Post on 24-Feb-2020
OPORULU ÂDM1NISTR.: Str. Nicolae lorga 6
TELEFON No. 1Ѳ/7Ѳ I ANUL VI. Numărul 161. Apare in fiecare Duminecă
Milă... pentru fraţii noştri înstrăinaţi
ÍNu poate fi privelişte mai jalnică cat aceia pe care ne-o oferă unii
compatrioţii noştri, care, fie **Щі de dezgust, fie momiţi de p n ţ i criminali, fie siliţi de sărăcie f1 Părăsesc căminul, întemeiat poa-f neamuri, pentru a căuta aiurea
A l muită dreptate şi mai ales, o fci bună stare materiaiă. Nu ştii s 8 ă taci: sä te minunezi sau să te 'grozeşti? Ne lăudăm în orice mo-Ient că avem o ţară „bogata", în
' năpădesc cu îngăduirea autor i l o r noastre atâţia străini ca să *^*ge o pâine mai bună — şi une-t l Să-şi iacă paiaţe —, iar plugari e.ăi noştri, chinuiţi de foame, pă-^ egc cu îaerauii în ochi meleagu-ie străbune ca sa şi câştige traiul e S te mări şi ţări. g intr auevar ruşinos şi nespus de
w eros: <űeice urmăresc ziarele au utui constata cu adâncă amărăciu-B c ă sute — poate mii — de gos-Duari romani, rătăcesc ca nişte um-re înfometate pe străzile oraşelor in Brazilia, trezind mila băştinaşi-
şi revoita ziariştilor de acolo, iri ei înşişi se indignează de trata-lentul neomenos i a cari aceşti oa-ieni au iost supuşi, şi se miră că utorităţiie noastre nu iau nici o lăsură de a repatria pe aceşti ne-rriciţi cari acolo, s'au convins încă [iată ue adevărul zicalei: „Fie pai-ea cât de rea, tot mai bună e'n ira mea". Avem destui concetăţeni, cari nu
e iubesc prea mult. Avem deci tot lierestii ca să păstrăm ca o comoa-i, şi să sporim pe căi cu putinţă lateriaiui de semeni pur românesc, pntruca să fim mereu în o necon->stata majoritate în acest Stat ro-lânesc. Dar ne cuprinde dispe-irea când vedem nepăsarea cu ca-; tratează aceasta chestiune automatise noastre, cari îngăduie expor
tarea de elemente româneşti, lăsând să se scurgă în loc atâţia intruşi problematici.
Oare trebue să colaborăm singuri ia sinuciderea noastră? Aceată ţară mănoasă care hrăneşte aşa de bine — slavă Domnului — atâtea sute de mii de străini pripăşiţi în chip colegial pe plaiurile noastre abia acum după război, nu putea oare să sature şi pe acele câteva mii de ţărani români, cari acum rătăcesc flămânzi prin Brazilia şi alte partit Oare nu s'a găsit nimeni să-i lumineze din vreme pe aceşti oameni asupra pasului ce aveau să-1 facă? Nu s'a găsit nimeni să le întinau o mână de ajutor ca să le dea putinţa să rămână la vetrele lor, să lucreze mai departe gospodăriile pe care rânduri şi rânduri de străbuni le-au sfinţit cu munca lor cinstită şi modestă?
Nu s'a găsit nimeni să închidă din vreme pe acei negustori "de sclavi albi cari ne pustiesc satele şi ne compromit numele în atâtea ţări?
Iţi vine să te cutremuri când afli ca în Siberia mai vegetează, trataţi in chipul cel mai vitreg, încă 14 mii ue români, printre cari se află a-taţia ofiţeri şi un general. Un Stat, care se cinsteşte, şi care ştie să-şi cinstească şi fiii săi, se interesează energic de soarta fecăruia din cetăţenii săi. Oare autorităţilor noastre nu ie plesnesc obrajii de ruşine, când ziarele din Buenos Aires se indignează de mizeria şi părăsirea în care sunt lăsaţi compatrioţi de-ai noştri?
Domnilor în drept, treziţi-vă până nu va fi prea târziu, până nù vi se va striga că aţi vândut pe fraţi de-ai voştri, precum Iosif a fost
vândut de fraţii săi. Mai mult interes, mai multă... milă pentru concetăţeni de-ai voştri, de-ai noştri.
Mentor
ЛОАСШ HORA? D-l iiie Pasculescu scria în „ D u -
dneca Poporului", despre locul cel tai potrivit unde să se facă horile i zilele de sărbătoare, spunând că ecât la crâşmă, tineretul ar putea ica- în faţa şcoalei sau în alt loc, nde să naudă strigătele şi sudăl-lile chefliilor, unde ei mar putea ispitiţi ia băutură. In aüevär, ţinerea horelor în cur
ea sau în preajma cârciumei, pri-îjeşte tineretul să vadă tot soiul de üde urite, s audă fel ş fel de vor-e — şi cum răul prinde mai uşor ecât frumosul — tinerii sunt ispi-iţi, beau şi ei la rând cu părinţii au cu rudele, vin în atingere cu be-ivanii satului, se apucă de chef, e scandaluri şi de alte fapte urîte, ipte ce isvorăsc din cauza beţiei.
La Paşti, ,1a Rusalii, şi la toate ărbătorile mari, sătenii noştri se trâng la crâşma. Işi aduc deacasă e-ale mâncării şi se aşează la aşa tumitele „refeneie", — adică stau i masă, mănâncă, beau — mai ales l e a u — şi asculta cum le cântă lău-arii. In mijlocul curţii — sau când râşma are vad la drum, în şosea — ineretul se prinde în horă.
Asta n'ar fi nimic, dar partea cea uită începe de când ceice au luat am mult „la măsea" se amestecă în oc, unde încurcă hora şi cu limba mpletecită, dau ordine lăutarilor a să cânte ce voiesc ei. Din acea-
cauză se întâmplă foarte ade-ea certuri, bătăi, ba uneori chiar irime. Şi astfel, sărbătorile mari, în oc să fie prilejuri de bucurii mari, e veselie, de fapte creştineşti şi de 'Urăţire sufletească, devin dimpo-fivă prilejuri de fapte urâte, ne-Teştineşti şi chiar de nenorociri.
Aceasta nu însemnează însă să iu ne mai veselim la zile mari. Să ne rèselim, să ne bucurăm, dar nu să le leçinstim prin faptele noastre. La Bşirea delà biserică să nu ne mai ibatem din cale când ne este crâş-
'n drum, iar horele să le facem •colo, unde tineretul este pus la idăpostul pildelor rele.
Am avut prilejul ca vacanţa Paselor s'o petrec în Maramureş. In 'rima zi de Paşti am ieşit să mă >limb puţin pe uliţile satului în ca-e locuiam. Crâşmele, toate evreeşti,
la număr pentru un sat, de jOO suflete — erau pline de săteni, ^eice n'aveau loc înlăuntru stau u ngiţi pe lângă garduri şi beau le-avalma: bărbaţi, femei copii... J»nd am ajuns însă în curtea bi-«ricii mi-s'a umplut sufletul de bu
curie. Tinertul — băeţi şi fete in iiaine de sărbătoare — era strâns aci. Lungiţi pe iarbă, tinerii vorbeau, râueau, glumeau...
A doua zi, am făcut o preumblare şi prin comunele apropiate ale vecinei noastre Cehoslovacia ajungând până ia Jassina. Pretutindeni crâşmele erau închise. Pela porţile caselor, pâlcuri, pâlcuri stau de vorbă sătenii, iar hora juca — într'un loc unde tineretul nostru nu prea mai calcă — in curtea bisericii! Acest lucru m'a minunat cu adevărat. Flăcăi cu mintene cărămizii şi cu pălării verzi, fete cu un fel de căciulite în culoarea lânii săine pe cap şi cu fote vărgate, jucau liniştit în horă ori stau pe sub umbrare.
In preajma sfântului locaş, gândurile le vor fi fost curate, strigăturile glumeţe, dar nu de ocară, cum se întâmplă prea adesea pe la noi. Cei rău nărăviţi şi beţivii n'aveau ce căuta în curtea bisericii. Astfel tineretul era pus la adăpostul pildelor rele şi însăşi el — din respect pentru sfântul locaş — era împiedicat delà necuviinţe ori delà gânduri urîte.
E bine să împrumutăm delà alţii obiceiurile lor frumoase, mai ales in ceeace priveşte tineretul, nădejdea zilelor de mâine. Dacă noi, rândul de oameni de azi, suntem aşa cum suntem, trebuie să purtăm toată grija de sufletele acelora cari mâine ne vor lua locul.
Aşa dar locul cel mai potrivit pentru petrecerea tineretului trebuie să fie în apropierea altarului, şcoalei sau undeva retras, pe iarbă verde.
C. N. Dărvărescu, înv.
S'au s u b s c r i s p â n ă a c u m
145.SOO lei A c ţ i u n i p e n t r u „ C u l t u r a
P o p o r u l u i " JJ OUA ACŢIUNI la „Cultura Popo
rului" se plătesc în întregime; delà două acţiuni în sus, primul vărsă-mânt este de 30 la sută din suma subscrisă.
Banii se vor înainta la Banca „Albina" din Cluj. O acţiune costă 200 de lei plus 20 lei cheltueli de fondare.
Mobilizarea elementului r o mânesc la industrie $i comerţ
P r i n c i p i u l d« o r g a n i z a r e a l o f ic i i lor j u d e ţ e n e d e p r o p a g a n d ă ş i p l a s a r e a l u c e n i c i l o r
In atenţia Min sttrului Man ii Neamul nostru îşi va putea câşti
ga viitorul şi independenţa economică numai atunci când în desvol-tarea industriei şi comerţului va sta în raport şi la un nivel egal cu cele* lalte popoare. Oraşele şi satele noastre vor fi ale noastre numai atunci, când poporul român trezit din somnul letargiei şi al indiferentismului va căuta să exploateze şi să lucreze singur izvoarele de bogăţii nesecate ale ţării.
Industria şi comrţul la noi trebue să progreseze zi cu zi pe lângă toată criza vremelnică» şi concurenţa ţărilor vecine, căci nici o ţară nu dispune de atâtea bogăţii naturale ca ţara noastră. Pădurile ce acoperă munţii falnici ai Carpaţilor au cele mai bune lemne de lucrat, vastele bogăţii în minerale ce le ascund munţii noştri, gazurile metane, petrolul şi alte comori parcă sunt date de Dumnezeu ca o recompensă pentru multele suferinţe ce le-a îndurat neamul românesc. Toate aceste ne sunt destule chezăşii de a privi cu un optimism desvoltarea industrială şi comercială şi de a ne baza pe un viitor mai strălucit.
Şi totuşi par'că noi ne lipsim de a-ceste daruri, stăm şi ne frământăm politiceşte şi privim cum străinii ne iau mura din gură. Cum ne exploatează toate bunurile pământeşti spre a le lucra dincolo de hotare ca mai apoi să le importeze din nou şi a ie vinde pe bani scumpi.
Poporul nostru stă în espectativă şi modest cum este, se mărgineşte şi azi de a fi tolerant până la prostie şi de a fi slugă vecinică străinului. Bu-curându-se de cele două-trei juge-re de pământ date de reforma agrară, românul, se crede satisfăcut ca după moarte va ferici pe cei trei pa-tiu feciori ţinuţi pe lângă dânsul, lăsându-le traista de lucru şi vezi Doamne moşia de a o ^npărţi .
Moţii, maramureşenii, fraţii din ţinutul Sălajului, Hunedoarei şi Bihorului sunt şi azi compătimiţi şi priviţi ca cerşitorii ţării pe lângă toate că,, câştigându-şi libertatea sperau într'un viitor mai strălucit, care să le şteargă din amintire odiosul trecut: „Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă 'n poartă".
Mă întreb: s'a luat iniţiativa de a salva din sărăcie şi mizerie spuzele de copii ale acestor ţinuturi căutând a-i îndruma la industrii şi comerţ, spre a-i face stăpânii aurului şi bogăţiilor ce le ascund munţii lor?
Dar nu numai ţinuturile susnu-mite, dar în toate satele româneşti sunt contingente imense de băeţi săraci, cari crescând cum au crescut şi părinţii lor, vor fi nevoiţi din cauza sărăciei, să meargă în slujbe ca simpli servitori şi ca servitori şi oameni săraci să rămână toată viaţa lor, profitând de ei numai capitaliştii; dar dacă ei ar intra la meserie şi comerţ ar eşi calfe fiind bine plătiţi şi după un timp de 4—5 ani ar putea profesa serios meseriai sau negoţul, devenind oameni inteli
genţi, cu vază socială şi cu bunăstare materială.
Pentru aceştia îmi ridic glasul şi caut să apelez la intelectualitatea noastră: până când vor fi ţinuţi în sărăcie şi mizerie?
N'ar fi bine de a se înrola acest tineret la industrie şi comerţ? Oare nici după opt ani de libertate nu privim ca cea mai vitală problemă a-capararea industriei şi a comerţului pe seama elementului românesc?
Spre ajungerea acestui scop oraşele ardelene şi bănăţene au organizat cămine de ucenici, înrolând băe-ţii delà sate la industrie şi comerţ. Căminele sunt pline, dar numărul lor departe este de scopul ce-1 urmărim. Până la o ocaziune mai prielnică financiară continuarea organizării căminelor stagnează, dar şi până atunci am putea plasa, mulţi băeţi prin o organizaţiune nouă, pe care o recomand în atenţiunea Ministerului Muncii.
Căminele de ucenici sunt zilnic a-sediate de maeştrii şi comercianţii din judeţe, cerând mereu ucenici. Se simte o criză mare de ucenici. Oare nu ne putem folosi de ocaziunea aceasta? Ministerul Muncii să organizeze în fiecare sediu de judeţ Oficiul de propagandă şi de plasare al ucenicilor. Şefii acestor oficii să facă prooagandă prin comunele mai nevoiaşe româneşti, ţinând prelegeri şi arătând cu argumente folosul mare ce-1 aduce industria şi comerţul. Va căuta să înlesnească elementul românesc de prin sate ca să facă excursii prin oraşe, să cunoască
viaţa şi câştigul delà oraş, meseriile, traiul meseriaşilor faţă cu al populaţiei rurale. Va face cunoscut tuturor meseriaşilor din centrele industriale şi comerciale de a se aproviziona cu ucenici delà Oficiul ju-deţan.
Elevii recrutaţi de către şefii Oficiilor de propagandă, de învăţători şi preoţi al căror sprijin trebue cerut, vor fi aduşi la Oficiul judeţan de plasare, şi dupăce vor fi povăţuiţi cu sfaturi şi îndrumări necesare se vor plasa la maeştrii din localitate şi provincie sau îi va trimite la alte Oficii de plasare judeţene, unde se simte nevoia de ucenici. Şefii oficiilor vor cere tot la trei luni elevii la maeştrii acasă, vor lega contractele cu patronii, se vor interesa de progresul lor de muncă, cum şi de tratamentul băeţilor. Intre oficiul de plasare şi elevii plasaţi să fie un schimb de corespondenţă. In fiecare centru, unde sunt plasaţi astfel de băeţi, primăria să fie obligată de a patrona interesele elevilor, înlocuind pe părinţii acestora.
In felul acesta vom putea plasa sute şi mii de elevi, căci maeştrii din provincie zilnic ne cer băeţi şi industria şi comerţul la noi chiar şi în sate sunt bine desvoltate. Am împărtăşit această ideie şi societăţii
„Meseriaşul" din Timişoara, care deja plasează cu succes a tâ t în centru cât şi în provincie, îngrijind de aceşti elevi şi prin delegaţii societăţii, leagă contractele, îi cercetează, dându-le îndrumări părinteşti.
Ministerul Muncii să ' înfiinţeze mai multe burse în urma propunerii directorilor de cămine şi a şefilor oficiilor de plasare judeţene, ca elevii cei mai buni să fie trimişi în străinătate spre a se specializa şi în-torcându-se aceştia acasă, prin credite, să li-se dea capitaluri necesare pentru a-şi putea începe meseriile.
ldeia porneşte delà oamenii mici, cei mari în folosul naţiunii să o adopte, iar Ministerul Muncii să o aplice.
Ştefan Ѵшре directorul Căminului de ucenici No. 1 şi Căminul calfelor
S t a t i s t i c e i n t e r e s a n t e
Pentru domnul ministru al şcoalelor
Prin legea din 1924, s'a înfiinţat prin impunere în fiecaire comună unde au fost cel puţin 15 analfabeţi, şcoală aşa zisă de adulţi.
in anul înfiinţării au mers cum a mers şcoalele de bine de rău, toţi au căutat să-şi facă datoria, înţelegând desigur scopul măreţ, de a contribui la înălţarea neamului românesc. In acest an şcolar 1925—26, învăţătorii pricepând în mod riguros prescripţiunile legii şcolare şi mai presus de aceasta scopul de a ridica masele populare, a căutat ca să se străduiască din răsputeri a ajunge la un rezultat cu totul mulţumitor.
Ar fi ceva prea mult ca să se ceară învăţătorului ca aceste cursuri să le facă benevole, deaceia şi legiuitorul se vede că a observat a-ceasta şi a pus în lege ca acest supliment de cursuri să fie plătite.
Se constată însă, cu multă durere, mai ales azi, când învăţăorul se ouate intre viaţă şi moarte cu scum-petea enormă a zilei şi nu arareori cu lipsa chiar a pâinei de toate zilele, ca pe lunile Noemvrie şi Decemvrie 1925, n'a primit nici-un ban. Nu mai vorbim de anul în curs, căci üe el nu se pomeneşte ca şi când n'ar fi existat nimic.
Cerem dar d-lui ministru să ia în considerare acest fapt şi să ordone organelor în drept să-şi achite plata ce i-se cuvine învăţătorilor pentru cursurile de adulţi de anul trecut şi anul în curs.
Pentru acest gest mulţumim respectes şi salutăm cu recunoştinţă pe făcătorul de bine.
Nie. Dumitrache, înv.
Evoluţia criminalităţii în România Numărul din urmă (2) din Bu
letinul Statistic al României — publicat de direcţiunea generală a statisticei din ministerul industriei şi al comerţului — ne aduce între altele contribuţiuni de o valoare deosebită în domenii ce interesează în cel mai. mult grad economia naţională, şi o dare de seamă relativă la evoluţiu-nea criminalităţii în vechiul regat şi în Basarabia, în cursul perioadei 1919—1923, semnată de directorul general al statisticei judiciare d. Dr. Eugen Decusară, unul dintre cei mai sârguincioşi penalişti specializaţi în această direcţiune.
Oricât de incompletă — căci nu se ocupă decât de crimele pedepsite la juraţi, lăsând deoparte pe cele judecate de instanţele militare (dea-semenea nu cuprinde crimele ai căror autori au rămas nedescoperiţi şi nici pe acelea în curs de restricţie şi judecată), — statistica d-lui Decusară este totuşi o operă de reală însemnătate, atât prin documentarea riguroasă dovedită cât şi prin sistematizarea ştiinţifică şi de amănunt ce a adoptat. Prin aceste însuşiri, lucrarea d-sale se face indispensabilă legiuitorului penal viitor şi se impune, ca punct de repert pentru orice legi şi regulamente penitenciare, poliţieneşti ş. a. ce s'ar creia.
*
Prima tabelă statistică fixează sporul criminalităţii în România (cu basarabia) din anii 1919, 1920, 1921, 1922 şi 1923 — faţă de 1914.
In recenzia de faţă, voi înlătura datele Basarabiei spre a înfăţişa numai pe acelea ale vechiului regat, cari se poartă asupra unei populaţii constante relativ.
In 1914, — s'au deferit juraţilor 662 crime (cu 1079 de acuzaţi; dintre cari au fost condamnaţi 456 (procent: 42 la sută) şi achitaţi, al-coolişti, etc. restul. — In 1919: 935 crime) cu 940 acuzaţi). 404 condamnaţi (44 la sută), — în 1920: 1596 crime (cu 1567 acuzaţi), 538 condamnaţi (35 la sută — la cari se adaugă 20 la sută amnestiaţi); — în 1921: 1249 crime (cu 2274 acuzaţi), 997 condamnaţi (45 le sută—la cari se adaugă 8 la sută amnestiaţi); în 1922: 1346 crime cu 2243 acuzaţi, 960 condamnaţi 45 la sută, la care se adaugă 13 la sută amnestiaţi, iar în 1923:1232 crime (cu 1743 acuzaţi), 807 condamnaţi (42 la sută •— la cari se adaugă 3 la sută amnestiaţi.
Reiese din această tabelă: 1) numărul afacerilor criminale a sporit din 1914 în 1923, delà 662 la 1232, înregistrând altfel un procent de 100 la sută; 2) numărul acuzaţilor a sporit, în aceşti ani, delà 1079 la 1743, înregistrând astfel o creştere de 60 la sută — ceeace dovedeşte că recidiva ia proporţii îngrijorătoa re, 3) numărul condamnaţilor a trecut delà 456 la 807, adică un spor de 86 la sută, ceeace afirmă o înăsprire a penalităţii, pe care n'a influenţat-o mult nici decretele de am-nestie ce s'au acordat între timp.
Sub raportul indicelui criminalităţii, România se aşează în fruntea ţărilor comparate, marcând 17 crime la 10O mii locuitori, pe când Franţa are indicele 7, Portugalia 6, Olanda 6, Belgia 5 etc.
Tabela 2 — cuprinde statistica criminalităţii în România, după natura faptei (crime de înaltă trădare, crime contra persoanelor şi contra proprietăţii etc.)
Se vădeşte o creştere a numărului celor acuzaţi de crime contra persoanelor — şi e explicată prin sporirea pruncuciderilor (din 1914 până în 1923, cu aproape 50 la sută), avorturilor cu 250 la sută şi a o-morurilor (cu 50 la sută).
Tabela 3 — repartizează crimele comise în anii 1919-1923 (comparativ cu 1914) pe provincii şi în raport cu cifra populaţiilor. E sugestiv: In Moldova numărul crimelor se înfăţişează în o creştere de 120 la sută şi cu un indice de criminalitate sporit delà 11 la 24 (adică dublu) pentru suta de mii de locuitori. In Muntenia creşterea e de 66 la sută, cu
indicele sporit delà 7 la 12 pentru suta de mii de locuitori. In Oltenia creşterea e de 26 la sută, cu indicele crescut doar delà 9 la 12. In Dobro-gea creşterea e maximă — 270 la sută, iar indicele prezintă un salt delà 5 la 15 crime de fiecare sută de mii de locutori.
Explicaţia acestui fenomen stă în faptul nestâbilităţii populaţiei bulgare, care organizată în bande şi sub pretextul iredentismului se dedă la permanente jafuri şi acte de banditism asupra populaţiei locale.
Se observă dintr'odată, că tâlhăriile sunt mai frecvente la câmpie decât la munte şi — în schimb, — că populaţia muntenească ajduce criminalitate! jertfă mai considerabilă decât aceea a câmpiei.
Deasemenea că, avorturile se manifestă pe o scară progresivă la câmpie.
Explicaţia poate stă şi în faptul influenţei apropierii oraşului.
Tabelul 5 —• numără crimele de drept comun după districtele în cari s'au comis.
După numărul anual, trista ie-rarchie e în frunte cu jud. Chişinău (urmează apoi: Bacău, Dorohoi, Vlaşca, Ilfov, Fălciu, Teleorman, Brăila, Dolj, Mehedinţi, Covurlui, etc., iar după indicele la suta de mii de români, stă în frunte jud. Dorohoi. Urmează apoi Fălciu, Vaslui, Durostor, Vâlcea, Suceava, Brăila etc.)
Tabelul 6 — e dintre cele mai importante — fixează condamnările juraţilor după naţionalitatea, sexul, vrâsta şi pedeapsa acuzaţilor.
Concluzii: numărul condamnaţilor români a sporit cu 15 la sută, (delà 361 la 631 din 1918 în 1923,) pe când numărul condamnaţilor străini a sporit cu 417 la sută (de la 176 la 417); celibatarii criminali s'au înmulţit cu o proporţie de 67 la sută, iar al celor căsătoriţi, cu 168 la sută; în privinţa nivelului intelectual, criminalitatea marchează un spor delà 193 la 429 (între 1919 şi 1923) pentru cei cu ştiinţă de carte şi un spor de 210 la 378 (87 la sută) pentru analfabeţi.
Insfârşit, după profesiuni, criminalii sunt împărţiţi astfel: agricultori spor de 128 la sută; comercianţi 57 la sută; meseriaşi şi funcţionari, staţionar;- profesionişti (între cari sunt încadrate, în general, străinii) 890 la sută.
E de observat că, în compensaţie cu 1914, numărul agricultorilor condamnaţi a scăzut cu 10 la sută; explicabil prin faptul încetărei recrudescenţei seculare din viaţa muncitorilor de pământ prin realizarea reformei agrare.
Statistica înregistrează o simţitoare îmbunătăţire în mersul in-strucţiunei criminale şi îngăduie in
dicaţia necesitatei accelerării instrucţiei şi grabnicei reprimări a infracţiunilor comise — ca cea mai utilă operă de realizat în legislaţia noastră penală.
Lucrarea d-lui Decusară se îmbie cu o serie de concluziuni, judicioase şi interesante şi cu câteva tabele sinoptice privitoare la criminalitatea din Basarabia.
Nu stărui asupra utilităţei şi importanţei acestei opere. Din citirea relaţiilor şi spicuirilor noastre de mai sus, fiecare şi-a putut face o părere despre valoarea lucrării.
Ceeace ne îngăduim să semnalăm aci, este îndatorirea ce o au pena-liştii, juriştii, magistraţii noştri, directorii de penitenciare şi de aresturi, legiuitorii, într'un cuvânt toţi aceia cari priveghează la făurirea şi aplicarea legilor ţării, ca să aibă în fiece clipă, în vedere semnificaţia adâncă a datelor acestei statistice şi direcţiunile noui de activitate pe cari le proiectează concluziile trase din aceste tabeluri.
Dealtfel „Darea de seamă" a d-lui Decusară a fost înaintată, pe cale de raport d-lui ministru al justiţiei şi nu ne îndoim că d-sa îi va da întrebuinţarea indicată.
Ion I. Nedelescu, avocat
Două cotidian e politice româneşti nimicite d e 3 9 c o t i d i a n e m i n o r i t a r e !
Putem avea fiecare conştiinţa împăcată în faţa acestui dezastru al presei româneşti? Nv simţim remuşcări?
O datorie imperioasă avem de îndeplinit: să contribuim la înfiinţarea unui cotidian demn de cultura românească.
O acţiune 200 lei, plus 20 Ui cheltueli de fondare.
Banii pe acţiuni înaintaţi-i la Banca „Albina" din Cluj.
- ЖР-
Pagina 2 „ C U L T U R A P O P O R U L U I " Numărul 161.
I n chipul l imbilor de foc D u m i n e c a R u s a l i i l o r
După înălţarea lui Iisus la cer, apostolii s'au întors în Ierusalim cu bucurie mare, ca să aştepte împlinirea făgăduinţei celui cu trupul în-nălţat la cer. Că le-a făgăduit să nu-i lase orfani, ci să le trimită mân-găitor, care să-i întărească în credinţă. Vreme de zece zile ei erau pururea în biserică, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. In toată ziua se adunau la casa unde se făcuse cina cea din urmă, şi împreună cu alţi ucenici ai Domnului, cu maică-sa şi cu sfintele femei frân-geau pânea, vorbind împreună despre cel înviat cu mărire. Şi-au adus aminte, că numărul lor era doisprezece, iar acum au rămas numai unsprezece, prin vânzarea lui Iuda. Drept-aceea, rugându-se lui Dum-mezeu, în locul lui Iuda au ales apostol pe Matia, ca astfel, să se plinească numărul rânduit de Iisus Hristos.
Iar în ziua cea de-a cincizecea erau adunaţi toţi într'o casă, înăl-ţând rugăciuni ferbinţi către Tatăl ceresc. In vreme-ce se rugau, în casă s'a făcut deodată suflare ca de vânt ce vine repede, cu toate că fe-restrile şi uşile casei erau închise. Iar pe capetele celor doisprezece apostoli s'au lăsat limbi ca de foc, aşa încât capetele lor străluciau în lumina măririi. Sfântul Duh, care altădată s'a coborît în chip de porumb, acum s'a coborît în chipul limbilor de foc. Darul de sus a venit peste apostoli, ca astfel să se împlinească făgăduinţa ce Iisus le-o făcuse înainte de înălţarea sa la cer.
Toţi s'au simţit atunci ca ridicaţi de pe acest pământ, o neaşteptată schimbare făcuse în toată fiinţa lor. Din cer au primit şi darul să grăiască în toate limbile omeneşti, cunoscute pe atunci.
Fiind sărbătoarea Rusaliilor, la Ierusalim se adunaseră o mulţime de oameni din toate părţile, din ludeea, Samaria şi Galileea, din Grecia şi Italia şi cu un cuvânt, din toate părţile împărăţiei romane. Auzind despre cele întâmplate ia casa unde erau apostolii, mulţime de oameni s'au adunat în jurul casei. Atunci apostolii au vorbit cu ei, cu fiecare în limba lui, încât toţi se mirau foarte. Unii ziceau că apostolii sunt beţi, plini de must.
Atunci s'a ridicat Petru, cel dintâi între apostoli, şi a rostit o cuvântare însufleţită, arătând mulţimei că apostolii nu sunt beţi, ci, acum s'a pogorît peste ei Sfântul Duh, cum au proorocit proorocii de demult şi cum însuşi Iisus le făgăduise. Le-a vorbit apoi despre Iisus Hristos, dovedindu-le că el a fost trimis delà Tatăl, că el a învăţat pe oameni adevărul, iar mai marii Jidovilor l-au dat pe el spre moarte, răstignindu-1 pe lemnul crucii. Dumnezeu încă 1-a înviat pe el cu mărire. Acest Iisus, dupăce patruzeci de zile a mai stat pe pământ, arătându-se apostolilor şi dându-le cele din urmă învăţături, iisus s'a înălţat la cer, întru mărirea Tatălui ceresc, ca de-acolo din cer să cârmuiască lumea. Şi iarăşi va să vină cu mărire, ca să judece pe toţi oamenii şi să întemeieze împărăţia cea fără de sfârşit.
Astfel, şi în multe chipuri vorbind Petru, mulţimea ascultătorilor s'a cutremurat. Indreptându-se către a-postoli, i-au întrebat: Bărbaţi fraţi, spuneţi-ne ce să facem? Petru le-a răspuns: Pocăiţi-vă, adică, părăsiţi-vă păcatele, şi să se boteze fiecare din voi întru numele lui Iisus Hristos! Şi în aceeaşi zi, după cum ne mărturisesc faptele apostolilor, s'au botezat ca la trei mii de oameni, a-lăturându-se la ceialalţi ucenici ai lui Iisus.
Această minunată întâmplare o sărbătorim noi astăzi, fraţi creştini, în ziua luminatei sărbători a Rusaliilor. Pe de-o parte, e sărbătoarea Sfântului Duh, care şi-a revărsat da
rurile sale asupra apostolilor şi prin ei asupra tuturor acelora cari cred în numele lui iisus, iar pe de altă parte e sărbătoarea începutului bisericei lui Mnstus.
In ziua arătării Domnului la râul Iordanului, Sfântul Duh s'a a-ràtat în chip de porumb, căci porumbul este semnul curăţeniei, iar Iisus Hristos a rânduit botezul ca sa curăţească păcatele omeneşti. In ziua aceasta a Rusaliilor s'a arătat în chipul limbilor de ioc, căci focul luminează, încălzeşte şi arde.
Siântul Duh este a treia persoană a Sfintei Treimi, Dumnezeu a-devărat, împreună cu Tatăl şi cu Fiul. Ei din veci delà Tatăl prin Fiul purcede, sfinţind pe oameni, vărsând în sufletele lor harul lui Dumnezeu şi pregătindu-le astfel calea mântuirii.
In ziua de Rusalii s'a arătat în chipul limbilor de foc, pentrucă a luminat minţile apostolilor. De a-ceastă ішпіпаге şi noi avem adeseori ti*ebuinţă, căci şi noi, adeseori iubim mai vârtos întunericul decât lumina. Să nu uităm aşadar, în a-ceastă minunată zi a Rusaliilor a ruga pe Dumnezeu, ca să lumineze mintea noastră, alungând dintr 'ân-sa întunericul necunoştinţei, ca să cunoaştem binele şi astfel, să putem ocoli răul.
Sfântul Duh a încălzit inimile apostolilor, ca să iubească pe Iisus Hristos şi adevărul pe care el 1-a vestit lumii. După pogorîrea Sfântului Duh, în toate lucrările lor a-postolii au fost conduşi de căldura dragostei faţă de Dumnezeu şi de oameni. Din curată dragoste pentru mântuirea oamenilor ei au cu-trierat lumea, înfruntând toate primejdiile,, iar pentru dragostea lui Iisus Hristos au suferit moarte mucenicească. Această căldură a dragostei să străbată necontenit şi inimile noastre. încălziţi de dragostea lui Iisus Hristos, să-1 urmăm pe cărările acestei vieţi, bine ştiind că vom ajunge la adevărata şi veci-nica viaţă.
Focul sfântului Duh a ars din sufletele apostolilor orice frică, orice lipsă de curaj şi orice urmă a răutăţii. începând cu ziua de Rusalii ei au predicat pe Hristos în faţa lumii întregi, atât prin cuvânt, cât şi mai ales prin fapte. Focul sfântului Duh să ardă şi din sufletele noastre frica şi lipsa de curaj, ca şi noi să mărturisim dreapta noastră credinţă în toate împrejurările vieţii.
Să ardă răutatea şi fărădelegea, ca în locul lor să-şi facă sălaş harul lui Dumnezeu.
Sfântul Duh, care s'a pogorît în sufletele sfinţilor apostoli, să se pogoare şi în sufletele noastre, ca astfel, trăind pe acest pământ, pururea să petrecem cu Dumnezeu.
Cei trei mii de creştini cari s'au botezat în ziua de Rusalii sunt sim-burele bisericei lui Iisus Hristos.
Numărul lor s'a înmulţit încă în vremea apostolilor, iar sămânţa a-devărului învăţăturii lui Hristos s'a răspândit în toate părţile lumii. In zilele nastre, delà răsărit până la apus, în toate părţile pământului se aduce Domnului jertfă curată, înplinindu-se astfel cuvintele proorocilor de demult.
Biserica lui Hristos stăpâneşte delà o margine până la alta a pământului. Suntem şi noi, fraţi creştini, mădulari ai acestei sfinte biserici.
Cu botezul lui Hristos noi toţi ne-am botezat şi în numele lui toţi nădăjduim. Sfântul Duh, pogorîn-du-se în sufletele noastre, aşezân-du-se între noi şi curăţindu-ne de toată spurcăciunea, să întărească şi alipirea noastră către sfânta biserică a Domnului Iisus Hristos, ca nimic să nu ne depărteze de a-ceastă corabie a mântuiri .
Septimiu Popa
Amintiri despre P. Cerna
Cum putem pune în cultură un pământ mlăştinos Când apa bălteşte, şi nu are din
nici o parte scurgere, vom face nişte gropi adânci de 2 până la 4 metri şi pentru a putea lucra omul în ele, cu o lărgime de 2 până la 3 metri.
Cu cât se fac mai adânci aceste gropi, avem putinţa de a străbate stratul de hlei, dând de un strat mai afânat, sau până la un strat de nisip, unde înlesnim ca să pătrundă cu uşurinţă apa în pământ. In fundul groapei punem o ţeava de fer, iar la capătul de sus o acoperim cu un strat de crăci, punând deasupra lor mai multe lespezi de piatră. Partea de deasupra a groapei o umplem cu pietre. In urmă facam şănţuleţe de scurgere spre partea groapei. Dacă locul are o scurgere mai mare facem şi şanţuri, cu o lărgime de 2 până ia 3 metri şi cu o adâncime de 2 metri.
Astfel de pământuri, după scurgerea apei Ie putem folosi, căci pământul se airiseşte, sămănăturile de toamnă iernează mai bine, iar pe de altă parte vom putea stârpi buruienile vătămătoare, care trăesc în aceste pământuri umede.
P. Bueşan Institutor Agronom.
Se văd adeseori aşezături, unde «pa provenită din zăpadă şi ploi din timpul ernei, stă la suprafaţă, ne-putându-se scurge, din cauza stratului de hlei sau argilă.
Sămănăturile In astfel de pământuri, sufere foarte mult, apa impede-când pătrunderea aerului în pământ la râdăcinele plantelor, unde după câtva timp, vedem că îngălbenesc şi pier. Multe din pământuri de acestea adâncite ca o albie, — nu sunt folosite de gospodarii noştri, tot din acest neajuns, — răpindu-ne o bună parte din pământul nostru de cultură.
Vom căuta deci cu puţină muncă şi cheltuială să folosim aceste locuri, care nu produc nimic, mărind totodată câştigul nostru, făcându-ne un bun pământ de cultură.
Când avem astfel de pământuri adâncite, vom trage brazde adânci, în partea în care locul are scurgere, făcând ca arătura să absoarbă şi să lase să se strecoare cu uşurinţă apa în pământ.
Tot acolo, unde stratul de hlei nu lasă să pătrundă apa în pământ, în partea de jos a locului facem mai multe gropi, punând în ele pietre şi snopi de nuele.
II In poezia „Floare şi Genune",
Cerna analizează sufletul omenesc, lovit de îndoială, îl compară ' cu o floare, îl arată mai slab decât floarea, care e simbolul gingăşiei şi fragilităţii, şi termină cerând floarei să dea sufletului omenesc tăria şi puterea ei de rezistenţă, spre a-şi da rodul său pe pământ, după cum floarea reuşeşte să dea vieţei, toată graţia şi frumuseţea ei:
Citez câteva strofe pe sărite: Alături de genuni răsai, o floare, Şi pari a fericirilor icoană... Ce mână te-a sădit încrezătoare Pe margini de prăpastie duşmană?
Ca un răspuns al lumei pământeşti, La zâmbetul de stele al tăriei, Tu te ridici dut lumea vijeliei, Priveşti văzduhul, cerul-şi 'nfloreşti...
Aş vrea să mă avânt în lumi senine, Dar ţelul este sus şi drumul greu; Ce mult aş vrea să te răpesc cu mine Sa te sădesc adânc în pieptul meu.
Dă-mi tu un cer spre care să privesc, Când de asupra iuimei plăpânde Ai suferinţei vulturi se rotesc;
'ucrezător în ziua care vine, l)in orice lacrimă mi-aşi face o stea A-şi înflori, a-şi străluci ca tine. A-şi li însuşi norocul, floarea mea!
îndată după această intervenţie a lui T. Maiorescu — toate criticele — recunoscându-şi zădărnicia — în cetează.
Cerna continuă să publice, şi fiecare poezie a sa e un prilej de is-bândâ şi de consacrare definitivă.
îşi ia şi licenţa in filosofie, în mod strălucit: „magna cum laudae"; dar suferinţa crâncenă, din primul an şi poate şi emoţiile adânci din anii următori, nu trecură „fără urme" peste dânsul. Slăbise mult. Maiorescu se îngrijeşte de aproape de el: cheamă medici să-1 examineze şi-1 trimete pe contul oamenilor de gust, ce formau atunci Societatea „Junimea" (şi care continua a se întâlni
în Bucureşti, în casele lui P. Carp, T. Maiorescu, N. Filipescu, S. Mehedinţi etc., ocupându-se pe lângă politică şi cu literatura adevărată) la Câmpina, apoi la Sinaia, în Sanatoriu, în vre-o două veri consecutive şi Cerna îşi revine fiziceşte şi pare îndreptat cu totul.
Îşi publică versurile în volum — un singur volum — pe care Academia Română îl premiază cu premiul de 5000 lei, ceeace pe atunci însemna foarte mult.
Tot prin stăruinţa lui T. Maiorescu e trimes în Germania, la Heidelberg, unde urmează filosofia.
Îşi ia doctoratul in Estetică şi Filosofie — cu o teză — care a fost mult apreciată în toată Germania.
Imediat după luarea doctoratului, pe când se pregătea să se reîntoarcă in ţară — unde-1 aştepta o catedră universitara — cade bolnav de pneumonie.
Această boală, grefată pe vechia sa afecţiune pulmunară, i-a fost fatală. In câteva zile moare, iar corpul său i-a fost adus în ţară, tot prin stăruinţa /lui T. Maiorescu, P. Carp, Take Ionescu, Delavrancea etc., şi e înmormântat la cimitirul Relu.
Sicriul în care zăcea corpul neînsufleţit al poetului plecat aşa de de-jos, pentru a străbate cu lupte şi suferinţe supraomeneşti, până în primele rânduri ale societăţii, iar cu geniul lui până la nemurire, a fost urmat până la mormânt, la
începutul anului 1У13,' de tot ce in-telingenţa şi cultura românească a-vea mai deosebit, alături de bătrâna lui mamă, care singură şi săracă, venise din satul ei natal, Cerna, să-şi întovărăşească pentru ultima dată pe unicul ei copil, pe unica ei nădejde şi mângăere...
Aceasta e pe scurt, simpla şi to-tuş luminarea sa existenţă.
Te rog răspunde-mi. Cu veche prietenie
Cesar Stoika Orhei (Basarabia)
Din satul i i i o i i : Ruptura
CE TREBUE SÄ HAI C r e ş t e r e a p l a n t e l o r e x p u s e l a l u m i n ă e l e c t r i c ă n o a p t e a
Prin experienţe făcute asupra mai multor varietăţi de plante s'a făcut constatarea că plantele ţinute noaptea sub o lampă electrică de 500 waţi, şi ziua la soare, au crescut dublu de mari în desvolta-rea lor decât cele care au crescut numai ziua la soare. Plantele alese au fost cele cu frunzele mari, cari absorb mai multă lumină decât cele cu frunzele mici.
Ciclamen crescute la soare şi lumină electrică noaptea şi numai la lumină
solară ziua
Serele în care se fac experienţele au instaliţii speciale. Soarele dă 37 la sută lumină şi 63 la sută căldură cu razele sale. Lampa electrică dă 7 la sută lumină şi 93 la sută căldură. Ca să se capete aceeaşi lumină ca la soare, se va desvolta şi o căldură prea mare care a r usca plantele. Instalaţia specială care se face e următoarea: Lumina delà lămpile electrice trece prin apă rece curgătoare, între 2 rânduri de sticlă, şi căldura este astfel împedicată de a trece la plante.
Alte sere sunt prevăzute cu sticle speciale pentru oprirea sau lăsarea trecerei diferitelor feluri de raze ale soarelui cum sunt razele ultra violei,.
Ş t i i n ţ a î n c ă u t a r e a l o c u l u i unde, a a p ă r u t p r i m u l o m
Diferitele descoperiri de fosile sau resturi de vieţuitoare par să probeze că America de Nord şi A-zia au fost altădată legate între ele, şi aceasta din urmă (Azia) a fost leagănul unde a apărut viaţa omenească.
Azia centrală a fost sursa şi a celorlalte animale de pe pământ.
O expediţie ştiinţifică americană condusă de Chapman Andrens de la Muzeul de Historie Naturală din Statele-Unite. a făcut şi urmează cercetări în stâncile din Mongolia.
S'au găsit la primele cercetări, ouă ale unei reptile gigante, dino-saurul, ouă care datează de 10 milioane de ani.
Urme de alte reptile, cari locuesc şi în America, demonstrează legătura de atunci între continente.
Gând a apărut rasa omenească pe pământ, trăiau şi hiene de mărime de 2 ori mai mare decât un cal din zilele noastre.
Expediţia americană a găsit scheletul capului acestui animal.
Expediţia a scos din Mongolia mai mult de 10 tone de fasile.
Căutarea* s'a făcut cu ajutorul automobilelor, ceeace a permis ca lucrul făcut în şase luni să echivaleze cu munca care se făcea cu cămilele în zece ani.
Membru expediţiei au fost atacaţi deseori de câini sălbatici, giganţi, cari se hrănesc numai cu carne de om, din cauza obiceiului Mongolilor de a depune cadavrele afară în câmp. Un alt pericol la care erau expuşi a fost viperile.
Mr. Andzews e grăbit acuma să conducă o expediţie cu durata de 5 ani cu scopul de a determina locul unde au apărut primii oameni.
M a g i e c u n u m e r e
Cine poate tăgădui influenţa numărului 13?
Misticul 7 este simbolul norocului.
Numărul 3 a fost în mare onoare în religiunile păgâne. El repre-sintă expresiunea finalităţii şi perfecţiunii.
La licitaţie se strigă tot de trei ori.
Copiii îl întrebuinţează în jocurile lor.
Eroii diferitelor basme sau legende câştigau când au încercat a treia oară.
Jocul de numere în bomerang, (din cauză că aduci înapoi numărul) e distractiv şi cu el poţi spune vârsta unei persoane şi luna naş-terei.
Se face în modul următor: Să presupunem că cineva e năs
cut în Ianuarie şi are 20 de ani. Ii spui să înmulţească în gând
cu doi luna naşterei 2><1=2. Să ţină minte aceasta ţifră în
gând (2). Să adaoge tot în gând 5 ceeace
face ( 2 + 5 = 7 ) (7). Să înmulţească cu 50 şi să ţină
minte numărul (350). Să adaoge vârsta (era 20) ceeace
face (370). Să scadă 365 ceeace face (370—
365=5) . Să adaoge 115 ceeace face 5 +
115=120). Să soună acest ultim număr 120. Ii vei răspunde că e născut în
Ianuarie adică luna I-a (cifra 1 din numărul spus tare 120) şi are 20 ani (ultimele 2 cifre din numărul 120 spus tare).
Mai sunt şi alte jocuri, mai grele dar toate se bazează pe întoarcerea numărului ales. şi spus fără ca celce îl spune să-şi dea seama când şi cum o face.
Comandor Buchholtzer
Fraţii I0AN0VICI rceomaiui atelierul lor «le fotografiat -pentru pregătirea de fotografii artistice I
O L D J , Piaţa Unirii. Ş S a b poarte e x p o z i ţ i e permanent*. 5
Satul Ruptura, devenit acum comuna Ruptura, este aşezat la răscrucea judeţelor: Neamţ, Bacău şi Roman, între lunca Şiretului şi-a Bistriţei, lângă mănăstirea Runcului şi la poalele pădurei cu acelaş nume. .
Prin firea lui patriarhală, prin o-biceiurile frumoase strămoşeşti, neatinse de nici un străinism, prin mândrul său port românesc: — cămaşă albă ca zăpada sau brodată cu înflorituri (pui) de-un gust' desăvârşit artistic şi românesc; opincile îngur-zite şi cu încrestături măestrite; pălăria mare ciobănească, bonzi şi co-jocele neîntrecute în frumuseţe şi originalitate; cojoace şi sumane, prin jocurile şi cântecele româneşti, cc le adăposteşte în sânul lui — fă-cându-şi o mândrie din tot acest sfânt patrimoniu — reprezintă în mijlocul satelor de prinprejur un colţ prea vădit de suflet românesc, curat şi înălţător, care pe orice bun român pătruns de cultura sa naţională, trecând prin el îl ademeneşte, îl farmecă, îl face să-i fie drag şi să nu-1 uite.
Are şcoală de băieţi cu 4 posturi şi şcoală de fete care deşi înfiinţată de vre-o trei ani, nu funcţionează. Are biserică şi fiind filială, de curând s'a ridicat la rangul de parohie, fapt ce se datoreşte dragostei şi o-sândirei lor ciitre cele sfinte şi biserică.
Pe lângă şcoală, s'a înfiinţat şi a-telier de lemnărie unde copiii din clasele supraprimare odată cu luminarea minţei îşi însuşesc şi abilităţi trebuitoare vieţei lor de viitori gospodari. Are bancă populară şi cooperativă, de care ce-i drept nu se prea interesează, dar sunt semne bune că pe viitor vor înţelege mai bino aceste două mijloace de economie cinstită pentru sătean.
Având multe suflete, prin noile dispoziţii administrative, din cătun s'a făcut comună. însemnat apoi; a-re societate de sfat şi citire: „Lumina"; şi pentrucă e aceea care pregăteşte temelia sufletească, care trebuie să stea la baza orişicărei munci sănătoase mă voiu opri la ea mai mult. . încă din 1912 preotul şi profes.
Gh. Vlad — student pe atunci — fiu al acestui sat, în fixia sa entuziastă şi idealistă, neuitând o clipă satul său natal în care şi-a petrecut anii copilăriei şi-o parte din tânăra-i viaţă, a înfiinţat în acest sat o societate de sfat şi citire „Lumina" care printre alte mijloace de activitate i-s'a pus la îndămână, prin stăruinţa întemeetorului, o frumoasă bibliotecă, de unde sătenii noştri au început să-şi înfrupte sufletul cu roadele luminii. îndemnurile şi convingerile depuse de studentul Vlad, (pe a-tunci) urmat apoi de d-1 învăţător Cesar Bălan, care'n avântul său de tânăr, sincer şi idealist şi-a însăilat viaţa cu fapte 'de un devotament şi-o râvnă la înălţimea adevăratului apostol şi pion de cultură, făcând ca şi soc. „Lumina" să fie împământenită în sufletul sătenilor, devenind o adevărată nevoie de hrană sufletească.
Serbări şi şezători, unde se petrecea şi se înălţa sufletul creştinilor noştri, nu se mai curmau şi astfel pentru prima dată soarele binefăcător al luminei a răsărit şi pe cerul sufletelor noastre.
Dar... a venit războiul cel mare. Ostaşii satului, în frunte cu cel care până acum lupta împotriva întunericului, au sburat în calea duşmanilor. Mulţi din aceşti viteji, peste jumătate de sută, şi-au semănat trupurile pe plaiurile ţărei, îngrăşând cu sângele lor glia străbună; mulţi au căzut departe de ai lor pe meleaguri străine. In acest timp de restrişte, totodată şi de nădejdi frumoase de viitor — căci românul nostru veşnic în dureri şi'n suferinţă şi-a găsit mângăerea şi şi-a făurit speranţele — d-na înv. Maria C. Bălan, soţia eroului care căzuse în manile bulgarilor, în fruntea satului, strecura balsamul înviorător al mângă-erei în sufletul tinerii soţii pentru soţul ei plecat în sufletul bătrânei mame şi moşului nins de anii vieţei care legănându-şi nepoţeii deseori îi înrourau ochii, gândindu-se la feciorii lui şi la vremea când şi el se căţăra voiniceşte în redutele delà Plevna şi Smârdan.
Neperitoare vor rămânea timp iile acelea pentru noi ce eram cof pe atunci.
Biblioteca ş in timpurile acest* şi-a avut menirea ei. Soldaţii c e î niau in refacere şi găzduiau câte p ţin în satul nostru gâsiau la bibi) tecă şi refacerea lor sufletească. V: aceasta cauză multe cărţi s'au pif
dut. *
Deatunci s'au petrecut mul* Din dascălii noştri cu suflet aii t cat delà noi luând cu ei şi timpur fericite, boarele iuinmei suflete! insă odată apărut poale avea eclif dar niciodată nu va opune.
Vremurile se limpezesc. Părinte Vlad iată-1 iar venit spre sat ş i ? ocupat cu aceiaşi grija de soc. „I mina", alege un nou comitet de cŢ ducere in care şi pune toată în<i derea că va munci pentru luminat satului şi va readuce timpurile tt cite.
Frumos şi nobil scop: luruinaf poporului românesc! Nimeni nui zice: b a . Dar c a ţ i dintr acei ce s í îndrituiţi cu munca m acest nu" scop nu-şi irosesc puterile şi sui tui m o viaţă mescuiiiâ de politi{| nisui nedemn fiind ei iuşişi ш соц celor ce li-se impune ca o dat^ de slujbă şi de conştiinţă?
Uauienii acestui sat sunt buni, j. iubitori de gâlceava şi ue р о і Ц timpului căci sutiéiul lor deşi w primitiv, îşi are sădit un m a i щ voltat simţ de dreptate şi sinceri) te pentrucă să înţeleagă fâradel^ ie zilelor noastre.
Li vor fi cuminţi, vor urma cal auevarului şi-a faptelor frumoase] creştineşti păstrând cu siinţenie I се-аш moştenit delà strămoşii noj| şi vor înţelege câ-i mare ruşine, iăsa ce-ani apucat delà părinţii ц tril, de dragul unor putregaiuri sjţ ine. ;
Conducătorilor uiorah şi materi ai acestui sat ie spun ce ie spunef ţeiepciuiiea: „umui simţeşte loc^ Să caute sa cerceteze ш adânc manifestare romaneasca, cultiv* , ogorul ce le este dat cu dragoste] dezinteresat, iuaud pilda invaţăt^ tatălui către ini iui: „săpaţi, t | vie se aiia o comoara". ;
G. llupturearvi
Spitalul de temei din Chjj a ş e z ă m â n t d e a s i s t e n ţ a s o c i a l ă m u l ?
Aşezat pe Calea Victoriei, îţş dintre cele mai pitoreşti străzi |1 Ciujului, spitalul de femei îndefd neşte toate condiţiunile unui alz zământ de asistenţa model. P
Aceasta instituţie stă sub ca i{
ducerea d-lui Dr. Dommic Stai " pe cât de destoinic practician în ' turea medicală, pe atât de tust v
teoretician în aceeaş lăture, ca e
blicist. f Spitalul de femei din Cluj înj ̂
bează în alcătuirea sa mai nu C i
secţiuni: dermato-venerică, gine ̂ logico-obstetricalâ, nas, gât şi ^ rechi, ambulanţa etc. . Aceste s a
ţiuni sunt conduse de medici g stoinici ca: Dr. Dominic Stan ş(
Dr. Constantin Stanca docent , u
facultăţii de medicină din Bu( u
I reşti şi medic primar al spitali v amintit, dr. Popoliţă, d-na dr. tt
do Mărgineanu, Dr. Popa Radu e limpiu, Dr. Marin Fodor etc.. 1 aceşti medici în practica lor me a cală au stabilit o sinteză ferii ie între metodele de lucru ale şcoî b. franceze şi ale celei germane, a fructuoase urmări în lătur ea del alizare concretă a medicinei pişti tice.
Din punct de vedere teoretic, fiecare Vineri seara, au loc la ac li spital „şedinţe interne", cu carep: cazie d. Dr. Constantin Stanca ţine cursul său de docenţă, afci nuanţat pe un proporţionat int л
ţionism şi de o reală înţelegere3 1
grelelor probleme de ginecologie obstetrică.
Spitalul de femei din Cluj, cărui suflet este d-1 docent Constantin Stanca, se prezintă un aşezământ model, în care s 'a b
juns să se facă şi injecţii intrai J chidiene cu neosalvarsan con* paraliziei şi tabesului.
M. 2 £ ţ
P
Zece sfaturi de igienă pe săptămâi
u U] І( h
1 I
îa
ie ia
1. E o crimă să se închee căsătorie fără certificat medicjk Părinţilor cereţi-l totdeauna.
2. Sifiliticii să nu se căsătorească fără aprobarea mediciC 3. 0 mamă tuberculoasă nu trebue să aibe copii. Dacă af
trebue hrăniţi de doică, nu de mamă. 4. Doica trebue examinată totdeauna de medic. 5. Faceţi-vă analiza sângelui cei puţin de ori pe un an. 6. Pentru un lucru cât de mic, e înţelept iucru să vă ducfô
la medic. ^ 7. Nu uitaţi că sifilisul să răspândeşte şi prin sărut.. Г 8. Deasemeni că sifilisul se şi moşteneşte. e
9. Sifilisul nu se vindecă delà sine, nici' cu leacuri băbeşti s f cu băi.
10. Ingrijiţi-vă la timp cu medic priceput pentrucă sifilisul o o boală care se vindecă. Mercurul, Salvarsanul, Bismutul si duşmanii lui.
o
ii, ia h a
le
1
Numărul 161. „ C U L T U R A P O P O R U L U I " Pagina 3.
V I A Ţ A D I N A R D E A L ţ Din Timişoara 3f Un. prilej plăcut a avut popula
ţia oraşului Timişoara în ziua de $ Sf. Gheorghe, când s'a desvelit mo-í numentul „Lupoaicei", simbolul ro-î manităţii şi latinităţii noastre. A-li cest monument, dăruit de oraşul V Roma, e aşezat în Cetate, B-dul * Regele Ferdinand, în dreptul im
punătorului palat al Camerei de -Industrie şi Comerţ,
ti La serbările desvelirii a luat parti te lume multă. Oaspeţi mai de sea-i mă au fost ministrul cultelor, miit nistrul muncii, consulul din Timi-ţ Şoara al Italiei ş. a.
După desvelire a urmat un ospăţ & ta care s'au ţinut cuvântări penii tru poporul şi d i n a s t i a română, po-l Porul şi dinastia italiană, f . Seara, renumitul cor „Doina" al jf intelectualilor timişoreni au organi-f ^at un concert în sala Casinoului t j^üitaro-Civil. In timpul concertu-
l u i un grup de studenţi au manuell ^taţ pentru recunoaşterea Basara-' b l e i , drept răspuns la atitudinea C Ş e i Ului guvernului italian, care nu > ^ r e ä cu nici un preţ recunoaşterea Í ^ a S a r a b i e i ca o provincie româ-\ ggâsca. /. D. f Din Culcea (Satu-Mare) 1 A doua zi de Paşti, la noi a avut
\0c simţirea cooperativei de apro-!• vizionare şi producţie în comuna \ jjogdan Vodă". A luat parte lume I uiultă din jur şi Baia-Mare. Dimi-' neaţa s 'a ţinut serviciul divin ofi-1 ciat de păr. iiiieşiu; răspunsurile [ liturghiei ie-a dat corul tinerimii
locale. După actul sfinţirii păr. Ili-\ eşiu a ţinut o cuvântare, aducând І mulţumiri d-lui ion Rodina, publi-
Î cist din Baia-Mare, prin a cărui stăruinţă s ' a înfăptuit aceasta coo-
I perativă. A răspuns d. Kodina, a-' ratând însemnătatea unui astfel de ' aşezământ economic, şi aducând 1 iaude consiliului de administraţie I şi d-Jui primar Medan, fără de a I cărui sprijin nu se utea înfiinţa i cooperativa. A . C.
Din Baia-Mare Societatea literară „V. Alecsan-
dri" a elevilor delà liceul „Gh. Şincai" din localitate, progresează din zi în zi şi aceasta se datoreşte conducătorului ei, d. Ion Bozga. Societatea sub preşedinţia tânărului Torna Gavril şi a secretarului Ion Motoiu, editează revteta „Pr in muncă spre ideal" scrisă de elevi. Societatea a mai ţinut dese şedinţe literare iar în ziua de Sf. Gheorghe, elevii au dat o reprezentaţie teatrală şi conferinţă în Baia-Sprie. Laudă se cuvine acestei societăţi.
/. Rodina
Din Chizătău (Banat) In ziua de 24 Aprilie în comuna
noastră a avut loc un mare concert la care şi-au dat concursul corurile din comunele vecine. La a-cest concert au luat parte numeroşi şi distinşi oaspeţi din Timişoara. N.
D i n Capăt (Timiş) Ia ziua de 18 Aprilie în comuna
noastră am avut o frumoasă serbare şcolară, cercul cultural a învăţătorilor a ţinut şedinţa şi au fost udunaţi învăţătorii am 8 comune. Dimineaţa la biserica a slujit păr. Valeriu Biajovan, oare la siârşit a vorbit sătenilor despre scopul venirii învăţătorilor la comună.
Apoi s'a Început la şcoala primară de stat şocanta iutimă unde învăţătorul dirtctor Dinam ie Răsă dean a predat lecţia practică „Regele şi miniştrii".
După masă a urmat serbarea şeoiaiă, unde elevii şcoalei au jucat o piesa de teatru şi au cântat. Pentru aceasta se aduce cinste tânărului învăţător care munceşte cu multă însufleţire. D-i I. Baia a vorbit despre „Raleie alcoolismului"*
A. C.
VIATA DIN MUNTENIA
VIAŢA DIN MOLDOVA * — R e d a c ţ i e ï Din Rădăşeni (Fălticeni) Í In ziua de Dumunică, 2 Maiu, s'a [sărbătorit la noi, sfinţirea drapelu-I Iui Societăţei Arcaşilor din Rădă-[ şeni, care a luat fiinţa din îndemnul jşi cu munca harnicului director al Işcoalei de băeţi, d. Const. Cardaş. iincă din zorii zilei, flăcăii din Kall daşeni in portul strămoşesc cu muzica şi corniştii lor, în frunte cu simpaticele şi harnicele fete din sat, formând o companie, au plecat în marş spre gara Fălticeni, spre a întâmpina sosirea delegaţilor societăţilor arcăşeşti din Bucovina, cari erau aşteptaţi, pentru a lua parte la serbare. Întâmplarea face, ca la a-ceiaşi oră să sosească la Fălticeni d. prim-ministru, general Averescu, a «ărui primire era aranjată de notabilitatea oraşului. A făcut o negrăi-kă impresie oaspeţilor, frumuseţea lacestei Companii de flăcăi, iar delegatul centrului societăţilor arcăşeşti d. Docan, óin Dorna Vatra, a urat d-lui prim-ministru bună venire, în cel mai curat grai românesc. Viu impresionat d. prim-ministru a mulţumit, donând societăţei şi suma de o mie lei.
in sunetul trompeţilor, compania arcaşilor s'a înapoiat la Rădăşeni, iar după amiază la ora 6 în curtea bisericei, in faţa unei mari mulţimi, si avut loc botezul drapelului.
Erau de faţă toţi gospodarii satului Rădăşeni, toate satele din împrejurimi, şi toţi ceice simt româneşte din Fălticeni, în frunte cu îarnicii conducători ai casei naţionale „Unirea". După slujba religioa să, oficiată de preoţii H. Theodoriu }i V. Vasiliu, într o atmosferă de înălţare sufletească, cucernicul preot Theodoriu încredinţează drapelul, harnicului învăţător C. Cardaş, lirându-i să-1 poarte glorios în lupta Ie redeşteptare naţională. Primind îrapelul din mâinile preotului, învăţătorul Cardaş intr'o însufleţită cuvântare, a ' arătat scopul societăţei ttcăşeşti, singura in vechiul regat; l-rată că aceste societăţi sunt acele sare au cultivat sentimentul româ-iesc în Bucovina şi Ardeal, în de-iursul veacurilor de subjugare stră-Dă şi, a terminat îndemnând pe toţi ^ice simt româneşte să se înscrie & membri ei. _ D-l Docan, delegatul centralei sor ta ţ i lor arcăşeşti din Bucovina şi ardeal, un aprig luptător al culturii omâneşti, a adus salutul a mii şi iii de români din Ardeal şi Buco-rina.
Au vorbit apoi; învăţătorul Da-delescu, avocatul Prelipceanu, din ţartea Caselor naţionale, scriitorul •^agoslav din partea Ligei culture şi alţii, toţi arătând nevoia ce e simte pentru înfiinţarea societă-dor culturale româneştit în frămân-ările de astăzi.
In mai puţin de o oră, s'a colectat e s t e 15 mii de lei, ca prim fond entru societate, şi printre donato-p merită a fi pomenit numele d-lui • V. Blându din Fălticeni, care a onat o mie lei. In pajiştea verde din curtea pri
măriei, e'a încins hora veche româ-
ş i I a l a ş i — nească, a cărei margini abia de se mai puteau vedea, într'o însufleţire şi mulţumire sufletească de negrăit.
Odată cu apusul soarelui, după dealul acoperit, cu nesfârşite livezi înflorite, serbarea a luat sfârşit şi oamenii s'au împrăştiat ducând cu ei mulţumirea de a fi luat parte la cea mai înălţătoare serbare românească ce s'a văzut în Rădăşeni.
llarion Irim Din Poenari (Roman)
Duminică, 25 Aprilie, a avut loc conferinţa cercului pastoral în comuna noastră. Dimineaţa s'a oficiat serviciul divin de către preoţii I. Popovici, P. Popa, I. Pigui şi Gh. Veleşcu. După Sf. slujbă păr. Popovici a arătat însemnătatea acestor conferinţe.
După amiază preotul Popovici-Băceşti, preşedinte, a vorbit credincioşilor despre „Schimbarea calendarului".
S'a cântat „Hristos a înviat" după care păr. P. Popa-Dagăţa a vorbit „Despre înviere". Păr. Popa este cunoscut de mult ca un bun vorbitor.
Delà şcoală membrii clerului cu d-ni Brănia, Ciocoiu învăţătorii şi cântăreţii respectivi au avut o consfătuire intimă la dr. Velescu.
Gh. Panaite Din Bârsăneşti (Bacău)
Duminecă, 18 Aprilie, a avut loc în comuna noastră cercul cultural preoţesc de sub preşedinţia S. S. Pr. N. lenescu, Valera-Rea.
S'au discutat mai multe chestiuni privitoare la calendar.
— Cercul cultural învăţătoresc „Gh. Asachi" a ţinut la 9 Mai în com. Enicheşti, o întrunire publică.
B. D i n F o c ş a n i
In ziua de 29 Aprilie a. c. bateria l a , din Diviz, 3 Art. Călă-reaţa, a ţinut la (Jasa Ostăşească „Focşani", o şezătoare artistică alcătuită din dausuri naţionale, de-monstraţiuni de box, coruri, decla-maţiuni şi o piesă patriotica.
Căpitan I. Cojocaru a schiţat pria cuvinte bine rostite însemnătatea Casei Ostăşeşti oa instituţie cultural-educativă, sfătuind pe soldaţi să o viziteze cât mai des.
Neobositul d-l locot. Patriciu a dat dovadă de multă îndemânare în ceiace priveşte partea artistică şi sportivă.
Şezătoarea s'a sfârşit prin cuvinte de laudă adresate de d-l maior Carlaoutz ofiţerilor şi trupei, îndemnând pe soldaţi să se străduiască să fie cât mai folositori neamului, patriei şi lor inşi-le prin muncă, educaţie şi cultură.
într'o atmosferă de curată camaraderie şi de vădită mulţumire sufletească ofiţerii şi trupa au părăsit In sunetul corniştilor Casa Ostăşească, ducâud fiecare în suflet convingerea că în felul acesta se formează educaţia ostaşilor cari pe lângă nobila misiune de apărători ai patriei sunt totodată şi cetăţenii acestei ţări. Căp. M. Stoenescu
Din Puţuri (Dolj) Bine a zis cine a zis că copacul
nu se culca ia pământ cu o lovitură üe topor, ci pentru ca să-i dobori jos trebue sâ-i dai mai multe şi acelea cu rost. Aşa paremi-se că au judecat un grup de tineri, doritori de a-şi vedea satul — cât de cât — luminat când au înfiinţat o societate culturală în comuna t 'uţuri , Dolj.
Delà шсериь, ei au înţeles că munca pe care au s'o ducă cu întunericul in care zace satul lor, are să fie destul de grea, ca nu e lucru puţin să convingi pe nenea Stan ca să părăsească dugheana eârciuma-rului îmbâcsită de miros acru şi plină de fum şi să-1 duci ia şcoală, de care numai el ştie cum s'a scăpat, ca să-i spui cai verzi pe pereţi-Si ce să mai zici de lupta ce trebue dusă cu tineretul care deşi e ruşinos, trebue s'o mărturisim, se îmbată mai rău ca cei în vârstă şi iac lucruri care numai cinste nu le pot aduce.
Ei au căutat ca să-şi desfăşoare munca prin serbări şcolare şi şezători culturale, insă cum era de aşteptat s'au isbit de realitate delà prima încercare.
— „Mai bine bea un chil de vin mai mult şi plătesc pe Gligorie să-mi cânte pană dimineaţa decât să pierd timpul degeaba cu „mai-muţăriile D-v." Cam aşa a fost răspunsul la entuziasmul tinerilor.
Insă ei nu s'au descurajat. Au făcut mai întâi, în timpul liber, un fel de şezători intime pe la fiecare pe acasă la care erau chemaţi, vecini şi prieteni mai deaproape şi azi la unul, mâine la altul, până când satul a prins gustul şezătorilor. Şi când la sărbătorile Paştilor s'a spus la toţi la horă, că seara se va ţine şezătoare culturală la şcoală de societate, mare mi-a fost bucuria când am văzut c'au rămas cârciumile goale şi că nepotul şi nepoata cu bunicul la mijloc, •— că tăticul şi mămica erau pe urmă — îşi îndreptau paşii către şcoală ca să asculte cântece frumoase, recitări uşoare, poveşti pe înţeles, „O nuntă ţărăneasca" şi „Doina Oltului" cântată la vioară şi atâtea şi-atâtea lucruri fermecătoare . . .
Sala şcoalei devenise neîncăpătoare în acea seară şi mai neîncăpătoare în a doua seară, când după cerinţa satului, s'au mai ţinut şi alte şezători.
Deci tinerilor, în afară de orice patimă politica, le rămâne toată sarcina ca să ridice valul ignoranţei ce apasă de atâta vreme pe spinarea poporului nostru căruia i-s'a dat multe cârciumi şi puţină, foarte puţină hrană sufletească...
N. Giromora Din Simian (Mehedinţi)
Mare bucurie şi de data aceasta pe locuitorii acestei comuni, —- aşezată la câţiva km. de oraşul Tur-nu-Severin, — că în ziua de 18 Aprilie cercul învăţătoresc „Zega-ia" a ţinut o prea frumoasă conferinţă.
In şedinţa intimă, care s'a ţinut de dimineaţă, şi în care totdeauna s'a lucrat foarte mult, s'a predat la cl. IV-a o poezie de către d-ra, Lucia Popescu. Apoi s'a discutat felul de predare al poeziei la toate clasele. Aci d. inspector şcolar V. Ni-culescu, care niciodată nu ne-a părăsit, ne-a îndrumat pe o cale cât se poate de bună. Tot mulţumiţi suntem de frumoasele cuvinte ale d-lui profesor secundar D. Pa-padopol.
După masă la conferinţa populară, care n'a fost decât o serbare, sala era plină.
Copiii au recitat frumoase poezii şi-au cântat cântece populare. Apoi s'au jucat jocuri naţionale de către copii şi fetiţe, îmbrăcaţi în costume naţionale.
Iosif N. Dumitrescu-Bistriţa învăţător
Din Lăpuşata (Vâlcea) A treia zi de Paşti, în comuna
noastră a avut loc o mare serbare populară organizată de membrii Ligii culturale Lăpuşata şi ai Căminului cultural local. Conducerea serbării a fost încredinţată d-lui G. Al. Voinescu vice-preşedinte al Ligii culturale, ajutat şi de d-nii Nae I. Diaconu vice-preşedinte al Ligii, Marin I. Preoteasa, casier, Alex. Manolea, C. I. Mazilu, Ilie A. Popa, G. I. Bulacu şi d-şoara Ionica C. Bungel. Toţi membri a Ligii culturale.
Cuvântul de deschidere a fost ţinut de d. C. Voinescu din partea Ligii, iar cuvântul de închidere de d. I. Bulacu din partea Căminului.
S'a jucat piesa de teatru „Ce poate lenevia" în roluri cu: Gh. A. Voinescu, N. I. Diaconu, Ilie A. Popa, C. I. Mazilui, C. I. Bulacu şi d-şoara Ionica Bunget. A urmat un frumos bal. In Lăpuşata se dau cât mai dese serbări.
Delacerna
4 i r i l e S a p t ă a n i i
Oameni de bine Dacă printre ceice conduc azi
satele noastre, se găsesc mulţi oameni cari muncesc cu drag pentru binele obştesc, .aceasta o datoresc desigur unei culturi superioare a sufletului, care trebue socotită mai presus de toate.
Acestea sunt sufletele de iniţiativă cari fac fala satelor noastre.
Din această categorie de oameni face' parte d-l Ioan V. Bănulescu, primarul corn. Făcăeni, jud. Ialomiţa, suflet cinstit şi iubit de toată lumea satului nostru.
E omul care nu-şi înţelege slujba numai prin semnarea diferitelor acte şi certificate necesare locuitorilor, unde posedă nu numai simţul datoriei ci acel zâmbet blând de părinte cu care ştie s'aline suferinţele celor năpăstuiţi, dar şi a-ceea caritate a omului care şi cu vorba şi cu fapta ştie să vină în a-jutorul semenului său.
Pe acest bun gospodar al satului, îl dăm ca o pildă pentru acei ce au în grijă soarta satelor noastre.
Noi, aceice ne ocupăm cu cultura şi educaţia masselor delà ţară, promitem acestui luptător de bine tot sprijinul necesar, pentru ca entuziasmul cu care luptă să-i fie mult mai uşor, ţelul mai apropiat şi munca mai rodnică.
C. Guţulescu-Belacega, înv.
A B O I A M E I V T U L : Pe un an 250 de lei. Pentru să
teni, învăţători, profesori, preoţi, studenţi, meseriaşi şi muncitori 200 lei pe an.
Abonamentul se plăteşte înainte; se fac abonamente şi pe o jumătate de an.
Pentru instituţii financiare, biblioteci, cluburi şi localuri publice abonamentul este 400 lei. Pentru sprijinitorii foaei minimum 500 lei. In America 3 dolari, în Jugoslavia 120 dinari, în celelalte ţări 450 lei pe an.
Articole de frumuseţe necesare oricărei femei sau bărbat.
împotriva: P i s t r u i l o r , B u b u l i ţ e l o r etc. de pe obraz , m â i n i etc. folosiţi crema , , L e M i r a c l e " cea mai bună. Albeşte pielea. Boro, lei 80 — 6 borcane lei 450. îi complectează efectul
» pudra „I>e M i r a c l e " cutia lei 85. Săpunul lei 60. Pentru o p r i t î n g r ă ş a t u l la bărbat şi femeie întrebuinţaţi aparatul de masaj „ R e dactor" . Buc. lei 245. împotriva p â r u l u i s u p ă r ă t o r la femeie sau bărbat delà subsuori, de pe braţe, picioare, etc. întrebuinţaţi praful englezesc „Radium", care curăţă părul de prisos, făcând pielea albă. Cutia lei 85— 2 cutii lei 160. împotriva că-derei părului, mătreţei, paraziţilor din cap (păduchi), etc. întrebuinţaţi săpunul cu petrol medicinal Capi ar (Le Miracle) buc. lei 45. — Trimite 3 buc. contra lei 130.
„Reductor" etr. Regina Maria 32. Cluj. Cereţi aceste produse la Farmacii. Droguerii, Parfumerii, etc.
In B u c u r e ş t i : „Chemosona* Str. Academiei 2. (Etaj III)
SUBSCRIEŢI ACŢIUNI LA „CULTURA POPORULUI"
B R O D E R I A I
A L B I Ş I C l i n i c ă d e p ă p u ş i i
Articole de toilette, mărun- ц ţişuri şi depozit de ciorapi. Щ Cluj , C a l e a V i c t o r i e i Ko. 1 0 Ц
Toţi cititorii noştri au datoria să răspândească această foae cât mai mutt. Numai aşa se va putea consolida presa românească cinstită şi vom putea, în adevăr, să ne bucurăm de roudeie scrisului mai presus decât pătimite politice. Faptele trebuie să se afirme şi pentru aceasta se cere ca tot mai mulţi sprijinitori să se aboneze la „Cultura Poporului". O presă puternică e îndrumătoare spre progres a neamului nostru, şi cetăţenii conştienţi trebue să înţeleagă aceasta.
Un non cod al due iul ui Colegul nostru, d-l avocat Ion I.
Nedelescu, redactorul judiciar al ziarului „Universul", a pus sub tipar în editura fundaţiunei „ Principele Carol":
Codul onoarei şi regulile duelului — lucrare completă de doctrină, lege, jurisprudenţă şi Îndrumări practice în afaceri de onoare — după: Chatauvillard, Bruneau de Laborie, Horia Rosetti, Tavernier, Principele Bibesou şi ducele d-l Eschlands, Verger St. Thomas, Dubois ş. a.
D-l general Zizi Cantacuzino-Grănioerul (oare a cinstit cartea d-lui Nedelescu ou precuvântarea d-sale şi cu o foarte interesanta contribuţie: .Militarii faţă de codul de onoare"), a apreciat această operă oa fiind: „cea mai bună, mai completă şi mai recomaudabilă dintre toate câte s'au tipărit până acuma."
.Codul onoarei" tipârindu-se într'un număr restrâns de exemplare, amatorii îl pot reţine de pe acum adresându-se direct autorului (în Bucureşti, strada Aurel Vlaicu 21.)
Preţul unui volum, inprimat pe hârtie velină în „lux", lei 300 legat şi lei 200 broşat.
(JU prilejul sărbătorirei zilei de 10 Mai, directorul nostru d-l gene
ral N. Petala, fiind trimis de ţară într'o misiune de aproape două luni, în Franţa, însoţit de toţi ofiţerii români din Paris, a depus o cunună pe mormântul soldatului necunoscut. Presa franceză a înregistrat cu simpatie acest omagiu adus de armata română. A urmat un tedeum în biserica română în présenta d-lui ministru Diamandi, a d-lui general N. Petala, a personalului de legaţie şi a reprezentantului Republice france, ministrului afacerilor străine şi ambasadei polone.
După amiaza d-l Diamandi a dat în saloanele legaţiei o recepţiune în onoarea coloniei române, precum şi a personalităţilor marcante franceze şi aliate. In cursul serii a avut loc un ospăţ oferit la cercul interaliat, de d-l general Petala, în onoarea legaţiumi şi a ofiţerilor români din Franţa.
S'au ridicat toasturi în onoarea Suveranilor români şi pentru prosperitatea Regatului.
ZILELE trecute a Încetat din viaţă fostul ministru GL E.
Mârzesou, personalitate de mare valoare politică. Moartea lui aduce un gol nemărginit în rândurile оашѳшіог de stat. Ţara pierde un stâlp al ei. f P. S. Sa mitropolitul Nicolae a
trimis bisericilor ortodoxe din Ierusalim un dar de mare preţ: toate cărţile noastre bisericeşti, eşite din Tipografia arhidiecezană. S'au trimis aceste daruri bisericilor ortodoxe din Ierusalim (biserica sf. Mormânt), din Vifleem, delà Iordan, Muntele Tabor, fântâna iui Iacob şi Nazaret.
CU prilejul zilei de 10 Mai, a avut loc la Palatul Regal din Bu
cureşti, solemnitatea ţintuirii noui-lor drapele ale regimentelor; escortă regală, 1-12 roşiori, 2, 5, 6, 7, 9, 10, 11 şi 13 călăraşi, 81 şi 82 infanterie, 31 artilerie şi 32 obuziere.
In sala de ceremonii a Palatului în prezenţa Familiei Regale şi a generalilor, M. S. Regele a bătut prima ţintă în fiecare drapel, apoi au urmat M. S. Regina, membrii Familiei Regale, inspectorii de armată, comandantul regimentului respectiv, ofiţerii gărzii de onoare şi post-drapel.
CURSURILE universităţii populare „N. Iorga" din Vălenii de Munte
se ţin anul acesta Intre 15 Iulie până la 15 August. înscrierile se fac la Liga culturală, str. Banul Mărăcine 1, Bucureşti. pLOlLE căzute in vremea din urmă * au adus mari îmbunătăţiri semănăturilor de toamnă, mai ales In câmpia Munteniei, unde din cauza secetei, in unele localităţi nici nu se mai putea ara.
Semănatul porumbului în Moldova şi Basarabia aproape s'a terminat şi acuma se mai continuă în Muntenia şi restul ţărei.
Se speră ca în urma ploilor căzute, să avem o recoltă foarte îmbelşugată. ДДАІ mulţi fruntaşi ai oraşului * " Moineşti, Moldova, au luat iniţiativa îniiinţării unui gimnaziu în acel oraş.
In vederea acestui scop s'a format o delegaţie oare va interveni pe lângă guvern.
CASA Şcoalelor şi a Culturii Poporului a întocmit 12 mii
de biblioteci cari vor fi distribuite treptat, şcoalelor. Aceste biblioteci au un rost foarte frumos numai daeă toţi învăţătorii le-ar şti înţelege şi ar îndemna copiii şi tine retul să citească cât mai mult. IN Cursul anului 1925 au ieşit 1 din ţara noastră 81.700 vite mari şi 250.452 vite mici.
Г) GAZETĂ din Bucureşti arată ^ numărul locuitorilor României începând cu anul 1862, când fostul Rege Carol a venit in ţara. In acest an România avea 4,200.000 locuitori, in anul 1887 numărul locuitorilor a crescut la 4,479.818. In anul 1881, când s'a proclamat neatârnarea, erau 4,662.614 locuitori. In anul când a intrat in război România avea 7,900.000 locuitori. Prin întregirea ţaru România în 1919 a ajuns la un numâr de 15,900 000 locuitori. In anul 1925 numărul locuitorilor s'a ridicat la 18,000.000. Aşa In vreme de 7 ani numărul locuiorilor ţării noastre s'a înmulţit cu 3 milioane.
DELA 1910 până la 1924 aşa dar in 14 ani, numărul oame
nilor s'a înmulţit cu 300 milioane. Cei mai spornici s'au arătat americanii, iar cei mai puţini spornici europenii. In zilele noastre după socotelile învăţaţilor, pe pământ trăeso 1800 milioane oamenii.
SĂPTĂMÂNA trecuta, într'o sară, patrula postului de jandarmi
Sahinlar compusă din 7 oameni a fost atacata latte satele Pasabili şi Rasimahie (jud. Durostor) de un număr de douăzecişiomoi bandiţi înarmaţi cu puşti, granate şi rachete. Lupta a durat o jumătate de oră, bandiţii retrăgându se apoi In pădure. Jandarmul sergent Dumitru Prichei, a fost omutât, bandiţii luându-i armele şi bocancii.
IN America se găseşte un soiu de şopârle, foarte fricoase la
vederea omului, când încep a plânge, vărsând lacrimi eu boabe de sânge.
DIN Belgradul Sârbiei se vesteşte că încoronarea perechii regale
jugoslave se va face in anul acesta, in Septemvrie, cu mari serbări la catedrala Jitci. Cu ocazia încoronării se vor da impozante serbâri la Belgrad, Zagreb şi întregul regat jugoslav.
UN profesor american mărturiseşte că-i aproape să fie stăpân pe o
mare născocire : sâ trimeată căldura in casele oamenilor ca pe o telegramă prin aer. El spune că in curând locuitorii americani nu vor mai avea nevoie de sobe, cărbuni, lemne şi aite mijloace de încălzit. D Ă a E R l L E flămânzesc 9 zile, omul * 12 zile, broasca 360 zile, bro-asoa ţestoasă 500 zile, şerpii 800 zile, peştii 1000 zile, şi gândacul 120 zile. IN INDIA s'a format o societate * pentru propagarea radiofoniei în întreaga ţarâ. Se vor construi staţiuni la Calcutta şi Bombay. Amatorii vor plăti o taxă din care societatea va primi 80 procente iar statul 80 procente. ( A PARIS (Franţa) a luat nu demult
fiinţa o societate care poarta numele de Societatea femeilor urâte. A o t f e l aceste femei vreau să arete lumei că şi ele sunt de ceva folos. DEDACŢIA noastră a observat
că unii colaboratori ai noştri ne trimit articole cari, în acelaş timp apar şi în alte foi. Astfel de articole nu primim de cât cele scrise numai pentru noi. p RIETINII noştri. In toate ora
şele, târguşoarele şi comunele rurale din România, vrem să avem prietini grupaţi în jurul mişcării noastre culturale. Ei vor trebui să ne scrie în foae: fapte bune, mişcarea culturală, artistică, economică şi industrială din localitatea în cari trăesc. Ştiri de asemenea natură în cât să intereseze intelectualii oraşelor, muncitorii de prin ateliere şi fabrici şi lumea de la sate. Prietinii ne vor trimite aderarea
lor, iar redacţia noastră le va răspunde ce au de făcut.
In 2 5 M a i u a p a r e M e r s u l trenuri lor de v a r ă
de MOCIANU
Scos 100 pagini într 'un format frumos. Preţul 40 Lei. Conţine : numele tuturor gărilor în româneşte şi ungureşte, distanţa între gări în km. şi noul mers al Autobuselor O h a r t ă u ş o r de s t u d i a t . D a t e s i g u r e .
S ă arată l e g ă t u r i l e t r e n u r i l o r în d i f e r i t e d i rec ţ i i . D e v â n z a r e la t o a t e l ibrăr i i l e şi c h i o ş c u r i l e de z i a r e .
Cluj. Strada R a d a N a . 4
І i i i i
$ i i Í i i
I
Pagina 4 „ C U L T U R A P O P O R U L U I " Numărul 161.
Hrisoave vechi basarabene
Socot deasemeni că e interesant a publica aceste zapise de acum un veac şi mai bine, spre a se vedea în ce chip se făceau înstrăinările de proprietăţi, ce limbă întrebuinţau şi care era duhul vremei.
Aceste acte au fost traduse din moldoveneşte în ruseşte pe vremea anexării şi de mine dia nou în româneşte cu prilejul realipirii Basarabiei la Patria-mumă.
Poate se va găsi un pios culegător de hrisoave basarabene, care ca-talogându-le le va publica cu lămuriri şi adnotaţiuni pentru viitorime.
Datoria noastră e să desgropăm trecutul acestei falnice provincii căci pe el se întemeiază drepturile noastre istorice.
Cesar Stoika
H r i s o a v e v e c h i c i r i l e Âct de vânzare intervenit Ioana Ma-carie Potlog şi Visternicnl Grigore Stürza, precum şi exercitarea drep
tului de rescumpărare (1803)
„Noi subsemnaţii trăitori în judeţul Iaşi în satul Bălăneşti, Ioana fiica lui Lupu, nepoata Anastasiei, împreună cu soţul meu mazâlul Ma-carie Potlog şi fiul nostru Anton, dăm acest zapis fostului vel-vester-nic Grigore Stürza, cum că nouă ne aparţine o bucată de pământ ce se găseşte în ţinutul Orheiului, ocina Pogrebeni ce ne-a venit nouă delà susnumita Anastasia fiica lui Paharnic în care bucată hotărnicii, la împărţirea din 1 Iunie 1802, care s'a tăcut în urma cererei tuturor răzeşilor spre a li-se da fiecăruia partea L-ü-i aparţine, am găsit că din 675 siânjeni ce s'au găsit în toate laturile răzăş'eşti, după cum aceasta se vede din certificatul hotarnic, nouă ni-se cuvine o parte în întindere de şaptezeci şi unu stânjeni şi 2 coţi, socotind îu fiecare stânjen câte 8 coţi domneşti, care număr de stânjeni, acum noi de bună voe a noastră, am vândut vesternicului Stürza, căruia afară de 675 stânjeni ră-zăşeşti, îi aparţine toată ceialaltă parte a moşiei Pohrebeni, care i-a venit lui parte delà strămoşi şi parte cumpărată delà familia sa, pentru care a noastră întindere de pământ de 71 st. şi 2 coţi, am primit noi în plin delà comparatorul 285 lei, socotind câte 4 lei st. şi deaceia de acu înainte îi dăm lui cât şi moştenitorilor săi drept să stăpânească de veci şi din tată în fiu, zi-sa bucată de pământ ce i-am vândut ca proprietate a sa adevărată şi să-şi ceară şi hrisov Domnesc, pentru stăpânire, dacă pe viitor va avea cineva pretenţiuni asupra pământului vândut, noi suntem datori să răspundem pentru ele, iar cumpărătorul nu are nicio răspundere, afară de acest act noi i-am înmânat şi suszi-sul certificat hotarnic, dat de măsurători în anul trecut şi iscălit de către toţi răzeşii şi întărit la sardărie, alte acte noi nu i-am putut înmâna căci ele se găsesc la ceilalţi răzeşi, care pe nedrept se folosesc de veniturile părţei noastre de pământ.
Spre încredinţare am iscălit 22 Martie 1830 (am semnat) Ioana fiica lui Lupu, nepoata Anastasiei; mazi-lul Macaria Potlog, soţul Ioanei şi fiul lor Anton.
Zapisul acesta după rugămintea vânzătorilor l'a scris (l'a iscălit) Sul-gerul Grigorie. Martori afl fost (au semnat) Stolnicul Ion Tentul, Sul-gerul Ştefan, Sulgerul Constantin Leondari, Maftei Condicar, Vornic de poartă Dumitru Melega, Vornic de poartă Gheorghe Talpiş.
Fiindcă ruda vânzătorilor şi anume căpitanul de mazili Gavril Gara-man care are dreptul de întâietate (proti misis) pentru rescumpărarea, mi-a întors mie toată suma ce-am plătit-o prin acest zapis, partea ce am cumpărat-o prin acest zapis rămâne în deplina stăpânire a căpitanului de mazili Gavril Caraman.
28 Mai 1803. (a semnat) vesterni-cul Grigore Stürza. Urmează pecetea familii cu zimbrul moldovenesc.
VIAŢA DIN BASAHABI A — R e d a c ţ i e ş i l a C h i ş i n ă u —
Tradus de Cezar Stoika, avocat
PERSOANELE cari au subscris până acum acţiuni la societatea pe acţiuni „Cultura Poporului" sunt rugate să înainteze banii la Banca „Albina" din Cluj.
Au sosi t
Noutăţile de Primăvară |jj
l a
! M. N E U M A N N magazin pentru moda bărbăteasca şi copii
Cluj, Piaţa uniri i14 . No. îûa I
E C O N O M I C E Ca un mijloc de a lupta contra
scumpetei vieţii ar fi cooperativele de consum, spune d. Chenzul, cunoscutul cooperator basarabean. Şi ca dovadă, aduce următorul fapt:
In ultimele două luni, societatea englezească de cumpărare engros a hotărît să scadă preţul pânei cu un peni (4 lei) şi a decis să vândă pâinea cu acest preţ. Brutarii au protestat şi au pus în mişcare toate mijloacele de luptă, până la acelea de a nu mai coace pâinea, dar după 6 săptămâni de luptă au început să vândă şi ei pâinea cu preţul stabilit de cooperaţie. Şi preţul acesta s'a întins în toată ţara. Succesul acesta a fost dobândit fără să fie nevoie de o -lege, fără concursul poliţiei, al controlorilor primăriilor sau al amenzilor, ci numai datorită unirii, solidarizărei consumatorilor.
La noi mişcarea cooperatistă e prea slabă spre a permite aceste succese. Totuşi în basarabia, unde a fost o mişcare cooperatistă destul de intensă şi care în ultimii ani a scăzut, există încă organizaţii cooperatiste destul de serioase şi numeroase.
In Basarabia există aproape 400 de cooperative, merg admirabil; nu pretutindeni ele îndeplinesc rolul lor de regulatoare ale preţurilor, dar totuşi între ele sunt cooperative care merg foarte bine cu toate condiţiile neprielnice pentru activitatea lor. Aceste organizaţii săteşti operează cu zeci de milioane.
Un mare neajuns însă îl au aceste rrganizaţii prin fautul că sunt risipite, le lipseşte o uniune obştească, Cooperaţia de consum în Basarabia este o putere însemnată şi ea are nevoie de condiţiuni mai bune, mai a-propiate, mai multă libertate în acţiune, mai multă grijă din partea organelor care conduc opera coo-peratstă. Astfel ea ar putea servi foarte mult consumatorului prădat de speculanţi.
— Apicultorii basarabeni au aflat o tristă noutate: Ceho-Slovacia a interzis importul mierei basarabene în ţara lor. Cauza e următoarea: Apicultorii din judeţul Ismail, având comandă mare de miere din Ceho-Slovacia, şi pentru a putea-o executa, au cumpărat în Dobrogea câteva vagoane de miere pe care a transpor-tut-o în Ceho-Slovacia. Făcându-se analiza mierei importate în Ceho-Slovacia, s'a constatat că ea este molipsită de „putregai" şi firmele ce au comandat mierea au refuzat categoric primirea ei. Autorităţile cehoslovace, aflând ca din Basarabia s'a exportat mierea ce conţine bacilele ciumei „putregai" a interzis strict importul mierei basarabene în ţară. Astfel apicultorii basarabeni au fost compromişi, prin'faptul că deşi au cunoscut că mierea dobrogeană e molipsită de „putregai" au importat-o în Ceho-Slovacia.
— In mai mult judeţe din Basarabia a plouat îndeajuns, ameliorând astfel situaţia agricolă.
Pretutindeni s'a sfârşit însemân-ţarea câmpiilor cu orz, ovăz şi porumb.
In prezent se seamănă fasole şi nutreţuri.
) C. Ursuleac
Шп C e t a t e a - A l b ă In Cetatea lui Ştefan, delà Li
manul Nistrului, căminul cultural al „Fundaţiei Carol", a organizat un cor minunat, adunând vocile frumoase, redând viaţa cântecelor populare româneşti pline de farmec. Şi se întrec în învăţarea lor nu numai moldovenii dar şi ceilalţi locuitori fără deosebire de naţie. In felul acesta cântecul românesc pătrunde, nesilit în sufletul noilor noştri concetăţeni şi înfrăţesc inimile. Iată o lăture a luptei pentru apropierea basarabenilor.
Paralel cu mişcarea culturală a căminului cultural, al cărui cor condus cu pricepere şi avânt de d~l Rădulescu, maestru la şcoala normală, ajutat de diaconul Qh. Şdrban, se desfăşoară activitatea Societăţii Muzicale, a cărei orhestră poate face fala oricărei scene.
înfiinţată în anul 1925, Societatea Muzicală a obţinut în acest an autorizaţia Ministerului Cultelor, spre a funcţiona, precum şi o subvenţie anuală, prin intervenţia d-lui T. Iacobesou deputat, şi sprijinul d-lui Roşianu, inspectorul Artelor din Basarabia. Societatea are 271 membri, cari plătesc cotizaţii anuale.
Comitetul conducător e alcătuit din d-nii: T. Mardan, «ubprefectul judeţului Cetatea-Albă; F. Filipescu, decanul baroului; I. Feldsein, I. Iaroşevici, Gassert, Novicov, Otto Golver ş. a.
In anul trecut au avut câteva concerte, bine reuşite, la care au dat concursul d-na Loousteanu, Bonciu, d-na A. Dăscăliţei-Gropp, precum şi corurile şcoalei normale şf liceele din oraş. Şcoala societăţii e condusă de d-1 M. Eberler, abs. al conservatorului din München şi dr. în filosofie, d-na Stavrova, laureata a conservatorului din Petrograd, Hans Moeller delà conserva
torul Copenhaga, V. Vlasov, profesor la liceele din C.-Albă, Von Prossing, Diteaxeva, O. Campionj, N. Balaş, A. Şah-Nezarov ş. a. Societatea Muzicală primeşte subvenţii delà primăria şi prefectura judeţului. Iau parte la concerte ca executanţi, toţi membrii, diletanţii, iubitorii de muzică din oraşul Cetatea-Albă.
Societatea a dat două concerte minunate, cu concursul doamnelor: Mânescu, Barbulesou, Nicoresou, Velizaril, Iacob, Roznovan, a d-relor Vaniş Paşcovschi, Şofronescu, Ant. Volcov, Cevdar Brodschi, Popov, Telegea, Avocov, Grosu, Tuzenco, Elman. S'au executat „Pastorola" din ,Dama de pică", „Azra" de Rubinştein. „Dansul seoeredateror" din Aida; Scene din „Gheişa" de Ionson, Melodii româneşti, Doina. Frumuseţea costumelor şi a decorurilor, precum şi datorită executantelor au stârnit aplauze.
Oraşul Cetatea-Albă se poate mândri cu activitatea Soeităţii Muzicale.
A. V. D i n L e o v a (Cahul)
In ziua de Sftul Gheorghe, în târgul nostru a avut loc o serbare culturală la care au luat parte toate şcoalele primare, şcoala medie mixtă şi liceul Darbut, pentru sădirea de pueţi de tei la şcoala primară No. 1. Pueţii au fost predaţi de către d-1 Gâlcă, şeful Ocolului silvio Leova, în urma unei frumoase cuvântări ţinuta despre «Protecţia pădurilor din întreaga ţară".
După aceasta s'a procedat la sădirea pueţiior de tei, de către elevii şcoalelor din localitate ; după ce mai întâi s'a oficiat un tedeum de către preotul Tomşa, directorul şooalei medie mixtă.
Deamiază toate şcoalele diu localitate în frunte cu d-nii Gâlcă, Dr. Petroniu medic primar, Gherasim Antipa primarul oraşului şi alţi funcţionari au mers în „Pădurea Tighecianu" din apropiere unde s'a servit o masă comună.
Corurile şcoalelor şi muzica au intonat cântece naţionale şi populare.
Această frumoasă serbare a ţinut până lă ora 5 după amiază.
Gh. Pogocianu
f Economul Pavel Savin Nu mult după plecarea dintre noi
a economului Const. Nazarie, despre care am scris la timp, iată că un alt vrednic slujitor al altarului şi şcoalei îşi ia drumul spre cele cereşti. Acesta cleric cu vază a fost părintele econ P. Savin, fost director timp de 25 ani al Seminarului Teologic „Veniamin Oostache" din Iaşi. Născut în jud. Bacău, fost preot de sat în Coloneşti, judeţul Tecuci, căutând să studieze mai departe s'a strămutat la Iaşi unde cu timpul a fost numit subdirector al Seminarului condus pe acea vreme de re-pausatul arhiereu Dr. Varlaam Răi-leanu-Craioveanu. Urmând cursurile facultăţii de litere şi filosofie, a ocupat postul de preot Ia Catedrala Mitropolitană şi după încetarea din viaţă a arhiereului Varlaam, a ocupat direcţia Seminarului până după război, vreme de 25 ani încontinuu. Ca director a strălucit ca un gospodar neîntrecut, dând dovadă de o priepere şi o energie fără seamăn.
Şcoala progresa pe zi ce trecea, iar cine avea ocazia s'o viziteze rămânea înmărmurit de tot ceeace vedea. Ordine şi disciplină, curăţenie exemplară peste tot, toate treburile mergeau ca o maşinărie şi nimic' nu scăpa ochilor mereu vioi şi aprigi ai păr. Savin.
Ca părinte duhovnicesc dispunea de o bunătate sufletească largă, fără însă să'şi arate făţiş ci, sub severitatea sa proverzială, era păstrată şi dată la timp.
In ultimul timp, după răsboi, începuse să slăbească şi acum trei ani căzu la pat lovit de o paralizie progresivă. S'a luptat ca un leu cu boala şi multe au fost suferinţele lui, până când zilele trecute a închis ochii pe vecie.
Cine a prins de veste la timp a alergat să vadă pentru ultima dată rămăşiţile pământeşti ale acelui ce a fost păr. Savin.
Atâţia elevi i-au trecut prin mâna sa şi pe atâţia i-a ajutat cu fapta şi cu vorba încât la auzul tristei veşti s'au cutremurat mulţi şi şi-au făcut datoria fiecare după puterile sale, unii însoţindu-1 până la mormânt, iar alţii rugându-se pentru sufletul lui bun şi larg.
Dumnezeu să-1 primească în cămara aleşilor săi, iar noi să-i zicem: odihneşte-te în pace, bunule părinte, pe care nu te vom uita niciodată în rugăciunile noastre.
Fie-ţi pomenirea ta în veci! Păr. Corneliu M. Grumăzescu
:-s Coa fo r d e d a m e Cel mai mare magazin în toate specialităţile Щ Ы Ѵ M U Ş Ş A Cluj, Str. Memorandului 10.
O P T I C A Str. Universităţii No. 1
{ 23—12—3
Cea mai modernă prăvălie pentru art ico le de optică. Repara ochelari cu cele mai ieftine preţuri. Magazie de Articole spitaliceşti) de gumă, bandaje etc. Comenzile făcute prin postă se trimit imediat
'19 ÎL»
I O A I E I § I Atelier de compactem (Legătorie de cărţi)
CLUJ, Str. Samoil Micu No. 2 (Colţ Strada Memorandului,)
Execută totfelul de lucrări de com-pactorie. Lucrări din piele. Mape pentru scris. Cărţi de comerţ. Cutii pentru comerţ. Comenzi din provincie face punctuos - - - - -
LUCRURI PRECISE ! PRCŢURI REDUSE 1
25—2—1
A R O N L A Z A R CROITOR CIVIL 81 MILITAR
Preţuri modeste, serveşte prompt şi oonşt i inc ios
Clnj, Strada N. Iorga 2 24—52—2
Consume !
Eftine şi bune
Ş I P E R I I
NţJMAI ЬА F I R M A V E C H E i
l u l i u M ü l l e r CLUJ, S T R . JfIC. I O R 6 4 M .
Cn r a m b n r s : 12 buc. bidinele No. 1. — Lei 350 12 No. 2. — Lei 450
S ' a d e s c h i s
PANT0FÄRIA Studenţilor Creştini în Str. Gh. Bariţiu (edificiul nou al oraşului) unde se serveşte tot felul de încălţăminte cu «ele mai reduse preţuri şi se execută tot felul de reparaţii în cel mai scurt timp. Rog onoratul public a se convinge
P e t r e G h e r a s i m pantofar de lux
tu
1 F A B R I C A D E A R T I C O L E 1 1 A R G I N T A T E !
„TACÂMUL"! s'a mutat în str. N. Iorga 11-a- È
Щ No. 89 perm. C
AAÀÀAAAÀAAAAAAAAAÀÀAÀAAAAA Cetiţ i ş i r ă s p â n d i ţ i „CULTURA P O P O R U L U I " fWrrrrfTrfWrrrwrWWWWrf T T T T
Societatea pe acţiuni „Cultura Poporului Vedem că avem presă puternică şi nu-i a sufletului curat românesc?
vedem că avem întreprinderi mari firandare şi economice şi sunt ale ne' prietenilor ; vedem că industria şi comerţul sunt fagure de miere pentru: toţi străinii, — şi totuşi majoritatea românilor se încLUtnineşte eu паропаііщ sentimental în loc să treică la muncă asiduă şi rodnică.
Trăim în vremea faptelor. Lt finanţa străină, să o punem a noustră; la capitaluri străine, ale noastre româneşti ; la întreprir.deri de Ш soiuL asemenea; la presa de bulevard, presa de idei şi h cultură străină culturi noastră proprie întemeiată p in serii, instituţii ştiinf-ifi-v, şi altele.
„Cultura Poporului" a păşit la înfiinţarea w.ei societăţi ye acţiunţ t t t acelaş nume, cu scopul înfăptuirii unui Cotidian i-mànesc, şi'n afara de luptele politice de partid. Capitalul societăţii e de 2 tnHioave lei.
O acţiune costă 200 de lei. Acei cari pricep binefaceae vnti asemeni instituţii sunt rugaţi sa contribue cu obolul puţin a-l an, — căci picături cu picctwă, se- adună marea.
Avem nădejde în oamenii de bine şi de fapte, căci tot se mai gasest în aceasă ţară.
La fiecare acţiune se adaugă 20 lei cheltuieli de funda e. Bunii st varsă la Banca „Albina" Cluj. Numele acţionarilor şe vor publica în fiecare număr.
Suma din urmă Lei 144.706 D~l inginer Lueaeiu, Bucureşti 5 neţ. Lei llQi
Total Lei 145.80І
Alexandru Taub M a g a z i n de m o d e p e n t r u
domni. Cel mai eftin isvor de cumpărare în man
tale cauciucate. Mare asorti
ment în a l b i turi
Cluj. Str. N. Iorga 2.
„ S I M P L O N " R E S T l l ' R A M T S O Ï
Clnj, Str. iii l iu ManiE No, 8.
Zilnic bere proaspătă, mâncări bune de casă şi ieftine, PRÂNZIŞOARE 6 LEI PORŢIA, vinuri excelente, în fiecare
seară supă de fasole „KLECKER.*
Bog sprijinul on. publie românesc; cu stimă N r . 5 2 - 2 6 - I E ANTON JVDOVÍTS.
Pălării de domni d i n p o s t a v ş i p a i e
c u r ă ţ ă , c a l c ă
v o p s e ş t e , f o r m e a z ă
ş i r e î n o i a z ă
Ş t e f a n Fehé r Olaj, Str. Memorandaini 21 (^егені militar)
No. 9ÍÍ рѲгтц.
I Parfüméria
( „ D I A N A " Cluj, Calea Reg, Ferdinand 28 a.
Palitul öraíulai
Recomandă tuturor magazinul său bogat asortat cu totfeful da parfuma аийіе, cremă pentru obraz şi a l t e p r e p a r a t e c o s m e t i c e , perii , p i ep tene şi sponghii
A p ă de C o l o n i a 1 1. Lei ÎOO, « > r ! « a n , Q u e l q u e s üítms, Chypre , i d e a l , e tc .
N a r e a s o r t i m e n t fn to t fe lu l de sapumnrj
§§ 3 buc. săpun Lanolin Lei 30 g Săpun englez I bu<. „ 15 m , „ 6 . -so
lll!l «moi
ti
li s
Cele mai bune şi mai eftine
BîC'CLETEŞiMAŞimDECUSIT se pot pvocura în condiţiele cele mai
favorabile la firma 105-U-3
i S Z T A L O S Clnj , s t r . S i c o l a e Sorga TSo. 3 .
n ti n ?<
V Ci a» OII
pi № 0
ftl
bine fit* ••.tri fi unde
«e eerveşte la
Baia Elisabeta Băi de abur,
' de e a d ă}
umş, etc CLUJ,
Str. Călugăriţelor (pe Someş}.
Prăvălia de seminţe á r p a d B e r i
Cluj, Str. Regina Maria No. 10
Recomanda totfeiu«. de seminte de legume, flori şi de agricultură, selecţionate, curate şi cu Incolore sigură — din Germania şi Olanda, ln chestiuni de agricultură se vor da odee Îndrumări de di. dr. Bela Pater director onor, la Academia de Agricultură = = = = =
C a t a l o g c n p r e t a ş i s e va t r i m i t e l a c e r e r e g r a t u i t
No 96 perm.
B Ö S Z Ö R M É N Y I ş i É R D E M I c o a f o r de d a m e ş l m a n l c u r e
Spal&, ondtüeazÄ şl văpseşte părul. Faoe şl alte lnorărl în p&r. Tnnde dupa moda noua : Etoii şl Bttbl.
Cluj, Piaţa Unirii Я2 (în curte). (No. 71 perm.) W
P r o d u s e l e f a b r i c e i d e b e r e C Z E L L d i n С Ы Ы — M A n A S T U R
berea albă Ursns berea albă specială Ursus-Extra
berea neagră din malţ dublu Hercules S e c a p ă t ă p r e t u t i n d e n i !
n f?<
a ii VI m ш ln in bt
Ш ІІ ii tr Vi a
di S' ct in
ги
m Ш 'o tâ u h iu PC !it şe
Rudolf Moese 1705.
Maşini de scărmănat lâna Darace pentru lână Lupi scărmănaturi Maşini de tors lână îmbrăcăminte de piepteni peutru
maşini de scărmănat lâna Batoze de treerat cu motor Motoare
Trioare vanturători Prese pentru seminţe uleioase Sdrobitoare ptr. seminţe uleioase Postamente tie moară Maşini de sămănat porumb Pompe eu lanţ pentru fântâni Teascuri de vin
Щ sunt livrabile prompt pe lângă preţuri eftine şi condiţiuni de piaţă avantagioase. A apă-Щ rut preţcurentul nostru de primăvară şi se trimite la cerere oricui gratuit; la fel şi
prospecte cu ilustraţiuni. Fabricatele noastre se află de vânzare în toate depozitele de ^ maşini mai de seamă din ţară. Cereţi pretutindeni exclusiv fabricatele „ I ü E í a K K 4 !
I Fabricele de maşini A M D . R I K G K R Ц Societate Anonimă SIBIU
Я1
Ѣ Ѣ ni ïtl ici B'( t&
ve Ht Ы nu.
tic CM id ie lie De ie *U su
Tiparul Tipografiei „Viaţa", Clnj, Strada Regina Maria 36.