Post on 29-Oct-2019
2
- Aritmetica migrării romilor în Franţa -
Jumătate din salariul minim de acolo, câștiguri de opt ori mai mari decât aici
Preambul
Pe fondul controverselor internaționale legate de expulzările colective ale romilor din unele state UE, a
creşterii temerilor şi tendinţelor de limitare a libertăţii de circulaţie manifestate de statele bogate –
principale destinaţii pentru migraţie - Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE)a analizat,
aducând date culese din teren, potenţialele efecte economice ale migrației romilor de cetățenie
română în Franța. România are cea mai numeroasă populaţie de etnie romă (600.000 de persoane
potrivit ultimului recensământ oficial, aproape două milioane potrivit estimărilor neoficiale) şi are,
alături de UE şi de ţările în care romii se stabilesc, temporar ori definitiv, responsabilitatea găsirii unor
soluţii sustenabile pentru integrarea lor în comunităţile în care ajung.
Unul dintre statele membre UE care s-a confruntat cu problema romilor şi nu a reuşit să găsească
soluţii pe termen lung pentru această minoritate, de altfel cea mai mare din Europa, este Franţa. Tot
Franţa a fost criticată de Bruxelles în legătură cu politicile discriminatorii legate de expulzările pe care a
încetat recent să le pună în aplicare.
Metodologie
Cercetarea de teren cu caracter exploratoriu s-a desfășurat în perioada 10 septembrie - 10 octombrie
2012, fiind intervievate 500 de persoane, cetățeni români de etnie romă, auto-identificați astfel, cu
vârsta de peste 16 ani și care au emigrat în Franța.
Datele pentru realizarea studiului CRPE au fost culese prin aplicarea unui chestionar semistructurat, în
comunitățile de romi (tabere) din cinci orașe din Franța – Aix-en-Provence, Marseille, Montpellier, Paris
și Toulon. Rezultatele cercetării cantitative sunt completate de trei interviuri în profunzime.
Chestionarul a fost multi-tematic, a avut o durată de 15-20 de minute, conținând șapte întrebări
deschise dintr-un total de 43. Apropierea de comunitățile din taberele improvizate este dificilă pentru
cercetători. Chestionarul a fost aplicat de un colaborator CRPE, implicat în proiecte de asistență socială
în taberele de romi, cunoscut de către membrii comunităţilor studiate.
3
Obiectivele cercetării
Studiul CRPE şi-a propus să ofere o imagine detaliată legată de cauzele economice ale migraţiei romilor
din ţările de origine, de variantele de integrarea lor pe piaţa muncii în ţările de destinaţie (în acest caz
Franța), de schimbările intervenite în nivelul lor de trai odată cu părăsirea ţării de origine, de
posibilităţile de câştig din alte state membre, de nivelul remitențelor, destinaţiile acestora și efectele
lor în economia României.
Pentru realizarea acestui obiectiv CRPE a condus o cercetare cantitativă și calitativă asupra
fenomenului migrației romilor de cetățenie română în Franța. Estimările acceptate și de Guvernul
francez cu privire la numărul romilor migranţi aflaţi în Franța indică un număr de 15.000 de persoane,
majoritatea originare din România.
CRPE a analizat astfel motivele migraţiei, situaţia financiară, aşteptările şi tendinţele comunităţilor de
romi, de origine română, din Franţa.
Pe plan secundar, raportul oferă date legate de deficitul de funcționare al politicii de repatriere a
Oficiului Francez de Imigrație și Integrare.
Introducere
Migrația persoanelor de etnie romă din eșantionul studiat poate fi definită ca migrație pentru muncă
și/sau migrație circulatorie, întrucât domiciliul stabil al persoanei, cel din țara de origine, rămâne
neschimbat, având loc plecări și întoarceri succesive ale celor în cauză.
Motivele migraţiei sunt legate în special de funcţionarea imperfectă în ţara de origine a
mecanismelor/instituţiilor care în ţările dezvoltate minimizează riscurile asupra veniturilor gospodăriei
(asigurările private sau programele guvernamentale). În cazul nostru suplinirea acestor instrumente se
face de către gospodării prin fluxul presupus continuu de bani obţinuţi prin trimiterea unuia/unora
dintre proprii membri la muncă în străinătate.
Legătura dintre migrație, remitențe și aportul acestor venituri suplimentare ale populaţiei studiate în
economia cheltuielilor statului de origine (asistenţă socială, educaţie, venituri folosite în consum) este
explicată de noua economie a migrației potrivit căreia remitenţele contribuie la dezvoltarea economică
a ţării destinatare a banilor emigraţilor.
Potrivit aceleiaşi teorii, demonstrată şi în cazul romilor din Franţa, decizia de migrație face parte din
strategia familiei aflată în general la limita sărăciei de a-și crește venitul, de a obține un venit
suplimentar pentru nevoi primare (hrană, locuință), pentru nevoi sociale (educație, în special a copiilor)
și, în unele cazuri, pentru economisire ori pentru riscul eventual.
4
Remitențele sau, în unele cazuri, doar potențialul unor câștiguri suplimentare pentru a ajuta familia
rămasă în țară, pun în mișcare o dezvoltare dinamică a gospodăriilor, unul sau mai multor membri ai
familiei revenindu-le responsabilitatea ca, prin părăsirea țării de origine, să rezolve problema
constrângerilor bugetare curente ale întregii familii.
Remitențele reprezintă practic cel mai important impact pozitiv al migrației. Această dinamică este
aplicabilă în special cetățenilor ţărilor intrate în UE în ultimul val de extindere (2007) și în special
cetățenilor de etnie romă din aceste state.
Cine sunt persoanele chestionate?
În cadrul eșantionului studiat, majoritatea persoanelor provin din regiunile românești Centru și Nord-
Vest, cu precădere din mediu rural. 70% dintre romii de origine română din Franța provin din mediul
rural și 30% din mediul urban.
Figura 1. Mediu de proveniență
(N=500 persoane)
Vârsta medie a persoanelor intervievate este de 32,2 ani, cu 7,5 ani mai puțin decât vârsta medie a
populației din România, anul 20101. Distribuția pe sexe este uniformă, 51% dintre respondenți sunt
bărbați, iar 49% dintre aceștia sunt femei. Într-o proporţie însemnată persoanele intervievate sunt
plecate în Franța împreună cu aparținători (soțul, soția și/sau o parte din familie).
În medie, pe eșantionul studiat, patru persoane din familia respondentului locuiesc în Franța, dintre
care cel puțin una are sub 16 ani. În același timp, cel puțin alte trei persoane din familia respondentului
din Franța locuiesc în România.
1 “România în cifre”, Institutul Național de Statistică, 2011
30%
70%
Urban Rural
5
În ceea ce privește nivelul studiilor, 52% s-au declarat fără studii în timp ce cealaltă jumătate are studii
primare sau gimnaziale. Sub un procent din persoanele intervievate aveau finalizate studii liceale sau
școli profesionale.
Figura 2. Nivelul studiilor
(N=500 persoane)
Analiza detaliată a datelor culese din cele cinci comunități (tabere de romi ) din Franța
Comunitățile de romi în cadrul cărora s-a făcut cercetarea
se află în orașele Aix-en-Provence, Marseille, Montpellier,
Paris și Toulon, iar distribuția persoanelor intervievate din
aceste orașe este reflectată în Figura 4.
98% dintre ele trăiesc în comunități compacte și doar un
mic procent de 2% în comunități dispersate. Aproximativ
50% dintre persoanele intervievate se află în regiunea
Provence – Alpes-Côte d'Azur (PACA), iar în celelalte
regiuni Languedoc-Roussillon și Ile de France, câte un procent de 25%.
53% 35%
11%
1% fără studii
niv. primar
niv. gimnazial
alta - liceu, treapta I, școală profesională, liceu finalizat
10%
25%
24%
25%
16%
Aix-en-Provence Marseille
Montpellier Paris
Toulon
Figura 3. Orașe de rezidență
(N=500 persoane)
6
Sursele de venit
Disponibilitatea romilor de a munci, formele în care și-au găsit de lucru (contract de muncă sau la
negru) precum și sursele lor de venit sunt extrem de importante pentru a înțelege motivațiile lor (de a
emigra, de a se întoarce, de a căuta orice formă de câștig în Franța). În acest sens avem ilustrate mai
jos detalii cu privire la formalizarea muncii sau disponibilitatea de a munci.
Aproximativ 95% din persoanele intervievate declară că au lucrat în ultima lună pentru un salariu sau
pentru a obține alte venituri în bani/natură. Munca prestată a însemnat inclusiv activități ocazionale.
(Figura 4)
Din Figura 6. reiese faptul că, din declarațiile lor,oamenii lucrează „la negru” într-o proporție foarte
mare (94%) și doar un procent foarte mic (~2%) o reprezintă cei care au o formă contractuală pentru
munca pe care o prestează.
Figura 6. Disponibilitatea de a munci
Un procent de 89% dintre persoanele
intervievate, aflate în căutarea unei slujbe sau
încearcă formalizarea muncii pe care deja o
prestează și-au declarat disponibilitatea de a
munci ( și-au căutat de lucru chiar și muncă
ocazională, cu jumătate de normă sau au
făcut demersuri pentru a deveni lucrător pe
cont propriu), 10% dintre aceștia nu și-au
95%
5%
Figura5 . Formalizarea muncii (N=500 persoane) Figura 4. Procentul persoanelor care au
lucrat în ultima lună (N=500 persoane)
da 89%
nu, dar îmi doresc să muncesc
10%
nu doresc să
muncesc 0%
NR 1%
2%
94%
4%
7
”Nu prea m-a ajutat nimeni în afară de câțiva
francezi cu actele și să îmi găsesc un contract.
Așa,.. ajutor nu am primit… decât că era o
asociație din asta de la biserică ce mi-a dat o
dată bani de acasă și m-a ajutat să-mi găsesc
de muncă. În rest nimic. Oricum e bun și așa că
față de România nici ajutorul astă nu-l ai.” –
Dorel, rom din România
”Noi lucrăm împreună cu romii din taberele
din Franța , îi implicăm în orice activitate
ce îi vizează. Munca noastră este
desfășurată prin intermediul voluntarilor
care se ocupă doar de anumite domenii.
Unii sunt mediatori, alții se ocupă de
susținere școlară, de acompanierea
familiilor, de sănătate și alții care se ocupă
de partea de ocupare. Puțini romi din
aceste tabere au devenit voluntarii noștri.”
- Ionuţ Stan, Mediator Regional, Secours
Catholique (organizație caritabilă)
căutat de lucru în ultima lună, dar sunt dispuși să muncească (deşi asumăm o dezirabilitate socială
mare a acestei variante de răspuns).
Întrebaţi ce metode au folosit pentru căutarea unui loc de muncă au declarat că apelează în primul
rând la prieteni sau cunoștințe (57%), a doua cea mai frecventă modalitate fiind contactarea directă a
angajatorilor (30%). 6% dintre respondenți au declarat că au făcut demersuri pentru a începe o
activitate pe cont propriu, în timp ce 4% au precizat că au contactat un ONG pentru ocuparea forței de
muncă. Procente foarte mici au indicat biserica, asistenții sociali sau municipalitățile locale ca sursă de
căutare a unei slujbe.
Figura 7. Metode folosite în căutarea unui loc de muncă în Franța
(N=500 persoane)
municipalitatea 1%
ONG 4%
angajatori 30%
prieteni/cunoștințe
57%
demersuri pt o afacere pe cont propriu
6%
biserică/asistent social
2%
NR 0%
8
Unde lucrează în Franța: Întrebați cu
ce se ocupă în Franța, procente
semnificative din comunitățile studiate au
indicat două direcții: colectarea metalelor
(40%) sau statutul de independent2 (30%).
Cele mai importante procente care urmează
sunt cele alocate lucrătorilor în construcții
(6%), salubritate (6%), menaj (3%),
comerciant (3%), persoane care se ocupă cu
vânzarea ziarelor (2%) (job-uri facilitate prin
politica de integrare a asociațiilor
franțuzești), persoane casnice (2%) procente
foarte mici având alte ocupații (inițierea
unei afaceri, baby sitter, culegător,
grădinărit, mass-media, mediator sanitar,
șofer, zidar, zugrav).
Unde lucrau în România: 62% dintre
persoanele intervievate nu aveau nici o
ocupație3 în România, 18% au declarat ca
principală ocupație agricultura, iar 5% au
indicat ocupațiile casnice. Celelalte procente
sunt împărțite pe meserii tradiționale
(cărămidar, ciurar, fierar – toate cumulând
un procent de 4%), sectorul construcțiilor
(construcții, betonist, zidar ~4%).Alte
meserii/ocupații precum cioban, elev,
menajeră, viticultor, tâmplar, dulgher, șofer
și lucrător în zootehnie sau comerț au
înregistrat procente sub 1%.
2 Persoanele care lucrează independent, în acest context desfășoară munci sezoniere, temporare, de pe o zi pe alta, de
obicei fără un contract de muncă 3 Prin termenul de ocupație a se înțelege îndeletnicire, meserie, profesiune, domeniu de activitate, DEX online
afaceri
baby sitter casnică cioban
comerciant lucrător în construcții
culegător
colectare metale
salubritate grădinărit
mass-media mediator sanitar
menaj șofer
vand ziare
zidar zugrav
alta
lucrez independent
NR
agricultor
betonist
cărămidar casnică
cioban
ciurar
comerciant
lucrător în construcții
dulgher elev
fierar menaj
meșteșugar șofer
tâmplar viticultor zidar
lucrător în zootehnie
fără ocupație
NR
Figura 8. Principala ocupație din Franța (N=500
persoane)
Figura 9. Principala ocupație avută în România
9
”Normal eu nu am nicio meserie dar la
viața mea am lucrat destule. De exemplu
știu să merg la pădure să aduc lemne cu
caii. Știu să fac cărămidă din pământ, să o
ard . Știu să am grijă de cai și de animalele
din curte, dar așa în rest nu pot să zic că
am o meserie, ceva la care sa fiu eu mare
meșter...” – Marius, rom cărămidar din
România
Așa cum este ilustrat în graficele de mai sus, meseriile tradiționale ale romilor (ciurar, cărămidar,
fierar)au dispărut complet odată cu fenomenul migrației în Franța, persoanele în cauză fiind nevoite
să se adapteze cerințelor locale, care de cele mai multe ori au însemnat meserii slab calificate.
Agricultura este un alt domeniu în care romii nu au avut acces în Franța fiind nevoiți să se orienteze
spre alte activități precum colectarea metalelor sau să
accepte munci sezoniere, temporare, de pe o zi pe alta,
de obicei neformalizate contractual. Cum Franța este
unul din statele membre UE care a decis să extindă la
maximum restricțiile pe piața muncii pentru români și
bulgari, romii de origine română au nevoie de permis de
muncă pentru a lucra legal. Din acest punct de vedere
situația este îngrijorătoare, doar 0,4% dintre persoanele
intervievate fiind în posesia unui permis legal de muncă
în Franța.
ocupații avute în România, dispărute în Franța
alte ocupații apărute în Franța ca urmare a migrației
lucrător în agricultură antreprenor
Cărămidar baby sitter
Ciurar Culegător
Dulgher colectator de metale
Fierar lucrător în salubritate
Elev Grădinar
meșteșugar lucrător în mass-media
Tâmplar mediator sanitar
Viticultor Alta
domenii comune
evoluția procentajului ocupațiilor
casnică ↓
cioban ↓
comerciant ↑
lucrător în construcții
↑
menaj ↑
șofer ↓
Cum se obține în Franța un permis de muncă/carte de sejur?
În primul rând pentru a obține o carte de sejur ai nevoie de un contract de muncă dar în același timp pentru ca un
angajator să îți poată încheia un contract de muncă are nevoie de o carte de sejur din partea ta și se formează
cerc vicios. Totuși, dacă obții un pre-contract, angajatorul tău va face mai multe demersuri pentru a-ți obține o
autorizație de muncă și cu aceasta îți poți primi și cartea de sejur. Documente cerute pentru un obținerea unei
cărți de sejur: un pre-contract de la angajator, fișă medicală, dovada unei locuințe, dovada impozitelor plătite,
fotografii.
10
Estimarea veniturilor câștigate în Franța
Venitul mediu pe care o persoană declară că îl
câștigă lunar este de 561 euro, reprezentând
aproximativ 40% din salariul minim pe economie
din Franța, lucru datorat în primul rând muncii
neformalizate contractual și lipsei de calificare.
Estimarea nivelului remitențelor
Întrebați dacă trimit bani în România familiei/rudelor majoritatea respondenților (93%) au răspuns
afirmativ, trei sferturi precizând că fac acest lucru lunar.
Figura 11. Frecvența cu care se trimit bani in România Figura 12. Procentul persoanelor ce trimit bani în România
Frecvența cu care aceștia trimit bani familiei/rudelor este de obicei lunară, un procent mai mic (17%) îl
reprezintă persoanele ce trimit săptămânal bani în România și procente mici au cei care trimit o dată la
două luni sau o dată la mai mult de trei luni.
Figura 10. Nivelul veniturilor actuale
6% 7%
41% 24%
22%
altul 300 - 400€ 400 - 500€
500 - 700€ 700 - 900€
1%
93%
6%
nu da NR
17%
75%
4% 3% 1% săptămânal lunar la 2 luni la < 3 luni NR
N = 465 persoane care au declarat că trimit bani acasă
11
Figura 13. Suma trimisă periodic România
Suma medie pe care o persoană
declară că o trimite în România
lunar este de 235 euro,
reprezentând aproximativ 41,8%
din venitul mediu pe care îl
obține în Franța.
Figura 14. Destinațiile banilor trimiși din
Franța (răspuns multiplu)
Destinație Număr de repondenți ce au răspuns afirmativ (N = 500)
întreținerea familiei
447
menținerea copiilor/fraților în sistemul de educație
385
întreținerea locuinței
117
economisire
109
spital/medicamente
60
plata datorii
45
altul 39
Datele de mai sus confirmă și studii făcute în domeniul migrației4, conform cărora majoritatea banilor
remiși sunt folosiți pentru creșterea consumului, educație și îmbunătățirea condițiilor de locuire. În
cazul comunităţilor de romi din Franţa, banii sunt folosiţi şi pentru economisire (21% - procent similar
cu cei care au indicat faptul că folosesc veniturile. Un procent de 21% din cei intervievaţi au declarat
că banii obţinuţi în străinătate sunt destinați economisirii, domeniu aflat la un procent apropiat cu
întreținerea locuinței.
4 Hein de Haas, “Migration and Development a Theoretical Perspective”, University of Oxford, 2010
29%
60%
10%
1%
sub 100€ 100 - 300 € 300 - 500 € între 500 și < 1000 €
12
Există o discrepanţă semnificativă între veniturile declarate de respondenţi în România şi cele pe care
le câştigă după migraţia în Franţa. (Figurile 16 și 17).
Figura 15. Nivelul veniturilor lunare în România, în lei
Figura 16.Comparație între veniturile câștigate în România și Franța, în euro
Notă: Axa verticală reprezintă numărul de cazuri (din total eșantion 500)
Astfel, 92% din grupul studiat indică faptul că, în România, câștigurile lor medii lunare erau sub
echivalentul a 100 de euro, iar în prezent doar un procent nesemnificativ câștigă această sumă în
Franța. Niciuna din persoanele din România nu se încadra anterior plecării în Franța în intervalul de
93%
1% 2% 4%
200 -300 400 - 500 500 - 1500 NR
1
55
434
10
465
15 0 0 0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
sub 100 € 100 - 400 € 400 - 900€ 1000 - 1500€
Venituri câștigate în Fr
Venituri câștigate în Ro
13
venit 400 – 1.500 de euro. În prezent, 88% dintre respondenți au raportat câștiguri situate în acest
interval.
Motivele deciziilor de emigrare ale romilor în Franța
Un procent foarte important din persoanele intervievate (72%) indică faptul că decizia de părăsire a
ţării de origine a fost motivată de dorinţa de căutare a unui loc de muncă, pentru un trai mai bun
pentru familie. Printre alte motive se numără lipsa unei locuințe în România (14%) urmat de cele ce ţin
în special de reîntregirea familiei (8% au declarat că aveau o parte din familie sau prieteni apropiaţi în
Franța).
Figura 17. Motivul plecării în Franța (un singur răspuns)
8%
72%
0% 1% 14%
1% 4%
aveam familie/prieteni aici
un trai mai bun pentru familie/în căutarea unui loc de muncă
criza din Ro
NS
nu am o casă în Ro
știu limba
lipsa oricărei oportunități în Ro
14
Figura 18. De cât timp locuiți în Franța?
Cele mai multe dintre persoanele
intervievate (42%) declară că se află în
Franța de între trei și patru ani, iar 29%
dintre aceștia spun că au părăsit
România de peste cinci ani. După cinci
ani se pot începe demersurile de
obţinere a cetăţeniei franceze.
74% dintre cei chestionaţi doresc să se
întoarcă în România şi doar 22% afirmă
că vor rămâne în Franța. (Figura 19)
Principalele motive pentru care romii emigrați în Franța s-ar întoarce în România sunt reprezentate de
un venit sigur sau o casă, iar un procent mai mic reprezintă alocații mai mari pentru copii. 12% din
persoanele intervievate nu s-ar întoarce pentru niciun motiv, iar 8% dintre aceștia nu știu ce i-ar putea
determina să se întoarcă în România.
Figura 19
74%
22%
4%
da nu NR
Figura 20. Ce v-ar face să vă întoarceți în România?
un venit sigur în
România 46%
o casă în România
32%
alocații pentru copii 2%
nimic 12%
NS 8%
4%
25%
42%
29%
sub 1 an 1 -2 ani
3 -4 ani 5 ani sau mai mulți
15
Ce se întâmplă cu evacuările taberelor de romi/expulzările din Franța?
Figura 21. Frecvența expulzărilor
81% dintre persoanele intervievate ce locuiesc în
taberele din Franța au fost cel puțin o dată
expulzate (mulțe dintre acestea fiind
expulzate/evacuate chiar de două-trei ori. În unele
cazuri au fost înregistrate șapte sau opt evacuări
repetate).
Doar 19% din persoanele din eșantionul studiat au
declarat că nu au fost niciodată expulzate sau
evacuate și 86% dintre ele au precizat că nu ar fi
dispuse să se întoarcă voluntar în România și să
beneficieze de politica de repatriere a Oficiului Francez pentru Imigrație și Integrare (prin sprijinul de
repatriere acordat de 300 de euro).
Politica OFII se dovedește încă o dată nefuncțională,
oamenii sunt plăți cu 300 de euro de persoană să se
întoarcă în țară sub schema ajutorului de repatriere
voluntară. Ce se întâmplă în realitate, pe baza
analizei răspunsurilor date de persoanele de etnie
romă emigrate în Franța, este că 90% dintre cei
repatriați se întorc de fiecare dată, iar 8% revin în
Franța după mai multe valuri de repatrieri voluntare.
Ați fost vreodată expulzat din Franța?
da, cel puțin o dată nu
14%
86%
da nu
Figura 22. Intenționați să vă întoarceți voluntar în
Romania și să beneficiați de sprijinul OFII?
Figura 23. Din ce știți dumneavoastră, cei repatriați voluntar, se întorc în Franța?
niciodată 0%
foarte rar 1%
de cele mai multe ori
8%
de fiecare dată 90%
NS/NR 1%
16
Din analiza figurii de mai jos se constată specificul migrației circulatorii, întrucât au loc întoarceri și
plecări succesive. 38% dintre respondenții care au spus că vor să se întoarcă în România,nu au putut
defini o perioadă de timp, urmaţi de cei care au declarat că se vor întoarce o dată la câteva luni, iar cei
care se întorc o dată la câțiva ani reprezintă aproximativ 15% dintre respondenți.
Figura 24.
Notă: Întrebarea a fost raportată doar la cei 74% (N=370) dintre persoanele intervievate care au declarat că vor
să se întoarcă în România
Un exercițiu de matematică
Majoritatea persoanelor (93% din respondenți) aveau, în România, un venit lunar între 200 – 300 de lei
(echivalentul a maximum 70 de euro). Venitul mediu pe care îl obțin în prezent, în Franța, este de 561
de euro.
Fiecare persoană din eșantionul studiat trimite în România în medie, 235 de euro pe lună.
Numărul romilor din Franța, estimat de societatea civilă și acceptat de oficialii francezi este de
aproximativ 15.000, dintre care majoritatea sunt români.5
Luând în considerare eșantionul studiat de 500 de persoane putem afirma că avem o tendință
clară în ceea ce privește suma medie pe care o trimite în țară fiecare dintre aceste persoane.
Astfel, extrapolând, estimările ar arăta că romii români emigrați în Franța ajung să trimită lunar
în România 3,5 milioane de euro.
Pe baza aceluiași considerent, într-un an, în țară ajung 42,3 milioane de euro de la migranții
romi din Franța.
5 "La France ne peut pas accueillir toute la misère" de l'Europe, Le Point, septembrie 2010
36%
38%
11%
12%
3% 0%
1-3 luni NS 4-8 luni 1-2 ani 3-4 ani 10 ani
17
Acești bani sunt destinați în principal întreținerii familiei, educației copiilor/fraților,
îmbunătățirii condițiilor de locuit și, într-un procent mai mic, economisirii.
CONCLUZII
Cercetarea exploratorie a CRPE în cadrul celor mai importante comunități de romi din Franța arată că
motivele pentru care reprezentanți ai acestei minorități au ales să părăsească România sunt cele de
natură economică, veniturile obținute în Hexagon sunt net superioare posibilităților de câștig în țara
de origine.
Eșecul repatrierilor voluntare ale Franței: 81% din romi s-au întors în Franța
În afara motivelor personale (legături familiale) romii apreciază că nu există nicio nouă perspectivă
economică ori de reintegrare socială în țara lor de origine. Din acest considerent, peste 86% dintre
aceștia au precizat că nu sunt dispuși să se restabilească în țară nici măcar prin folosirea facilității (de
300 de euro) oferită de Oficiul Francez pentru Imigrație și Integrare. Dovada acestei realități: 81% din
romii aflați în vara lui 2012 în Franța, în comunitățile analizate, au declarat că au fost cel puțin o dată
expulzate “voluntar”. Politica OFII, așa-numita ”repatriere voluntară”, nu este doar discriminatorie ci și
ineficientă deoarece majoritatea persoanelor expulzate se reîntorc în Franța.
Câștigurile în Franța: de cinci ori mai mari la negru decât veniturile în România
Banii pe care romii îi obțin în Franța, în special din munca ocazională și la negru (94% dintre persoanele
vizate de studiul CRPE și care lucrează în Franța nu dețin un contract de muncă) rămân net superioare
(de cel puțin cinci ori mai mari) decât veniturile din care cei intervievați au precizat că trăiau în
România.
Cu toate acestea, sumele pe care le câștigă în Franța (estimate de CRPE pe baza declaraţiilor
intervievaţilor) sunt net inferioare salariilor populației autohtone: venitul mediu net, pe care o
persoană de etnie romă îl câștigă lunar este de 561 euro, reprezentând aproximativ 40% din salariul
minim pe economie din Franța.
Acest venit permite romilor să trăiască în Franța, dar și să trimită familiilor din țară aproape jumătate
de câștig. Suma medie trimisă lunar în România este de 235 euro, adică 41% din venitul mediu obținut
lunar în Franța. Câștigurile nete pe care romii au indicat că le aveau lunar în România reprezentau în
medie echivalentul a 70 de euro/lună.
Câştigurile la negru din Franţa, economii în România
18
Banii transferați în România sunt folosiți pentru întreținerea familiei (consum), menținerea
copiilor/fraților în sistemul de educație, iar întreținerea locuinței și economisirea ocupă un loc egal.
Nicio persoană dintre cele intervievate nu câștiga anterior în România 400 de euro. În prezent, aproape
89% dintre aceștia au declarat că au venituri între 400 – 1500 de euro.
Potenţialul unei populaţii tinere „repatriate din Franţa”, ignorat în România
Nici Franţa, nici România nu reuşesc să folosească această mână de lucru ieftină, fie şi în zona mai puţin
calificată, într-un sistem profesional integrat şi care să dea rezultate pe termen lung în sensul creşterii
nivelului de cunoştinţe şi deprinderi ale romilor români.
Majoritatea (95%) persoanelor intervievate au declarat că au lucrat în ultima lună. 89% și-au declarat
disponibilitatea imediată de a munci sau a-și formaliza munca.
Există un potențialul de muncă deosebit al persoanelor de etnie romă emigrate în Franța, întrucât chiar
și munca neformalizată contractual produce beneficii semnificativ mai importante pentru membrii
acestei comunităţi (dovada este nivelul remitenţelor). De asemenea, vârsta medie a persoanelor din
eșantionul studiat este de 32,2 ani, o populație cu 7,5 ani mai tânără decât populația cu vârstă medie a
României din anul 2010.
Potrivit studiilor Băncii Mondiale, populația romă este mult mai tânără decât media UE-27: 35,7 %
dintre romi au mai puțin de 15 ani, comparativ cu 15,7 % din populația totală a UE. Vârsta medie a
romilor este de 25 de ani, față de 40 în UE.6
Creşte calificarea lor, România şi Franţa ar putea să-i folosească
În timp ce România nu a reuşit să folosească deprinderile romilor în meserii tradiţionale comunităţii lor
(cărămidari, fierari, ciurari), în Franţa acestea riscă să se piardă. Cu toate acestea, emigrarea romilor în
Franţa a determinat o schimbare în privinţa ocupaţiilor acestora: dacă în România romii erau ciobani,
casnici sau cel mult şoferi, în Franţa au reuşit să devină muncitori în comerţ, în construcţii, iar femeile
au găsit oportunităţi ca menajere ori în serviciile publice de curăţenie. O astfel de modificare va creşte
orientarea membrilor acestei comunităţi spre meseriile în care este nevoie de mână de lucru ieftină şi,
implicit, calificarea acestora.
În acest moment, atât Franţa (care din 2014 nu mai poate impune restricţii pe piaţa muncii pentru
cetăţenii români potrivit tratatului de aderare la UE) cât şi România, au politici pentru folosirea şi
integrarea cetăţenilor acestei minorități, România mai mult decât Franța, însă nici una dintre aceste
două țări nu prevede măsuri concrete față de romii migranți.
6 Banca Mondială, ”Roma Inclusion: An Economic Opportunity for Bulgaria, Czech Republic, România and Serbia”,
Septembrie 2010.
19
Recomandări
1. Autoritățile din România ar trebui să identifice grupuri ţintă din comunităţile de romi emigranţi
şi să valorifice potenţialul forţei de muncă bine sau mediu calificată în alte state membre prin
programe specifice, în cadrul strategiei naţionale pentru romi. Având în vedere că un procent
de 74% dintre romii migranți din Franța își prezintă intenția de a se întoarce în țară după o
perioadă de timp, pentru România rezultă oameni cu o experiență de muncă dobândită în afara
granițelor ce se transformă în capital uman.
2. Autorităţile din Franţa trebuie să ţină cont de faptul că, începând cu 1 ianuarie 2014 nu vor mai
putea impune restricţii pe piaţa forţei de muncă pentru cetăţenii din România şi, implicit,
pentru romii care provin din această ţară. Din acel moment, un număr consistent de romi vor
cere dreptul de la lucra fără permise de muncă astfel încât şi Franţa va trebui să aibă în practică
mecanisme prin care să folosească potenţialul lor.
3. Autorităţile din toate statele membre ar trebui să ţină cont de potenţialul de forţă de muncă
extrem de tânără (vârsta medie a populaţiei de etnie romă este mult mai mică decât media UE
27) să construiască politici pentru atragerea lor timpurie în diferite forme de învăţământ
profesional şi/sau să-i folosească pe cei mai în vârstă în meseriile tradiţionale prin crearea unor
pieţe organizate sectoriale (cărămidărie, zidărie, prelucrare cupru – ateliere manuale, etc).
4. Atât Strategia națională de îmbunătățire a situației cetățenilor români aparținând minorității
romilor (România) cât și strategia franceză de incluziune a romilor – Une place égale dans la
société française trebuie să prevadă măsuri de incluziune și pentru romii migranți, având în
vedere specificul și potențialul acestora descris în această lucrare.
20
Anexă
INTERVIURI ÎN PROFUNZIME
- documentate în taberele de romi din Franța
Rostaș Pusuca, 38 de ani, romnie de mătase
din România
Sunt o femeie cu cinci copii și am fost
despărțită de primul bărbat. Stăteam la mama,
îngrămădiți, opt persoane în două camere. Nu
aveam nici după ce să bem apă. Trăiam doar
din ce mai câștigam eu și mama cu munca în
sat. Am încercat, așa cum am putut, să-mi dau
copiii la școală să învețe să citească și să scrie.
Înainte mai umblam cu haine și cu materiale,
țesuturi prin țară. Cumpăram de la Suceava și
vindeam în zona noastră. La un moment dat,
nici asta nu mai mergea. Copiii au crescut și au
cerut cu toții. Cel mai mare s-a însurat. Nici nu
mai știam ce să fac. Într-o zi copilul meu ăl mai
mare a plecat în Franța. A găsit de munca și m-a
chemat și pe mine.
Cred ca sunt peste șase ani de când tot fac
Franța. La început când am venit se trecea mai
greu și erai obligat să stai mai mult pe Franța să
faci bani și apoi sa vii acasă. Acum venim și
plecăm ca și cum ne-am duce de la Târnăveni la
Alba.
Când intenționați să vă întoarceți în România?
Nu știu să vă răspund. Eu și mâine m-aș
întoarce la mine în țară, la casa mea, în satul
meu, dar cu ce să trăiesc în România? Cu ce?
Nu am de unde să fac bani nici ca să iau o
pâine. Dacă aș avea și eu un loc de muncă, dacă
aș avea și eu pe cineva să mă ajute sau să am o
pensie, aș mai zice. Ce e sigur e că nu o să mă
îngroape în Franța dar de mers acasă definitiv
nu pot să vă zic când o să merg.
Care este meseria dumneavoastră?
Nu am nicio meserie cu diplomă, însă pot lucra
ca menajeră, să fac curat la oameni în casă. Eu
acum vorbesc franceza și mă descurc. Am așa
niște femei care mă cheamă mai des la muncă,
iar dacă nu fac nimic sunt obligată să stau la
cerșit să-mi fac bani măcar de mâncare...
În prezent aveți un contract de muncă?
Nu am, dar pentru noi, românii,... le este greu
francezilor să ne facă contract de munca și sunt
restricții. Nu avem voie să muncim orice și
trebuie să plătească și o taxă. E complicat. Dacă
aveam contract de muncă era bine.
Care sunt veniturile dumneavoastră lunare în
prezent?
Să nu își imagineze românii că fac cine știe ce
bani. Cu cerșitul, cu ce mai prind la muncă fac
undeva la vreo 500 - 600 de euro, eu, singurică.
Însă la finalul lunii dau pe mâncare, dau pe apă
și rămân cu vreo 300 de euro ce îi pun deoparte
pentru mâine. Nu e așa mult, dar în țară unde
puneam eu banii ăștia la buzunar? Nici în vise!
Care sunt veniturile familiei dumneavoastră în
prezent?
Familia mea câștigă mai bine, am un băiat care
muncește zi de zi și face 1.500 la lună. El și-a
făcut casă, are familia în România și trăiește
21
mai bine. Dar el acum dă banii la femeia și la
copii lui.
Care este suma pe care o trimiteți lunar în țară?
Păi, toți ăștia 300 care îmi rămân, îi trimit în
țară. Mai pun un geam la casă, mai iau
medicamente la copila aia mai mică, mai
cumpărăm un porc să avem de mâncare sau
mai plătesc din datorii. Dacă nu aș fi avut
datorii în țară eram acum departe tare.
În ce scop sunt folosiți acești bani?
Păi copiii în România, am doi copii, cu ce credeți
că trăiesc? Cu banii pe care îi trimit eu. Bani să
meargă la școală, bani să plătească curentul,
apa, gazul. Își mai cumpără și ei o haină și, dacă
am noroc, mai rămâne și să mai fac ceva pe la
casă. Uite,... luna asta mi-am luat o sobă mai
bună.
Care este nivelul la care vorbiți limba franceză?
Vorbesc bine limba franceză. Am fost și la
cursuri. Numai că nu știu să scriu și de citit...
așa și așa.
Există instituții/organizații care și-au manifestat
interesul de a îmbunătăți situația romilor în
Franța? Ce experiențe aveți cu aceste instituții?
Eu lucrez cu Consiliul General (Municipalitatea)
care ne mai dă bonuri și am asistenta mea
socială care o văd lunar și îi spun situația mea.
Mai lucrez cu catolicii și cu Sichem care ne mai
ajută când avem o problemă cu actele și așa
mai departe. Sunt mai mulți care ne bagă în
seamă.
Au existat cazuri în care v-ați simțit discriminat
în Franța? Puteți exemplifica?
Păi tot timpul mă simt discriminat căci nu am
drept de muncă. Că eu dacă aveam de munca
tot timpul în Franța eram ca toți oameni.
Aveam tot ce îmi doream și trăiam și eu ca
francezii. Ce sa zic, sunt care se poartă foarte
frumos cu noi și sunt și din ăștia rasiști. Te vede
la cerșit si zice „degage roumain!” (pleacă,
șterge-o românule!). Nu îi bag în seamă, deși
într-o zi îmi venea să-i dau la unu cu geanta în
cap.
Cât de ușor vă este să vă găsiți un loc de muncă
în Franța?
Nu este ușor să găsești cu contract să ai și tu
toate drepturile. Eu nu am reușit în șase ani
însă așa să lucrezi o zi, două mai găsești.
Avantajul e că lucrezi o zi și cu banii care îi faci
trăiești o săptămână că mâncarea e la fel ca la
noi de scumpă. De exemplu cu 50 de euro
mănânci o persoană o săptămână fără
probleme.
Ce v-ar ajuta să vă integrați mai ușor pe piața
muncii?
Să mi se dea un serviciu în ceva ce știu să fac și
chiar dacă nu știu să fac,.. sa mă învețe cineva și
să și fiu plătită în același timp. Că așa m-aș
descurca, că nu sunt leneșă. Îmi place să
muncesc, să mă trezesc devreme. Dar cine să
mă ajute?
22
Moldovan Marius, 29 de ani, rom cărămidar
din România
Eu am avut mai mulți verișori și neamuri care
au venit pe Franța. Ei au vorbit cu părinții mei și
înainte să plec eu au fost în Franța la Paris și
mama și tata. Pe mine nu au vrut să mă ia la
început, că eram minor și ei dormeau prin
părăseli și le era frică să nu mă ia poliția și să
mă țină la stat. Cand am împlinit 18 ani m-au
luat cu ei. Am luat autocarul de la Sebeș și am
făcut 2 zile până în Franța. Bani am luat pe
datorie din sat,...de drum.
Deja am aproape trei ani de când sunt în
Franța. Nici mie nu-mi vine a crede ce repede a
trecut timpul. În ăștia trei ani am fost acasă
cred de două ori, dar nu am stat foarte mult,
maxim două – trei săptămâni.
Când intenționați să vă întoarceți în România?
Nu ştiu. Probabil că o să stau atât timp cât o să
găsesc de muncă şi o am unde să stau. E greu în
România şi ştiu că dacă mă duc acasă şi nu am
nimic de făcut, bani nu pot rămâne. Aici de bine
de rău am ce mânca şi mă descurc. Apoi o sa
mă întorc. Probabil ca următorii trei ani aici o
să-i petrec.
Care este meseria dumneavoastră?
Normal eu nu am nicio meserie dar la viaţa
mea am lucrat destule. De exemplu ştiu să
merg la pădure sa aduc lemne cu caii. Ştiu să
fac cărămidă din pământ, sa o ard. Ştiu să am
grijă de cai si de animalele din curte dar aşa în
rest nu pot să zic că am o meserie, ceva la care
să fiu eu mare meşter.
În prezent aveți un contract de muncă?
Nu am contract de muncă, că mi-a zis patronul
că îl costă prea mult să mă angajeze. A zis că
plătește după mine încă o dată salariul meu și
nu are aşa mulţi bani. Eu aș vrea să am un
contract dar dacă nu se poate, nu se poate.
Cine știe poate de la anul o să am. În prezent
lucrez pe acoperișuri într-o echipă cu mai mulți
francezi și încă un român.
Care sunt veniturile dumneavoastră lunare în
prezent?
Dacă muncesc fac într-o lună și 1200 de euro.
Cam 50 de euro pe zi câștig când muncesc.
Oricum din banii ăștia cheltui pe mâncare,
plătim 50 de euro la casa unde stăm și ce
rămâne pun și eu la ciorap.
Care este suma pe care o trimiteți lunar în țară?
Nu știu să zic așa o sumă pe lună. Depinde de
câți bani fac în luna respectivă. Au fost luni
când am trimis și 1000 de euro și luni când nu
am trimis nimic. Totul depinde de ce probleme
apar și de câți bani fac. Dacă am făcut bani și
unul pică bolnav sau a murit vreo rudă sau cine
știe și ce nu am mai trimit acasă.
În ce scop sunt folosiți acești bani?
Când erau frații mei în România le trimiteam să
mănânce, să se îmbrace, să plătească lumina și
antena. Acum trimit bani acasă ca să pot să-mi
cumpăr și eu o casă. Am ceva pus deoparte dar
tot nu-mi ajung. Am un unchi care-mi ține banii
în siguranță și care se interesează să-mi
găsească o casă bună. Am mai trimis bani când
era cineva bolnav sau am dat împrumut la rude
care nu aveau pe moment.
Care este nivelul la care vorbiți limba franceză?
23
Vorbesc binișor dar nu știu să scriu și nici să
citesc. Mă descurc să vorbesc despre orice și
mai ales la muncă știu să zic dă-mi ciocana, dă-
mi țigla și chiar să povestim de-ale vieții cu
ceilalți. Eu sunt mulțumit de mine dar sunt
conștient că dacă vreau mai mult trebuie să mă
pun pe învățat.
Există instituții / organizații care și-au
manifestat interesul de a îmbunătăţi situația
romilor în Franța? Ce experiențe aveți cu aceste
instituții?
Există, dar nu le știm noi. Eu lucrez cu Secours
Catholique și cu Sichem. Ei ne ajută cu bonuri,
cu ajutor de transport și să ne refacem actele
când mai avem nevoie. În rest nu ştiu ce să mai
zic. Au mai venit și alții așa pe la noi să ne
vorbească dar nu s-a făcut nimic deosebit. Ne
mai ajută cei de la biserică care ne-au dat casa.
De fiecare dată când au câte o serbare tot ce
rămâne mâncare bună ne-o duc nouă.
Au existat cazuri în care v-ați simțit discriminat
în Franța? Puteți exemplifica?
Discriminarea e la ordinea zilei, însă față de
România e altfel. Aici de multe ori ei nu-și dau
seama că suntem români și zic că suntem
marocani, arabi. Deci nu cred ca am fost
discriminat că sunt român. Știu însa că nu avem
drept de muncă ca francezii deși și noi suntem
în Uniunea Europeană. Asta e tot un fel de
discriminare.
Cât de ușor vă este să vă găsiți un loc de muncă
în Franța?
Eu îmi găsesc ușor acum că oamenii știu că sunt
muncitor și sunt corect. Problema e că nu-mi
găsesc cu contract să pot fi plătit și eu ca un
francez. Faza e că sunt taxele mari, dar mai este
și problema cu cartea de sejur. Că dacă nu o ai,
patronul nu stă după tine pana îți faci tu carte
de sejur.
Ce v-ar ajuta să vă integrați mai ușor pe piața
muncii?
Cred că prima dată ar trebui să am carte de
sejur și să vorbesc mai bine limba. Apoi, dacă aș
putea sa găsesc pe cineva care să-mi zică uite
du-te acolo sau acolo că ăla are nevoie de
muncitori ca tine ar fi cel mai bine. Dacă ar
putea să vorbească cineva pentru mine să obțin
un loc de muncă sau măcar patronul la care
sunt eu acum să mă angajeze... dar el nu vrea
că pierde bani dacă mă angajează. Ce să mai
zic, ar trebui să am un loc de munca asigurat și
gata.
24
Rostaș Dorel, 29 ani, rom din România
Când am venit în Franța mă aștepta fratele
meu. Mi-a dat un loc unde să pun capul și mi-a
făcut cunoștință cu un patron care m-a luat să
muncesc. Așa că am rămas. M-aș fi dus in
oricare altă țară dacă aș fi avut de muncă și să
am cu ce trăi.
Nici nu mai știu, să fie vreo şase - şapte ani de
când am venit prima dată. Eu vin, muncesc
patru sau cinci luni și apoi mă întorc la soție și
la copii. De un an de zile mai am o fetiță și
încerc să fiu cât mai des alături de ei. Am tot
sperat să îi pot aduce și pe ei cu mine, dar nu
am o locuință stabilă unde să fie loc și liniște să
poți crește copii așa cum trebuie.
Când intenționați să vă întoarceți în România?
Rămân atât timp cât sunt nevoit să o fac. Acum
am o casă în România, dar dacă nu-mi găsesc
de muncă, ce pun pe masă la soție și la copii?!
Sunt obligat să vin aici, 2.200 de km, ca să pot
munci, să fac bani, să plătesc facturile și viitorul
la fetele mele. Sunt sigur că o să mai rămân cel
puțin vreo zece ani sau, cine știe, poate toată
viața o să mă plimb așa, Franța - România. Nu
vad ca situația în Romania să se schimbe. Pe zi
ce trece mă simt tot mai departe de țară
noastră și nu văd când o să fiu în stare să câștig
suficienți bani ca să pot sta și eu acasă, liniștit.
Care este meseria dumneavoastră?
Sunt zidar de meserie. Am învățat-o așa, de-a
lungul timpului, la fel cum am învățat singur să
scriu, să citesc, să socotesc și să iau autobuzul
spre Franța. Eu mă consider un zidar bun și am
învățat să pun și gresie, să fac plafoane false și
chiar și un pic de plomberie din asta cum zic
francezii, adică instalator.
În prezent aveți un contract de muncă?
Acum nu am, ca sunt în construcţii însă când o
să vină sezonul de măsline o să am din nou
pentru 2 – 3 luni contract. Am însă asigurare
medicală și permis de muncă pe perioada
contractului. E drept ca mi-ar plăcea să am un
contract să muncesc non stop fără întrerupere
atunci aș putea să-mi permit poate și o chirie
sa-mi aduc soția și copii.
Care sunt veniturile dumneavoastră lunare în
prezent?
Muncesc cel puțin opt ore pe zi pentru 50, 60
de euro. Cel mai bine câștig când lucrez în
construcții sau când am o lucrare să renovez un
apartament. Din nefericire nu sunt prea mulți
care să-mi dea așa de muncă și în cazul ăsta nu
mi se face contract. Am mai lucrat în agricultură
la strâns măsline sau la curățat copacii. Am avut
contract de muncă și luam undeva la 1400 de
euro pe lună. Bani buni pe care în Romania i-aș
fi făcut în 5 luni sau poate nici atunci.
Care este suma pe care o trimiteți lunar în țară?
Între minimum 500 și maxim 1100 de euro pe
lună.
În ce scop sunt folosiți acești bani?
Toți banii pe care nu îi cheltui aici pe țigări,
mâncare și chirie îi trimit în țară. Cam 800 de
euro pe lună ce ajung la soția mea să plătească
lumina, gazul, apa, să aibe de mâncare, de
medicamente și să pună deoparte ca să ne
25
facem planurile. Înainte, toți banii mei intrau în
casa pe care mi-am făcut-o. Eu câștigam bani
aici în construcții și plăteam oameni în România
să facă la casa mea ceea ce eu știam să fac. De
ce? Că eu făceam 50 de euro dacă munceam
aici și, în România, dădeam 70 de lei la un băiat
să-mi facă pereții.
Care este nivelul la care vorbiți limba franceză?
Vorbesc foarte bine franceza și chiar cu accent
franțuzesc. Îmi place să vorbesc limba lor și mi-
am dat seama că, de când vorbesc mai bine, mă
descurc și mai bine la muncă și peste tot. Știu și
să scriu, dar nu așa de bine, însă la citit mă
descurc ca în românește. Poate mai bine.
Există instituții/organizații care și-au manifestat
interesul de a îmbunățăți situația romilor în
Franța. Ce experiențe aveți cu aceste instituții?
Nu prea m-a ajutat nimeni în afara de câțiva
francezi cu actele și să-mi găsesc un contract.
Așa ajutor nu am primit decât că era o asociație
din asta de la biserică ce mi-a dat o dată bani
de acasă și m-a ajutat să-mi găsesc de muncă.
În rest, nimic. Oricum e bun și așa față de
România, căci acolo nici ajutorul ăsta nu-l ai.
Au existat cazuri în care v-ați simțit discriminat
în Franța? Puteți exemplifica?
Păi mă simt puțin discriminat când mă plătește
patronul, că la un francez îi dă suta pe zi pentru
aceeași munca pe care o fac și eu. Dar înțeleg
că așa este treaba și nu am ce face. De fiecare
dată când muncesc la negru mă simt așa puțin
discriminat. În viața de zi cu zi nu am avut mari
incidente căci faze din astea cu „merde
roumain” sau „degage manuche” e ceva prea
banal, dar nu e discriminare, ăsta e rasism.
Cât de ușor vă este să vă găsiți un loc de muncă
în Franța?
Acum mi-e mai ușor că mă cunosc oamenii și
știu că muncesc nu-mi bat joc dar înainte era
foarte, foarte greu. Eu am noroc dar știu că
pentru alții e greu. Nu este un loc unde să te
duci și să vină patronii să te ia la muncă, iar noi
ca români avem și restricții. Sper că după 2013
sa se termine cu discriminarea.
Ce v-ar ajuta să vă integrați mai ușor pe piața
muncii?
Pe mine personal m-ar ajuta un contract pe
perioadă nedeterminată. Atunci pot să spun și
eu că nu mai am nici o grijă. Ca să am un astfel
de contract îmi trebuie un francez bun care să
aibă încredere în mine și să aibă nevoie de
mână de lucru. Cum să-l găsesc?! Aici aș avea
nevoie de ajutor!
26
Nicoleta Scripcariu este Roma policy research fellow al Open Society Foundations în cadrul Centrului
Român de Politici Europene.
Acest studiu apare în cadrului proiectului Research on the level of remittances from Romanian Roma emigrated in France to their families back home, sprijinit de Roma Initiative prin Open Society Foundations. Opiniile exprimate în această lucrare aparţin autoarei și nu pot fi interpretate din prisma poziției
oficiale a Open Society Foundations.
Credit foto copertă Council of Europe
Romanian Center for European Policies; 2012
29 ȘtirbeiVodă
Et. 2, Bucuresti – 1
office@crpe.ro
www.crpe.ro
Tel. +4 0371.083.577
Fax.+4 0372.875.089