Post on 04-Apr-2018
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
1/18
Frumusetea in Evul Mediu
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
2/18
n Evul Mediu exist o concepie despre un Frumos inteligibil,al armoniei morale. Frumuseea adevrat este cea interioar, care
nu moare, spre diferen de cea exterioar, care este trectoare iadesea neltoare.
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
3/18
Pentru Sfntul Augustin, lumea este frumoas pentru ceste fcut de Dumnezeu; Dumnezeu este sursa oricreifrumusei, fiind la rndu-i Frumuseea Suprem. Frumosul
ptrunde n lume din voia lui Dumnezeu. Frumuseea, n
viziunea lui Augustin, depinde i de iluminarea oamenilor,deoarece lumina este considerat factorul principal alcunoaterii. Frumuseea ideal predomin asupra celeimateriale, aceasta din urm fiind considerat surs de pcat. LaSfntul Augustin apare faptul c frumuseea este ceea ce place
prin ordine, armonie, simetrie. Se pot bucura de plcerea pecare o procur Frumosul numai oamenii nzestrai cu simulproporiilor.
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
4/18
Pentru Sfntul Augustin, nu exist urt, ci doar obiecte maipuin simetrice i mai deficitare n ceea ce privete forma.
Pentru ca un obiect s poat fi considerat frumos, el trebuieprivit ntr-un context adecvat, chiar dac la prima vedere poate
prea respingtor. Urtul va fi, astfel, localizat n ochiulnecultivat al privitorului i nu n obiect. Nu exist urenie, cidoar prezena, ntr-un grad redus, a frumuseii.
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
5/18
Pentru Toma dAquino, exist o norm de perfeciune, ooper de art este frumoas dac este funcional, dac forma sa esteadecvat scopului. Sfntul Toma aminteteproporia
sensibilicantitativnormal, care poate fi acea a unei statui sau aunei melodii. Acesta mai amintete i de frumuseea spiritual careconst n faptul c actele i comportamentul unei persoane sunt bineproporionate, potrivit luminii raiuni.
Pentru Sfntul Toma, frumosul i binele coincid, deoarece i
unul i cellalt se bazeaz pe form. Totui, frumosul i binele sedeosebesc din punct de vedere logic. Astfel:
a) Binele se refer la diferite dorine ale noastre i are
caracter limitat;
b) Frumosul izvorte dintr-un act de cunoatere;
Frumos este ceea ce produce plcerea cunoaterii.
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
6/18
Astfel, Sfntul Augustin cerea trei lucrurifrumuseii:perfeciune, claritateiproporie.
De asemenea, distingea Frumosul deBun, primul fiind ceea ce place n
simpla contemplare. Astfel, frumosul, odat ce a fost vzut, va plcea, nmod inevitabil. Frumuseea nu poate fi perceput dect cu ajutorul vzului i al auzului,
adic cu ajutorul simurilor ordonate. Att la Sfntul Toma, ct i lantreaga concepie medieval a Frumosului, suprema art este cea n caresufletul l poate oglindi pe Dumnezeu. n acest caz, trebuie s existe o
abandonare n fiina divin, o oglindire a Acesteia, n care exist omulumire sufleteasc i o contemplare fericit.
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
7/18
Referitor la aceast perioad, Tatarkiewicz afirm c:
Frumosul este o calitate transcendental sau universal aexistenei;
lumea este creat de Dumnezeu, deci nu poate fi altfel dect
Frumoas; dincolo de frumosul comun, accesibil simurilor exist o Frumuseemai perfect ,suprasensibilisupraomeneasc;
natura este mai perfect i mai frumoas dect arta, din cauz cnatura este o creaie divin;
arta trebuie condamnat dac este folosit n alte scopuri dect
cele religioase sau educative; exist anumite condiii necesare pentru experimentarea Frumosului.
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
8/18
Culorile n Evului Mediu
Evul Mediu este considerat de catre multi epoca intunecata, operioada obscura,ns pictura medieval este caracterizat delumin, dei compoziiile erau realizate, probabil, in odai si spatiiintunecoase.
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
9/18
Simone Martini, Siena, palazzo pubblico
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
10/18
Miniaturile medievale erau de o luminozitateiesita din comun, datorata culorilor pure, culorilor
elementare, si a vopselurilor care dau nastere
luminii din buna armonizare a intregului. Lumina pare sa iradieze din obiectele insesi
dupa cum reiese din operele mozarabe,
miniaturile de pe vremea imparatului Otto cel
Mare.
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
11/18
A Medieval Painting Dated 1456 AD, Near A Pass Of Halley's Comet
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
12/18
In miniaturilemezoarabe, apar
dupa cum se pot
observa contrasteviolente de
galben, si rosu
sau albastru.
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
13/18
Frumusetea deci avea nevoie de treicalitati: proportie, integritate siclaritas(claritate si luminozitate)
Dupa cum intelegem din spusele luiDionisie, frumosul consta in stralucire siproportia bine cumpanita. Astfel
Frumusetea corpului in pictura medievala
consta in buna proportie a membrelor si
luminozitatea culorii potrivite.
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
14/18
Fratii limbourg, Vizita Fecioarei la Elisabeta, 1410-1411 Georges de la Tour, Magdalena caindu-se, 1630-1635
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
15/18
In Evul Mediu, puterea isi gasea
manifestarea exemplara in ostentatiaarmelor, armurilor si desigur
vestimentatiei.
Pentru a-si arata puterea, nobilii imbracauvesminte in culorile cele mai pretioase, si
se gateau cu mult aur.
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
16/18Fratii limbourg, Mai, 1410-1411
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
17/18
Pe de alta parte, cei haraziti de soarta seputeau bucura doar de spectacolele
naturii, vazduhului, luminii soarelui si a
lunii.
In mod firesc, conceptul lor de Frumusetese identifica in varietatea culorilor pe care
natura le oferea.
7/30/2019 Frumusetea in Evul Mediu
18/18
Fratii Limbourg,
Septembrie, 1410-1411