Post on 23-Feb-2020
INFORMAŢIE OPERATIVĂ
cu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova
(conform datelor disponibile la 30.09.2019)
Produsul intern brut a crescut cu 5,2% și a însumat 90,9 mild. lei în I semestru 2019. Valoarea
adăugată brută creată în activitatea “Construcții” a avut cea mai mare influenţă asupra creşterii economice,
asigurînd 43% din creșterea PIB, după care “Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare,
hoteluri și restaurante” – 21%; „Industria” - 11% din creștere, ”Informații și comunicații” – 10%, Tranzacții
imobiliare - 5%, respectiv. Aceste activități au fost cele mai influente în prima jumătate a anului curent.
În luna august curent s-a înregistrat o deflație de 0,03%. Totodată, de la începutul anului 2019 rata
inflației a constituit 4% comparativ cu rata deflației de 0,6%, înregistrată în aceeași perioadă a anului
precedent. Rata anuală a inflaţiei a constituit 5,5%, încadrându-se în intervalul ţintei inflaţiei stabilite de
Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%).
Leul moldovenesc s-a depreciat față de principalele valute de referință. De la începutul anului 2019
moneda naţională a marcat o depreciere de 4% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,14 lei
pentru 1 dolar american la 01.01.2019 pînă la 17,83 lei la 31.08.2019). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a
depreciat cu 1,2%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.08.2019 a atins o valoare de 2914,7
mil. dolari, micșorîndu-se cu 1,9% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2018 şi cu 1,6% -
faţă de situația la 24.08.2018.
Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii august 2019 a constituit circa 87,8 mild. lei şi s-a majorat cu 10,9%
comparativ cu sfîrșitul lunii august a anului 2018. Evoluţia masei monetare M3 a fost determinată
preponderent de majorarea banilor în circulație cu 19,6%, volumului depozitelor la vedere – cu 14,6% și
depozitelor în valută străină – cu 10,5%. Situația în domeniul creditării se îmbunătățește: volumul creditelor
noi acordate în ianuarie-iulie 2019 a înregistrat o majorare cu circa 19,7% față de perioada respectivă a
anului 2018.
Ritmul de creștere a cheltuielilor bugetare se temperează. În ianuarie-august 2019 la bugetul public
național au fost acumulate venituri în sumă de circa 39,9 mild. lei (cu 6,6% mai mult faţă de ianuarie-august
2018) și cheltuieli – 41,8 mild.lei (mai mult cu 15,1%). Cea mai mare parte din cheltuieli sunt direcționate
spre protecția socială, dar cea mai mică – spre protecția mediului. Bugetul public național s-a soldat cu un
deficit de -1 946,9 mil.lei, spre deosebire de perioada similară a anului 2018, când bugetul s-a încheiat cu
un excedent în valoare de 1050 lei.
Valoarea totală a datoriei de stat administrată de Guvern la 31 august 2019 a constituit circa 52,4
mild. lei, în creștere cu 2,5% față de data similară a anului 2018, preponderent ca rezultat al deprecierii
monedei naționale. Datoria de stat internă a atins un nivel de 23,1 mild. lei și nu a înregistrat modificări
față de situația de la sfârșitul lunii august 2018. Datoria de stat externă a însumat 1,6 mild. dolari (29,3
mild. lei), fiind în diminuare cu 2% (în creștere cu 4,5% - exprimată în lei). Nivelul de îndatorare a țării se
încadrează în parametrii de risc stipulați în Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu
(2019-2021).
Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne înalt. Conform datelor preliminare ale
Balanţei de plăţi pentru primul semestru I 2019, deficitul contului curent a constituit 10,6% în raport cu
PIB, transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile personale) – 17,7%,
acumularea netă de pasive la investițiile străine directe – 8,1%, balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor –
26,7%.
Evoluția comerțului exterior se temperează, deși exporturile de bunuri au avut un ritm de creștere
puțin mai înalt decât importurile. În ianuarie-iulie 2019 exporturile s-au majorat cu 3,1%, iar importurile
- cu 2,6%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1724,7 mil. dolari SUA, faţă de 1689,3 mil.
dolari în ianuarie-iulie 2018. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a constituit 47,8%, fiind mai
mare cu 0,2 p.p. decît cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2018.
1
Remiterile de bani efectuate de către persoanele fizice din străinătate sunt pe un trend constant
descendent. În 8 luni ale anului 2019 volumul total al transferurilor băneşti din străinătate efectuate prin
băncile din Republica Moldova de către persoanele fizice au înregistrat o diminuare cu 6,4% comparativ
cu perioada similară a anului 2018 și au însumat 803,7 mil. dolari SUA. Diminuarea transferurilor a fost
cauzată, în general, de stagnarea economiei Federației Ruse (țara din care provine cea mai mare parte din
remitențe), contractarea cererii interne în Italia și recesiunea economică din Turcia.
Sectorul industrial înregistrează creșteri nesemnificative. În ianuarie-iulie 2019, volumul producției
industriale a înregistrat o creștere de 1,9%. Creșterea înregistrată a fost determinată de majorarea industriei
prelucrătoare (+2%), a industriei extractive (+8,7%) și a producției și furnizării de energie (+0,8%).
Principalii factori care au menținut în creștere sectorul industrial au fost: dezvoltarea ramurii automotive în
cadrul Zonelor Economice Libere și evoluțiile pozitive din sectorul construcțiilor care au susținut creșterea
industriei extractive și a altor ramuri industriale conexe cu acest sector. Totodată, temperarea cererii externe
a fost factorul de bază care a încetinit ritmurile de creștere ale sectorului industrial.
Producţia agricolă este în diminuare. În ianuarie-iunie 2019, volumul producției agricole a înregistrat o
diminuare de 4,2% (în preţuri comparabile), situație determinată, în special, de reducerea producției
animaliere cu 3,2%, deținând ponderea de circa 83% din total, precum și a producției vegetale cu 8,8%, cu
o pondere de 17,1% în perioada respectivă. Producția animalieră a înregistrat diminuări din contul reducerii
producției (creșterii) vitelor și păsărilor, dar și a producției de lapte. Cele mai accentuate diminuări ale
producției vegetale au fost înregistrate la culturile tehnice (în special rapița de toamnă), cereale (grâu, orz),
fructe sâmburoase (vișine, cireșe).
Activitatea investițională s-a intensificat. În ianuarie-iunie 2019 volumul investițiilor a crescut în termeni
reali cu 26,8% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, însumând circa 9,2 mild. lei. Creșterea intensivă
a investițiilor s-a datorat majorării investițiilor private, investițiilor bugetare, activității creditare favorabile,
precum și creșterii investițiilor din sursele organizațiilor internaționale.
Volumul mărfurilor transportate este în creștere lentă. În ianuarie-iulie 2019 au fost transportat
transportate circa 9,9 mil. tote de mărfuri, cu 2,8% mai mult. Creșteri ale volumului mărfurilor transportate
au fost înregistrate în cazul transportului aerian – cu 33,2%, transportul rutier – cu 5,8%, transportul fluvial
– cu 1,3%. Volumul mărfurilor transportate cu transportul feroviar a fost în diminuare cu 4,4%.
Comerţul interior de bunuri și servicii este în creștere, fapt ce demonstrează o intensificare a consumului
din partea populației și agenților economici. În ianuarie-iulie 2019, volumul cifrei de afaceri în comerţul cu
amănuntul a crescut cu 15,8% faţă de anul precedent, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă
prestate populaţiei - cu 18,7%.
Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia naţională în I semestru 2019 a constituit
7113,6 lei şi s-a majorat în termeni nominali cu 15,8% faţă de I semestru 2018. În termeni reali salariul s-a
majorat cu 12,2%. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit 6759,9 lei, fiind în creștere cu
23,2%, iar în sectorul real – 7247,8 lei și s-a majorat cu 13,3%, respectiv (în termeni nominali). Majorarea
salariilor stimulează creșterea cererii interne și, ca rezultat, impulsionează pe termen scurt creșterea
economică, dar, în același timp, creează presiuni inflaționiste.
Mărimea medie a pensiei lunare la 01.07.2019 a fost de 1895,07 lei și s-a majorat cu 14,3% față de aceeași
dată a anului 2018 în termeni nominali.
Mărimea minimului de existență pentru semestrul I 2019 a constituit în medie pe lună pentru o persoană
2028,3 lei.
Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 7,7%
în trimestrul I și de 4,5% în trimestrul II 2019. La oficiile forței de muncă în ianuarie-august 2019 au fost
înregistrați 17,6 mii șomeri, cu 15,2% mai puțini față de ianuarie-august 2018.
2
I. Cadrul macroeconomic
Creșterea economică în Republica Moldova în trimestrul II 2019 a fost
susținută de înviorarea sectorului de construcții
Consumul final deține cea mai mare pondere în PIB (pe utilizări) – 98,4%
Creșterea de 5,8% a PIB a fost peste așteptări și s-a datorat cererii interne,
în timp ce exportul net a influențat negativ
2.6 2.5
5.7
7.0
3.8
5.3
3.33.8
4.4
5.8
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
8
Creșterea PIB %
Creștere anuală
Creștere trimestrială (ajustată sezonier)
-6
-4
-2
0
2
4
6
8
10
Contribuția la creșterea PIB (p.p.)
Cererea internă Export net PIB
-15
-5
5
15
Contribuția la creșterea PIB (p.p.)
Formarea brută de capital Import
Export Consum privat
Consum public PIB
90.9 83.8 76.8 84.3 87.0 79.7
17.418.0
12.216.3 19.6
18.7
36.930.8
24.930.4
36.930.2
-64.0 -58.8 -47.0 -56.3 -62.5 -58.4
18.826.1
33.125.3
18.929.8
-65
-15
35
85
135
185
2018Q1 2018Q2 2018Q3 2018Q4 2019Q1 2019Q2
Structura PIB, %
Consumul privat Consumul public
Export Import
Formarea brută de capital
3
28.4 27.3
3.5
-3.4
8.1
-1.3
-10
-5
0
5
10
15
20
25
30
Trim.I2018
Trim.II2018
Trim.III2018
Trim.IV2018
Trim.I2019
Trim.II2019
Contribuția la evoluția anuală a exporturilor
(nominal), p.p.
Produse alimentare Băuturi
Textile Mașini și echipamente
Alte Export total
Creșterea cererii interne se datorează investițiilor în construcții
Creșterea în Construcții a fost influențată preponderent
de construcțiile inginerești
Factori de influență:
o Investițiile sectorului privat – preponderent ca rezultat al
diminuării poverii fiscale
o Investițiile publice – orientate în infrastructura drumurilor
o Valorificarea mai mare a mijloacelor financiare
o Programul “Prima casă”
o Continuarea construcției complexului „Chișinău Arena”
o Investiții realizate de ZEL
Față de anul
precedent, %
Contribuția
la creștere
(p.p.)
Clădiri rezidenţiale (de locuit) 124,5 7,1
Clădiri nerezidenţiale 141,2 14,3
Construcţii speciale (inginereşti) 141,7 15,2
Total construcții 136,6 36,6
Adâncirea exportului net – ca rezultat al temperării exportului de bunuri influențat de diminuarea
cererii externe
13.6
11.3
-0.2
-2.2
9.5
4.1
-5
-3
-1
1
3
5
7
9
11
13
15
2018Q1 2018Q2 2018Q3 2018Q4 2019Q1 2019Q2
Export - contribuția la creștere (reală), p.p.
Bunuri Servicii Export total
3.3
6.3 5.5 5.94.2
9.3
20.318.1
11.3
26.1
-5
0
5
10
15
20
25
30
Contribuția la creșterea Formării Brute de
Capital Fix (p.p.)
Alte
Mașini și echipamente
Construcții
Formarea brută de capital fix
4
2.8 4.1
-5.0
7.2
-4.2
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
50
60
70
2015 2016 2017 2018 2019
Evoluția semestrială a producției agricole, %
Producţia vegetală
Producţia animală
Producţia agricolă - total
3.7
5.2
3.4
3.94.4
5.8
-1
1
3
5
2018Q1 2018Q2 2018Q3 2018Q4 2019Q1 2019Q2
Contribuția la evoluția PIB (pp)
Impozite
Alte servicii
Informaţii şi comunicaţii
Comerț interior
Serviciile dețin ponderea majoră în PIB (pe resurse) – 54%
Valoarea adăugată brută creată în activitatea economică „Construcții”
a asigurat 57% din creșterea economică
o Comerțul interior a contribuit la creșterea economică în proporție de 17%
o Industria – 10%
o Informații și comunicații – 9%
o Agricultura a avut o contribuție negativă și a sustras 4% din creșterea PIB
5.8
14.6
12.7
19.3 4.7
3.8
7.3
3.6
12.6
2.3
34.2
Structura PIB pe resurse, %
Agricultura
Industrie
Construcţii
Comerț interior
Informaţii şi comunicaţii
Activități financiare și de asigurări
Tranzacţii imobiliare
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice;
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială
Artă, activități de recreere și de agrement; alte activităţi de servicii;
5
Inflaţia
Rata inflației în luna august 2019 a constituit 4% față de decembrie 2018 comparativ cu rata deflației de
0,6% înregistrată în aceeași perioadă a anului 2018. Rata anuală a inflaţiei a constituit 5,5% şi se află în
intervalul ţintei inflaţiei stabilite de Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%).
Dinamica ratei inflației anuale (lună față de luna respectivă a anului precedent), %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Printre factorii cei mai importanți care au determinat creșterea ratei inflației în anul curent se enumeră
majorarea cererii interne ca rezultat al politicii fiscale expansioniste, diminuarea producției agricole și
deprecierea monedei naționale, care influențează majorarea prețurilor la produsele de import.
Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-august 2015–2019, %
Anii
Faţă de luna precedentă August
faţă de
decembrie
a anului
precedent
Ianuarie-
august faţă de
perioada
similară a
anului
precedent
Rata
inflaţiei
medie
lunară
Ian
ua
rie
Feb
rua
rie
Ma
rtie
Ap
rili
e
Ma
i
Iun
ie
Au
gu
st
Au
gu
st
2015 0,8 2,2 0,9 1,0 0,5 0,1 -0,5 2,9 8,2 7,9 1,0
2016 0,7 -0,5 0,0 0,0 0,2 -0,3 -0,9 -0,4 -1,3 8,4 -0,1
2017 1,2 1,2 0,4 1,4 0,9 -0,4 -0,9 -0,4 3,4 6,1 0,4
2018 0,0 0,2 0,1 0,5 0,0 0,0 -1,2 -0,2 -0,6 3,9 -0,1
2019 1,3 0,4 0,5 0,8 1,4 -0,2 -0,2 -0,03 4,0 3,8 0,5
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Prețurile la produsele alimentare în luna august 2019 au înregistrat o creștere de 5,6% față de decembrie
2018. În perioada vizată s-au majorat prețurile la fructe proaspete cu 34,3%; cartofi - cu 26,8%; pește și
conserve din pește – cu 7,7%; carne, preparate și conserve din carne – cu 4,3% etc. Totodată, au fost
înregistrate scăderi ale prețurilor la legume proaspete cu 7,5%.
Ca rezultat, creșterea prețurilor la produsele alimentare a avut cea mai mare contribuție la IPC general - de
2,1 p.p. Creșterea prețurilor la fructe proaspete a contribuit la majorarea IPC general cu 0,9 p.p.; carne,
preparate și conserve din carne - cu 0,3 p.p; cartofi și pește și conserve din pește – cu cîte 0,2 p.p. Totodată,
prețurile la legume proaspete au contribuit la micșorarea IPC general cu 0,3 p.p.
În general, dinamica prețurilor la produsele alimentare în Republica Moldova este determinată de caracterul
sezonier al economiei: în lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor la legume, fructe,
cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. Totuși, condițiile secetoase din anul 2018
au condiționat creșterea considerabilă a prețurilor la legume și cartofi.
Prețurile la mărfurile nealimentare în august 2019 s-au majorat cu 3,8% faţă de decembrie 2018, în
special, ca rezultat al majorării prețurilor la țigări – cu 27,7%, autoturisme – cu 5%, frigidere și congelatoare
7.37.6 7.9
7.3 7.3
6.0
5.04.7
3.7
2.83.2 3.0 3.2
2.4
1.20.9 0.9
2.2 2.42.8
3.2
4.6 4.4
5.4 5.5
0
2
4
6
8
10
08. 2
017
09. 2
017
10
.20
17
11
.20
17
12
.20
17
01
.20
18
02
.20
18
03
.20
18
04
.20
18
05. 2
018
06. 2
018
07
.20
18
08. 2
018
09. 2
018
10
.20
18
11
.20
18
12
.20
18
01
.20
19
02
.20
19
03
.20
19
04. 2
019
05. 2
019
06. 2
019
07. 2
019
08. 2
019
6
- cu 3,9%, confecții – cu 3,2%, încălțăminte – cu 3,1%, mobilă și mașini de spălat – cu 2,9%, materiale de
construcție - cu 1,8% etc.
Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sunt determinate, în mare măsură, de evoluția cursului de
schimb al monedei naționale. Plus la aceasta, majorarea prețurilor minime pentru țigările comercializate în
Republica Moldova, conform Legii bugetului de stat pentru anul 2019, a condiționat majorarea prețurilor
la această categorie de mărfuri.
Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a fost de 1,4 p.p., în special
datorită creșterii prețurilor la țigări (0,5 p.p.) și confecțiilor (0,2 p.p.).
Tarifele la serviciile prestate populației s-au majorat cu 1,8% față de decembrie 2018, fiind cauzată, în
mare parte, de majorarea costurilor la serviciile de educație și învățământ cu 6,3% condiționată de majorarea
prețurilor pentru creșe și grădinițe și sănătate - cu 3,5%. De asemenea, s-au majorat tarifele la aprovizionare
cu energie electrică cu 2,9%, în urmă hotărîrii ANRE, din 16.08.2019,.
Contribuția principalelor componente la rata inflației,
luna august față de decembrie a anului precedent (p.p.)
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Calculele Ministerului Economiei și Infrastructurii
Rata inflației de bază1 exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu prețuri
reglementate a fost 4,7% fată de decembrie 2018, cu 3,6 p.p. mai mare decât nivelul ratei inflației de bază
în luna respectivă a anului 2018. Rata inflației exclusiv produse alimentare și băuturi a fost 3%, exclusiv
combustibil – 4,2%. Rata inflației exclusiv produse și servicii cu prețuri reglementate a constituit 4,9%,
fiind cu 4,3 p.p. mai mare comparativ cu nivelul lunii august 2018.
1Indicele inflaţiei de bază reflectă sursele persistente ale presiunilor inflaţioniste care permite de a percepe trendul inflaţiei în
cazul cînd efectele influenţelor temporare şi tranzitorii sunt eliminate. Calculul acestui indice se efectuează prin eliminarea din
indicele preţurilor de consum general a efectelor unor şocuri tranzitorii de genul modificărilor intervenite în urma schimbării
preţurilor şi tarifelor la bunuri şi servicii cu preţuri reglementate, a condiţiilor climaterice nefavorabile care au afectat oferta de
produse alimentare, modificărilor de preţ la unele produse sezoniere şi a variaţiilor preţurilor internaţionale la combustibili.
8.2
-1.3
3.4
-0.6
4.0
-2
0
2
4
6
8
2015 2016 2017 2018 2019
Produsele alimentare Mărfurile nealimentare
Servicii cu plată prestate populației Rata inflației
7
Dinamica ratei anuale a inflației
(fată de luna respectivă a anului precedent), %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Cursul de schimb şi piaţa valutară
De la începutul anului 2019 moneda naţională a marcat o depreciere de 4% faţă de dolarul SUA în termeni
nominali (de la 17,14 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2019 pînă la 17,83 lei la 31.08.2019). Faţă de
Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,2%. Principalii factori care au determinat deprecierea monedei
naționale au fost diminuarea intrărilor de valută din contul remiterilor de peste hotare, precum și criza
politică din luna iunie. De asemenea, la evoluția cursului de schimb au influențat oscilaţiile dolarului SUA
pe pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM.
Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale
faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În ianuarie-august 2019, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin
oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 90,5%, comparativ cu 107,2% în ianuarie-august
2018. Deficitul de valută pe piața valutară este determinat, în mare parte, de micșorarea ofertei de valută
din partea persoanelor fizice, ca rezultat al reducerii influxului remitențelor valutare de peste hotare și
creșterea cererii de valută din partea agenților economici.
Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenţilor economici
prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, %
-1012345678
Aug.2018
Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian. 2019 Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.
Rata inflaţiei
Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi, combustibili, produse şi servicii cu preţuri reglementate
Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi
Rata inflaţiei exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate
Rata inflaţiei exclusiv combustibil
16.57 16.59 16.71 16.79 16.89 17.00 17.13 17.06 17.23 17.27 17.14 17.13 17.09 17.13 17.17 17.1717.35
17.6517.89 17.93
18.19 18.18 18.1117.75 17.77
17.5017.83
19.43
18.9319.36 19.51 19.57 19.69
19.4319.23
19.59 19.65 19.52 19.65 19.6319.31
19.6019.40 19.49
19.96 19.9220.14 20.25
20.52 20.61
19.99 19.8119.56
19.75
16
17
18
19
20
21
Lei/USD Lei/EUR
8
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice ponderea majoră revine monedei euro – 72,5%,
ponderea dolarului a constituit 6,5%, rublei rusești – 10,5%.
În luna august gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de
valută de la persoanele fizice a constituit 106,8%. În aceste condiții, în luna iulie BNM a efectuat cumpărări
nete pe piaţa valutară interbancară în valoare de 9,8 mil. dolari.
Totodată, de la începutul anului Banca Naţională a Moldovei (BNM) a efectuat vânzări nete pe piaţa
valutară interbancară în valoare de 31,1 mil. dolari.
Activitatea BNM pe piaţa interbancară,
echivalentul în mil. dolari SUA
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Situația respectivă a determinat diminuarea Stocului activelor valutare de rezervă ale BNM cu 1,9%
comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2018 și cu 1,6% - față de situația la 24.08.2018, atingând
o valoare de 2914,7 mil. dolari (la 30.08.2019). Micșorarea activelor oficiale de rezervă se datorează nu
numai intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de vînzări de valută, dar și plăților aferente
deservirii datoriei publice.
16.6116.78
17.00 17.11 17.23 17.15 17.12 17.19
17.6817.95
18.17
17.76 17.74
15.50
16.00
16.50
17.00
17.50
18.00
18.50
0
20
40
60
80
100
120
140
Gradul de acoperire a cererii prin oferta Cursul de schimb mediu lunar, MDL/USD (axa dreaptă)
26.0
52.841.8
7.314.9
0.00.0
59.3 59.9
7.0
27.9 23.014.0
0.0 0.0-13.2
-21.0-36.1
-92.7-84.8
0.0
-5.6
-29.0
-5.9
0.0
-4.2
-120
-60
0
60
Aug.2018
Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian.2019
Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.
Cumpărări Vînzări
9
Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei
(mil. dolari SUA)
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Indicatorii monetari
Masa monetară M3 la sfârșitul lunii august 2019 a constituit 87,8 mild. lei şi s-a majorat cu 10,9%
comparativ cu situația similară din anul 2018. În componența M3 intră banii lichizi în circulație (26,5%),
depozite în lei la vedere (21%), depozite în lei la termen (22,4%) și depozitele în valută (30,1%).
Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor - 73,5%. La sfârșitul lunii august 2019 soldul
acestora a fost la nivel de 64,5 mild. lei, înregistrând o majorare cu 8,1% faţă de sfârșitul lunii august 2018.
Contribuția componentelor la evoluția masei monetare M3
la sfârșitul lunii august 2015-2019, mil. lei
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
1806.0
2084.7
2508.4
2963.2 2914.7
0.0
500.0
1000.0
1500.0
2000.0
2500.0
3000.0
8/26/2015 8/26/2016 8/30/2017 8/24/2018 8/30/2019
1.3
5.6
8.0
5.9
10.9
-10.0
-5.0
0.0
5.0
10.0
15.0
2015 2016 2017 2018 2019
Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedere Depozite la termen
Depozite în valută străină M3
10
Volumul de bani în circulaţie a constituit 23,2 mild. lei și a crescut cu 19,6% faţă de situaţia de la sfârșitul
lunii august 2018, contribuind cel mai mult la creșterea masei monetare M3. Banii în circulație reprezintă
numerarul implicat în procesul de conversie, și anume: bancnote, monede metalice etc. În sfera schimbului
de mărfuri banii ca mijloc de circulaţie asigură executarea plăţilor pentru cumpărarea materiei prime şi a
materialelor şi achitarea cu producătorii de mărfuri pentru producţia finită. Respectiv, creșterea continuă a
banilor în circulație reflectă intensitatea activității economice.
Creșterea continuă a economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începând cu a doua jumătate a
anului 2016. Faţă de sfârșitul lunii august 2018 soldul depozitelor în monedă naţională (59,1% din volumul
total) s-a majorat cu 6,4%, atingând un volum de 38,1 mild. lei. Este de remarcat creșterea semnificativă a
depozitelor la vedere – cu 14,6%. Aceasta se argumentează prin faptul că populația preferă să-și păstreze
economiile în lei având acces la ele fără restricții, în pofida dobânzii mai mici comparativ cu depozitele la
termen. Totodată, depozitele la termen sunt în diminuare cu 0,3% față de sfârșitul lunii august 2018.
Soldul depozitelor şi ratele dobânzii (medii lunare)
la sfârșitul lunii august 2015-2019
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În luna august 2019 au fot atrase depozite noi în monedă naţională cu 7,4% mai mult comparativ cu perioada
respectivă a anului 2018, iar de la începutul anului - cu 3% mai mult.
Soldul depozitelor în valută străină este cu 10,5% mai mare față de situația de la sfârșitul lunii august 2018,
însumând 26,4 mild. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei, valoarea acestora
în mare parte depinde de evoluția cursului de schimb. În luna august 2019 au fost atrase depozite noi în
valută străină cu 11,2% mai mult față de perioada respectivă din 2018, iar în ianuarie-august 2019 - cu
2,6% mai mult. Ca factor determinant al evoluției respective poate fi menționată deprecierea monedei
naționale față de dolarul SUA și Euro.
Datorită nivelului redus al ratelor dobânzii la credite, precum și lansării programului ”Prima casă”,
creditarea economiei se înviorează. Soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 13,2% faţă de
nivelul înregistrat la sfârșitul lunii august 2018, constituind 43,3 mild. lei. Soldul creditelor în valută străină
s-a majorat cu 2,2%, iar al celor în monedă naţională - cu 21,4%. Cu toate acestea, încă persistă reticența
din partea băncilor în a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii înaltă și profitabilitatea acestora.
13.25
8.24
5.784.19 4.54
2.15 2.15 1.52 0.86 1.04
-5
0
5
10
15
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
2015 2016 2017 2018 2019
mil
. le
i
Depozite în monedă naţională Depozite în valută străină
Rata dobînzii la dep. în monedă naţională Rata dobînzii la dep. în valută străină
11
Structura portofoliului de credite pe sectorul bancar Republicii Moldova la 30.09.2019,
mil. lei
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere – 22,8% - revine creditelor destinate comerțului,
apoi 16,3% - consumului, 14% - pentru procurarea/construcţia imobilului, 8,7% - industriei alimentare etc.
Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare)
la sfârșitul lunii august 2015-2019
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Cea mai intensă creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului,
volumul cărora s-a majorat față de august 2018 cu circa 43,5% (2,2 mild. lei), fapt care se explică inclusiv
prin lansarea în luna mai 2018 a programului "Prima Casă".
8995.7
6410.5
5496.7
3436.2
3142.1
2174.8
1930.4
1899.9
1713.6
1622.4
923.4
878.3
754.6
Credite acordate comerţului
Credite de consum
Credite acordate pentru procurarea/construcţiaimobilului
Credite acordate industriei alimentare
Credite acordate agriculturii
Credite acordate industriei productive
Credite acordate în domeniul prestării serviciilor
Alte credite acordate
Credite acordate în domeniul transport, telecomunicaţiişi dezvoltarea reţelei
Credite acordate mediului financiar nebancar
Credite acordate persoanelor fizice care practicăactivitate
Credite acordate în domeniul construcţiilor
Credite acordate industriei energetice
14.5413.70
9.76
8.45 8.13
6.82
5.674.89 4.53 4.58
0
5
10
15
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
2015 2016 2017 2018 2019
%
mil.
lei
Credite în monedă naţională Credite în valută străină
Rata dobînzii la credite în monedă naţională Rata dobînzii la credite în valută străină
12
Credite acordate pentru procurarea/construcţia imobilului
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În luna august 2019 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mare cu 21,8% față de
cel din luna august 2018. Totodată, volumul de credite noi acordate în valută străină s-a diminuat cu 14,8%,
ca impact al instabilității cursului de schimb al monedei naționale. În ianuarie-august 2019 volumul
creditelor noi acordate a fost în creștere față de perioada analogică a anului 2018 cu 30% și 0,9%, respectiv.
Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operațiuni de politică monetară
pe termen scurt. Aceasta se stabilește de către BNM în rezultatul evaluării balanței riscurilor interne și
externe cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a perspectivelor inflației pe termen scurt
și mediu. Începând cu 31.07.2019, conform deciziei de politică monetră, rata de bază a fost majorată pînă
la 7,5% ca răspuns la presiunile inflaționiste cauzate, în mod special, de creșterea fondului de salarizare și
a creditelor de consum, precum și a impulsului fiscal pozitiv. La fel, au fost luate în calcul anticipările cu
privire la mediul extern și evoluțiile recente din economia națională.
Evoluția ratei de bază și a ratelor dobînzii la depozite și credite, %
Sursă: Banca Națională a Moldovei
219189
248228
257
362 352 338
392417
496464
399360
493 491 507 490
541
637600
0.0
1000.0
2000.0
3000.0
4000.0
5000.0
6000.0
0
100
200
300
400
500
600
700
Soldul la sfîfrșitul lunii, mil.lei (axa dreaptă) Numărul de credite acordate în perioada lunii gestionare
6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.56.5 6.5 6.5
7.0 7.07.5
0
2
4
6
8
10
Aug.2018
Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian.2019
Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.
Rata de bază Rata dobînzii la depozitele în lei
Rata dobînzii la depozitele în valută Rata dobînzii la creditele în lei
Rata dobînzii la creditele în valută
13
Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 149,2%. Aceasta indică faptul că există
resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea
economiei.
Un indicator important care arată atât eficiența bancară, cât și riscul creditării, este nivelul creditelor
neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creând
probleme și dificultăți băncilor creditoare. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul
total al datoriei la credite după 2 ani de evoluție ascendentă, înregistrează o tendință de diminuare de la
18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 10,8% în luna august 2019.
Diminuarea ponderii creditelor neperformante se explică prin faptul că băncile au aplicat unele proceduri
noi (separarea activelor „bune” de cele „rele” etc.), care au condus la reducerea stocului acestora.
Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite
Sursă: Banca Națională a Moldovei
18.31
16.6316.24
15.6415.17
14.7314.36 14.16
13.5413.2713.37
12.5412.15 11.89
11.5210.90 10.93 10.63 10.93 10.78
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
14
II. Sectorul real
Industria
În ianuarie-iulie 2019 s-a înregistrat o creștere a volumului producției industriale cu 1,9%. Creșterea
înregistrată a fost determinată de majorarea producției în toate ramurile industriale: industria prelucrătoare
a crescut cu 2%, industria extractivă – cu 8,7% și producția și furnizarea de energie – cu 0,8%. Comparativ
cu anul trecut, se observă o temperare a ritmurilor de creștere, determinată, în special, de involuțiile din
lunile mai și iunie (-5,7% și -2,2% respectiv).
Evoluția sectorului industrial,
ianuarie-iulie 2014-2019
% față de perioada corespunzătoare a anului precedent
Structura sectorului industrial, ianuarie-iulie,
2019
Sursa: Biroul Național de Statistică
Dezvoltarea industriei automotive și a sectorului construcțiilor au constituit factorii de bază care au asigurat
creșterea sectorului industrial în perioada analizată, iar dacă acești factori nu se manifestau sectorul
industrial ar fi înregistrat un regres de circa -3,9%.
Fabricarea de piese pentru autovehicule și motoare a fost ramura principală care a contribuit la creșterea
sectorului industrial. Ocupând o cotă de 3,5% în total industrie, această ramură a înregistrat o majorare de
56,3% în perioada ianuarie-iulie 2019, contribuind cu 3 p.p. la creșterea sectorului. Ramura respectivă
continuă să se extindă datorită dezvoltării proiectelor investitorilor străini inițiate în perioada 2017-2019 în
cadrul Zonelor Economice Libere.
De asemenea, în ascensiune au fost ramurile industriale conexe cu sectorul construcțiilor: fabricarea
articolelor din material plastic, inclusiv geamuri, uși (creștere +19,6%; contribuția la creșterea industriei
de +0,7 p.p.), fabricarea cimentului, varului și ipsosului (contribuția la creșterea industriei de +0,4 p.p.),
fabricarea construcțiilor metalice si a produselor din metal (creștere de 21,3%; contribuția la creșterea
industriei de +0,4 p.p.), industria extractivă (creștere de 8,7%; contribuția la creșterea industriei de +0,2
p.p.).
Pe lângă ramurile industriale menționate mai sus, un aport pozitiv la evoluția sectorului industrial l-au avut:
fabricarea băuturilor (creștere +4,3%; contribuția la creșterea industriei de +0,4 p.p.), fabricarea de mobilă
(creștere +12,3%; contribuția la creșterea industriei de +0,3 p.p.), fabricarea preparatelor farmaceutice
(creștere +24%; contribuția la creșterea industriei de +0,3 p.p.), fabricarea de mașini și utilaje de utilizare
generală (creștere +81,8%; contribuția la creșterea industriei de +0,2 p.p.), fabricarea produselor de
brutărie și a produselor făinoase (creștere +6,2%; contribuția la creșterea industriei de +0,2 p.p.),
5.66.2
-0.2
0.9
7.5
1.9
-2
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
8
I-VII 2014 I-VII 2015 I-VII 2016 I-VII 2017 I-VII 2018 I-VII 2019
Producția și furnizarea de energie
Industria prelucrătoare
Industria extractivă
TOTAL industie
Industria extractivă
2.5
Industria prelucrătoare 85.4
Producția și furnizarea de energie
12.1
15
producția, transportul și distribuirea energiei electrice (creștere +1,3%; contribuția la creșterea industriei
de +0,2 p.p.).
Principalii factori care au susținut creșterea sectorului industrial în perioada analizată au fost:
- extinderea proiectelor investiționale străine în domeniul industriei automotive în cadrul Zonelor
Economice Libere;
- creșterea sectorului construcțiilor (în primul semestru 2019 volumul lucrărilor realizate în antrepriză a
crescut cu 26,1%);
- majorarea cererii interne pentru produsele industriale autohtone, ca rezultat al creșterii veniturilor
disponibile ale populației;
Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei, ianuarie-iulie 2019, p.p.
(+ influență pozitivă; - influență negativă)
Sursa: Biroul Național de Statistică
1.9
3.0
0.7
0.4
0.4
0.4
0.3
0.3
0.3
0.2
0.2
0.2
0.2
0.2
-0.2
-0.2
-0.2
-0.3
-0.3
-0.3
-0.4
-0.5
-0.6
-0.6
-0.6
-1.0 -0.6 -0.2 0.2 0.6 1.0 1.4 1.8 2.2 2.6 3.0
TOTAL INDUSTRIE
Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si motoare
Fabricarea articolelor din material plastic
Fabricarea cimentului, varului si ipsosului
Fabricarea bauturilor
Industria constructiilor metalice si a produselor din metal
Fabricarea de mobila
Repararea articolelor fabricate din metal, masinilor si echipamentelor
Fabricarea preparatelor farmaceutice
Repararea, intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor
Fabricarea altor masini si utilaje de utilizare generala
Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase
Industria extractivă
Productia, transportul si distributia energiei electrice
Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice si masticurilor
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.
Fabricarea produselor lactate
Fabricarea altor masini si utilaje cu destinatie specifica
Fabricarea masinilor si utilajelor pentru agricultura si exploatari forestiere
Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor
Fabricarea produselor textile
Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale
Fabricarea sticlei si a articolelor din sticla
Fabricarea articolelor de imbracaminte
Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj simarochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea…
16
În același timp, în ianuarie-iulie 2019, ramuri industriale importante și-au restrâns volumul producției,
stagnând evoluția sectorului industrial.
Industria alimentară care produce circa ¼ din volumul producției industriale și industria ușoară care
produce circa 14% din producția industrială au descrescut, în ianuarie-iulie 2019, cu circa 3% și 9,3%
respectiv, cu un efect total de -2,2 p.p. asupra sectorului industrial. Dacă ramurile respective nu regresau și
își păstrau volumul producției la nivelul anului trecut, ritmurile de creștere ale industriei ajungeau la circa
4%.
Scăderea producției industriei alimentare, în ianuarie-iulie 2019, a fost cauzată de diminuările înregistrate
în următoarele sub-ramuri: fabricarea uleiurilor și grăsimilor (evoluție -22,3%; influența asupra industriei
-0,5 p.p.), prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, inclusiv a nucilor (evoluție -9,9%; influența
asupra industriei -0,3 p.p.), fabricarea produselor lactate (evoluție -6,1%; influența asupra industriei -0,2
p.p.). Aceste 3 subramuri sunt importante, ocupând o cotă de circa 40% în structura industriei alimentare.
Regresul din primele două sub-ramuri menționate mai sus, ar putea fi explicat atât de scăderea cantității și
calității producției agricole utilizate ca materie primă (în 2018 producția de floarea soarelui a scăzut cu
2,5%), diminuarea cererii externe, existența unor bariere interne la certificarea producției, precum și de
prezența unor monopoluri și oligopoluri în cadrul acestor segmente de piață. Scăderea industriei lactatelor
este legată de situația nefavorabilă din sectorul zootehnic (scăderea continuă a efectivului de vaci, ovine și
caprine și respectiv a producției de lapte), și de imposibilitatea certificării calității producției animaliere
pentru export în Uniunea Europeană, ceea ce limitează dezvoltarea ramurii.
Evoluția lunară a industriei alimentare,
2018-2019,
% față de luna corespunzătoare a anului precedent
Evoluția lunară a ramurilor industriei ușoare,
2018-2019,
% față de luna corespunzătoare a anului precedent
Sursa: Biroul Național de Statistică
În cazul industriei ușoare sunt în diminuare pronunțată toate 3 sub-ramuri din care e constituită: fabricarea
articolelor de îmbrăcăminte (-6,7%), tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și
marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei (-20,9%), fabricarea produselor textile, altele decât
îmbrăcămintea (-8,1%). Factorul de bază care a provocat aceste descreșteri a constituit diminuarea cererii
externe și scăderea prețurilor pe piețele externe, produsele industriei ușoare fiind exportate în proporție de
80%.
7.9
6.1
9.9
16.3
18.4
7.65.8
15.2
-23.2-24.3
-9.5-10.7
-2.5-1.9
0.0
-3.2
-9.7-9.3
7.0
-25.0
-20.0
-15.0
-10.0
-5.0
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
I 20
18
II 2
018
III 2
018
IV 2
018
V 2
018
VI 2
018
VII
20
18
VII
I 20
18
IX 2
01
8
X 2
01
8
XI 2
018
XII
20
18
I 20
19
II 2
019
III 2
019
IV 2
019
V 2
019
VI 2
019
VII
20
19
-50.0
-40.0
-30.0
-20.0
-10.0
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
I 20
18
II 2
018
III 2
01
8
IV 2
018
V 2
01
8
VI 2
01
8
VII
20
18
VII
I 20
18
IX 2
01
8
X 2
01
8
XI 2
018
XII
20
18
I 20
19
II 2
019
III 2
01
9
IV 2
019
V 2
01
9
VI 2
01
9
VII
20
19
Fabricarea produselor textile
Fabricarea articolelor de imbracaminte
Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor devoiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei
17
De asemenea, o contribuție negativă esențială la rezultatul sectorului industrial au avut următoarele
ramuri: fabricarea sticlei și articolelor din sticlă (-24,5%); fabricarea de maşini şi utilaje pentru
agricultură și exploatări forestiere și altor utilaje cu destinație specifică.
Transportul
Volumul mărfurilor transportate în ianuarie-iulie 2019 a crescut cu 2,8%, însumând circa 9,9 mil.
tone. Creșteri ale volumului mărfurilor transportate au fost înregistrate în cazul transportului aerian – cu
33,2%, transportul rutier – cu 5,8%, transportul fluvial – cu 1,3%. Volumul mărfurilor transportate cu
transportul feroviar a fost în diminuare cu 4,4%. Concomitent a crescut parcursul mărfurilor (+7,8%),
însumând în total circa 2,8 mild. tone-km.
În lunile mai-iulie volumul mărfurilor transportate a înregistrat diminuări continui (în medie cu circa 10%),
fapt ce a condus la diminuarea ritmurilor de creștere în perioada ianuarie-iulie 2019. Aceste evoluții sunt
legate de involuțiile înregistrate în unele sectoare economice. În lunile mai și iunie exporturile au înregistrat
descreșteri de 5,6% și 5,5% corespunzător, industria – 5,7% și 2,2%, iar sectorul agricol în I semestru a
înregistrat o diminuare de 4,2%.
În structura serviciilor de transport predomină transportul rutier, care ocupă circa 72,7% din volumul total
al serviciilor, urmat de transportul feroviar, cu o pondere de circa 26,6%. Transportul naval și aerian de
mărfuri dețin o cotă neînsemnată în structura serviciilor respective, de circa 0,7%.
Evoluția lunară a volumului mărfurilor transportate, 2017-2019,
% față de luna corespunzătoare a anului precedent Structura transportului de mărfuri, ianuarie-iulie 2019, %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
În ianuarie-iulie 2019 numărul pasagerilor transportați a crescut cu circa 2%, de aceste servicii
beneficiind în total circa 59,7 milioane pasageri. Creșteri ale numărului de pasageri au fost înregistrate
în cazul transportului rutier (+2,5%), ce ocupă o cotă de 97% pe piața serviciilor de transport-pasageri și în
cazul transportului fluvial (+1,4%), cota căruia constituie doar 0,1%. Totodată, transportul de călători pe
cale feroviară s-a diminuat semnificativ, cu circa 19,9%, iar cel pe cale aeriană cu circa 1,6%. Datorită
descreșterilor în aceste domenii, în perioada iunie-iulie s-a înregistrat un regres de 1,4% a numărului de
pasageri transportați.
La fel ca și în cazul transportului de mărfuri, piața serviciilor de transport pasageri este dominată de
transportul rutier (97%) și, în timp, această tendință se menține.
34
4
2122
43
22
33
1821
3536
15
30
47
-10
1015
1719
7
-6
911
8
-4
8
47
14
-6-10
-12
-15
-5
5
15
25
35
45
Feroviar Auto Fluvial Aerian Total
Feroviar26%
Auto73%
Fluvial1%
Aerian0%
18
Evoluția lunară a numărului de pasageri transportați, 2017-2019,
% față de luna corespunzătoare a anului precedent Structura transportului de pasageri, ianuarie-iulie 2019, %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Evoluțiile favorabile din primele luni ale anului 2019 au fost influențate de baza relativ joasă de comparație
din anul trecut, când serviciile de transport-pasageri au înregistrat o diminuare constantă pe parcursul
întregului an.
Printre problemele de bază ale sectorului de transport rămân a fi transportul ilicit de pasageri, performanța
scăzută a serviciilor de transport public și a transportului feroviar, fapt ce influențează scăderea continuă a
pasagerilor transportați. Conform ultimilor date disponibile (2017), ponderea economiei neobservate în
sectorul transporturilor constituie 7,8%.
Comerțul intern cu bunuri și servicii
În ianuarie-iulie 2019, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a însumat circa 32,1 mild. lei și a
înregistrat o creștere de circa 15,8% (în prețuri comparabile) față de perioada similară a anului trecut.
Creșterile volumului mărfurilor comercializate
cu amănuntul demonstrează o creștere a cererii
de mărfuri din partea populației, fapt datorat, în
special, de creșterea reală a veniturilor salariale
și a creditelor noi de consum.
În structura vânzărilor pe grupe de mărfuri
predomină produsele nealimentare, cota cărora
constituie circa 70%, inclusiv carburanți pentru
autovehicule – 21,6%, produse de uz casnic –
15,3%, echipament informatic şi de
telecomunicaţii – 2,5%, bunuri culturale –
1,6%. Vânzările de produse alimentare
reprezintă circa 30% din volumul total al
vânzărilor.
1.6
-4.7-4.4
-5.8
0.3
0.9
-1.7-1.7
-3.1
-1.8-1.3
3.3
-1.5-1.2
-2.5
-1.5-1.3
-2.8
-1.1
-5.5
0.2-0.7
-0.1
-3.4
1.21.3
6.6
4.8
2.8
-2.7
-0.2
-7.0
-5.0
-3.0
-1.0
1.0
3.0
5.0
7.0
Feroviar Auto Fluvial Aerian Total
Auto97%
Feroviar1%
Aerian1%
Fluvial0%
Evoluția lunară a comerțului cu amănuntul, % față de luna corespunzătoare a anului precedent
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
-7.5
-3.3-2.5
-0.4
4.44.21.5
7.9
-1.1
-2.3
-0.5
12.1
-3.5
-7.9
-1
-6.3
-4.5
-0.8
-6.3
-1.7
-2.4
-4.2
-2.7
-10.9
9.1
6.53.4
12
5.73.9
11.1
6.9
9.8
7.67.97.59
17.8
23
16.718.417.7
10.1
-12
-7
-2
3
8
13
18
23
201
6-0
1
201
6-0
3
201
6-0
5
201
6-0
7
201
6-0
9
201
6-1
1
201
7-0
1
201
7-0
3
201
7-0
5
201
7-0
7
201
7-0
9
201
7-1
1
201
8-0
1
201
8-0
3
201
8-0
5
201
8-0
7
201
8-0
9
201
8-1
1
201
9-0
1
201
9-0
3
201
9-0
5
201
9-0
7
19
Volumul serviciilor de piață prestate populației, de asemenea, au crescut esențial. În ianuarie-iulie
2019, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei au marcat o creştere de 18,7% (în preţuri
comparabile) şi a însumat circa 12 mild. lei. La fel
ca în cazul comerţului cu amănuntul factorul de
bază care a influențat creşterea solicitărilor de
servicii a constituit îmbunătățirea situației
financiare a populaţiei.
În structura vânzărilor, predomină serviciile
prestate în domeniul sănătății și asistență socială
(circa 44,7% din volumul total), după care urmează
serviciile în alimentația publică şi cazare (19,8%),
turism, activități de recreare şi agrement (21,7%),
învățământ (10,7%). Comparativ cu perioada
similară a anului trecut, în structura serviciilor se
evidențiază tendința de creştere a ponderii
serviciilor de recreare și agrement (+4,0 p.p) și a
activităților de cazare și alimentație publică (+1,6
p.p.), concomitent cu scăderea ponderii serviciilor
de sănătate și asistență socială (-2,8 p.p.) și
activităților agențiilor turistice (-2,2 p.p.).
Volumul schimburilor comerciale între producători și comercianți, de asemenea, s-a accelerat. În
ianuarie-iulie 2019, comerțul cu ridicata, care asigură intermedierea dintre producători și comercianții cu
amănuntul, s-a majorat cu 17,4% (în preţuri curente) și a înregistrat o valoare a cifrei de afaceri de circa
63,3 mild. lei. O influență majoră asupra creșterii comerțului cu ridicata au avut-o vânzările de produse
agricole și animale vii (+23,8% creștere), vânzările de produse de larg consum (+17,6%), vânzările de
produse alimentare, băuturi și tutun (+7,8% creștere). În descreștere a fost comerţul cu ridicata de
echipament informatic și de telecomunicații (-35,4%).
Concomitent, a crescut volumul serviciilor
prestate întreprinderilor. În ianuarie-iulie,
acestea s-au majorat cu circa 11,6% (în preţuri
curente), înregistrând o cifră de afaceri de circa
25,6 mild. lei. Cerere sporită a fost înregistrată, în
special, pentru tranzacțiile imobiliare (+28,6%),
serviciile în domeniul tehnologiei informației
(+37%), serviciile de transport și depozitare
(+7,6%) și activitățile de publicitate și studiere a
pieței (+22,2%).
Ameliorarea comerțului cu ridicata se explică, pe
de o parte, de creșterea cererii din partea
comercianților cu amănuntul, pe de altă parte, de
dinamizarea activității întreprinderilor ce
utilizează în procesele de producție materie primă
furnizată de rețeaua de comerț angro, precum și a
agenților economici ce utilizează servicii din
partea altor întreprinderi pentru a-și asigura
activitatea economică.
Evoluția lunară a cifrei de afaceri pentru serviciile
prestate populaţiei, % față de luna corespunzătoare a anului precedent
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Evoluția lunară a comerţului cu ridicata și serviciilor
prestate întreprinderilor, % față de luna corespunzătoare a anului precedent
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
-0.8
1.2
5.2
2.6
-7.4
-6.6
-5.7
1.8
15.8
5.2
-0.9-0.7
5.2
-5.4
4.4
-5.7
8.48.4
2.3
-1
-13.1
-5.4
-2.7
4.66.6
10.7
4.3
13.312.512
7.6
10.7
18.818.4
14.1
5.2
19.721.4
13
26.8
19.5
16.617.6
-14
-10
-6
-2
2
6
10
14
18
22
26
201
6-0
1
201
6-0
3
201
6-0
5
201
6-0
7
201
6-0
9
201
6-1
1
201
7-0
1
201
7-0
3
201
7-0
5
201
7-0
7
201
7-0
9
201
7-1
1
201
8-0
1
201
8-0
3
201
8-0
5
201
8-0
7
201
8-0
9
201
8-1
1
201
9-0
1
201
9-0
3
201
9-0
5
201
9-0
7
-12
-7
-2
3
8
13
18
23
28
201
6-0
1
201
6-0
3
201
6-0
5
201
6-0
7
201
6-0
9
201
6-1
1
201
7-0
1
201
7-0
3
201
7-0
5
201
7-0
7
201
7-0
9
201
7-1
1
201
8-0
1
201
8-0
3
201
8-0
5
201
8-0
7
201
8-0
9
201
8-1
1
201
9-0
1
201
9-0
3
201
9-0
5
201
9-0
7
Comert cu ridicata Servicii prestate intreprinderilor
20
Cifra de afaceri în comerț, întreținere și
reparație a autovehiculelor şi motocicletelor, a
crescut cu 24,8% (în preţuri curente), înregistrând
o valoare de 6,1 mild. lei. Această creștere se
datorează creșterii cifrei de afaceri la comerțul cu
autovehicule (+21,2%), comerțul cu piese pentru
autovehicule (+26,1%) și la serviciile de
întreținere și reparare a autovehiculelor (+24,7%).
III. Relații externe
Balanţa de plăţi
Relaţiile ţării noastre cu exteriorul sunt reflectate în Balanţa de plăţi: conform datelor BNM (versiunea 6),
în semestrul I 2019 se accentuează un grad înalt al deschiderii economiei naţionale şi vulnerabilităţii faţă
de mediul exterior. Principalele agregate ale Balanţei de plăţi au fost marcate de creștere față semestrul I
2018 a exporturilor cu 4,9%, importurilor - cu 3,8%, veniturilor nete primare - cu 14%, acumulărilor nete
de angajamente la investiţiile străine directe - de 3,6 ori. Totodată,veniturile nete secundare au înregistrat o
diminuare cu 9,6%.
Evoluţia principalelor agregate ale balanţei de plăţi ,
I semestru al anilor 2018-2019, mil. dolari SUA
2018 2019
preliminar
CONTUL CURENT -496,6 -550,8
Bunuri şi servicii -1 353,9 -1 385,3
Bunuri -1 507,4 -1 582,1
export (FOB) 965,4 986,8
import (FOB) 2 472,8 2 568,9
Servicii 153,6 196,8
Venituri primare 250,9 286,1
compensarea rezidenţilor din muncă (intrări) 452,8 466,7
Venituri secundare 606,4 548,5
transferuri personale (intrări) 439,6 451,6
CONTUL DE CAPITAL -14,9 -24,7
Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare (soldul
conturilor curent şi de capital) -511,5 -575,5
CONTUL FINANCIAR
Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare (soldul
contului financiar) -484,7 -669,2
Investiţii directe -116,7 -397,9
achiziționarea netă de active financiare 1,0 21,8
acumularea netă de pasive 117,6 419,7
Investiţii de portofoliu 0,9 1,5
Derivate financiare - bancare, valoare netă 0,5 -2,5
Evoluția lunară a comerţului cu autovehicule % față de luna corespunzătoare a anului precedent
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
3.1
7
18.6
20.6
32.3
18.6
9.2
30.231.1
20.2
34.6
14.2
26.727.4
27.4
5.6
23.9
5.8
19.7
27.4
2
0.9
1.6
10.8
17.9
-8
-7.2
21.8
11
16.8
12.2
0.70.5
17.4
9.7
-2.6
17.8
39.5
26.326.4
1715.9
33.4
-10
-5
0
5
10
15
20
25
30
35
40
20
16
-01
20
16
-03
20
16
-05
20
16
-07
20
16
-09
20
16
-11
20
17
-01
20
17
-03
20
17
-05
20
17
-07
20
17
-09
20
17
-11
20
18
-01
20
18
-03
20
18
-05
20
18
-07
20
18
-09
20
18
-11
20
19
-01
20
19
-03
20
19
-05
20
19
-07
21
2018 2019
preliminar
Alte investiţii -486,5 -183,1
achiziționarea netă de active financiare -321,5 -231,5
acumularea netă de pasive 165,0 -48,4
Activele de rezervă ale statului, (-) micșorare, (+) majorare 117,0 -87,2
Erori şi omisiuni 26,8 -93,7
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În ianuarie-iunie 2019 deficitul contului curent a înregistrat un nivel de 550,8 mil. dolari, majorîndu-se cu
10,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2018. Această situație a fost determinată de creșterea
semnificativă a soldului negativ al bunurilor, precum și de diminuarea soldului pozitiv înregistrat la venituri
secundare. În raport cu PIB deficitul contului curent a constituit 10,6% (față de 10,1% în semestrul I 2018).
Principalele componente ale contului curent în I semestru al anilor 2015-2019,
mil. dolari
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Deficitul balanţei comerciale de bunuri și servicii a constituit 1385,3 mil. dolari, majorîndu-se cu 2,3% faţă
de semestrul I 2018. Deficitul comercial a fost acoperit de excedentele înregistrate la veniturile primare și
secundare, în proporţie de 60,2% (în semestrul I 2018 – 63,3%). În raport cu PIB deficitul comercial de
bunuri şi servicii a constituit 26,7%.
Exporturile de bunuri în ianuarie-iunie 2019 au totalizat 986,8 mil. dolari şi s-au majorat cu 2,2%
comparativ cu ianuarie-iunie 2018, iar în raport cu PIB acestea au constituit 19%. În structura exporturilor
au predominat produsele agroalimentare (56% din exporturi totale), care s-au diminuat cu 0,2% comparativ
cu ianuarie-iunie 2018.
Importurile de bunuri au însumat 2568,9 mil. dolari, fiind cu 3,9% mai mare faţă ianuarie-iunie 2018.
Astfel, importul a constituit 49,6% în raport cu PIB. Cea mai mare pondere în structura importurilor au
avut-o produsele minerale (18,1% din importuri totale), fiind în creștere cu 3,9% față de semestrul I 2018.
Importul de produse energetice și electricitate a constituit 444,6 mil. dolari, majorîndu-se cu 4% comparativ
cu ianuarie-iunie 2018. Aceasta se datorează creșterii importului de cărbune de 1,7 ori, gaz natural – cu
21,6%, combustibil diesel – cu 1,8%. Concomitent, importul de benzine auto s-a diminuat cu 9,7% și
energia electrică – cu 5,7%.
Balanţa serviciilor a înregistrat un sold pozitiv de 196,8 mil. dolari, comparativ cu 153,6 mil. dolari în
semestrul I 2018. Exportul serviciilor s-a majorat cu 8,7%, iar importul - cu 3,1%. Această situaţie a fost
-9.9
-5.9-7.8
-10.1 -10.6
-18
-13
-8
-3
2
7
-1600
-1100
-600
-100
400
900
2015 2016 2017 2018 2019
Bunuri Servicii
Venituri primare Venituri secundare
Contul curent în raport cu PIB, % (axa dreaptă)
22
determinată, în general, de creșterea înregistrată la exportul serviciilor de prelucrare a materiei prime
aflate în proprietatea terților (cu 42,6%). De asemenea, un impact pozitiv important a fost asigurat de
servicii de informatică, exportul cărora s-a majorat cu 31,3%.
Soldul pozitiv al balanței veniturilor primare a constituit 286,1 mil. dolari, majorîndu-se cu 14%
comparativ cu semestrul I 2018 datorită creșterii cu 4,1% a soldului pozitiv al compensării pentru muncă,
și micșorării ieșirilor nete a veniturilor din investiții cu 11,4%. Raportul dintre soldul veniturilor primare și
PIB a constituit 5,5%. Intrările totale de venituri s-au majorat cu 4,1%, pînă la 498,2 mil. dolari, iar ieșirile
s-au micșorat cu 6,8%, pînă la 212,1 mil. dolari.
Valoarea intrărilor veniturilor din muncă peste hotare a constituit 466,7 mil. dolari, sau 9% în raport cu
PIB, majorîndu-se față de semestrul I 2018 cu 3,1%.
Veniturile secundare nete au înregistrat un excedent în valoare de 548,5 mil. dolari, micșorîndu-se cu 9,6%
comparativ cu semestrul I 2018. Diminuarea excedentului a fost determinată, în general, de scădere cu
33,8% a volumului asistenței tehnice și al granturilor primite de toate sectoarele în cadrul cooperării
internaționale, constituind 52,9 mil. dolari. Intrările totale a veniturilor secundare au însumat 632,8 mil.
dolari, cu 6,9% mai puțin, iar ieșirile - cu 15,2% mai mult, însumînd 84,4 mil. dolari. Raportul dintre soldul
veniturilor secundare și PIB a fost de 10,6%.
Transferurile personale au înregistrat intrări de 451,6 mil. dolari, majorîndu-se cu 2,7% comparativ cu
semestrul I 2018 și ieșiri de 45,1 mil. dolari, care s-au majorat cu 22,5%. Astfel, soldul transferurilor
personale s-a majorat cu 0,9%, constituind 406,6 mil. dolari.
Valoarea cumulativă a intrărilor veniturilor din muncă și a transferurilor personale primite de peste hotare
a fost evaluată la 918,4 mil. dolari și s-a majorat cu 2,9% comparativ cu semestrul I 2018. Raportate la PIB
compensarea pentru muncă și transferurile personale primite de peste hotare au constituit 17,7%.
Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 24,7 mil. dolari, fiind de 1,6 ori mai mare față de primul
semestru al anului 2018. Valoarea granturilor aferente proiectelor investiţionale primite din exterior de
administraţia publică a constituit 8,5 mil. dolari (cu 14,3% mai mult comparativ cu semestrul I 2018), în
timp ce ieșirile nete înregistrate la alte sectoare au însumat 33,2 mil. dolari (de 1,5 ori mai mult).
În semestrul I 2019 soldul contului curent şi de capital a înregistrat un necesar de finanţare de 575,5 mil.
dolari, ceea ce constituie 11,1% în raport cu PIB.
Contul financiar al balanţei de plăţi s-a incheiat cu un sold negativ în valoare de 669,2 mil. dolari (12,9%
în raport cu PIB), înregistrînd intrări nete de capital. Acumularea netă a pasivelor a însumat 373,8 mil.
dolari, în timp ce activele financiare nete s-au micșorat cu 295,3 mil. dolari. Această situație a fost
determinată, în mare măsură, de creșterea intrărilor investițiilor străine directe, sursa durabilă de finanțare
a deficitului contului curent. Totodată, majorarea considerabilă a acestora a fost parțial contrabalansată de
creșterea ieșirilor de capital sub formă de credite comerciale și avansuri.
După suspendarea parțială la începutul anului a creditării externe, aceasta a fost reluată, ceea ce la fel a
contribuit la creșterea pasivelor contului financiar. Totodată, rambursările de împrumuturi primite anterior
au înregistrat valori echivalente cu tragerile noi, astfel încât impactul net al împrumuturilor externe a fost
nesemnificativ.
Efectiv, în semestrul I 2019, principala sursă de acoperire a necesarului de finanțare au fost activele sub
formă de numerar și depozite ale populației, urmate de activele oficiale de rezervă ale BNM.
Investiţiile directe au înregistrat intrări nete în valoare de 397,9 mil. dolari, majorîndu-se de circa 3,4 ori
comparativ cu semestrul I 2018, ca urmare a creşterii nete de pasive cu 419,7 mil. dolari, în timp ce activele
nete s-au majorat cu 21,8 mil. dolari.
23
Pe parcursul primului semestru 2019, investitorii din Republica Moldova au efectuat investiții directe în
străinătate sub formă de acțiuni în întreprinderile de peste hotare în valoare de 17,6 mil dolari. Datoriile
investitorilor străini direcți față de firmele-fiice rezidente (activele sub formă de instrumente de datorii) s-
au majorat cu 4,3 mil. dolari. Totodată, datoriile filialelor din străinătate față de investitorii direcți din
Republica Moldova au înregistrat o majorare neesențială (cu 0,1 mil. dolari).
Creșterea netă a pasivelor (intrărilor de investiții directe) a fost generată de participațiile noi în capitalul
întreprinderilor din Republica Moldova în valoare netă de 376,8 mil. dolari și de reinvestirea profiturilor
de către investitorii străini în întreprinderile-fiice moldovenești în valoare de 46,6 mil. dolari. Totodată,
rambursările nete de datorii față de investitorii străini direcți au constituit 3,6 mil. dolari.
Acumularea netă de pasive a investițiilor directe pe instrumente, mil. dolari
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Stocul total de pasive sub formă de investiții directe la sfîrșitul primului semestru al anului 2019 a fost
evaluat la 4486,6 mil. dolari, din care participaţiile la capital deţin o pondere de 56,9%, împrumuturile de
datorie – 43,1%.
În distribuţia geografică a capitalului acumulat, investitorilor din ţările UE le-au revenit ponderea majoră –
86,5%, celor din ţările CSI – 4,6%, altor ţări – 8,9%. Principalii investitori străini în Moldova sunt originari
din Olanda, Spania, Franța, Cipru, România, Italia, Germania, Rusia, SUA.
133.1
206.6
21.080.1
117.6
419.7
-100
0
100
200
300
400
500
2014 2015 2016 2017 2018 2019
Instrumente de natura datoriei
Reinvestirea profiturilor
Participaţii la capital și acțiuni ale fondurilor de investiții, exceptând reinvestirea profiturilor
Acumularea netă de pasive
24
Distribuția geografică a stocului investițiilor străine directe (capital propriu) la 30.06.2019
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Principalele activități economice care au beneficiat de investiţii directe din străinătate sub formă de capital
propriu sunt activitățile financiare și de asigurări (27,8%) și comerţul (25,9%). Alte activităţi care au atras
investitori străini au fost industria prelucrătoare (19,6%), informații și comunicații (7%), tranzacţiile
imobiliare (5,3%), industria energetică (4,8%), transport și depozitare (4,8%).
Investiţiile directe, capital propriu acumulat la 30.06.2019, pe activităţi economice
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Investiţiile de portofoliu pe parcursul perioadei ianuarie-iunie 2019 au înregistrat ieșiri nete de 1,5 mil.
dolari.
În semestrul I 2019 alte investiţii au înregistrat intrări nete de mijloace financiare în valoare de 183,1 mil.
dolari, ca urmare a scăderii nete a activelor cu 231,5,9 mil. dolari și a pasivelor - cu 2,5 mil. dolari.
2206.3
117.6
227.2
Uniunea Europeană
CSI
alte țări
27.8
19.6
4.8
25.9
7.0
4.8
5.34.8 activitățile financiare și de
asigurări industria prelucrătoare
industria energetică
comerţul
informații și comunicații
transport și depozitare
tranzacţiile imobiliare
alte activități
25
Comerț exterior
Evoluţia comerţului exterior în ianuarie-iulie 2019 a fost influențată de temperarea creșterii economice în
țările care sunt parteneri comerciali principali ai țării noastre, diminuarea prețurilor la resursele energetice,
în special la gaz natural, valorificarea oportunităților oferite de acordurile de cooperare internațională
(Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, în vederea valorificării oportunităților Zonei de Liber Schimb
Aprofundat și Cuprinzător cu UE, Acordul de Comerț Liber cu Turcia).
Exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-iulie 2019 au înregistrat o valoare de 1581,6 mil. dolari SUA,
mai mult cu 48 mil. dolari comparativ cu ianuarie-iulie 2018, iar importurile – 3306,3 mil. dolari, mai mult
cu 83,4 mil. dolari. Astfel, în termeni nominali, exporturile s-au majorat cu 3,1%, iar importurile – cu 2,6%.
Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale
în ianuarie-iulie 2010-2019, mil. dolari SUA
Sursă: Biroul Național de Statistică
Decalajul în evoluția exporturilor și importurilor a determinat acumularea unui deficit al balanței
comerciale de 1724,7 mil. dolari, cu 35,4 mil. dolari (+2,1%) mai mare față de cel înregistrat în ianuarie-
iulie 2018. În structura soldului balanței comerciale predomină soldul negativ la: petrol, produse petroliere
și produse înrudite (17,8% din total), gaz și produse industriale obținute din gaz (9.7%), vehicule rutiere
(10,1%), fire, țesături, articole textile (7,1%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice
(6,4%), produse medicinale și farmaceutice (5,7%), alte materiale și produse chimice (5,3%) etc., acestea
fiind destinate atât pentru consumul populației, cât și pentru aprovizionarea întreprinderilor cu materie
primă.
Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la maşini şi aparate electrice şi părți ale acestora (6,1%), semințe și
fructe oleaginoase (6,8%), îmbrăcăminte și accesorii (5,1%), cereale și preparate pe bază de cereale (5,5%),
băuturi (4,1%) etc.
724.3
1176.4 1204.7 1341.1 1376.51157.5 1071.1 1219.8
1533.5 1581.61990.0
2789.1 2877.33069.9 2994.0
2326.3 2182.42578.2
3222.9 3306.3
-1265.7-1612.6 -1672.6 -1728.8 -1617.5
-1168.8 -1111.3-1358.4
-1689.4 -1724.7
-2000
-1500
-1000
-500
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
export import soldul balanţei comerciale
26
Dinamica schimburilor comerciale
Ianuarie-iulie 2018 Ianuarie-iulie 2019
mil.
dolari
SUA
structura,
%
în % faţă
de
ianuarie-
iulie 2017
mil.
dolari
SUA
structura,
%
în % faţă
de
ianuarie-
iulie 2018
Export – total 1533.6
100,0 125,7 1581.6 100.0 103.1
inclusiv în:
ţările Uniunii Europene (UE-28) 1053.3 68.7 135.3 1034.1 65.4 98.2
ţările CSI 245.2 16.0 96.1 232.9 14.7 95.0
celelalte ţări ale lumii 235.1 15.3 126.1 314.6 19.9 133.8
Import – total 3222.9 100,0 125.7 3306.3 100.0 102.6
inclusiv din:
ţările Uniunii Europene (UE-28) 1646,3 51.1 128,4 1662.1 50.3 101.0
ţările CSI 759,7 23.6 119,6 807.9 24.4 106.3
celelalte ţări ale lumii 816.9 25.3 123,5 836.3 25.3 102.4
Balanţa comercială -1689.4 x 124.4 -1724.7 x 102.1
Gradul de acoperire a
importului prin export 47.6% x 0.3 p.p. 47.8% x 0.2 p.p.
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
În cadrul comerțului exterior pe grupe de țări, s-a atestat diminuarea deficitului balanței comerciale în raport
cu celelalte ţări ale lumii - cu 10,3%, iar cu țările CSI și UE – majorare cu 6,3% și cu 5,9%, respectiv.
Primele 10 țări-partenere în derularea export-import, mil. dolari SUA
ianuarie-iulie 2018
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
ianuarie-iulie 2019
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iulie 2019 a constituit 47,8%, față de 47,6%
înregistrat în ianuarie-iulie 2018.
Romania
Italia
Germania
Federatia Rusa
Belarus
Turcia
Polonia
Ucraina
Franta
China
500 400 300 200 100 0 100 200 300 400 500
Exportul de bunuri
Importul de bunuri
Romania
Italia
Germania
Federatia Rusa
Turcia
Polonia
Belarus
Ucraina
Franta
China
500 400 300 200 100 0 100 200 300 400 500
Exportul de bunuri
Importul de bunuri
27
Exporturile după destinație
Creșterea exporturilor s-a datorat în totalitate livrărilor cu destinația “celelalte ţări ale lumii”, care au
asigurat 165,6% din creșterea totală a exporturilor, însumând 314,6 mil. dolari și depășind cu 33,8%
valoarea din ianuarie-iulie 2018. Printre acestea se remarcă exporturile către Turcia – în valoare de 125,4
mil. dolari (în creștere de 2,3 ori) și Elveția – 44,1 mil. dolari (+46,2%).
Creșterea anuală a exporturilor (%) și
contribuția pe grupe de țări (p.p.),
în ianuarie-iulie 2012-2019
Structura exporturilor pe grupe de țări
în ianuarie-iulie 2012-2019 (%)
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Totodată, principala destinație a exporturilor Republicii Moldova rămâne țările Uniunii Europene, cu o
pondere de circa 65,4% în total export. Livrările de mărfuri către această grupă de țări au însumat 1034 mil.
dolari și s-au micșorat cu 1,8% față de ianuarie-iulie 2018, având cea mai accentuată contribuție negativă
la evoluția exporturilor (-40,2% din creșterea exporturilor). Cele mai semnificative exporturi au avut ca
destinație țări precum: România – 448,3 mil. dolari (+8,8%), fiind și cea mai importantă piață de desfacere
a Republicii Moldova, Italia – 160,7 mil. dolari (-9,2%), Germania – 140,7 mil. dolari (+8,7%), Polonia –
60,9 mil. dolari (+15%). Se observă o reorientare a exporturilor din direcția țărilor CSI spre UE, în special,
în cazul semințelor de floarea soarelui, vinului și strugurilor fructelor, datorată pe de o parte de restricțiile
impuse de Federația Rusă, iar pe de altă parte de noile oportunități oferite de DCFTA.
Livrările către țările CSI au contribuit negativ la creșterea exporturilor cu 25,4%. Exporturile către această
grupă de țări au însumat 232,9 mil. dolari, în descreștere cu 5% față de ianuarie-iulie 2018. Cele mai multe
produse au fost livrate Federației Ruse – în valoare de 132 mil. dolari (+3,8%), Republicii Belarus – 47,5
mil. dolari (-14,7%) și Ucrainei – 42,1 mil. dolari (-10,6%).
Exporturile pe grupe de mărfuri
Creșterea exporturilor a fost determinată în cea mai mare parte de extinderea activității investitorilor străini
în Zonele Economice Libere și sporirea capacităților de producere a industriilor care activează în lohn (în
special, în ramura industriei automotive, asigurând majorări de exporturi preponderent la categoriile
”mașini și aparate electrice și părți ale acestora”, ”mașini și aparate industriale cu aplicații generale”,
”vehicule rutiere”, precum și de majorarea exporturilor unor produse agroalimentare (cereale și preparate
pe bază de cereale, legume și fructe, semințe și fructe oleaginoase etc.), datorită unei cereri sporite
preponderent din partea țărilor UE pentru aceste produse.
Circa 1/3 din valoarea exporturilor reprezintă reexporturile de mărfuri străine, care au însumat 478 mil.
dolari și s-au diminuat cu 7,2% comparativ cu ianuarie-iulie 2018. Reexporturile de mărfuri străine după
2.4
11.3
2.6
-15.9
-7.5
13.9
25.7
3.1
-20
-10
0
10
20
30
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019Ţările UEŢările CSICelelalte țări ale lumiiExporturile
47.9
45.2
52.3
62.3
63.6
63.8
68.7
65.4
42.1
39.8
33.3
25.3
20.8
20.9
16.0
14.7
10.0
15.0
14.5
12.3
15.6
15.3
15.3
19.9
0% 20% 40% 60% 80% 100%
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
UE CSI Celelete țări ale lumii
28
prelucrare dețin 21,7% din total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit
transformări esențiale – 8,5%.
Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-iulie 2019 au constituit 1103,6 mil. dolari, cu o pondere de
69,8% din total exporturi și s-au majorat cu 8,3% față de ianuarie-iulie 2018.
Evoluția exporturilor de mărfuri în ianuarie-iulie 2018-2019,
mil. dolari SUA
Sursă: Biroul Național de Statistică
Factorul cel mai important care a impulsionat creșterea exporturilor în perioada de referință a fost
intensificarea activității întreprinderilor din domeniul industriei automotive. Astfel, valoarea livrărilor de
mașini și echipamente pentru transport a constituit 395,5 mil. dolari, înregistrând o creștere cu 25,8% față
de ianuarie-iulie 2018. De menționat, că ponderea acestor mărfuri în total export este cea mai semnificativă
– 25%, influențând creșterea totală a exporturilor în proporție de 169%. Din această secțiune de mărfuri, se
remarcă exporturile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora, care au asigurat 153,8% din creștere.
Valoarea exporturilor de produse alimentare și animale vii a însumat 343 mil. dolari (21,7% în total export),
fiind în creștere cu 4,1% față de ianuarie-iulie 2018. Astfel, acestea au contribuit la creșterea totală a
exporturilor în proporție de 28%, inclusiv cereale și preparate pe bază de cereale – 53,1%. Totodată,
exporturile de zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere au avut o contribuție negativă de 14,7%, produse
lactate şi ouă de păsări – de 5,9%, animale vii – de 4% etc.
Exporturile de articole manufacturate diverse s-au diminuat cu 6,9%, însumând 338,8 mil. dolari. (21,4%
în total exporturi). Contribuția negativă a acestora la evoluția exporturilor a fost cea mai accentuată – în
mărime de 52,1%, din care îmbrăcăminte și accesorii – 37,4%, mobilă și părțile ei – 15,6%, articolelor de
voiaj; sacoșe și similare – 5,7%, (de menționat că, fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie,
harnașamentelor și încălțămintei a fost în descreștere cu 20,9%, îmbrăcăminte și accesorii– cu 6,7% etc).
În același timp, exporturile de articole diverse au avut o contribuție pozitivă de 11,9%.
Exportul de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-a majorat cu 5,9% față de ianuarie-iulie
2018, însumând 165,1 mil. dolari (10,4% în total exporturi). Acestea au asigurat 19,3% din creșterea totală
a exporturilor, în totalitate din contul livrărilor de semințe și fructe oleaginoase, contribuția cărora a fost de
25,3%. Concomitent, micșorarea livrărilor de îngrășăminte naturale și minerale naturale au contribuit
negativ la creșterea exporturilor - în proporție de 2,1%, piei crude, piei tăbăcite şi blănuri brute - 2,1% etc.
314.5
329.6
363.8
155.8
125.0
105.7
76.1
49.0
14.2
395.5
343.0
338.8
165.1
122.6
101.4
72.0
34.8
8.4
0 50 100 150 200 250 300 350 400
Masini si echipamente pentru transport
Produse alimentare si animale vii
Articole manufacturate diverse
Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili
Bauturi si tutun
Marfuri manufacturate, clasificate mai ales dupa materia prima
Produse chimice si produse derivate nespecificate in alta parte
Uleiuri, grasimi si ceruri de origine animala sau vegetala
Alte grupe de marfuri
Ianuarie-iulie 2019 Ianuarie-iulie 2018
29
Valoarea exporturilor de produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte a însumat 72
mil. dolari, micșorându-se cu 5,4%. Acestea au contribuit la diminuarea totală a exporturilor în proporție
de 8,6%, inclusiv produse chimice organice - de 10,4%, uleiuri esențiale, rezinoide şi substanţe parfumate,
preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare – de 11,2%. Totodată, exporturile de produse
medicinale şi farmaceutice au avut o contribuție pozitivă de 16,4%, exportul acestora majorându-se cu
19,4%, rezultat al creșterii volumului de fabricare a preparatelor farmaceutice cu 9,7%.
Exportul de uleiuri, grăsimi şi ceruri de origine animală sau vegetală în ianuarie-iulie 2019 a constituit
34,8 mil. dolari (2,2% în total export), cu 28,9% mai puțin, scădere influențată de diminuarea volumului
producției fabricate de uleiuri și grăsimi cu 22,3%, precum și de cererea externa scăzută la acest produs.
Astfel, contribuția lor negativă la evoluția exporturilor a fost destul de însemnată – în proporție de 29,5%.
Importurile după țările de origine
Creșterea totală a importurilor de bunuri s-a datorat importurilor din țările CSI - în proporție de 57,8%.
Acestea au însumat 807,9 mil. dolari și au înregistrat o creștere cu 6,3% comparativ cu ianuarie-iulie 2018,
preponderent ca rezultat al majorării importului de combustibili minerali, care deține 29,9% în structura
importurilor din această grupă de țări. Cele mai semnificative importuri au provenit din Federația Rusă - în
valoare de 396,1 mil. dolari, cu 5,6% mai mult față de ianuarie-iulie 2018, din Ucraina – 324,3 mil. dolari
(+4,8%) și Belarus – 74,6 mil. dolari (+20,2%).
Creșterea anuală a importurilor (%) și
contribuția pe grupe de țări (p.p.),
în ianuarie-iulie 2012-2019
Structura importurilor pe grupe de țări
în ianuarie-iulie 2012-2019 (%)
Sursă: Biroul Național de Statistică
Importurile din țările Uniunii Europene au însumat 1662,2 mil. dolari ș i au avansat cu doar 1% față de
ianuarie-iulie 2018. Contribuția acestora la creșterea totală a importurilor a fost de 19,1%. În mare parte
importurile au provenit din România – în valoare de 472,8 mil. dolari, cu 2,7% mai mult decât în ianuarie-
iulie 2018, Germania – 280,4 mil. dolari (+1,8%) ș i Italia – 240,3 mil. dolari (+1,3%).
Importurile din celelalte țări ale lumii s-au majorat cu 2,4% față de ianuarie-iulie 2018 și au înregistrat o
valoare de 836,2 mil. dolari, asigurând 23,1% din creșterea totală a importurilor. Cele mai semnificative
importuri au provenit din China - în valoare de 329,3 mil. dolari (-1,9%), Turcia – 212,7 mil. dolari
(+13,3%) și Statele Unite ale Americii – 41,4 mil. dolari (-3,5%).
3.26.7
-2.5
-22.3
-6.2
18.1
25.0
2.6
-30
-20
-10
0
10
20
30
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Ţările UE Ţările CSI
Alte ţări Importurile
44.1
44.5
49.4
49.0
49.8
49.7
51.1
50.3
31.9
30.9
27.1
25.2
25.1
24.6
23.6
24.4
24.0
24.6
23.5
25.8
25.1
25.6
25.3
25.3
0% 20% 40% 60% 80% 100%
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
UE CSI Celelalte țări ale lumii
30
Importurile pe grupe de mărfuri
În ianuarie-iulie 2019 creșterea importurilor s-a datorat preponderent intensificării creșterii cererii interne
pentru bunurile importate, condiționată de majorarea veniturilor populației ca rezultat al sporirii câștigurilor
salariale. Înviorarea activității investiționale a avut impact asupra creșterii importurilor de bunuri de capital.
Însă, în cea mai mare măsură, importurile au avut drept scop aprovizionarea întreprinderilor cu materie
primă și funcționarea economiei. Totuși, pe fundalul încetinirii consumului, încetinește și creșterea
importurilor.
Evoluția importurilor de mărfuri în ianuarie-iulie 2018-2019
mil. dolari SUA
Sursă: Biroul Național de Statistică
Evoluția importurilor a fost influențată cel mai puternic de importurile de mașini și echipamente pentru
transport. Intensificarea activității întreprinderilor din industria automotive atrage, respectiv, un volum mai
mare a importurilor de utilaje și produse materie primă. Astfel, în perioada de referință importul acestora a
crescut cu 2,7% și a însumat 795,4 mil. dolari. Cu o pondere însemnată de 24,1% în volumul total al
importurilor, această categorie de produse a asigurat 25% din creșterea totală a importurilor, din care:
vehicule rutiere – 20,9%, mașini și aparate industriale cu aplicații generale – 12,5%, aparate și echipamente
de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii – 9% etc. Totodată, grupul
mașini și aparate specializate pentru industriile specifice au contribuit negativ la creșterea importurilor – în
proporție de 13,3%, maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor – de 5,4%, mașini
generatoare de putere şi echipamentele lor – de 5,1% etc.
O contribuție considerabilă negativă la evoluția importurilor au avut importurile de mărfuri manufacturate,
clasificate mai ales după materia primă. Acestea au fost importate în valoare de 635,7 mil. dolari (19,2%
în total), fiind cu 2,3% mai puțin față de ianuarie-iulie 2018 și contribuind la evoluția importurilor cu -
17,6%. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri cea mai mare contribuție negativă – în mărime de 20,2% din
creșterea totală au avut importurile de fire, țesături și articole textile, precum și importurile de metale
neferoase – de 6,6% etc.
Volumul importurilor de combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate în ianuarie-iulie 2019 a
însumat 519 mil. dolari (15,7% în total) și s-a diminuat cu 0,1% față de ianuarie-iulie 2018. În cadrul
acestei secțiuni, cele mai influente grupe de mărfuri sunt gaz și produsele industriale obținute din gaz
(23,4% din creșterea totală a importurilor) și cărbune, cocs şi brichete (4,7% din creștere). Totodată,
scăderea cu 6,9% a volumului importului de petrol, produse petroliere și produse înrudite a contribuit
negativ la creșterea importurilor cu 24,5%.
În 7 luni 2019 au fost importate produse alimentare și animale vii în volum de 340,7 mil. dolari (10,3% în
total importuri), în creștere cu 6% față de ianuarie-iulie 2018. Acestea au contribuit la creșterea totală a
774.6
650.4
519.8
478.5
321.5
323.5
86.1
61.6
6.9
795.4
635.7
519.0
494.7
340.7
350.0
94.2
70.0
6.5
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900
Masini si echipamente pentru transport
Marfuri manufacturate, clasificate mai ales dupa materia prima
Combustibili minerali, lubrifianti si materiale derivate
Produse chimice si produse derivate nespecificate in alta parte
Produse alimentare si animale vii
Articole manufacturate diverse
Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili
Bauturi si tutun
Alte
Ianuarie-iulie 2019 Ianuarie-iulie 2018
31
importurilor în proporție de 23%, inclusiv: legume și fructe – 10,6%, carne şi preparate din carne – 4%,
produse lactate şi ouă de păsări – 3,1%, pește, crustacee, moluște – 3%, cereale și preparate pe bază de
cereale - 2,8% etc.
Produselor chimice și produselor derivate le revin 15% din volumul total al importurilor, însumând 494,7
mil. dolari, în creștere cu 3,4%. Contribuția acestora la creșterea totală a importurilor a fost de 19,5%, din
care produsele medicinale și farmaceutice – 17,1%, îngrășăminte minerale sau chimice – 5,1%. Totodată,
alte materiale și produse chimice au contribuit negativ la evoluția importurilor - în proporție de 4,1%,
materiale plastice sub forme primare – de 2,1% etc.
Volumul importului de articole manufacturate diverse a însumat 293 mil. dolari (10,4% în total importuri),
cu 7,5% mai mult față de ianuarie-iulie 2018, asigurând 31,8% din creșterea totală. În cadrul acestei secțiuni
cele mai importante contribuții au venit din partea importurilor de alte articole diverse – 20,2%, instrumente
și aparate profesionale, științifice și de control – 4,5%, precum și de încălțăminte – 3,8%. Totodată,
importurile de îmbrăcăminte şi accesorii au contribuit negativ la creșterea importurilor – în proporție de
1,2%.
Persoanele fizice au importat în ianuarie-iulie 2019 mărfuri și produse în valoare de 110,4 mil. dolari, cu
7,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2018. Creșterea importurilor a fost determinată de
majorarea procurărilor de autoturisme (+10,2%), cărora le-au revenit 81,9% din importurile realizate de
persoanele fizice.
Transferurile de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoanele fizice ale Republicii
Moldova
Temperarea activității economiei globale evidențiată în anul curent, care se datorează în mare parte
accentuării tensiunilor geopolitice, comerciale și înăspririi condițiilor financiare în țările dezvoltate, se
resimte și asupra evoluției remiterilor.
Astfel, în 8 luni ale anului 2019 volumul total al transferurilor băneşti din străinătate efectuate prin
băncile din Republica Moldova de către persoanele fizice au înregistrat o diminuare cu 6,5% comparativ
cu perioada similară a anului 2018 și au însumat 802,9 mil. dolari SUA. De fapt, diminuarea transferurilor
a avut loc începînd cu luna august 2018, fiind cauzată, în general, de stagnarea economiei Federației Ruse
(țara din care provine cea mai mare parte a remitențelor). De asemenea, transferurile respective s-au
diminuat și din contul contractării cererii interne în Italia și recesiunii economice din Turcia.
Factorii principali ce influențează volumul remitenţelor sînt salariul mai mare oferit în ţările angajatoare
decît în Moldova pentru acelaşi post de muncă, precum și nivelul scăzut de trai al populaţiei.
32
Transferurile de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoane fizice
prin băncile din Republica Moldova, pe zone geografice (mil.dolari)
Sursă: Banca Națională a Moldovei
În structura geografică a remitențelor, predomină transferurile din Rusia și Israel. Ponderea acestora a
constituit respectiv 21,4% și 19%, fiind urmată de Italia cu cota de 12,5% din volumul total. Astfel, acestor
3 țări revin circa 53% din volumul total al transferurilor.
Structura geografică a transferurilor de mijloace bănești din străinătate
în favoarea persoanelor fizice, %
Sursă: Banca Națională a Moldovei
Totodată, ponderea transferurilor din Federația Rusă continuă să se diminueze, atingînd 21,4%, față de
28,3% în ianuarie-august 2018 datorată micșorării transferurilor din această țară. Astfel, transferurile din
Federația Rusă s-au micșorat cu 29,4% față ianuarie-august 2018. În același timp, transferurile din din
Franța au crescut cu 31,2%, din România - cu 24,4%, Germania - cu 17,3%, din Marea Britanie – cu 13,1%,
din Spania – cu 10,4% etc. Această situație se explică, pe de o parte, prin stagnarea economică în Rusia și,
pe de altă parte, prin orientarea muncitorilor spre statele din Uniunea Europeană și Israel, avînd acces mai
liber pe piețele muncii ale acestor țări.
110.0
96.389.3
95.6 98.490.8 91.2 93.7 92.9
105.9
85.8 85.9
99.0 97.4
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
140.0
CSI UE Alte țări total transferuri in % față de anul precedent (axa dreaptă)
28.3
17.8
12.5
8.2
6.2
5.5
3.5
18.0
ianuarie-august 2018
Rusia
Israel
Italia
SUA
Germania
Marea Britania
Franța
alte țări
21.4
19.0
12.58.0
7.7
6.6
4.9
19.8
Ianuarie-august 2019
Rusia
Israel
Italia
SUA
Germania
Marea Britania
Franța
alte țări
33
Primele 10 țări după proveniența transferurilor de mijloace bănești din străinătate
în favoarea persoanelor fizice,
mil.dolari SUA
Sursă: Banca Națională a Moldovei
IV. Sfera socială
Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în I semestru 2019 a constituit
7113,6 lei și s-a majorat cu 15,8% în termeni nominali și cu 12,2% în termeni reali față de aceeași perioadă
a anului 2018. Cea mai însemnată majorare s-a atestat în sfera bugetară - cu 23,2%, câștigul salarial mediu
lunar însumând 6759,9 lei, iar în sectorul real – 7247,8 lei și s-a majorat cu 13,3%. Creșterile salariale din
sectorul bugetar se datorează exclusiv implementării sistemului unic de salarizare în sectorul bugetar.
La oficiile forței de muncă în ianuarie-august 2019 au fost înregistrați circa 17,6 mii șomeri, fiind cu 15,2%
mai puțini față de numărul acestora înregistrați în ianuarie-august 2018. Din totalul șomerilor înregistrați,
au beneficiat de ajutor de șomaj circa 2,5 mii persoane, numărul acestora fiind mai mic cu 9,1% față de
aceeași perioadă a anului precedent. Mărimea medie a ajutorului de șomaj în perioada ianuarie-august 2019
a constituit 1549,3 lei, în diminuare cu 2,5% față de ianuarie-august 2018.
Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM) a fost de 42 mii
persoane în trimestrul II 2019. Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații (67% din total șomeri),
la fel și persoanele din mediul urban (53,1%).
Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,5%
în trimestrul II 2019. Au fost înregistrate disparități între rata șomajului în mediul urban (5,1%), iar în
mediul rural (3,9%). În rândurile tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 8,9%. În categoria de vârstă
15-29 ani acest indicator a fost de 6,7%.
Secția modelare și prognozare economică, 04.10.2019
171.8
152.5
100.8
64.1
62.2
53.1
39.7
12.6
12.3
11.2
243.3
153.0
107.0
70.0
53.0
46.9
30.3
10.3
11.2
9.0
0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0
Rusia
Israel
Italia
SUA
Germania
Marea Britania
Franța
Irlanda
Spania
România
Ianuarie-august 2018 Ianuarie-august 2019