Post on 03-Nov-2015
description
1
1.Cardita reumatismala (endo, mio, pericardita reumatismala).
-apare in cadrul unui RAA secundar unei infectii amigdaliene cu streptococ beta-hemoliticde grup A si este o pancardita ce cuprinde toate structurile morfologiece ale inimii (endo, mio, pericard) se spune ca boala linge articulatiile si musca inima.
-endocardita verucoasa (retea de fibrina cu trombocite)
-miocardita- nodul Aschoff (degenerescenta hialina)-celule Aschoff, Anicichow
-Nodul Aschoff cicatrizat
-pericardita fibrinoasa
Endocardita reumatismala
-carcaterizata printr-o valvulita verucoasa si prin depozite de fibrina pe peretele posterior AS (pete MacCallum) cu aspect de dinti de peste. Macro: vegetatiile valvulare sunt verucoase, aderente, nefriabile, cu localizare pe marginile libere si comisurile valvulare ale valvei mitrale si Ao.Micro: vegetatii alcatuite din fibrina, limfocite, macrophage.
Miocardita reumatismala: prezenta nodulului Aschoff localizat interstitial si perivascluar (reactie de hipersenzibilizare IV granulomatoasa.). Micro: nodul Aschoff e contituit in centru dintr-o zona de necroza fibrinoida iar la periferie prezenta de celule Aschoff (gigante, multinucleate). Celule Anicikov- alungite, cu structura in bara zimtata (omida), macrophage, limfocite.
Caracterizata prin depunerea unei retele de fibrina albicioase pe pericardul visceral si parietal care ii da aspect macro de "tartina de unt dezlipita" sau "limba de pisica".
-micro: tesut adipos subepicardic, epicard cu tesut conjunctiv lax fibrozat, fibrina (filamentoasa, formeaza plaje) depusa pe pericardul ingrosat prin fibroza.
2. Endocardita bacteriana (acuta si subacuta)
-valvulopatie ulcerovegetanta cu perforatii valvulre si incomplete ale aparatului valvular
-vegetatii friabile, neaderente in zone cu flux turbulent si presiune scazuta-pe fata atriala a valvei mitrale si fata ventriculara a valvei Ao.
-initial se formeaza o serie de vegetatii trombotice non-bacteriene, care apoi se infecteaza cel mai frecvent cu stafiloc sau streptococ.
-frecvent, poarta de intrare e dentara sau digestiva
-la toxicomani, endocardita bacteriana se localizeaza pe valva tricuspida si este cu fungi, stafilococ, germeni gram negativi.
Endocardita acuta- de etiologie stafilococica (apare pe proteze valvulare sau pe valve lezate anterior-RAA); frecvent pe valva Ao. la persoane relativ tinere, evolutia este spre IC acuta.
Endocardita subacuta- etiologie sstreptococica, apare pe valve agresate anterior, la persoane mai in varsta, cu evolutie trenanta. In evolutie se poate complica cu abcese de inel valvular, aparitia unor anevrisme micotice in creier. Noduli Osler-rosii, durerosi, pe pulpa degetelor,
-pete Janeway-macule eritematoase palmo-plantare
-pete Roth-exudate retiniene
-splenomegalie, anemie
-infiltratii inflamatorii acute cu PMN.
3. Pericardita fibrinoasa
Caracterizata prin depunerea unei retele de fibrina albicioase pe pericardul visceral si parietal care ii da aspect macro de "tartina de unt dezlipita" sau "limba de pisica".
-micro: tesut adipos subepicardic, epicard cu tesut conjunctiv lax fibrozat, fibrina (filamentoasa, formeaza plaje) depusa pe pericardul ingrosat prin fibroza. Clinic, 7-10% au frecaturi pericardice aspre. Evolutie este spre rezorbtie, fie spre aderente fibroase inconstante.
4. Cardiomiopatii. Tipuri, definitie, caractere generale.
-hipertrofica (obstructiva)-afectare autozomal dominanta caract prin hipertrofia miocitelor si dezorganizarea fibrei musculare.
3 tipuri -forma simetrica (HVS), forma asimetrica (hipertrofie sept IV cu stenoza Ao. subvalvulara), forma japoneza (hipertrofie apex).
-dilatativa (congestiva)-defect de contractilitate ce duce la atrofie si dilatatie VS cu Insuf. cardiaca. Etiologie virala, alcoolica, idiopatica. Se asociaza cu fibroza subendocardica extinsa in miocard.
-Restrictiva- rigiditatea anormala a miocardului cu restrictia contractiei. Este datorita unui infiltrat interstitial cu amiloid sau tesut fibros.
5. Stenoza mitrala. Insuficienta mitrala
Stenoza mitrala: se constata ingrosari, neregularitati,deformari ale marginilor si suprafetelor valvulare(leziunile predomina in apropierea marginilor libere), calcificari ale valvelor(nodulare sau in placi), fie ale foitelo in sine fie ale inelului de insertie, scurtari ale valvelor, modificari ale cordajelor:ingrosari, scurtari, suduri, alungiri, rupturi;muschi papilari fibrozati sau cusrtati, sau aparat mitral transformat intr-un bloc mitral rigid.:. Orificiul se ingusteaza cu 1-3 cm. Atriul stang se dilata, apare staza pulmonara, creste presiunea sanguina in venele pulmonare (induratie bruna pulmonara) si in final este afectat cordul drept. Este favorizata tromboza in AS (tromb mobil, cu miscari de bila). AS este mult dilatat, ventricul stang micsorat, apare insuficienta mitrala.
Insuficienta mitrala- deformari valvulare care nu se mai inchid astfel incat se produce o hipertrofie concentrica urmata de dilatatia VS. In timp apare insuficienta cardiaca dreapta.
6. Stenoza aortica. Insuficienta aortica
Stenoza aortica :se observa calcifierea marginilor libere si a insertiei valvulare pe inelul sigmoidian.
insuficienta aortica organica se produce atunci cand una sau mai multe valve prezinta leziuni ce duc la scurtarea valvei, deformarea ei, rasucirea sau ingrosarea suprafetei sau a marginilor valvulare, cand intervin rupturi sau perforatii. insuficienta aortica functionala se produce prin dilatarea inelului de insertie a valvelor in boli degenerative, inflamatori si de alta natura ale ao ascendente, ale inelului de insertie sau in cazul unei dilatari amri reactive ale VS si Ao.
7. Placa de aterom (factori de risc, patogeneza)
Factori de risc majori: HDL,VLDL, TG crescute toate.
Factori de risc minori: HDL crescut, estrogeni, alcool (MACRO:condensare a parenchimului rosu violaceu,consistenta usor crescuta,fragmentele plutesc intre 2 ape.MICRO:alveolee contin exudat serohemoragic cu rare elemente epiteliaie descuamate.
2hepatizatie rosie(3-4 zile) : un lob are consistenta crescuta(asemanator cu ficatul);la suprafata pleura are depozite de fibrina;parnechim rosu violaceu cu zone negricioase si cu mici dopuri de puroi;!fragmentele de parenchim CAD in apa.MiCRO:alveolita fibro-hemoragica(refea de fibrina cu hematii in ochiuri)Fara expectoratie.
3hepatizatie cenusie lob.de consistenta crescuta de culoare cenusiu roscata.Fragmentele cad la fund in apa.MICRO:retea de fibrina,eozinofile cu nr crescut de PMN intregi si alterate in ochi(expectoratie)
Varianta: galbena: in alveole exista cantitate scazuta de fibrina si nr crescut de PMN(care liz.fibrina si septul alveolar focare nesupurative.abcese)
Daca exista cantitate crescuta de fibrina si scazuta de PMN evolutie spre organizare conjunctiva a fibrinei din septuriproces de carnificare(fibr.alv.colag)
4faza de resolutie:exudatul alveolar dispare prin liza fibrine de PMN si eliminarea sub forma de expectoratie purulenta.
Febra in platou(39-40)care se termina brusc in criza{transpiratie abundenta+cantitate crescuta de expectoratie}(f de rezolutie)
Pnn-leziuni alveolare
-leziuni asociate:---pleurezia parapneumococica(fibriniasa)sau
Metapneumococica(fibrina-purulenta)
in toate etapele! Fara prima!
Depozitele mari se pot organiza conjunctivsimfize(cloazonare).
-PMN in cantitati crescute:puroi-empiem
-alipire zonala de focare,iar intre simfize exista cloazonare
---adenite supurate(mediastin)-ggl hilari,peribronsici,mediastinali
---staza viscerala-in toate organele(buza-cianoza)
---maduva osoasaleucocitoza
Complicatii:1.pulmonare:carnificare.abcere
2.extrapulmonare:pericardite fibrinoase,peritonite,septicemii,endocardite valvulare ulcero-vegetante,artrite,osteomielite
3.moarte prin cord:ICDmoarte prin CPA;asfixie;supuratii
18.Bronhopneumonia
Pneumonie lobulara caracterizata prinalveolita exudativa centrata de o Br. Plina cu puroi{alveolele sunt si ele pline cu PMN si bacterii}Poate fi cu focare diseminate sau cu focare confluente
Calea de inf:diseminare hematogena.Afecteaza varstele extreme(copii mici sau batrani)cu aparare imuna scazuta.Are debut insidios>focarele au dimensiuni variabile:mici..mari.
MACRO:particule aspirate neuniform cu zone dense si aerate. leziuni lobulare multiple, avand in centru o bronhie, raspandite in ambii plamani, separate de plaje de parenchim pulmonar normal. Leziunile conflueaza uneori (se unesc), ocupand aproape un lob.
Aspirat morf.polimorf
Fiecare focar e centrat de br. Cu dop de puroi si exudat fibrinos si serofibrinos.In jur:aspirat de cocarda: alveolita fibropurulenta(int),alveolita fibrinohemoragica,alv.fibrino-seroasa/ seroasa(ext),gr.cu emfizem acut compensat intre focare.Unele focare:focare de congestie,focare de reabsorbtie....
Agenti patologici:microbieni(stafilococ,streptococ),gaze de lupta,complicatii microbiene ale gripei sau viroze{CMV},rujeola[bronhopneumonia cu celule gigante}
Complicatii abcedare,fibroza focalizata,zonala,,pleurezie.
19.Pneumonia interstitiala virala si cu Pneumocistis Carinii
A,Pneumonia virala.
Interstitiala,care poate fi hemoragica{gripala].Caracterizata prin edem alveolar.
-macrofage ce fagociteaza celulele necrozate
-septuri alv. Ingrosate prin dilatare capilara si infiltrat inflamator limfoplasmocitar.
Celulele prezinta necroza focala alternand cu fen de regenerare pneumocitara s11i uneori incluzii celulare nucleare sau citoplasmatice {asp in ochi de bufnita in inf cu CMV
B.Pnm. data de pneumocistis Carinii:
Fung evid. Prin coloratie argentica Grocott care produce pnn.interstitiala cu plasmocite si un edem alveolar bulos{bulele}.In ggl,splina si ficat:granuloame
Leziune difuza,plamani mariti cu consistenta crescuta si culoare violacee carateristica
.Parca pluteste in apa{sau stau intre 2 ape}.
MiCRO:septuri ingrosate(10X) si continut limfocitar si plasmocite.
Continut alveolar:exudat spumos aerat cu chisti de Pneumocystis(cavitati bine conturare cu 4 pereti) sau trofozori.
Exista cavitati aeriene rotunjite cu septuri ingrosate prin capilare cu hematii.
25.Emfizemul pulmonar
Dilatatie permanenta si anormala a CRI distal de bronhiola terminala prin ruperea septurilor alveolare,cu formarea de spatii aeriene chistice.Scade elasticitatea si complianta pulmonara.Creste capacitatea reziduala functionala.
-emfizem centrolobular=ap. In lobii superiori si este asociat fumatului.
-emfiz.panacinar=ap. in lobiiinf.si este asociat deficitului de 1-antitripsina
-scleroemfizem pulmonar paraseptal=apare frecvent la varstnici subpleural in lobii sup. Pe o cicatrice si se poate rupe dand pneumotorax.
SI in caz de lez subpleurale la tineri care se pot rupe(la sportivi). Copiii fac rareori pneumotorax cu supapa" ntr-o bronhie lobara, care duce la distensie rapida, amenintatoare de viata (emfizemul congenital lobar).
Micro:alveole rupte(spatiu aerian)sau cu septuri ingrosate.
26.TBC primar pulmonar-evolutie
Tuberculoza- data de bacilul Koch(mycobacterium tuberculosis);BAAR ce prezinta perete cu continut bogat in ac.muranic;
-genom fara plasmide
-transmitere aerogena prin picaturi expulzate in urma tusei de catre o pers infectata lez.exudative.(exudat seros cu PMN)
lez. Alterative(necroza de cazeificare)
lez.proliferative
Bacilul este preluat de macrofagul alveolar cu aparitia unei inflamatii locale si recrutarea altor macrofage(macrofagele sunt transportate in ggl. Regionali de catre macrofg stimulate de Lt CD4+ si IFN
-in unele cazuri macrofagele distrug BacilulKoch dar unele bacterii raman viabile.In aceste stadii bacilul Kock poate sircula spre alte organe(creier,rinichi,OS)in interiorul macrofagelor.
-in majoritatea cazurilor apare un RI protector sub forma unor granuloame (dupa 2 luni de la expunere apare o reactie de HS IV la Ag
-reactivarea se poate face oricand cu predilectie insgm.apicale ale lobului superiornecroza cazeoasa extensiva
-eliminarea cazeumuluicaverne in peretele carora se dezvolta o circulatie vasculara bogata(anevrism Rassmunssen) ce se poate rupe in timpul tuseihemoptizie
Tuberculoza I-evolutie spre vindecare(firbozare spre int,centripeta si zona centrala se calcifica-acumuleaza saruri de Ca sau se fibrozeaza complet)In zona centrala pot ramane bacili viabili care se reactiveaza in scaderea imunitatii sau infectii virale)
Consecinte TBC I:induc HS+cresc rezistenta organismului.Focarul I ramane rezervor de bacili;se complica prin diseminare hematogena(TBC miliara)caract prin stare generala alterata cu febra crescuta,fara raspuns la tuberculostatice cu evolutie fatala.
MACRO:microfocare caracterizate prin granuloame mici pe suprafata si in interiorul parenchim.:ficat,splina,rinichi.Aspect de boabe de gris semitransparente apoi devin ...?
MICRO:necroza de cazeificare inconjurata de celule gigante si celule epiteloide.
B.Koch-IC-celule gigante multincl.
-EC-coloratie Ziehl-Nielsen (BAAR-rosu pe fond albastru)
-tendinta de localizare in omfoggl-granulom atipic27Complexul primar TBC pulmonar
-diseminare sangvina/limfatica
-diseminare bronhogena
-afect. Primar TBC-alveolita exudativa:aspect poligonal,subpleural de cazeificare)
-limfangita de legatura
-adenopatia satelita hilara
Infectia cu B.Koch TBC primara-af. prim
-limfang.
-adenopatie
granulom TBC
TBCsecundara-miliara -TBC+bronhospasmcaverna TBC
MICRO:granulom TBC-zona centrala-necroza cazeoaza
-celule gigant cu nuclei in potcoava
-celule epiteliale radial
-can? limf. la periferie
Focarele TBC au tendinta la confluare si devin policiclici
TBC e insotit de reactie pleuralaseroasa(sinechii,simfiza)-pahipleurita
---serofibrinoasa bogata in proteine,evolueaza spere fibroza(bribe intre fo.pleurale sau sinechii cu pahipleurita)-constrictica cu reducerea exapansiunii plamanuluiIR
29.Carcinomul pulmonar scuamos(epidermoid)=tumora a bronhiilor mari,mai mult centrale,fiind cea mai strans asociata cu fumatul la sexul masculin.Clinic,tumora este de obicei silentioasa,pana produce ingustarea bronsiilor,colaps al parenchimului cu obstructie si pneumonie consecutiva distal de obstructie.Metastazele apar pe cale limfatia si hematogena.Sindroamele paraneoplazice se manifesta prin hipercalcemie.Patologic depinde de gradul de formare al perlelor de cheratina si al puntilor intercelulare,formele de diferentiere intinzandu-se de la bine diferentiate(carcinom spinocelular) la nediferentiate.Displazia scuamoasa,metaplazia si CIS sunt prezente obisnuit in vecinatatea tumorii.30.Adenocarcinomul pulmonar este o tumora maligna care apare in bronhiile de ordinul I si II,dar are tendinta sa apara mai periferic decat carcinomul epidermoid.Se gaseste cu frecventa egala la ambele sexe.Asocierea cu fumatul este relativa,predominanta fiind asocierea cu traume vechi,tuberculoza sau infarctizari,fiind legat de aparitia cicatricilor.Clinic aceasta neoplazie maligna creste mai lent decat carcinoamele epidermoide sau cele nediferentiate iar prognosticul este mai gun.patologic,MICRO:forme bine diferentiate(aspect papilar si acinar)pana la forme putin diferentiate(mase solide de celule tumorale);80% dintre tumori produc mucus(coloratie pozitiva cu mucicarmin)
31.Carcinomul pulmonar nediferentiat[cu celule mari si mici]
Carcinoamele nediferentiate (anaplazice) sunt asociate cu un prognostic grav:metastazeaza precoce.Pot sa apara centrohiliar(mai frecvent in forma cu celule mici)ducand la obstructia bronsiilor mari(asemanator carcinomului epidermoid)Formele microscopice sunt:
1.carcinomul cu celule mici:
-in bob de orez(asemanator limfocitelor)
-frma intermediara(fuziforma)
Ambele tipuri contin corpi granulari densi,asemanatori cu cei intalniti in celulele argentafine din tractul gastrointestinal si sunt active in producerea hormonilor si produse asemanatoare hormonilor.granulele par sa fie identice cu granulele secretorii din sistemul APUD,cu producerea de sindroame paraneoplazice(sd.Cushing prin exces de ACTH,diabet insipi prin insuficienta de ADH,sd carcinoid prin amine biogene) sau sd. Miastenic(Eaton-lambert)legat de absenta Ach.
2.Carcinomul cu celule mari,nediferentiate,prezinta plaje de celule mari,rotunde,poligonale,greu de deosebit de adenocarcinomul slab diferentiat.Prognosticul este rezervat,mai ales in cazul carcinoamelor cu celule gigante.
42. Gastrita acuta eroziva si hemoragica
Este o inflamatie a mucoasei gastrice.
Cea acuta este: noneroziva (congestiva), erosive (ingestie aspirina), corozive (prin alcool), flegmonoase (purulente).
Gastrita acuta eroziva si hemoragica apare prin ingestia de aspirina, corticosteroizi, alcool sau leziuni ischemice microcirculatoriidatorate socului sau sepsisului. Diminuarea factorilor de aparare cum ar fi: scaderea secretiei de mucus, scaderea PG, scaderea ratei de reinoire epiteliala.
Gastrita acuta se caracterizeaza prin eroziuni si petesii hemoragice confluente la nivelul mucoasei si submucoasei
43. Gastrita cronica nespecifica de tip A (autoimuna)
Este nespecifica:. Se caracterizeaza prin infiltrate inflamator cronic limfoplasmatic, metaplazie intestinala si atrofia glandelor. Metaplazia poate fi completa (cu celule Paneth) sau incomplete(fara celule Paneth). Se datorese prezentei anticorpilor anti celula parietala si andti factor intrinsic si se insoteste de anemie pernicioasa (anemie megaloblatica, datorita malabsorbtiei vitaminei B12, in lipsa factorului intrinsec), vitiligo, tiroidite, boala Addison. Se poate dezvolta carcinoidul.
44. Gastrita cronica nespecifica de tip B (cu H. Pylori)
A fost asociata consumatorilor de alcool, de medicamente AINS, starilor post-gasterctomie, bolilor ulceroase peptice si refluxului biliar.
Macro: relative normala sau slab nodulara.. In stadiile tardive poate fi subtire si palida, cu vase submucoasevizibile
Micro: poate fi superficiala si atrofica in functie de profunzimea infiltratului limfocitar si plasmocitar. In prezenta HP, glandele se scurteaza se dilate si dezvolta metaplazie de tip intestinal sau de tip piloric.
45. Ulcerul gastroduodenal cronic (etiopatogenie)
Reprezinta pierderea de substanta ce intereseaza mucoasa, submucoasa, musculara . Apare secretie acida gastrica. Frecvent se datoreste dezechilibrului intre factorii locali si de aparare: mucus, bicarbonate, rezistenta apicala a celulei epiteliale, fluxului sangvin local. Factori de agresiune: HCl, pepsina, H.Pylori, reflux biliar. Ulcerul gastric se asociaza cu grupa sangvina AII, apare frecvent pe mica curbura, are un aspect rotund ovalar, cu pliuri de convergenta, portiunea proximala fiind alungita, neteda, rar cea distala are un aspect in terasa, in trepte datorita peristaltismului.
46. Ulcerul gastroduodenal cronic (macro si micro)
Macro: crater ulceros, pliuri gastrice convergente spre acesta. Este curat in centru. Tranzit baritat: pozitiv de opacitate: prezenta bariului in crater (nisa benigna). Apare frecvent pe mica curbura, are un aspect rotund ovalar, cu pliuri de convergenta, portiunea proximala fiind alungita, neteda, rar cea distala are un aspect in terasa, in trepte datorita peristaltismului.Micro: detritus necrotic cu PMN, necroza fibrinoida, tesut de granulate, fibroza cicatriceala. Leziunile vechi prezinta tesut fibros cicatriceal care depaseste stratul muscular, contine vase cu pereti grosi si filamente nervoase in mansoane fibrozate. Spre marginea gastrica se gasesc aspecte de reepitelializare.
47. Ulcerul gastroduodenal cronic (complicatii)
Perforatia si penetratia in peritoneu, pancreas (rara si fatala). Eroziunea vaselor sanguine cu hemoragie (hematemeza si melena). Stenoza duodenala sau pilorica apare postcicatricial. Malignizarea pentru cancerele gastrice.
48.Cancerul gastric (macro)
Cancerul precoce apare oriunde in stomac. Are aspect ridicat, turtit, sau depresat de talie variabila. Cancerul avansat se dezvolta in antru si in corpul gastric. Aspectul poate fi polipoid, ulcerative cu diametrul de 2-10 cm, ulcerative-infiltrativ sau difuz infiltrativ.Forma ulcerate difera de ulcerul peptic benign deoarece este mai mare, cu marine neregulata, baza murdara prin depozite filiforme anafractuase si hemoragii. Cancerul avansat Borrman are forma macro vegetanta si ulcerate.
49. Cancerul gastric (tipuri histopatologice)
Adenocarcinom cu forma tubulara, papilara, mucinos, cu celule in inel cu pecete, carcinoma adenoscuamos, adenoacantom (adenocarcinom si metaplazie scuamoasa), carcinoma cu celule scuamoase, carcinom nediferentiat.
Clasificare clinico-epidemiologica a lui Lauren:
Tipul intestinal
Tipul difuz
Bine diferentiat
slab diferentiat
Asociaza metaplazie intestinala
nu asociaza metaplazie intestinala
Metastaze hepatice
metastaze peritoneale
Mucus putin
mucus abundent
Prognosic relativ favorabil
prognostic defavorabil
Placardele de adenoma insitu se extend in continuare invizibile in jurul tumorii vizibile = fenomenul placii continue. Adenocarcinomul gastric disemineaza pe cale limfatica in ganglionii regionali iar la distanta determina o se rie de semen caracteristice: adenopatie supraclaviculara stanga, axilara stanga (semnul Trish), metastaze din ombilic (semn Joseph).
??50. Cancerul gastric (configuratie IHC si moleculara)
Studii moleculare in cancerul gastric au aratat activitatea protooncogenei si inactivitatea antioncotica a P53 in adenocarcinomul bine diferentiat.
53.TBC intestinal:se datoreaza ingestiei de lapte infestat cu bacil koch sau a sputei, afectand cel mai frecvent zona ileocecala.Histo apar leziuni ulcerative, hipertrofie sau leziuni mixte(ulcero-hipertrofice).Microscopic se observa un granulom TBC. Apare o leziune intestinala asociata cu inflamarea vaselor limfatice (limfangita) si marirea ganglionilor traheobronsici sau mezenterici. Cel mai des, aceste leziuni se vindeca calcifiindu-se.
56.Apendicita acuta :apare frecvent prin obstructia lumenului printr-un parazit, un bacil sau chiar samburi dar la copii, adolescenti si adulti tineri poate sa apara si pe cale hematogena.Poate fi de 3 forme:catarala caracterizata prin edem si hiperemie, flegmonoasa(purulenta) si gangrenoasa.uneori poate avea o evolutie particulara:organelle mobile din jur(mezenter, mezou, anse intestinale) migreaza pt a delimita zonarezultand astfel un plastron intestinal care se poate complica cu abces.in acest stadium nu se opereaza.
57.Colita ulcerativa:boala autoimuna aparuta peun fond genetic susceptibil care se caracterizeaza clinic prin diareee cu mucus, puroi si sange.Macro: se observa leziuni continue, difuze la nivelul mucoasei colonului si rectului.Leziunile pot fi sub forma de ulceratii, hemoragii si edem al mucoasei.Micro:inflamatia este limitata la nivelul mucoasei sub forma unui infiltrate cu PMN.aceste PMN se pot dispune in criptele colonice rezultand un abces criptic sau langa cripte rezultand criptita.pot sa apara atipii epiteliale cu displazie crae in evolutia mucoasei se regenereaza si dau nastere unor excrescente numite pseudopolipi inflamatoriprezinta risc crescut de a face adenocarcinom pe zona de displazie..Boala poate evolua in 3 moduri:boala active acuta(criptita si abcese criptice), boala active fulminanta(evolueaza spre megacolon toxic si perforatie) si boala cronica silentioasa(caracterizata prin ramificatii granulare, infiltrate inflamator discret si diminuarea nr celulelor colice; se poate trata).exista si alte tipuri de colite:colita colagenica(banda fibroasa de collagen submembranar si infiltrate inflamator criptic), colita limfocitara, colita pseudomambranoasa exudativa (data de Clostridium difficile).pot sa apara complicatii ca:spondilita anchilozanta, eritem nodos,pioderma gangrenosus, iridocielita.
58.Boala Crohn:enterita regional ace afecteaza cel mai des ultima ansa ileala care se prezinta sub forma unei leziuni discontinue, transmurale.in aparitia bolii sunt enuntate cause genetice, autoimmune si factorii de mediu.macro:initial este o ulceratie aftoida cu aspect stantat.apoi ulceratia se dezvolta longitudinal, se interconecteaza si delimiteaza o serie de arii normale cu aspect de piatra de pavaj.lumenul se ingusteaza prin fibroza iar peretele devine rigid.micro:infiltrate inflamator transmural, fibroza, granuloame sarcoid-like ce au in centru o degenerescenta hialina inconj de gelule epiteloide, cellule pigmentare si limfocie.granulomul poate fi mucos sau muscular.prezinta risc crescut de a dezvolta cancer.
59.Polipi intestinali non-neoplastici exista mai multe tipuri de polipi non-neoplastici:hiperplastici, juvenili, limfoid, regenerative si Peutz-Yaghers.polipii hiperplastici au aspect in dinti de fierastrau datorita glandelor in forma de tirbuson si a celulelor caliciforme proeminente.cei juvenili prezinta glande dilatate chistic cu inflamatie ulcerative.polipii Peutz-taghers sunt alcatuiti din benzi musculare netede printer glande avand aspect de ramura de copac.cei juvenili sunt foliculi limfatice in grosimea mucoasei cu protruzia mucoasei hiperplazice iar cei regenerative sunt prezenti in colita ulceroasa(pseudopolipi inflamatori).
61.Cancer colorectal(micro, macro si molecular)poate apare pe o polipoza colonica familiala, ereditar(non-polipozic) sau sporadic.cancerul ereditar non-polipozic se asociaza cu adenocarcinom de stomac, ovar, endometru(sdr.Lynch) si prezinta mutatii ale genelor de reparare a AND(mismatch DNA) din care 2 sunt mai importante:hMSH2 si hMLH1.cancerul colorectal se caracterizeaza prin instabilitate microsatelitara.acest cancer produce obstructie cu colici abdominale, distensie cu voma, hemoragii oculte cu anemie.localizare:50%-sigmoid si rect, 30%-cec si colon drept(forma vegetative), 20%-colon stang si transvers(forma ulcerative si infiltrative).prin deletia genei APC epiteliul normal se hiperplaziaza formandu-se un adenom timpuriu iar din acesta prin modificari genice, in special deletii, se ajunge la stadiul de carcinoma colorectal.macro:sunt descries 3 forme:vegetant, ulcerate si infiltrativ.micro:adenocarcinomul ce reprezinta proliferarea epiteliului in tubi sau papile cu diferite grade de diferentiere, pot secreta mucus si pot prezenta focare de metaplazie scuamoasa.carcinoamele adenoscuamoase sunt carcinoame scuamoase associate cu adenocarcinoame.adenoacantoamele sunt adenocarcinoame cu focare de metaplazie scuamoasa.
62.Cancerul colorectal(stadializare si diseminare):stadializarea Dukes modificat:stadiul A-intereseaza mucoasa si submucoasa, stadiul B-penetreaza musculara.stadiul B are 2 substadii:B1-nu depaseste seroasa, B2-depaseste seroasa.stadiul C-intereseaza ganglionii regionale cu substadiile C1 cand sunt interesati mai putin de 4 ganglioni si stadiul C2 cand sunt mia mult de 4 ganglioni, stadiul D-metastaze la distanta.cancerul colonic disemineaza prin contiguitate producand carcinomatoasa peritoneala, prin continuitate producand fistule, poate disemina limfatic si va da metastaze in ganglionii regionali sau sangvin interesand ficatul si ovarul.metastazele ovariene de carcinoma mucinos gastrointestinal se numeste tumora Krukenberg.
65.Litiaza biliara este o afectiune datorata precipitarii sarurilor de calciu in jurul unei matrici organice formate din celule necrozate, colonii bacteriene si propagarii lor sub forma unui calcul.acesti calculi pot contine calciu, bilirubina, cholesterol, proteine.in functie de compozitia lor, exista mai multe tipuri de calculi:colesterolici, pigmentari, calcici, micsti.litiaza se poate complica, in acest caz pot sa apara ostructie cu staza si cloecistita acuta, migrarea si producerea unei pancreatite acute, fistule bilio-biliare sau bilio-intestinale sau degenerescenta neoplazica:adenocarcinom sau carcinoma scuamos.
66.Colecistite acute si cronice: colecistita acuta reprezinta acea entitate nosologica ce se manifesta printr-un tablou clinic foarte variat, care consta din simptome veziculare si generale produse de diverse leziuni ale veziculei biliare, mergand de la simpla congestie si pana la supuratia sau gangrenarea sa.exista mai multe forme de colecistita acuta:catarala, flegmonoasa, gangrenoasa.anatomopatologic aspectul este foarte variat, mergand de la edem si simpla congestie pana la gangrene si perforatie.in stadiul avansat, peritoneul este inflamat si apar aderente la structurile vecine.continutul vesicular este pururlent.micro:leziuni de inflamatie cronica intricate cu cele de inflamatie acuta care intereseaza si musculara mucoasei.colecistitele cronice cuprind sindroame veziculare de intensitate variata ce prezinta o evolutie lunga intrerupta in unele cazuri de pusee de inflamatie acuta.exista colecistite cronice nelitiazice si litiazice.anatomopatologic:initial apar modificari minime ce scapa examenului microscopic.apoi, peretii veziculari se ingroasa, mucoasa devine neteda si albicioasa, aderenta(vezicula sclero-hipertrofica). tesutul conjunctiv este foarte dezvoltat, localizat sau difuz(vezicula sclero-atrofica).la unii bolnavi cu litiaza se constata leziuni ulcerative.in forma de colesteroloza se observa suprafata interna a veziculei biliare cu aspect de fraga, mucoasa patata cu pete galbene, ca urmare a depozitarii colesterolului in epiteliul si in mucoasa veziculei.pot fi forme cu supuratii circumscrise si flegmonoase ale peretelui veziculei si pot sa apara calcificari ale acesteia.
67.Colesteroloza colecistica si diverticuloza intramurala colesteroloza colecistica reprezinta depunerea colesterolului in mucoasa sub forma unor cristale.macro:mucoasa cu depuneri proeminente galbui(vezicula biliara fraga).micro:macrophage spumoase in corion cu cholesterol fagogitat.diverticuloza intramurala presupune prezenta unor mici canale in peretele evzicii biliare pline cu bila si microcalculi datorita invaginarii mucoasei si dilatatiei sinusului Rokitansky-Aschoff.poate asocial proliferarea musculara la nivelul fundusului vezicii biliare(adenocarcinom fundic) sau o proliferare difuza a intregului peretelui(adenomiomatoza).
68.Hepatita acuta tip A este produsa de enterovirusuri cu genom ARN ce apartin clasei picornaviridae.se transmite fecal oral si nu se cronicizeaza, fiind o forma de hepatita autolimitanta usoara.clinic se manifesta prin debut pseudogripal, greata, anorexie, subfebra iar la o saptamana dupa debutul simptomatic apare icterul si hepatomegalia dureroasa.biochimic sunt crescute bilirubina directa, transaminazele(necroza hepatica)fosfataza alcalina(crescuta usor) si timpul de protrombina.serologic se evidentiaza Ac anti-HVA initial IgM si apoi IgG.histopatologic:infiltrat inflamator in spatial portal(limfocite si macrofage).hepatocitele sunt balonizate si prezinta corpi acidofili apoptotici.celulele kupfer sunt hipertrofiate si hiperplaziate.
69.Hepatita acuta tip B este produsa de hepadnavirusuri cu genom ADN.se transmite sexual, prin folosirea de ace contaminate.se cronicizeaza in 5-10% din cazuri.hepatita virala B se prezinta sub forma a 5 modele de infectie:autolimitata acuta,fulminanta acuta,forma cronica, purtator asymptomatic cronic si infectie asimptomatica subicterica.bolnavul infectios are in ser preazent AgHBs.in perioada de stare in ser pot fi detectati AgHBe(acesta indica replicarea virala active), Ac anti-HBc, HBY(ADN polimeraza detectabila prin PCR).pacientii cu AgHBe beneficiaza de tratament cu IFN alfa pt seroconversie(aparitia Ac anti HBe, scaderea titrului de Ag HBe, cresterea transaminazelor).dupa perioada de stare apar Ac anti HBs ce arata vindecarea si care persista indefinite.histopatlogic:infiltrate inflamator cu limfocite si macrofage in spatiul portal, hepatocite balonizate si care contin corpi celulari acidofili apoptotici, cellule Kupffer hipertrofiate si hiperplaziate.
70.Hepatita cronica virala(generalitati) reprezinta un sdr.clinicopatologic cu etiologie multipla caracterizat prin leziuni inflamatorii cronice, necroza hepatica celulara, fibroza care evolueaza fara ameliorare mai mult de 6 luni.cauzele hepatitei cronice sunt;virale(hepatita B,C,D)autoimune(hepatita autoimuna-lupoida cu Ac anti nucleari, ciroza biliara primitive-Ac anti mitocondriali, colangita sclerozanta primitive), toxice sau metabolice(medicamente, boala Wilson-degenerescenta hepatolenticulara, deficit de alfa1 antitripsina).dg clinic de hepatita cronica virala se face in 3 situatii:pacientul aflat sub supraveghere medicala dupa un episod de hepatita virala acuta, nu se recupereaza si prezinta transaminazele crescute mai mult de 6 luni; pacientul prezinta simtome nespecifice:anorexie, greata, scadere ponderala, transaminaze crescute care se mentin mai mult de 6 luni; pacient descoperit intamplator la un examen de rutina.histopatologic:infiltrate inflamator cronic cu limfoplasmocite si macrofage in spatial portal, leziuni hepatocelulare de 3 tipuri:spotting necrosis(focare necrotice multiple intralobulare), piece-meal necrosis(necroza portala la nivelul placii limitante), bridging necrosis(necroza confluenta de tip porto-portal sau de tip porto-central) si grade variate de fibroza.in functie de tipul de virus ce a determinat hepatita sunt prezente leziuni caracteristiec:in HBV hepatocitele au citoplasma in geam mat si nuclei nisiposi, in BCV e prezenta steatoza alaturi de aggregate limfocitare portale si leziuni degenerative necrotice ale ductelor biliare.aprecierea severitatii hepatitei cronice se face prin evaluarea leziunilor necrotice infiltrative(grading) si a fibrozei(staging) dupa un scor semicantitativ sat de Ishak in 1995.
71.Boala alcoolica a ficatului cuprinde 3 entitati:steatoza alcoolica, hepatita alcoolica si ciroza.steatoza se caracteriseaza prin steatoza microsi macroveziculara, fibroza perivenulara.in hepatita sunt prezente necroze hepatocelulare, corpi hialini Mallory, infiltrat cum PMN si fibroza perisinusoidala.in ciroza sunt prezente hipertrofie si micronuduli.are loc hepatocitoliza.se formeaza noduli de regenerare si testul se fibrozeaza.in ciroza posthepatica se instalea atrofia macronodulara.
72.Ciroza hepatica poate fi de etiologie alcoolica sau virala.in patogenia cirozei un rol important il joaca celulele Ito de forma stelata, alate in spatial Dise si acre au rol de rezervor al vitaminei A.celulele Ito sub actiunea EGF sunt implicate in formarea miofibroblastilor(imunohistochimic pozitivi la actina) care secreta collagen I si II care sta la baza procesului de fibroza.celulele activate secreta o serie de proteaza ce remodeleaza matricea extracelulara.hepatocitele restante prolifereaza si formeaza noduli de regenerare delimitati de benzi de fibroza.la periferia nodulului sunt vase de neoformatiecare se anastomozeaza cu vasele intrahepaticele producand astfel hipertensiune portala9splenomegalie, ascita, circulatie colaterala porto-cava=>varice esofagiene, hemoroizi; sau circulatie cavo-cav=.>cap de medusa periombilical).
73.Hepatocarcinomul este o tumora maligna a epiteliului hepatic.celula de origine este hepatocitul.este destul de des intalnit la populatiile din Africa sub-sahariana si Asia SE la adulti de peste 33 ani, predominant la barbate.se acsociaza frecvent cu ciroza.prezinta displazie hepatica si alfa-fetoproteina.productia de bila nu este afectata iar secretia de mucus este absenta.disemineaza pe cale venoasa.macro se pot intalni s tipuri :precoce cu diametru mai mic de 2 cm si tardiva cu 3 subtipuri:nodular, difuzsi masiv.micro:prolifera-rea unor cellule poligonale cu dispozitie in trabecule sau acini, cu pattern sinusoidal characteristic.exista 5 forme histologice de hepatocarcinom:trabecular, pseudoglandular, compact, fibroinelar, schiros si 5 forme citologice:hepatocyte-like, pleomorf, celule clare(glicogen), oncocite, sarcomatoide.imunohistochimic:hepatocarcinomul este pozitiv la alfa-fetoproteina, p CEA(canalicular), OCH1ES(hepatocitar), CD34(pt capilare sinusoide).Hepatocarcinomul in forma trabeculara prezinta cellule asemanatoare cu hepatocitele cu dispozitie in cordoane(trabecule), cu atipii nucleare, citoplasma eozinofile, despartite de spatii sinusoidale proeminente(pattern sinusoidal present; pune dg diferential intre hepatocarcinom si colangiocarcinom).hepatocarcinom forma acinara prezinta cellule tumorale dispuse in acini(pseudoganglioni) ce contin bila(intra sau extra cellular) cu putina stroma in jur si cu pattern sinusoidal present.aceste 2 forme sunt bine differentiate si trebuie diferentiate de ciroza cu atipii si hiperplazia adenomatoasa atipica.
Hepatocarcinomul in forma solida se caracterizeaza prin cellule slab diferentiate uneori nediferentiate dispuse in plaje solide, fara stroma(forma compacta), cellule pleomorfe cu figure mitotice, nuclei proeminenti, citoplasma bazofila, uneori celulele pot fi gigantice si multinucleate iar altele pot fi sarcomatoide, cu aspect fusiform iar altele mici, anaplazice.
Hepatocarcinomul fibrolamelar apare cu o incidenta crescuta la ambele sexe, la varste intre 20-40 ani, nu se asociaza cu ciroza, HBV sau alte leziuni hepatice si are prognostic mai bun avand o rata de supravietuire de 50% la 5 ani.modul de crestere este lent.se prezinta sub forma de masa mare solitara, ferma, alb-cenusie, frecvent localizata in lobul stang hepatic.pe o sectiune se pot observa septuri fibroase radiare ce converg spre o cicatrice centrala stelata.micro:cellule poligonale mari, eozinofile, cu citoplasma granular si nuclei veziculosi si proeminenti.celulele sunt dispuse in cordoane sau cuiburi si sunt separate de lamele paralele de fibre dense de collagen.fibroza este distribuita intr-un model lamellar intre hepatocitele neoplazice.
74.Colangiocarcinomul este o tumora maligna a epiteliului hepatic.celula de origine este celula ductului biliar.este mai des intalnita la varstnici.rar se asociaza cu ciroza.nu prezinta alfa-fetoproteina, displazie hepatocitara sau secretie se bila in schimb secretia de mucus este prezenta.disemineaza pe cale limfatica.macro:poate fi periferic sau centrohilar(periductal sclerozant, intraductal papilar, infiltrate nodular).este ferm, albicios, cu reactie desmoplazica intense, uneori fara hemoragii si necroza.micro:cellule columnare dispuse sub forma de tubuli associate cu zone de fibroza si secretie de mucus.exista mia multe tipuri de colangiocarcinom:tubular(glandular-90%), trabecular, mucinos, adenoscuamos, mucoepidermoid, sarcomatoid si cu cellule in inel cu pecete.imunohistochimic este pozitiv la mCEA, CK7, CK 14.adenocarcinomul format la unirea canalului hepatic stang cu cel drept poarta numele de tunora Klatskin.75.Pancreatita acuta este o inflamatie a pancreasului exocrine, secundara unor leziuni ale celulelor acinare.in patogeneza pancreatitei acute intervin 2 procese majore:obstructia ductelor pancreatice(poate fi datorita unor calculi, tumori, spasme ale sfincterului Oddi, fibroza chistica) si leziuni ale celulelor acinare(alcool, virus, droguri, hipercalcemie).
Exista 3 tipuri de pancreatita acuta:interstitiala(inflamatie cu PMN si edem interstitial), supurativa(purulenta), necrotico-hemoragica.datorita leziunilor produse are loc refluxul bilei in canalul Wirsung ceea ce activeaza enzimele pancreatice cu necrozarea tisulara si hemoragica prin erodarea peretelui vascular si autodigestia ganglionilor.lipazapancreatica va dezintegra tesutul adipos peritoneal, glicerolul se reabsoarbe iar acizii grasi in prezenta sarurior de calciu formeaza sapunuri sub forma de placute proeminente albicioase(pete de citosteatonecroza).complicatiile pancreatitei acute sunt:abcesul pancreatic, pseudochisturile, sechestru sau infectia cu germeni gram negative.
76.Pancreatita cronica reprezinta distrugerea progresiva a pancreasului asociata cu fibroza si inflamatie cronica.din punct de vedere anatomopatologic sunt 2 tipuri:pancreatita acuta calcificanta(cea mai frecventa-90%) si pancreatita cronica obstructiva.factorul etiologic cel mai important este consumul de alcool care duce la precipitarea proteinelor in ducte cu formarea unei matrice la care se asociaza cellule descuamate prinse intr-o retea reticulara in jurul careia se depun proteine formandu-se astfel un agregat laminar.pe el se depune calciu ceea determina atacuri mici, intermitente de pancreatita acuta urmate de perioade de liniste timp in care are loc formarea cicatricei fibroase.
77.Tumori ale pancreasului exocrine pot fi benigne sau maligne.cele benigne sunt reprezentate de chistoadenomul seros(punct de plecare epiteliul ductelor mici) si chistoadenomul mucinos(punct de plecare epiteliul ductelor mici).pot fi localizate la corp sau la coada, sau multilocular avand potential de transformare malign.tumorile maligne sunt reprezenate de adenocarcinom.acesta este localizat cel mai frecvent(60% din cazuri) la nivelul capului pancreasului dra poate fi localizat si ductal.adenocarcinomul poate fi nodular sau difuz.se extinde prin contiguitate in stomac, duoden (aici determina obstructie prin compresia canalului coledoc cu acumulare de bila in colecist).din punct de vedere histopatologic sunt mai multe tipuri de adenocarcinom:mucinos, adenoscuamos, ce cellule gigante, cu cellule mici, cu cellule acinare.adenocarcinomul localizat ductal este pozitiv imunohistochimic la MUC1,MUC2,CEA.poate avea mai multe variante:scuamos, cu cellule clare, sarcomatoid, oncocitar.punctul de plecare este reprezentat de chistadenoamele seroase sau mucinoase.mai pot exista carcinoame pancreatice cu cellule acinare, cubice sau cilindrice cu nuclei bazofili la polul bazal,sunt positive la CD30, AFP, KL1.
78.Glomerulonefrita difuza acuta post strptococica
Proliferarea e produsa prin depunerea de complexe imune in glomerul consecitiva unei infectii in antecedente cu streptocov beta-hemolitic de gr A.
O mare parte se recupereaza dar o parte progreseaza spre IRAC
Histopatologic:
-hipercelularitate mezangiala
-inflam glom difuza cu PMN
-depozite subepiteliale de complexe imune(humps)
79.Glomerulonefrita membrano-proliferativa.
Apare frecvent la adolescenti si adulti tineri,putand cauza un sdr mixt nefritic/nefrotic.
Consta in -proliferarea foitei parietale a capsulei glomerulare Bowman pe seama proliferarii epiteliale si mezangiale,reduplicare mb, -lobulatia glomerulului
Etiologie:Exista mai multi factori etiologici implicati in aparitia glomerulonefritei proliferative.Cei mai importanti sunt reprezentati de :streptococi,tipuri nefritice fiind tipuirile 2,4 si 12.Alti agenti sunt reprezentati de unii agenti infectiosi si de anumite boli imune cum ar fi lupusul.
Poate fi de 2 tipuri::1.idiopatic(90%)-cu depunere de complexe imune si complement(ex:in LES) -2. cu depozite dense de complement in membrana,evolutieIR(10%)
Morfologie: Glomerulonefrita proliferartiva afecteaza simetric ambii rinichi.Acestia apar usor crescuti de volum si prezinta hemoragii petesiale la nivel cortical.
La microscopia optica se poate observa o hipercelularitate glomerulara data de proliferarea celulelor epiteliale,mezangiale precum si un infiltrat inflamator cu granulocite,limfocite si monocite.Se poate observa de asemenea si existenta unui edem al celulelor endoteliale,uneori determinand obstructia glomerulului.La micoscopia electronica se pot observa depozite amorfe ,electronodense pe versantul epitelial al membranei bazale,cu aspect de cocoasa.Se pot observa de asemenea si depozite granulare aflate in mezangiu de-a lungul membranei.Depozitele sunt formate de IgG si C3.
80.GN lupica
Se caracterizeaza prin :1.hipercelularitate mezangiala 2.capilarein sarma(wire loops),semilune fibroase cu ingrosarea mb.3.depozite subendoteliale de tip IgG,C3 si fibrina
Dupa OMS se clasifica in 4 tipuri:mezangiala, focal proliferativ,difuz proliferativ, membranoasa
81.Nefropatia diabetica
Preangiopatic-ingrosarea MBG(glicozilare non-enzimatica a proteinelor) si arterioscleroza hialina ce duce la ischemie glomerulara.Glomeruloscleroza diabetica(difuza/nodulara)det proteinurie,hialinizare glomerulara si IRC.Pozitia ateroamelor pe artera renala/aorta abdominala in cadrul macroangiopatiei duce la ischemie renala glomerulara.Risc crescut de a face pielonefrita si necroza papilara.
82.Sindrom nefrotic
Reprezentat prin proteinurie cu lipoproteinemie(scaderea albuminelor plasmatice,lipidurie cu hiperlipidemie(colesterol crescut) si edeme.
Cauze:
Adult-DZ,LES,amiloidoza(40%)
-GN membranoasa(20%)
-GN proliferativa(15%)
Copil-GN cu leziuni minine(60%)
-glomeruloscleroza focala(10%)
-GN proliferativa(10%)
Histopatologie:se poate exprima prin 3 forme:
nefroza lipoida(sdr nefrotic cu leziuni glomerulare minime)
glomeruloscleroza focala si segmentara cu hialinizare
nefropatia membranoasa(depozite subepiteliale de IgG si C3 de tip lumpy-dumpy apar frecvent la adulti prin depunere de complexe imune in glomerul. Membrana e ingrosata si hiperpermeabila. In 50% din cazuri se poate a junge la IRC. Majoritate a cazurilor sunt idiopatice.
83.Pielonefrita acuta.
Este o infectie bacteriana nespecifica a rinichiului.
Etiologie:Agentii etiologici implicati in aparitia pielonefritei acute sunt reprezentati de BGN(Escherichia coli,Klebsielle si Proteus),coci GP(Stafilococi,Streptococcus fecalis)si diversi fungi.
Morfologie:Semnele caracteristice pielonefritei acute sunt inflamatia interstitiala supurativa si necroza tubulara.Supuratia poate aparea sub forma unor abcese focale discrete ce afecteaza unul sau ambii rinichi sau sub forma unor zone mari ,de supuratie coalescenta sub forma de semiluna.Distributia acestor leziuni este imprevizibila,dar in cazul pielonefritei asociate cu reflux,ele apar mai ales la polul inferior si la polul superior.
In stadiile incipiente ,prezenta infiltratului inflamator se limiteaza la tesutul interstitial.Curand insa,reactia va implica tubulii si va aparea un abces caracteristic ce implica distrugerea tubulilor.Numeroase neutrofile ajung adesea in tubii colectori.Caracteristic ,glomerulii par sa fie rezistenti la infectii,acestia fiind afectati de pielonefrita fungica.In conditii speciale sunt intalnite 3 complicatii ale pielonefritei acute.Necroza papilara este observabila mai ales la diabetici si la cei cu obstructii ale tractului urinar.Necroza papilara apare de obicei bilateral,dar poate aparea si unilateral.Pot fi afectate de la una la alta pana la toate piramidele rinichiului implicat.Pe sectiune,2/3 distale ale piramidelor prezinta necroza alb-cenusie sau galbena ce se aseamana cu infarctul.Microscopic,tesutul necrotic seamana cu necroza specifica infarctului,cu conservarea cintururilor tubulilor.Raspunsul leucocitelor este limitat la zonele dintre tesutul normal si cel distru.Pielonefroza se observa in cazurile in care exista o obstructie completa sau poate drena si astfel umple pelvisul renal,calicele si ureterele,producand pielonefroza.Acesul perinefritic imp[lica extensia inflamatiei supurative prin caposula renala catre tesutul perirenal.
84.Pielonefrita cronica.
Este o afectiune tubulo-interstitiala in urma careia apar cicatrici cortico-medulare ce deformeaza rinichiul si modifica forma calicelor,acestea ramanand boante.Pielonefrita cronica reprezinta stadiul final al multor afectiuni renale. Etilogie:Exista 2 forme de pielonefrita cronica.Prima este pielonefrita cronica obstructiva,reprezentata de prezenta unei obstructii pe calea urinara.Aceasta forma de pielonefrita poate fi bilaterala sau unilaterala.A doua forma este reprezentata de pielonefrita cronica de reflux ce se produce intrarenalsau vezico-urinar. Morfologie.Din punct de vedere macroscopic rinichiul apare scazut de volum,calicele apar dilatate si deformate.Se pot vedea de asemenea si cicatrici cortico-medulare deformate.Rinichii afectati de pielonefrita cronica prezinta tubii dilatati,cu o substanta intens eozinofila prezenta in lumen,asemanatoare cu coloidul tiroidian.Acest aspect al rinichiului se numeste tiroidizarea rinichiului.Se pot observa de asemenea cilindri hialini,prezenta unui infiltrat inflamator cronic in interstitiu precum si o fibroza periglomerulara.
85. Tuberculoza renala:
-este o forma particulara de pielonefrita cu evolutie insidiosa.
ETIOLOGIE Tuberculoza renala apare de prin insamntarea hematogena secundara unei tuberculoze pulmonare.
MORFOLOGIE - Tuberculoza renala are doua faze, o faza inchisa si una deschisa.Macroscopic se obs ca rinichiul afectat prezinta noduli cenusii in corticala, iar pe suprafata sa pot exista caverne. Se pot obs caverne in parenchinul renal si unele zone de necroza de cazeificare. Tuberculoza renala se diagn prin prezenta folicului giganto-epitelioid Koster, care este format din urm elem: 1 celula giganta Langhans de origine macrofagica ce se carac prin citoplasma eozinofila, multi nuclei asezati in coroana sau in potcoava .2 celula epiteloida de origina macrofagica ce are nucleu de diverse forme , cu multi nucleoli.3 limfocite. Uneori celula gigantica Langhans poate lipsi.
86.Rinichiul polichistic
Afectiune transmisa autosomal dominant (gena PKD1 de pe cr 16 (90%) si PKD2 de pe cr 2(10%).
Evoluie:sever, 75 decese n perioada perinatal
Asociaza chiste hepatice pulmonare,pancreatice si anevrisme berry(in mura) cerebrale.
Rinichiul e transformat intr-o masa de chiste mari cu hemoragie intrachistica cu compresie pe organele abdominale.
Distrugerea treptata a nefronilor duce la IRC si HTA.
Alte boli chistice:-nefronofizia familiara juvenila,boala chistica medulara,chiste renale simple.Boala renal polichistic autosomal dominant (adult)
Genetic:gena ADPKD-1 cromozomul 16p13.3
Evoluie:simptomele debuteaz n decada 4-a, progreseaz lent spre uremie
Asocieri:boal polichistic hepatic,chiste splenice, pancreatice, pulmonare,anevrisme cerebrale
Boli chistice medulare
.1. Rinichiul medular spongios
Definiie:Boal caracterizat prin chiste mici (< 5 mm) n una sau mai multe papile renale
Microscopie:Chiste tapetate de un epiteliu cubic sau cilindric, care
comunic cu ductele colectoare din papilele renale
Clinic:2. Complexul nefronoftizie boal chistic medular
Definiie.Grup de boli renale familiale, transmise autosomal-recesiv sau dominant, caracterizate prin chiste renale medulare, rinichi sclerotici i insuficien renal progresiv
Macroscopie:Rinichi contractai,Dilataii chistice < 1 cm, de obicei la jonciunea cortico-medular
Microscopie:iniial atrofia tubilor, care prezint membrane bazale ngroate, apoi pierderea tubilor,chiste cortico-medulare,scleroz glomerular secundar,fibroz interstiial i infiltrat inflamator nespecific
Clinic:Progresiune spre azotemie n 5 ani; rspunde pentru 10-20 din insuficienele renale din copilrie
87.Tumora Grawitz(carcinomul renal cu celule clare)
Este un carcinom renal cu celule clare cu punct de plecare in epiteliul tubilor contorti.
Tumora Grawitz reprezinta 85-90% din carcinoamele renale.
Etiologie:Factori etiologici implicati in aparitia tumorii Grawitz sunt reprezentati de fumat si de anomalii cromozomiale.Morfologie:S-a crezut ca tumora Grawitz este de origine suprarenala. Ea este o tumora de dimensiuni mari,intre 13 si 15 cm ,ce apare la polul superior renal. Are o culoare galben sofranie si prezinta zone de hemoragie si necroza. Tumora Grawitz are un aspect pseudoincapsulat si un model de crestere lenta. In vena renala se pot gasi trombi tumorali de dimensiuni mari.Tumora Grawitz se remarca prin prezenta unor celule cu citoplasma clara,cu continut crescut de glicogen,PASpozitive,cu nucleii mici centrali. Aceste celule au un aspect asemanator cu al celulelor vegetale.Aspectul microscopic al tumorii releva de asemenea si existenta unor septuri fine ce contin multe vase de sange . Tumora Grawitz disemineaza prin vena cava inferioara,ajunge in atriul drept si apoi in mica circulatie,dand astfel metastaze in plaman. Ea mai poate de metastaze si in oase.
88.Tumora Wilms (nefroblastomul)
Neoplazie malign a elementelor nefrogene embrionare, alctuit dintr-un amestec de esuturi epiteliale blastemale, stromale i epiteliale
Patogenez sporadic i unilateral (marea majoritate - 90) n cadrul unor sindroame (vrst mai precoce, adesea bilateralitate):1.sindromul WAGR (Wilms tumor, aniridia, genitourinary anomalies, mental retardation)2.sindromul Denis-Drash (tumor Wilms, pseudohermafroditism masculin, glomerulopatii) 3.sindromul Beckwith-Wiedemann (tumor Wilms, gigantism hemihipertrofie, visceromegalie, macroglosie)
Genetic gena WT1 (Wilms tumor 1) localizare 11p13,gena WT2 localizare 11p15
Microscopie:blastem metanefric,strom imatur (esut mezenchimal:elemente stromale fuziforme primitive,difereneri posibile),elemente epiteliale (structuri glomeruloide i tubi abortivi,diferenieri posibile)
Extindere:local,metastaze(limfoganglionare,hematogene)
Prognostic:Stadiul clinic (extinderea).Include extinderea prin capsula renal, interesarea limfoganglionilor, metastaze hematogene, bilateralitate
Chimioradioterapia + excizie chirurgical - supravieuire pe termen lung de 90
89.Cistite
Etiologie:bacterii,virusuri,ciuperci,parazii
Forme anatomoclinice:cistita acut,cistoscopie.Forme particulare:c. Hemoragic,c. Supurativ,c. Ulcerativ,c. gangrenoas
Cistita cronic:c. folicular,c. Eozinofilic,c. interstiial (ulcerul Hunner),malakoplakia
(corpusculi Michaelis-Gutmann)
cistita chistic(prezena unor spaii chistice n cuiburile Brunn)
90.Carcinomul de vezica urinara
I. TUMORILE EPITELIALE
1. Tumori uroteliale.Inciden mai mare n rile industrializate i n mediul urban
Patogenez:Fumatul,Expunerea industriala la arilamine,Analgezicele,Ciclofosfamida,Inflamaia cronic (Schistosoma)
Genetic:anomalii cromozomiale multiple, implicnd inactivarea genelor supresoare sau activarea oncogenelor
Macro:leziuni papilare cu diametre de 1-5 cm,leziuni nodulare,leziuni plane neinvazive,invazive,uneori multicentrice
Clasificare(Clasificarea OMS)
1. Hiperplazia:Hiperplazia urotelial plan,Hiperplazia urotelial papilar
2. Leziuni plane cu atipii
(a) Atipia reactiv
(b) Atipia cu semnificaie necunoscut
(c) Displazia (neoplazia intraurotelial de grad redus)
(d) Carcinomul in situ (neoplazia intraurotelial de grad nalt)
1. Neoplasme uroteliale papilare
(a) Papilomul urotelial
proliferare papilar cu un ax central fibrovascular tapetat de un uroteliu cu grosime i citologie normal
formaiune mic, izolat, care apare mai ales la persoane tinere
(b) Neoplasmul urotelial papilar cu potenial malign redus
papile cu anomalii arhitecturale minime i atipii nucleare minime, indiferent de numrul de straturi
nu se asociaz cu invazie sau metastaze dect n cazuri rare
importan clinic
risc crescut de recidive leziunile nou aprute au de obicei un grad mai nalt i pot progresa
(c) Carcinomul urotelial papilar de grad redus
variaii evidente ale trsturilor arhitecturale i/sau citologice
importan clinic
recidiveaz frecvent
poate invada lamina propria
risc redus (< 25) de progresiune ulterioar
(d) Carcinomul urotelial papilar de grad nalt
aspect total dezordonat datorit anomaliilor citologice i arhitecturale
nu se subclasific n grade diferite, dar se poate comenta gradul anaplaziei
importan clinic
risc crescut de progresiune (15-40)
risc crescut de asociere cu boli invazive n momentul prezentrii
mucoasa urotelial nconjurtoare plan poate prezenta CIS
1. Neoplasme uroteliale invazive
pot infiltra
lamina propria
focal sau extins
musculoasa proprie
tumorile invazive pot fi de grad redus sau nalt utiliznd schema pentru gradarea leziunilor neinvazive
Trsturi clinice
hematurie; mai rar disurie
Stadializarea clinic
St. 0 tumor limitat la mucoas
St.A invazia laminei propria
St.B invazia musculoasei
St.C invazie perivezical
St.D metastaze
Probabilitatea extinderii tumorii i a recidivelor ulterioare se asociaz cu
dimensiunea mare
stadiul nalt
gradul nalt
prezena unor tumori multiple
invazie vascular sau limfatic
Metastaze
limfoganglioni regionali i periaortici
ficat, plmni, oase
2. Alte tipuri de carcinoame
Carcinoamele cu celule scuamoase
inciden: 5
corelaie cu inflamaiile cronice
macroscopie
tumori mari, ulcerate, necrotice
microscopie
de obicei slab difereniate
sarcomatoide
Adenocarcinoame
patogenez
secven iniiat de inflamaia cronic din: insule Brunn cistit glandular cistit chistic adenocarcinoame
pe exstrofie
din resturi ale uraci
macroscopie
tumori ulcerate i infiltrative
microscopie
Carcinoame cu celule neuroendocrine
92.Seminomul testicular
Este o tumora maligna frecventa. Este o tumora a celulelor germinative din testicul si afecteaza barbatii cu varsta intre 15 si 45 de ani.
Etiopatogenie:Semiomul reprezinta 50%din tumorile celulelor germinative testiculare. El este mai frecvent intalnit in decadele a treia si a patra de viata. Cauzele nu sunt cunoscute. Totusi se considera ca anomalii in dezvoltarea celulelor germinale sunt importante in dezvoltarea semiomului. Astfel de anomalii se intalnesc in criptorhidism si in sdr ce au ca rezultat disgenezia testicular,cum sunt sdr Klinefelter sau feminizarea testiculara.
Morfologie:Semiomul are un aspect tipic lobular,o culoare alb-censie sau galbui rosietica si se prezinta sub forma de nodul bine determinat. Testiculul afectat de semiom poate atinge dimensiuni de pana la 10 ori mai mari decat normal. Au existat cazuri in care au aparut hemoragii si necroze dar acestea sunt rare. In gen tumora este unilaterala si frecvent nu invadeaza albugineea si epididimul.
Nodulul este compus din celule tumorale poliedrice poligonale cu citoplasma clara si nucleiii rotunzi mari pozitionati central,inconjurate de conjunctive pline cu limfocite. Aceste celule sunt asezate in cuiburi separate de o stroma fibrovasculara ce contine nr limfocite. Valorile serice ale beta-hCG sunt crescuta la aproximativ o treime,dar val AFP(alfa fetoproteina) raman normale in afara de situata in care exista o componenta teratogena. Semiomul tinde sa ramana localizat in testicul,iar atunci cand totusi se raspandeste ,o face pe cale limfatica.De obicei semiomul este sensibil la chemoterapie si la radioterapie iar pacientii in marea lor majoritate sunt vindecabili94.Carcinomul embrionar testicular
Tumora maligna ce apare la 20-30 ani.Invadeaza albugineea,in epididim.Celule rotunde monomorfe,intunecate.Celulele sunt uneori anaplazice,cu depunere in plaje intinse,rar in tubi sau glande(prezenta tubilor neural arata diferentierea spre un teratom imatur).Nucleii sunt veziculosi ,suprapusi cu nucleoli vizibili.Tumora exprima KL1(pancitokeratina) ,HPL(hotmon lactogen placentar) si CD30.Se poate combina cu elem de teratom (tumora disembrionara)si atunci tumora se numeste teratocarcinom.
97.Hiperplazia benigna de prostata(Adenomul de prostata)
Adenomul de prostata reprezinta o leziune benigna ce consta in hiperplazia gl prostatice si a stromei. Etiologie:Adenomul de prostata este prezent la aproape toti barbatii ce au trecut de varsta de 50 de ani . Cauzele bolii sunt necunoscute,dar s-a dovedit implicarea hormonala..Morfologie:Prostat poate apare marita de 2 pana la de 4 ori ,cantarind pana la 200grame. Consistenta este ferma elastica iar culoarea alb-cenusie,cu zone galbene.Prostata are un aspect microschistic datorat dilatarii glandelor.Apar de asemenea si zone negricioase cu consistenta crescuta ce formeaza simpexioni.
Adenomul de prostata se prezinta ca o proliferare glandulara adenomatoasa. Glandele sunt hiperplazice,unele prezinta proliferari papilifere si lumen,fiecare glanda fiind acoperita de un epiteliu cilindric,sub care exista un strat de celule cubice;de asemenea polifereaza stroma si fibre musculare netede si poate fi prezent un infiltrat inflamator cronic limfo-plasmocitar discret.
98.Carcinomul de prostata
Tumora maligna a epiteliului gl prostatice.A 3-a cauza de deces la barbatii de peste 50 ani.Gasita frecvent incidental la autopalpare.Nu se asociaza cu boli cu transmitere sexuala,fumat,expunere la noxe,diete,HBP.Clinic:Afecteaza orice lob. Cel mai frecvent lobul posterior . Durerea e tardiva datorita afectarii sp perineurale capsulare. Combinarea dintre ex prostatei la tuseul rectal Eco si titru PSA poate sugera existenta unei leziuni maligne.Macroscopic: consistenta dura a gl,aspect nodular,culoare cenusie sau galbena
Histopatologic:Arhitectura lobulara e pierduta datorita acinilor neoplazici ce distorsioneaza stroma. Se obsv 2 tipuri de celule:fie celule clare cu citoplasma spumoasa;fie celule fusiforme cu citopliasma condensata .Celulele au nuclei proeminenti si diferite grade de anaplazie.Gradul de diferentiere se bazeaza pe diferentierea glandulara si patternul de crestere in relatie cu stroma.Tratamentul include terapie antiandrogenica,radioterapie si chimioterapie
Prgnosticul:Se coroboreaza cu gradul de diferentiere.Tumorile bine diferentiate au o rata de supravietuire de la 5 la 15 ani.Metastazele cele mai frecvent apar in ggl regionali,oase plamani,ficat,creier.
99.Mastitele(caractere generale)
Infectii ale sanului .Pot fi acute/cronice/cu leziuni reactive
Acuta nesupurativa-Apare prin fisuri ale mamelonului-Stafilococ auriu,streptococ.
-Apare in lactatie si poate evolua spre un abces mamar
Cronica cu plasmocite-Frecvent la femeile multipare in decada 5-6.Infectii plasmocitare periductale si in peretii ductelor.Se asociaza cu ectazii ductale(dilatatii ale ductelor ce sunt pline cu secretie lactata uscata) si fibroza periductala.Se mai poate asocia cu adenoame hipoproliferative si un nivel crescut de PRL
Leziuni reactive.Apar postraumatic cu necroza grasoasa. In implanturi cu silicon pot produce granuloame de corp strain(pe sectiune siliconul are aspect defagure de miere
100.MASTOPATIA FIBROCHISTIC
Definiie :forma de hipeplazie ce implica elemente epiteliale si stromale ca urmare a raspunsului anormal al celulei somatice la hormonii ovarieni(hiperstrogenism)
Epidemiologie:vrsta 20-40 ani, vrf n premenopauz
Patogenez:dezechilibru hormonal, cu excesul estrogenilor
cretere absolut (tumori ovariene funcionale)
deficit de progesteron (femei anovulatorii)
Histologic:-hipeplazie epiteliala ductala si acinara(adenoza)-fibroza, -dilatii chistice ductale cu metaplazie apocrina
Asocierea adenozei cu o fibroza intensa produce adenoza sclerozanta ce poate fi confundata clinico-radiologic cu un cancer mamar.
2 forme histologice.Simpla ,monoproliferativa ce intrunesate cele 3 criterii de diagnostic
Proliferativa,ce are drept caracteristica o proliferare epitelial hiperplazica intraductala cu model cribriform sau papilar. Hipeplazia ductala atipica creste riscul dezvoltarii unui carcinom mamar(in forma proliferativa)
Criterii de diferentiere intre hiperplazia ductala si CIS
Hiperplazia ductala->1 populatie celulara,-nucleui paralel cu lumenele sec,-axe conjunctivo-vasculare prezente,-celule mioepiteliale prezenta
CIS ductal-populatie de celule ,-nuclei perpendiculari pe lumene,-axe conjunctivo-vasculare absente,-celule mioepiteliale absente
101.FIBROADENOMUL
Definiie:cea mai frecvent neoplazie benign a mamelei, alctuit din elemente epiteliale i stromale.Inciden maxim la femei tinere (20-25 ani)
Clinic:Macroscopie: apare de cativa mm pana la cativa cm,de consist elastica,bine delimitat.Microscopie se descriu2 tipuri de fibro-adenom:1-pericanalicular,se carcat prin crestelementelor stromalefibroase in jurul elemepiteliale.
-abundenta stromeiconfera consistentanodulului
2-intracanalicular,elem epit prolifeazain lumenul canalelorgalactofore;
-consitenta este mai moale
Evoluie:benign.malignizare n 0,1 carcinom lobular in situ
102.Tumor phyloides
Survine mai ales n decada a 6-a.Comportament variabil: unele se vindec dup rezecie, altele recidiveaz, o proporie mic (3-12) metastazeaz pe cale hematogen
Macroscopie:nodul rotund ,solid alb-cenusiu,uneori cu degerescenta chistica sau infarcte hemoragice la femei in jurul varstei de 40-45 ani.,dimensiuni de la civa cm zeci de cm,leziunile mai mari prezint protuberane
Microscopic:Se urmaresc 2 elemente de diagnostic :hipercelularitate stromala si elemente glandulare benigne cu aspect de fante inguste tapetate de un epiteliu turtit.
Imunohistochimic tumora phylloides arata pozitivitatea la CD34 si bei-2. Componenta stromala are aspect fibroblastic uneori cu focare de tesut adipos matur. Varianta maligna prezinta atipii nucleare,mitoze ,hiperproliferarea stromei sarcomatoasa cu diferentiere liposarcomatoasa sau de tip histiocitom fibros malign,uneori cu metaplazie cartilaginoasa sau osoasa . Metastazele sunt pe cale sanguina in plaman si oase cu elemente stromale ;exceptional pe cale limfatica in ggl axilari.
103.. Carcinomul ductal in situ
Macroscopie:dimensiuni mai mari, 50 > 2 cm,ducte cu perei groi, dispuse dens,la compresiune ies dopuri de material necrotic
Microscopie:ductele sunt pline cu celule pleomorfe, cu nuclei mari, hipercromi i numeroase mitoze,necroz central n care se gsesc adesea depozite de calciu
104.BOALA PAGET A MAMELONULUI
Clinic:pielea mamelonului i areolei - fisurat, ulcerat, n jur, hiperemie, edem i, ocazional ulcerarea total a mamelonului.Asociere: cu carcinom subiacent intraductal sau invaziv.Leziunile mamelonare sunt expresia invaziei epidermului de ctre celule canceroase .Microscopie:celule mari, cu nuclei atipici n stratul bazal al epidermului, care se extind ascendent.
105.Carcinomul ductal invaziv ( caractere generale :factori favorizanti , varsta , localizare)
Este un adenocarcinom desmoplazic cu model de crestere radiar. Este compus din glande si cuiburi de celule solide,uneori in trabecule,incluse intr-o stroma fibroasa dispusa in benzi.carcinomul tubular este format din celule epitelilae cubo-cilindrice dispusee in tubi bine individualizati ,inclusi intr-o stroma conjunctivo-fibroasa..Carcinomul medular se caracterizeaza prin plaje intinse de celule poligonale ,compacte cu aspect sincitial cu stroma saraca ,inconjurate de multe limfocite.Carcinomul mucinos contine lacuri de mucus in care plutesc insule de celule tumorale sau celule in inel cu pecete.Pacientele au istoric familiar de cancer mamar (predispozitie genetica),tumori la ambii sani;asocierea tumorilor mamare cu tumori ovariene sau antecedente familiare cu tumori multiple metacrone sau sincrone de san,ovar,endometru,colon,sau sarcoame atat la barbati cat si la femei. In cancerele sporadice apare amplificarea genei c-erb B2(her2/ceu) de pe cr 17p printr-o translocatie cu juxtapozitie genica(identificabila prin FISH=hibridizare in situ cu fkluorescenta)exprimata prin supraexpresia mb a proteinei genei c-erb B2,identificabila imnohistochiomic)
106.Carcinomul ductal invaziv mamar(tipuri histopatologice)
Carcinom ductal invaziv,Carcinom lobular invaziv,Carcinom mixt,Carcinom tubular ,Carcinom mucoid,Carcinom medular.
1. Carcinomul ductal invaziv (NOS, not otherwise specified):Forma cea mai frecvent(80).
2. Macroscopie
noduli duri cu un diametru de 2-3 4-5 cm
ataare infiltrativ de structurile nconjurtoare cu fixare la peretele toracic subiacent,
cutarea pielii i retracia mamelonului
suprafaa de seciune are margini infiltrative, slab definite
culoare alb-cenuie, adesea cu striuri alb-cretoase (elastoz stromal), ocazional mici focare de calcificare
la secionare scrie
Microscopie
celulele prezint un pleomorfism variabil, acvtivitate mitotic variabil
arhitectur
plaje extinse, insule solide, spaii glandulare mai mult sau mai puin bine difereniate, cordoane infitlrative sau celule individuale
fibroz variabil
esut elastic (90 din cazuri)
calcificri focale (60)
infiltrat inflamator cronic
Extindere prin limfatice
3.Carcinomul tubular
Inciden: 2 din carcinoamele invazive
Macroscopie
mici (aproximativ 1 cm diametru)
suprafa de seciune nisipoas
Microscopie
tubi bine conformai, plasai ntr-o strom fibroelastic
poate fi confundat cu o leziune benign
Prognostic excelent
1. Carcinomul mucoid (coloid)
Inciden: 2-3
Survine n post-menopauz
Macroscopie
moale, aspectul i consistena unei gelatine palide cenuii-albstrui
Microscopie
lacuri de mucin extracelular
n mucin plutesc insule mici i celule neoplazice izolate, care pot forma uneori glande
Prognostic favorabil
1. Carcinomul medular
Inciden: 1
Survine la femei mai tinere
Macroscopie
tumormare (aproximativ 5 cm diametru), moale, crnoas, bine circumscris
Microscopie
plaje extinse sinciiale de celule mari, veziculare, cu nuclei pleomorfi, nucleoli
proemineni i mitoze frecvente
infiltrat limfoplasmocitar la periferie i n tumor
margine compresiv, nu infiltrativ
Prognostic mai favorabil.
107.Carcinomul ductal invaziv mamar(gradarea=scorul Scarf-Richarson si aspecte imunohisrtochimice)
Carcinoamele ductale se pot grada dupa scorul Scarf-Richarson:formare de tubi bine diferentiati(1 punct) mediu diferentiat(2 puncte) slab diferentiat(3 puncte).
Anizocoria=pleomorfism nuclear(de la 1la 3 puncte)
Miroze atipce(de la 1la 3 puncte)
Scorul minim este 3(tumora cu grad scazut de malignitate)iar maxim este 9(cu grad inalt de malignitate).Imunohistochimic carcinoamele mamare pot fi pozitive pt receptorii hormonali (estrogeni progesteron) la c-erbB2(factor de agresivitate) la catepsinaD(factor de invazivitate) la PCNA,la K1-67(factor de proliferare) si EGFR(factor angiogenic).factorii de prognostic defavorabili:tumora primara>2 cm,fixarea la tesuturile inconjuratoare,metastaze in ggl axilari sau diseminarea sanguina,grd tumoral in grd I de 85% in grd II de 10 ani In grd II de 5%
Pozitivitatea tumorii pentru receptorii de strogen si progesteron arata un prognostic favorabilc-erb B2 intens pozitiv(+++)corelet cu P53 arata un prognostic defavorabil ,iar EGFR evalueaza densitatea microvasculara a tumorii.
Din punct de vedere molecular,in cancerul familiar,apar mutatii ale genei BRCA1de pe cr 17b (asociate si cu dezvoltarea carcinoamele ovariene )mutati ale genei BRCA2 de pe c r 13 ,iar in 55 din cazuri apar pierderi ale heterozigozitatii (LOH) ale genei P53 de pe cr 17. Pacientele au istoric familiar de cancer mamar (predispozitie genetica),tumori la ambii sani;asocierea tumorilor mamare cu tumori ovariene sau antecedente familiare cu tumori multiple metacrone sau sincrone de san,ovar,endometru,colon,sau sarcoame atat la barbati cat si la femei. . In cancerele sporadice apare amplificarea genei c-erb B2(her2/ceu) de pe cr 17p printr-o translocatie cu juxtapozitie genica(identificabila prin FISH=hibridizare in situ cu fkluorescenta)exprimata prin supraexpresia mb a proteinei genei c-erb B2,identificabila imnohistochiomic).
108.Tipuri histopatologice particulare de carcinoma mamara:medular.metaplazic,apocrin,coloid.
Carcinomul mucinos (coloid):Survine n post-menopauz Macroscopie
moale, aspectul i consistena unei gelatine palide cenuii-albstrui
Microscopie
lacuri de mucin extracelular
n mucin plutesc insule mici i celule neoplazice izolate, care pot forma uneori glande
Prognostic favorabil
Carcinomul medular:Survine la femei mai tinere Macroscopie:tumormare (aproximativ 5 cm diametru), moale, crnoas, bine circumscris
Microscopie:plaje extinse sinciiale de celule mari, veziculare, cu nuclei pleomorfi, nucleoli proemineni i mitoze frecvente ,infiltrat limfoplasmocitar la periferie i n tumor,margine compresiv, nu infiltrativ
Prognostic mai favorabil
Metaplazia apocrin:celule poligonale sau cilindrice, cu citoplasm eozinofil, granular i proiecii apicale; nuclei bazali,pot alctui proiecii papilare
109.CARCINOMUL LOBULAR INVAZIV
Inciden: 10 din carcinoamelor mamare
Tendin marcat la bilateralitate i multicentricitate
Histopatologie
aspectul celulelor
mai mici, mai uniforme, cu atipii mai reduse dect n carcinomul ductal
coezivitate redus
uneori aspect de inel cu pecete (mucin intracelular)
mod de infiltrare
de obicei n ir indian, adesea n jurul ductelor mari normale
Carcinomul lobular in situ (CLIS)
Clinic
nu formeaz o mas palpabil, fiind descoperit incidental pe piesele rezecate i examinate microscopic
Multicentrice n 70 din cazuri i bilaterale n 30-40
Microscopie
0lobulii - destini cu celule tumorale
celulele - monomorfe, mici sau mijlocii, cu nuclei rotunzi i de obicei normocromi
Evoluie
25-30 din pacieni CLIS vor dezvolta carcinoame invazive
riscul crescut opereaz pe ambele mamele, dei e ceva mai crescut pe partea de unde a fost prelevat biopsia
dup un diagnostic de CLIS se poate dezvolta att un carcinom ductal, ct i un carcinom lobular invaziv
110.Vaginitele(caractere generale)
Infectia mucoasei vaginale-apare prin prin transmitere sexuala,cel mai frecvent cu Cardenella,Trichomonas,Candida.Alte vulvo-vaginite:infectia cu Virus Herpes Simplex 2 ce produce o serie de vezicule intraepiteliale,pline cu lichid seros si celule cu nucleu in teanc de farfurie.Infectia cu TreponemaPallidum apar sifilinele primare prin sancrul dur si adenopatie satelita inghinala.Gardenella:protozoar in forma de lamaie, ce determina o infectie acuta cu PMN,frotiul cu aspect de cer innorat.
Candida:fung-forma vegetativa cu aspect de bastonassau spor
Chlamydia:infiltratii limfatice nodular stromale.
111.Cervicita cronica
Macroscopie:mucoasa roie, tumefiat, granular
Microscopie:infiltrat mononuclear(cervicit folicular),epiteliul(hiperplazie i modificri reactive cu atipii,pierderea glicogenului (testul Schiller negativ) confuzie cu displazia),glandele endocervicale(metaplazie pavimentoas),stenoza glandelor cervicale datorit inflamaiei i fibrozei,dilataii chistice (chiste Naboth)
112.Condiloame acuminate si papilomul cervical
Condilomul:formatiune exofitica.Transmis pe cale sexual HPV (human papilloma virus) 6 i 11
Macroscopie:vegetatii cu aspect de fire de iarba,creasta de cocos,pe vulva,vagin,col uterin
Microscopie:akantoza(ingrosarea stratului spinos),parakeratoza,infiltrat inflamator cronic limfo-plasmocitar si prezenta koilocitelor(celule epiteliale infectate cu HPV,care au un nucleu in stafida ,cu halou clar perinuclrear).HPV da un aspect citopatic nuclear incluzionar.
Polipul endocervical
Frecven 5 din femeile adulte.Patogenez proliferare focal exagerat a epiteliului endocervical i a stromei
Macroscopie :mici i sesile sau voluminoase (5 cm), cnd proemin prin canalul cervical
Microscopie:Strom lax, fibromixoid, care conine glande endocervicale, adesea dilatate,inflamaie.metaplazie scuamoas
Date clinice mici sngerri
114.Carcinomul in situ(CIS) de col uterin
Este o leziune maligna in care celule neoplazice nu au depasit mb bazala.
Histopatologoic se prezinta sub 3 forme:
-CIS cu celelule mici:celule rorund-ovalare,dispuse in sir indian,bazofile cu raport N/C1;ocazional exista saci de PMN(celule maligne ce au fagocitat PMN=canibalism celular)
-CIS keratinizat :grupuri neregulate de celule maligne cu aspect nodular cu perle keratozice
-CIS non-keratinizat:grupuri rotunde ,regulate de celule ,fara perle keratozice ;celulele de acest tip pot fi celule fibra(spindle-cell),celule momioloc(tad-polecell)sau celule intermediare (din al treile grup)
Examenul citologic exfoliativ Babes-Papanicolau se bazeaza pe studiul morfologic al celulelor epiteliale descuamate din stratul superficial al mucoase cervico-vaginale si acumularea lor in fundul de sac vaginal post. Exita 5 tipuri de frtiuri(clasificarea Pap):
Tip I-celule de aspect normal
Tip II-celule de aspect inflamator
Tip III-celule discarjotice(suspect d e malignitate sau infectia cu Trichomonas)
Tip IV-celule neoplazice izolate
Tip V-celule neoplazice dispuse in placarde.
115.Carcinomul epidermoid de col uterin
Este o tumora epiteliala maligna cu punct de plecare la nivelul jonctiunii scuamo-cilindrice(zona de conflict biologic).
Etiopatogenie:Carcinomul epidermoid este o proliferare maligna epiteliala,cu punct de plecare in jonctiunea dintre epiteliul pavimentos si cilindric. In aparitia lui este incriminat virusul papilomatozei umane(HPV) serotipurile 16 si 18. Carcinomul epidermoide este precedat de leziuni dispalzice cu evolutie progresiva(CIN ICINIICIN IIICIScarcinom microinvaziv) CIN=neoplazie intraepiteliala cervicala,CIS=carcinom in situ.
Morfologie:Exista forme de carcinom epidermoid de col uterin din punct de vedere macroscopic. Prima forma este reprezentata de forma ulcerata/endofitica. A doua forma este vegetanta,iar a treia este infiltrativa.
Din punct de vedere microscopic carcinomul epitelioid de col uterin este compus in marea majoritate a cazurilor(95%) din celule mari keratinizate(bine diferentiate)sau nekeratinizate(slab diferentiate). Restul de 5% este constituit din tumori cu celule mici cu pattern slab diferent sau extrem de rara cu pattern nediferentiat (carcinoame neuroendocrine sau carcinoame cu celule mici). Cel din urma se aseamana cu carcinomul in bob de ovaz al plamanului si are de obicei un prognostic rezervat,datorita diseminarii rapide pe cale limfatica si pe cale sanguina.
116.ENDOMETRIOZA
Definiie:Prezena glandelor endometriale i stromei n afara uterului
Vrsta medie n momentul diagnosticului:25-30 ani
Localizare:n ordinea frecvenei
ovare ligamente uterine sept rectovaginal peritoneul pelvian cicatricile de laparotomie
mai rar ombilic, vagin, vulv, apendice, limfoganglioni pelvieni
la distan- plmni, pleur, rinichi
Patogenez:reflux mentrual,metaplazia seroasei peritoneale,embolie limfatic sau hematogen
Macroscopie :noduli roii - albstrui (1-5 mm),glandele,fibroz n jurul focarelor ,ovar chiste ocolat
Microscopie:glande endometriale i strom,vindecare esut fibros i macrofage ncrcate cu hemosiderin
Trsturi clinice:dismenoree (corelaii cu implantele pe ligamentele uterosacrate),infertilitate
118.Adenocarcinomul endometrial
Inciden - 20 din cancerele ovariene;frecvent la femeile obeze cu HTA,diabet sau nulipare
Bilateralitate - 1/3 din cazuri
Vrst -dup menopauz
Macroscopie - arii chistice i solide
Microscopie - aspect similar cu al unui carcinom endometrioid
- grade diferite de difereniere
n 15-50 din cazuri - cancer endometrial sincron (probabil independent)
Histopatologic:poate fi de 4 tipuri-adenocarcinom de tip intestinal,de tip mucinos, carcinom adenoscuamossia denochatom
119.Tumora stromala endometriala RaraSarcomul stromal de grad redus
se extinde prin vasele sangvine i limfaticele miometrului
microscopie
celule alungite, asemntoare celulelor stromale normale, proliferative
evoluie
ndelungat
uneori survine infiltrarea parametrelor
arareori metastaze (pulmonare)
Sarcomul stromal de grad nalt
mas moale, cnoas, care se proiecteaz n cavitatea uterin
microscopie
celule mai pleomorfe, mitoze mai numeroase
evoluie
extindere rapid spre structurile nvecinate metastaze la distanta
120. Leomiomul:este cea mai frecv tum benig uterina
-deriva din musculat uterina si pot deveni simptomatice prin aparitia de sangerari
sau durere
Macro-uterul este marit de volum,cu cavitatea deformata prin prez de noduli bine incapsulati,de consistenta crescuta cu localiz subseroasa
-pot avea dimens de la cativa mm pana la 10cm
Micro-este alcatuit din fibre musc netede similare celor miometriale,cu dispoz dezordonata
-cel sunt alungite,au cant moderata de citoplasma
-intre fibrele musc se gaseste o cant variabila de fibre si cel conjuctive.
121. LEIOMIOSARCOMUL 2 din tumorile uterine.Vrsta medie: 55 aniEste compus din celule alungite ,eozinofile cu citoplasma fibrilara dispuse in benzi si fascicule care uneori se intersecteaza in unghi drept. Se descriu mai multe tipuri histologice:bine diferentiat,epitelioid,mixoid,pleomorf sau diferentiat. Da frecvent metastaze sangvine in plaman si ficat .
Prgnosticul este defavorabil cand diametrul tumorii depaseste 6 cm,cand exista hemoragii si necroze sau >de 5 mitoze/HPF(camp cu obiectiv mare-40x)
Imunohistochimic este pozitiv la alfa actina muschiului neted si desmina.
122.Chistadenomul ovarian
seros-tumora benigna .Proliferare adenomatoasa cu formare de chiste tapetate de celule cubice(un singur rand)asezate pe o mb si cu secretia unui lichid seros
mucinos-proliferare de celule cilindrice inalte asezate pe un singur rand cu secretie de mucus. Prin rupere poate da pseudomixoma peritoneala(insamantarea tumorala a acavitatii peritoneale)
papilifere-proliferari papilare sub forma unor papile cu un ax conjunctivo-vacular
Tapetat cu celule cubo-cilindrice(unistratificat pe alocuri) ;mb intacta ;pozitia in stroma a corpilor psomatosi(concretiuni laminare proteo-calcare)
Seroase/mucinoase/sero-mucinoase
123.Tumorile ovariene border-line si chisadenoamele ovariene.
cele mai frecvente tumori ovariene
prezint o difereniere spre epiteliul trompelor Fallope
Macroscopie
unul sau mai multe chiste delimtiate de perei fibroi
diametrul 10-15 cm 40 cmTumorile benigne (chistadenoame)
perei chistici netezi, strlucitori, fr ngrori (forma chistic) sau mici proiecii papilare (chistadenom papilar)
conin un lichid clar, seros
bilateralitate: 20
Tumorile de limit
model papilar luxuriant
excrescene exofitice pe suprafa
bilateralitate: 30
Tumorile maligne (chistadenocarcinoame)
arii chistice i solide
zone de necrozi hemoragie
penetreaz adesea pe suprafaa extern a capsulei
bilateralitate: 2/3 din cazuri
Microscopie
Tumorile benigne
chste i papile tapetate de celule cubice sau ciliate
Tumorile de limit
complexitate crescnd a papilelor stromale
multistratificri
atipie citologic
nu se observ invazie stromal
Tumorile maligne
sructuri papilare complexe, ramificate
elemente glandulare complexe
celule cu trsturile malignitii
corpi psamomatoi
invazie stromal
Evoluie
depinde de stadiu
124.TUMORA BRENNER
Cu celule tranzitionale ,clare cu nucleu in forma de bob de cafea dispuse in insule inconjurate de o stroma densa. Poate fi benigna ,border-line,sau maligna(axe conjunctive tapetate de un epiteliu tranzitoriu stratificat cu pleomorfism si mitoze atice). Uneori poate avea degenerescenta chistica centrala.
Inciden 1-2 din tumorile ovariene
Vrsta > 40 ani
Patologie
Macroscopie de obicei mici, bine circumscrise, solide
Microscopie strom fibroas, abundent cuiburi de celule asemntoare uroteliului
Comportament majoritatea benigne arareori tumori de limit sau maligne.
126.Chistul dermoid de ovar.
Epidemiologie
cele mai comune tumori ale celulelor germinale
incidena maxim: decada a treia
Patogenez
partenogenez: celulele germinale haploide (postmeiotice) se autofertilizeaz celulele tumorale diploide care sunt genetic feminine (46,XX)
Patologie
Macroscopie
tuberculul Rokitansky
Microscopie
Evoluie
1 se malignizeaz
de obicei carcinom scuamos
mai rar carcinom tiroidian, melanom
127.Teratoamele imature
Epidemiologie
rare
primele dou decade
Macroscopie
Microscopie
structur
amestec de esuturi
mature
imature
gradare
Clinic:extensie (peritoneu),metastaze:
limfoganglionii retroperitoneali, paraaortici
hematogene plmni, ficat
tumorile de grad nalt chimioterapie profilactic
128.Tumora de granuloas
Poate fi de tip juvenil sau adult.Are 3 forme histologice:foliculara,trabeculara(celule dispuse in cordoane),difuza(cu celule dispuse in plaje solide)
-tip adult
Epidemiologie:1,5 din tumorile ovariene,vrsta
Microscopie
celulele
aranjament
trabecular
microfolicular(corpusculi Call-Exner)
difuz
macrofolicular
Date clinice75 - semne de secreie estrogenic
fetie
pseudopubertate izosexual precoce
post-menopauz
hiperplazie simpl sau atipic
adenocarcinom endometrioid (5-10)
metroragii
foarte rare efecte androgene
Evoluie :potenial maligne,grad de malignitate redus
Date clinice:precocitate izosexual
Evoluie:5 - maligne
129.Fibrotecomul ovarian
Tumora stromala benigna
Proliferarea unor celule alungite,bombate (plum-cells) cu lipide intracitoplasmatice(col Sudan) cu dispozitie in buchete laxe sau vartejuri . Uneori celulele pot fi clare(celule luteinizante).
130.Mola hidatiforma
Este un proces degenerativ distrofic al vilozitatii coriale insotita de proliferare trofoblastica,ca urmare a decesului fetal in utero.
Etiologie:Importanta molei hidatiforme consta in faptul ca aceasta este un precursor al coriocarcinomului. Apare mai frecvent la rasa neagra.Microscopic:
-distrofie hidropica a vilozitatii coriale
-absenta vascularizatiei
-proliferarea citotrofoblastului si sincitiilor
Morfologie:
Mola hidatiforma poate fi de 3 tipuri:
1.Prima forma este mola hidatiforma completa,forma in care toate placenta e transformata si nu exista fat. Cariotip 45 XX(80%)/46XY. Intotdeauna este penetrat un ovul gol de un spermatozoid care se duplica.
2.A doua forma este mola hidatiforma partiala in care apare degradarea totala,existand si embrion. Cariotip 69XXY
3Exista si o forma de mola hidatiforma invaziva care nu este prezenta decat pe uter.
Aspectul microscopic releva numeroase vilozitati extrem de distinse,cu stroma edematiata,care nu contine vase de sange.Trofoplastul ce inconjoara prolifereaza circumferential si difuz.
132. Limfadenitele (caractere generale, tipuri principale): In general boala Hodgkin este un proces neoplazic care afecteaza primar limfoganglionii. Celulele patognomonice maligne sunt reprezentate de celule Reed-Sternberg (celule mari, cu diametrul de 40-60 mm, binucleate, cu simetrie in oglinda sau inmugurire, nucleii fiind centrati de un nucleol mare, eozinofil si citoplasma palida) si variante de celule Reed-Sternberg sau celule Hodgkin (mononucleate cu nucleu cu nucleol mare, eozinofil si citoplasma palida). Aceste celule par sa fie aneuploide si clonale, dar originea lor este inca subiect de discutie. Boala Hodgkin este clar diferita de limfoamele non-Hodgkin (LNH) prin mai multe specificitati: Maniera de imprastiere: -boala Hodgkin se imprastie local, pas cu pas, prin metoda contiguitatii regiunilor limfoganglionare pornind, de obicei, de la gatul persoanelor (90% din cazuri). Urmeaza prinderea medistinului, a limfoganglionilor celiaci si de aici diseminarea in splina, ficat si maduva osoasa. LNH se dezvolta frecvent in mai multe grupe limfoganglionare datori