ig& &9& 1chema EDM cu micare planetară
7n cazul existenei micării relative !ntre suprafeele frontale aleelectrodului i semifabricatului, respectiv atunci c+nd electrodul execută o
micare planetară, desfăurarea procesului EDM prezintă o serie de
particularităi specifice, care determină aplicabilitatea acestei metode !n cazul
finisărilor i superfinisărilor electroerozive& 7n prima fază a procesului EDM,
prelevarea de material poate fi pusă pe seama forelor electrostatice cu a6utorul
cărora se realizează transferul de particule de la un electrod la altul prin curenţiielectronici i ionici& Datorită micării relative a electrozilor, curenii electrici
formai de micarea diri6ată a celor două tipuri de particule !n c+mp electric nu
se vor mai intersecta i nu vor mai interaciona dec+t parial !ntre ei&
ombardamentul electronic provenit de la catod se repartizează pe o suprafaă
mai mare a anodului (densitatea curentului electronic este redusă) i ca urmare,
curentul ionic produs scade !n intensitate& 5stfel, densitatea de enerie adescărcării scade, craterele produse au ad+ncimi reduse i deci rugozitatea
suprafeei prelucrate scade&
+reterea razei micării planetare conduce la reducerea rugozităii
suprafeei prelucrate datorită creterii vitezei liniare relative, dar i la reducerea
productivităii EDM&
Problemele legate de dinamica sistemului de avans ridicate de finisarea i
superfinisarea EDM cu micare planetară (cu cinematică complexă !n general)
..
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
31/52
sunt extrem de complicate datorită caracterului foarte instabil al procesului
electroeroziv !n acest caz& 7n figura &', este prezentată rezolvarea problemei
raportului vitezelor de retragere i avans (v; # v8) la prelucrarea unei suprafee
conice după un contur dreptunghiular&
1e observă că la prelucrarea colurilor (situaie !n care condiiile de
prelucrare sunt mai dificile), viteza de retragere este mai mare dec+t viteza de
avans pentru evitarea degenerării procesului electroeroziv !n scurt"circuit, !n
timp ce la prelucrarea laturilor, viteza de avans crete !n defavoarea celei de
retragere&
2.4.+. Pre#!crarea e#ecr'er'%i5& c! ciemaic& c'mp#e7& Jendina care există actualmente !n ceea ce privete
prelucrarea EDM planetară, !n special la liderii mondiali !n domeniu (5gie,
4harmilles, 1odic
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
32/52
Miscarea sculei in spatiu la EDM
planetara& Healizarea unei
suprafeteconice
edere desus edere laterala
Aa colturi viteza de retragereeste
mai mare pentru evitarea
scurt"circuiltului
Jraseul sculei
4olt
itezaderetragere Sptimizare
Evitare scurt"
"circuit
Dreapta
Aa colturi creste
viteza de retragere
4olt4olt Dreapta
iteza deavans
0ig& &'& Modificarea raportului vitezelor de retragere i avans la EDM planetară
*educerea uzurii permite obinerea unei precizii a formei ridicate,
inclusiv a unor suprafee cu muchii vii&
1e utilizează trei forme fundamentale de strateie la prelucrarea EDM cu
cinematică complexă, care se regăsesc !n principiu, la toate mainile EDM
performante (fig& && a, b, c) i anume2ș
" lărgirea elicoidală pentru utilizarea unor electrozi normalizaţi3
" lărgirea !n stea pentru generarea unor suprafee laterale cu muchii vii3
" prelucrarea EDM circulară continuă !n 6urul unui a3 principal
predeterminat&
0irma 5gie a pus la punct o strateie planetară multiplă ce poartă numele
de "ie e
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
33/52
a b c
0ig& && 0orme fundamentale de strategie la EDM cu cinematică complexă2a"cu electrozi normaliza i3b –cu muchii vii3c" circulară !n 6urul unui ax predetensionatț
Electrozii de formă tridimensională sunt reprodui fără distorsiuni pe piesă datorită micărilor strategiei planetare !n trei dimensiuni, obin+ndu"se
suprafee echidistante la suprafeele electrodului (fig& &)&
2.4.-. Pre#!crarea $i#ee#'r pri e#ecr'er'%i!e
Prin EDM, se pot prelucra filete de diverse profiluri, exterioare,
interioare i plane pe materiale de tipul oelurilor aliate durificate sau
nedurificate termic, carburilor metalice etc& 5doptarea EDM !n acest caz este
mai eficientă, produc+nd o reducere a timpului de prelucrare i a consumului de
scule comparativ cu prelucrarea cu discuri abrazive profilate i cuite cu v+rf de
diamant sau nitrură cubică de bor &
.?
0ig& &'?& 1trategia 5KE eVuimode
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
34/52
Prelucrarea filetelor interioare cu profil ascuţit în ăuri înfundate ridică
cele mai dificile probleme& 7n figura &9, este prezentată realizarea unui filet
a b
0ig& &9& Prelucrarea filetelor prin EDM2a"electrodul"sculă3b"schema prelucrării2'"angrena6 roi dinate3,"roi dinate conice3 *"ax3
$,."mecanism urub"piuliă3-"electrodul"sculă&
interior cu profil triunghiular& Electrodul"sculă este un tarod sub forma unuisegment (fig& &*,a) care materializează parametrii filetului care trebuie
prelucrat&
Electrodul"sculă - (fig& &*,b) se introduce !n aleza6ul de prelucrat pe
toată lungimea de prelucrare, după care, se deplasează manual, prin rotire în
planul normal la a3a ăurii p+nă c+nd adaosul de prelucrare corespunzător
ad+ncimii filetului este !ndepărtat !n zona respectivă& 7n acest moment, axatarodului trebuie să coincidă cu axa găurii filetate& 7n această fază, se recomandă
utilizarea unui curent de 9,$:9,. din curentul normal de lucru deoarece
anga6area se face manual i pe o suprafaă mică&
7n continuare, se prelucrează cu avans automat , execut+ndu"se un avans
circular simultan cu un avans axial (orice punct de pe periferia sculei av+nd
traiectorie elicoidală)& Aa o rotaţie completă a tarodului, acesta se deplaseazăaxial pe o lunime eală cu pasul filetului& Micările electrodului sunt de avans
-9
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
35/52
sau de retraere !n funcie de mărimea efectivă a interstiiului !n timpul
prelucrării& 'icarea alternativă a tarodului este obinută de la un motor
electric, care primete comenzile de avans sau retragere de la generator (gap
controler), prin roile dinate ', , (fig& &*&b)& 5xul * se poate deplasa axial
!n raport cu roata & Pasul filetului de prelucrat este asigurat cu a6utorul
urubului $ i al piuliei .&
Aa operaia de deroare, tensiunea de lucru este "$ & Aa un curent de
$"9 5, se obine o rugozitate a flancurilor filetului, * z ≤ '99 Im& Densitatea de
curent nu trebuie să depăească $9 5#cm& Peste această limită, procesul EDM
devine instabil i parametrii tehnologici se !nrăutăesc&Pentru obinerea stabilităţii procesului i creterea productivităţii se face
o spălare prin in0ecţie printr"un orificiu practicat de"a lungul axei tarodului,
simultan cu o micare vibratorie a sculei pe direcie axială cu amplitudinea de
9,9$ mm (mai mică dec+t valoarea interstiiului)& 4reterea amplitudinii
vibraiilor pe direcie verticală sau orizontală conduce la reducerea preciziei de
prelucrare& Speraia de degroare este urmată de operaia de finisare, la carevalorile parametrilor electrotehnologici sunt reduse&
7n vederea stabilirii dimensiunilor electrodului se ine cont de faptul că
fiecare punct de pe suprafaa exterioară a tarodului trebuie să fie situat la
distana ., faă de suprafaa piesei& Parametrul . se calculează cu formula2
. 8 sl L *ma3 L a # (sin W#) L b # (sin W# tg W#) Cmm (&'')unde2 sl este mărimea interstiiului lateral, !n mm3 *ma3 " !nălimea maximă a
microneregularităilor !ndepărtate la operaia de finisare, !n mm3 a"
amplitudinea vibraiilor !n planul vertical, !n mm3 b " amplitudinea vibraiilor !n
planul orizontal !n mm3 W " unghiul profilului filetului, !n o3
Aa electrodul sculă, vârful profilului filetului nu se rotun6ete deoarece
acest fenomen are loc ca urmare a uzurii& Fona v+rfurilor este cea mai solicitată
datorită faptului că acolo se produc cele mai multe descărcări electrice&
-'
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
36/52
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
37/52
Jotui cele mai bune sisteme 544#54S nu funcionează la parametrii
maximi dacă nu este rezolvată problema controlului interstiţiului s & 5ceasta
capătă o importană deosebită la finisarea i superfinisarea EDM, la care s
[9,9'mm& 4ondiia necesară pentru un control eficient al s , o constituie o
dinamică adecvată a sistemului tehnoloic, caracterizată prin timpul de răspuns
al sistemului tehnologic Rt & 5gie a obinut un timp de răspuns al controler"ului
de interstiiu Rt e [ 'ms&
Jimpde impuls
Jimp de pauza
Kntensitatea curentului
Jensiunea demersingol
1palare
5 4 4 5 4 S1trategY
Manager
5naliza
impulsurilor in
timpreal
5P
controler
"Handament
"1tabilitate
"Jip dedescarcare
PHS4E1
Parametriidelucru
0BFFO"ASK4
1trategii
Miscarea
electrodului
0ig& &$& 4ontrolul procesului EDM !n timp real cu strategii de optimizare i logică fuzzY
De asemenea, se pune !n mod deosebit, problema optimizării procesului
EDM, de mare importană !n special la finisarea i superfinisarea EDM, cazuri
!n care instabilitatea este ridicată datorită condiiilor dificile !n care se
desfăoară prelevarea materialului& Sportunitatea aplicării loicii fuzz= !n acestdomeniu se bazează pe următoarele sale avanta0e2
" abilitatea logicii fuzzY de a fi aplicată !n cazul sistemelor care nu
pot fi modelate matematic satisfăcător sau au un caracter puternic neliniar 3
" logica fuzzY utilizează nite reuli de bază pentru a defini
comportarea sistemului tehnologic calitativ i nu cantitativ& 5ceste reguli pot fi
adăugate la unele existente, pot fi uor contradictorii sau redundante& 5ceastă
-
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
38/52
abordare este foarte apropiată de modul de ândire uman, !n felul acesta put+nd
fi implementată experiena operatorului !n cadrul sistemului tehnologic& Mai
mult, această experienă este valorificată la maximum prin posibilitatea luării
deciziilor privind modificarea parametrilor regimului de prelucrare !n timp real 3
" un sistem de control bazat pe logică fuzzY poate acoperi un
domeniu mai lar de condiii de lucru dec+t controler"ele convenionale&
Procesul decizional fuzz= cuprinde două etape& Prima etapă de
recunoatere a condiţiilor de lucru EDM este precedată de un proces de fuzz=-
ficare a semnalelor primite de la senzori& 7nainte să a6ungă la controler, acestea
sunt convertite cu a6utorul funciilor de apartenenă (membership functions) !ntr"un format (neative bi , neative small , positive small , positive bi ), utilizat de
regulile fuzzY implementate !n cadrul soft"ului decizional&
" doua etapă este cea de decizie propriu-zisă !n care se determină valorile
variabilelor de control ale procesului EDM& 5ceasta presupune un proces invers
de defuzz=-ficare, respectiv de conversie a valorilor fuzz= !n valori discrete&
Btiliz+nd generatoarele care lucrează pe bază de 544#54S i tehnologiefuzzY, se poate asigura o ruozitate *a89,'% Im la prelucrarea carburilor
metalice i *a ≤ 9,' Im la prelucrarea oelurilor& +reterea de productivitate
obinută cu tehnologia fuzz= este cuprinsă !ntre 9 i 99Q faă de tehnologia
clasică, !n funcie de complexitatea prelucrării&
2.4.3. 9ii"area 6i "!per$ii"area e#ecr'er'%i5& : #ichid die#ecric c!
p!#ere c'd!ci5& : "!"pe"ie 7n vederea !mbunătăirii performanelor la finisarea i superfinisarea
EDM, se utilizează lichid dielectric ce conine pulbere conductivă în suspensie
(de exemplu, lichidul dielectric PK@5 '9, utilizat de firma 1odic
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
39/52
asemenea, crete conductivitatea mediului de lucru, ceea ce determină
prelucrarea cu interstiţiu s mărit cu avanta6e privind facilitarea evacuării
produselor EDM din interstiiu, deosebit de dificilă la finisarea EDM a
suprafeelor mari&
9
$
'9
'$
Electrod)9mm( Electrod'99mm ( Electrod(99mm (
H89,.µmz H 8),$µmz H 8$,$µmz
4onventional PK@5'9 Material piesa2 1@D.'
t prel
Ch
0ig& &.& Heducerea timpului de prelucrare cu lichid dielectric PK@5 '9
7n figura &., se observă creterea raportului dintre timpul de
prelucrare prin electroeroziune clasică i cel cu lichid dielectric cu particule
conductive, odată cu creterea ariei de prelucrat, de peste '9 ori& De asemenea,
se obine !mbunătăirea evidentă a rugozităii faă de finisarea EDM clasică la
cele doua tipuri de materiale de electrod cupru i grafit (fig&&-)& 4u toate
acestea, se constată o limitare a suprafeţei prelucrabile prin finisare EDM
corespunzătoare unei rugozităi prescrise& Aa o suprafaă prelucrată . prel [ $
cm, se obine *a [ 9,$ Im, ceea ce !nseamnă o cretere a suprafeei prelucrate de
aproximativ două ori, la această valoare a rugozităii faă de prelucrarea EDM
obinuită&
-$
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
40/52
($ '99 (($ *99 .($ ?99
Proiectia suprafetei
electroduluiCcm (
H
Cµmz
Prelucrarea EDM obisnuita& Electrod de cupru
Prelucrarea cu PK@5 '9& Electrod de grafit
Prelucrarea cu PK@5 '9& Electrod de cupru
9
$
'9
'$
Prelucrarea EDM obisnuita& Electrod de grafit
0ig&&& Heducerea rugozităii cu a6utorul lichidului dielectric PK@5 '9
2.4.. Teh'#',ia de pre#!crare c! e#ecr'd $i#i$'rm
Prelucrarea prin electroeroziune cu electrod filiform (Wire
&lectrodischare 'achinin (=EDM)) este utilizată la tăierea unor profiluri
simple sau complexe cu precizie ridicată, fiind aplicată pe scară largă la
fabricaţia tanţelor & Aa !nceput, mainile =EDM realizau prelucrările prin
copiere după ablon, după care ele au fost !nlocuite total de maini cu comandă
numerică, care, la ora actuală, realizează performane ridicate2 productivitate
(viteză de tăiere) de 99 mm#min (la grosimi de material de $9 mm i diametrul
firului de 9, mm), toleranţă medie pe conturul prelucrat de ± Im,
ruozitatea suprafeei prelucrate, *a89,' Im&
&lectrodul-sculă este un fir calibrat din cupru, Golfram, molibden sau
multistrat cu strat exterior superficial de zinc, cu diametre (d s) cuprinse !ntre
9,9 : 9,* mm& Aa creterea rosimii materialului de prelucrat, se utilizează
fire cu diametre mai mari&
0irul este tensionat cu a6utorul unui sistem cu mai multe role (tensiunea !n
fir este de *99:*9 gf la d s 8 9, mm sau 99:9 gf la d s 8 9,' mm) i se
-.
Proiecţia suprafeţeielectrodului ?cm8 @
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
41/52
derulează continuu cu o viteză v aproximativ constantă de '9:9 mm#s (fig&
&%)&
7n scopul prevenirii micărilor laterale sau vibraiilor !n timpul prelucrării
(care ar afecta precizia de prelucrare), electrodul filiform este hidat cu a6utorul
a două aleza0e conice (care realizează i calibrarea firului) sau prisme din safir ,
plasate deasupra i dedesubtul piesei de prelucrat& !istanţa dintre ghida6e este
relabilă (micarea 5) !n funcie de grosimea materialului& !istanţa minimă
dintre acestea asigură precizie ma3imă&
Pentru realizarea tăierii, semifabricatul are un avans , . !n raport cu firul,
!n plan orizontal, după două direcţii ( A, B ) comandate numeric& De asemenea, !nvederea realizării tăierii conice, există posibilitatea !nclinării firului prin
deplasarea ghida6ului superior (micarea C) !n plan orizontal (fig& &%)&
%n timpul prelucrării, descărcările electrice se produc !ntre suprafaa
exterioară a firului i suprafaa piesei aflată !n proximitate, situată la o distană
egală cu interstiiul de prelucrare s $ (fig& &?), astfel realiz+ndu"se o tăietură cu
lăimea l t &7n interstiiul de prelucrare, se in6ectează apă deionizată, furnizată de un
agregat de dielectric !n care apa este filtrată i trecută printr"o răină
deionizatoare astfel !nc+t rezistivitatea lichidului dielectric să fie mai mare de
'99
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
42/52
evacuării particulelor prelevate din interstiiul de prelucrare foarte redus precum
i posibilitatea prelucrării cu un curent de lucru ridicat (dezvoltare rapidă a
canalului de plasmă)&
!ezavanta0ele folosirii apei la =EDM constau !n producerea fenomenului
de electroliză !n urma căruia se dega6ă o3ien i hidroen, amestec de gaze
detonant care poate determina ruperea firului i chiar deplasarea piesei& Pentru
evitarea depunerii de material de pe electrod pe suprafaa piesei, se lucrează cu
polaritate neativă (electrodul este catod), iar impulsurile folosite sunt de scurtă
durată&
5plicarea =EDM este avanta6oasă la realizarea orificiilor, decupărilor,tăierilor av+nd !n vedere că !n aceste cazuri, productivitatea =EDM este
comparabilă cu aceea obinută prin EDM cu electrod masiv, iar electrodul nu
necesită realizarea de către utilizator a unor prelucrări prealabile& De asemenea,
soft"urile implementate pe calculatoarele care deservesc mainile =EDM
interfaează bazele de date obinute la proiectare (care definesc geometric
piesele de prelucrat) cu proramul în cod maină pe baza căruia se realizează prelucrarea&
2.3. ;ariae a#e pre#!cr&rii pri e#ecr'er'%i!e. Pre#!crarea pri
e#ecr'er'%i!e c! e#ecr'd $ir "a! ad& 0-003002
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
43/52
interstiiu prin a6uta6ele & Electrodul"sculă se confecionează din s+rmă de cupru
neizolată de diametre 9,9:9, mm&
Denerator de
impulsuri
3
=
ve
a
ve
b
ve
c
E
E
'
(
)
*
$
'
0ig& &9& Prelucrarea prin electroeroziune cu electrod filiform2 a " schema de principiu3 b " debitare cu electrod bandă3 c " debitare după contur cu electrod"fir2
' " electrod"fir3 " lichid dielectric3 " a6uta6e3 * " piesa de prelucrat3 $ – electrod"bandă&
Btila6ul folosit la acest gen de prelucrare se compune din subansamblele
normale ale unei maini de prelucrat prin electroeroziune, dar av+nd i
subansamble specifice2 subansamblul de tensionare i deplasare a electrodului"
sculă, sistemul de reglare automată a avansului după două coordonate,
sistemul de urmărire a conturului i calculatorul de proces&
Jehnologia de lucru este identică cu cea de la electroeroziunea normală,
numai că trebuie luată !n considerare i viteza de deplasare a electrodului"sculăi fora de tensionare a sa&
Procedeul se aplică mai ales la debitarea semifabricatelor din materiale
dure i extradure (fig&&9, b), tăierea inelelor, a bucelor, tăierea materialelor
magnetice, prelucrarea simultană a orificiilor părilor active ale tanelor,
decuparea pieselor electronice de precizie (fig&&9, c), prelucrarea canalelor
deschise etc& Aăimea minimă a tăierii poate a6unge la 9,9 mm&
-?
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
44/52
Jabelul && 1uprafee prelucrate prin electroeroziune
Nr.cr. Ca%!# de pre#!crare 9'rma "!pra$e/ei O"er5a/ii
'1trăpungerea unor găuri
pătrate (sau dreptunghiu"lare) cu unghiuri rotun6ite(H min 8 9,. mm)&
Joate contururile poligonale pot fi realizate !n curgeredirectă& Joate formele prelucrate !ncurgere directă ar putea fiobinute de asemenea !ncurgere inversă sau !n curgeredirectă cu contrapresiune&4+teva restricii care se impunsunt2
" ad+ncimea de prelucrare maimare de $9 mm3" rugozitatea suprafeei H a [, µm&
1trăpungerea unor găuricirculare cu generatoaredrepte sau curbe&
1trăpungerea unor găurihexagonale cu unghiurirotun6ite (H min 8 9,. mm)&
*1trăpungerea unor găuritriunghiulare cu unghiurirotun6ite (H min ≅ 9,% mm)&
$ Prelucrarea unei epruvetede traciune plate&
. Aărgirea unei formecilindrice (emin variabil !ntre ÷ '9 mm !n funcie de∅)&
1e poate realiza i !n curgeredirectă cu contrapresiune sau!n curgere inversă&
-Prelucrarea unor canelurialungite (emin variabil !ntre* ÷ '9 mm !n funcie de l)&
1e poate realiza i !n curgeredirectă cu contrapresiune&
%
Prelucrarea unor fante fine(emin variabil !ntre * ÷ '9mm !n funcie de l)&
%9
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
45/52
Jabelul && 1uprafee prelucrate cu curgere directă cu compresiune
Nr.cr. Ca%!# de pre#!crare 9'rma "!pra$e/ei O"er5a/ii'
Prelucrarea unei găuri
pătrate (sau dreptunghiu"lare cu coluri rotun6ite)&H min ≅ 9,. mm&
0ormele cu profil evolutivsimplu (forme de revoluie,cu distribuie radială aelectrolitului) pot fideasemenea prelucrate !ncurgere directă cu in6eciede aer&
Prelucrarea unor semidiscuri (segmente derotor)&
Prelucrarea unor matrie defor6ă (manivelă)&
*
Prelucrarea unor semisferegoale (matrie)&
$Prelucrarea unor cochilii
pentru in6ecie mase plastice&
.
Prelucrarea unor cochilii pentru sticlă&
-
Prelucrarea unor circum"ferine inelare !ntr"un disc&
Piesa s"ar putea obine, deasemenea, folosindcurgerea directă&
%'
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
46/52
Jabelul & (continuare)
%
Prelucrarea a două caneluri(manon de !mpreunare)&
4urgerea inversă trebuie săfie utilizată pentru a seexecuta caneluri av+ndunghiuri ascuite(H min 8 9,$ mm)&
?
Prelucrarea unor matrie defor6at&
Elemente de rotor
'9
Prelucrarea unor matrie defor6at&
1emisfere
''
iele de automobil
'
4ruci cardanice
'
5rbore
'*
1atelit auto
%
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
47/52
Jabelul & (continuare)'$
4heie fixă
'.
4ap de ciocan
'-
Poanson
0orma seamănă cu ocanelură, !nsă are un profilevolutiv& 4urge"rea inversă
permite să se obină detaliifine (e 8 9,% mm) i raze de
racordare foarte mici (H ≅9,$ mm)&
'%
Prelucrarea diferitelor caneluri
4urgerea inversă este foartefavorabilă dato"rităconvergenei elec"trolituluicu traiectul radial allichidului !n cele două cazuri&
'?Prelucrarea unor profilealegice
9 Prelucrarea unor profile detip poanson cu nervuri&
'Prelucrarea i punerea !nrelief a unor palete deturbină puin ad+nci&
h [ '9 mm pentru9,% mm&
%
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
48/52
Jabelul & (continuare)
Prelucrarea unor nervuri !n
pistoane&
Prelucrarea unor aleza6ecanelate
*Prelucrarea unor piese de!mbinare&
$Prelucrarea unui platou cutrei dini&
Prelucrare obinută de la uncilindru masiv&
. Prelucrarea unor semisfere(!n relief)&
-Prelucrarea de formeelicoidale cu seciuneconstantă&
5ceste operaii nu sunt posibile dec+t dacă pasulelicei este mare (ceea ce
!nseamnă că, componentavitezei laterale este foartemică !n raport cu componentaaxială) i dacă precizia cerutănu este mai mică cu ±9,mm&
%*
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
49/52
Jabelul & (continuare)
%
Prelucrarea de forme
elicoidale cu seciunevariabilă
Prelucrările formelor elicoidale (cu seciuneconstantă sau variabilă) pot
sa fie deasemenea executate!n curgere directă cucontrapresiu"ne sau !ncurgere direc"tă cu in6ecie deaer&
Kn figura &'&se prezinta cateva echipamente si piese prelucrate prin
electroeroziune&
%$
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
50/52
%.
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
51/52
%-
8/19/2019 PRELUCRAREA DIMENSIONALĂ PRIN EROZIUNE ELECTRICĂ (ELECTROEROZIUNEA)
52/52
0ig&&'& 4+teva tipuri de echipamente i piese obinute prin electroeroziune