Post on 30-Oct-2019
CUPRINS
DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ ________________________________________________________________ 1
FIŞA NR. 1. PRINCIPII GENERALE __________________________________________________________________ 3
FIŞA NR. 2. APLICAREA LEGII PENALE ÎN TIMP _______________________________________________________ 4
FIŞA NR. 3. APLICAREA LEGII PENALE ÎN SPAŢIU _____________________________________________________ 16
FIŞA NR. 4. TRĂSĂTURILE ESENŢIALE ALE INFRACŢIUNII ______________________________________________ 20
FIŞA NR. 5. CONŢINUTUL INFRACŢIUNII ___________________________________________________________ 22
FIŞA NR. 6. CAUZELE JUSTIFICATIVE ŞI DE NEIMPUTABILITATE. ASPECTE GENERALE ________________________ 33
FIŞA NR. 7. LEGITIMA APĂRARE ŞI STAREA DE NECESITATE ____________________________________________ 35
FIŞA NR. 8. EXERCITAREA UNUI DREPT SAU ÎNDEPLINIREA UNEI OBLIGAŢII _______________________________ 43
FIŞA NR. 9. CONSIMŢĂMÂNTUL PERSOANEI VĂTĂMATE ______________________________________________ 46
FIŞA NR. 10. CONSTRÂNGEREA FIZICĂ ŞI CONSTRÂNGEREA MORALĂ ___________________________________ 48
FIŞA NR. 11. EXCESUL NEIMPUTABIL ______________________________________________________________ 52
FIŞA NR. 12. MINORITATEA, IRESPONSABILITATEA ŞI INTOXICAŢIA _____________________________________ 55
FIŞA NR. 13. EROAREA _________________________________________________________________________ 60
FIŞA NR. 14. CAZUL FORTUIT ____________________________________________________________________ 64
FIŞA NR. 15. FAZELE ŞI FORMELE INFRACŢIUNII _____________________________________________________ 66
FIŞA NR. 16. UNITATEA DE INFRACŢIUNE __________________________________________________________ 75
FIŞA NR. 17. PLURALITATEA DE INFRACŢIUNI _______________________________________________________ 85
FIŞA NR. 18. PLURALITATEA DE INFRACTORI ______________________________________________________ 101
FIŞA NR. 19. PEDEPSELE PRINCIPALE, ACCESORII ŞI COMPLEMENTARE _________________________________ 112
FIŞA NR. 20. INDIVIDUALIZAREA JUDICIARĂ A PEDEPSELOR __________________________________________ 130
FIŞA NR. 21. INDIVIDUALIZAREA JUDICIARĂ A EXECUTĂRII PEDEPSELOR ________________________________ 142
FIŞA NR. 22. MĂSURILE DE SIGURANŢĂ __________________________________________________________ 171
FIŞA NR. 23. MINORITATEA ŞI MĂSURILE EDUCATIVE _______________________________________________ 180
FIŞA NR. 24. RĂSPUNDEREA PENALĂ A PERSOANEI JURIDICE _________________________________________ 193
VI Cuprins
FIŞA NR. 25. CAUZELE CARE ÎNLĂTURĂ RĂSPUNDEREA PENALĂ _______________________________________ 199
FIŞA NR. 26. CAUZELE CARE ÎNLĂTURĂ SAU MODIFICĂ EXECUTAREA PEDEPSEI __________________________ 208
FIŞA NR. 27. CAUZELE CARE ÎNLĂTURĂ CONSECINŢELE CONDAMNĂRII _________________________________ 213
FIŞA NR. 28. ÎNŢELESUL UNOR TERMENI SAU EXPRESII ÎN LEGEA PENALĂ _______________________________ 217
DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ _______________________________________________________________ 223
FIŞA NR. 1. OMORUL _________________________________________________________________________ 225
FIŞA NR. 2. OMORUL CALIFICAT ________________________________________________________________ 227
FIŞA NR. 3. UCIDEREA LA CEREREA VICTIMEI ______________________________________________________ 230
FIŞA NR. 4. DETERMINAREA SAU ÎNLESNIREA SINUCIDERII ___________________________________________ 232
FIŞA NR. 5. UCIDEREA DIN CULPĂ _______________________________________________________________ 235
FIŞA NR. 6. LOVIREA SAU ALTE VIOLENŢE _________________________________________________________ 238
FIŞA NR. 7. VĂTĂMAREA CORPORALĂ ___________________________________________________________ 241
FIŞA NR. 8. LOVIRILE SAU VĂTĂMĂRILE CAUZATOARE DE MOARTE ____________________________________ 244
FIŞA NR. 9. VĂTĂMAREA CORPORALĂ DIN CULPĂ __________________________________________________ 246
FIŞA NR. 10. RELELE TRATAMENTE APLICATE MINORULUI ___________________________________________ 250
FIŞA NR. 11. ÎNCĂIERAREA ____________________________________________________________________ 252
FIŞA NR. 12. VIOLENŢA ÎN FAMILIE ______________________________________________________________ 255
FIŞA NR. 13. UCIDEREA ORI VĂTĂMAREA NOU-NĂSCUTULUI SĂVÂRŞITĂ DE CĂTRE MAMĂ _________________ 258
FIŞA NR. 14. LIPSIREA DE LIBERTATE ÎN MOD ILEGAL ________________________________________________ 260
FIŞA NR. 15. AMENINŢAREA ___________________________________________________________________ 264
FIŞA NR. 16. ŞANTAJUL _______________________________________________________________________ 266
FIŞA NR. 17. VIOLUL _________________________________________________________________________ 269
FIŞA NR. 18. ACTUL SEXUAL CU UN MINOR _______________________________________________________ 274
FIŞA NR. 19. VIOLAREA DE DOMICILIU ___________________________________________________________ 278
FIŞA NR. 20. VIOLAREA SEDIULUI PROFESIONAL ___________________________________________________ 282
FIŞA NR. 21. FURTUL _________________________________________________________________________ 285
FIŞA NR. 22. FURTUL CALIFICAT ________________________________________________________________ 289
FIŞA NR. 23. FURTUL ÎN SCOP DE FOLOSINŢĂ ______________________________________________________ 294
Cuprins VII
FIŞA NR. 24. PLÂNGEREA PREALABILĂ ŞI ÎMPĂCAREA _______________________________________________ 297
FIŞA NR. 25. TÂLHĂRIA _______________________________________________________________________ 300
FIŞA NR. 26. TÂLHĂRIA CALIFICATĂ ______________________________________________________________ 303
FIŞA NR. 27. TÂLHĂRIA URMATĂ DE MOARTEA VICTIMEI ____________________________________________ 307
FIŞA NR. 28. ABUZUL DE ÎNCREDERE _____________________________________________________________ 309
FIŞA NR. 29. GESTIUNEA FRAUDULOASĂ _________________________________________________________ 312
FIŞA NR. 30. ÎNSUŞIREA BUNULUI GĂSIT SAU AJUNS DIN EROARE LA FĂPTUITOR _________________________ 315
FIŞA NR. 31. ÎNŞELĂCIUNEA ____________________________________________________________________ 318
FIŞA NR. 32. DISTRUGEREA ____________________________________________________________________ 321
FIŞA NR. 33. DISTRUGEREA CALIFICATĂ __________________________________________________________ 325
FIŞA NR. 34. DISTRUGEREA DIN CULPĂ ___________________________________________________________ 327
FIŞA NR. 35. TULBURAREA DE POSESIE ___________________________________________________________ 329
FIŞA NR. 36. ULTRAJUL _______________________________________________________________________ 332
FIŞA NR. 37. UZURPAREA DE CALITĂŢI OFICIALE ___________________________________________________ 336
FIŞA NR. 38. NEDENUNŢAREA __________________________________________________________________ 339
FIŞA NR. 39. OMISIUNEA SESIZĂRII ______________________________________________________________ 341
FIŞA NR. 40. INDUCEREA ÎN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE _______________________________________ 343
FIŞA NR. 41. FAVORIZAREA FĂPTUITORULUI ______________________________________________________ 346
FIŞA NR. 42. TĂINUIREA _______________________________________________________________________ 348
FIŞA NR. 43. MĂRTURIA MINCINOASĂ ___________________________________________________________ 351
FIŞA NR. 44. ULTRAJUL JUDICIAR _______________________________________________________________ 354
FIŞA NR. 45. CERCETAREA ABUZIVĂ _____________________________________________________________ 358
FIŞA NR. 46. SUPUNEREA LA RELE TRATAMENTE ___________________________________________________ 361
FIŞA NR. 47. TORTURA ________________________________________________________________________ 364
FIŞA NR. 48. REPRESIUNEA NEDREAPTĂ __________________________________________________________ 367
FIŞA NR. 49. ASISTENŢA ŞI REPREZENTAREA NELOIALĂ ______________________________________________ 369
FIŞA NR. 50. EVADAREA _______________________________________________________________________ 371
FIŞA NR. 51. ÎNLESNIREA EVADĂRII ______________________________________________________________ 374
FIŞA NR. 52. NERESPECTAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI ________________________________________ 378
VIII Cuprins
FIŞA NR. 53. LUAREA DE MITĂ _________________________________________________________________ 381
FIŞA NR. 54. DAREA DE MITĂ __________________________________________________________________ 386
FIŞA NR. 55. TRAFICUL DE INFLUENŢĂ ___________________________________________________________ 389
FIŞA NR. 56. CUMPĂRAREA DE INFLUENŢĂ _______________________________________________________ 393
FIŞA NR. 57. DELAPIDAREA ____________________________________________________________________ 396
FIŞA NR. 58. PURTAREA ABUZIVĂ _______________________________________________________________ 399
FIŞA NR. 59. ABUZUL ÎN SERVICIU _______________________________________________________________ 402
FIŞA NR. 60. NEGLIJENŢA ÎN SERVICIU ___________________________________________________________ 406
FIŞA NR. 61. FALSUL MATERIAL ÎN ÎNSCRISURI OFICIALE _____________________________________________ 409
FIŞA NR. 62. FALSUL INTELECTUAL ______________________________________________________________ 412
FIŞA NR. 63. FALSUL ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ _______________________________________ 415
FIŞA NR. 64. UZUL DE FALS ____________________________________________________________________ 418
FIŞA NR. 65. FALSUL ÎN DECLARAŢII _____________________________________________________________ 420
FIŞA NR. 66. FALSUL PRIVIND IDENTITATEA _______________________________________________________ 422
FIŞA NR. 67. TULBURAREA ORDINII ŞI LINIŞTII PUBLICE ______________________________________________ 425
FIŞA NR. 68. ULTRAJUL CONTRA BUNELOR MORAVURI ______________________________________________ 427
FIŞA NR. 69. INCESTUL ________________________________________________________________________ 429
FIŞA NR. 70. ABANDONUL DE FAMILIE ___________________________________________________________ 431
FIŞA NR. 71. NERESPECTAREA MĂSURILOR PRIVIND ÎNCREDINŢAREA MINORULUI ________________________ 435
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ _____________________________________________________________________ 437
FIŞA
NR. 1 PRINCIPII GENERALE
Sediul materiei: art. 1-2 C. pen.
I. PRINCIPII GENERALE
Art. 1. Legalitatea incriminării. (1) Legea penală prevede faptele care constituie infracţiuni. (2) Nicio persoană nu poate fi sancţionată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârşită. Art. 2. Legalitatea sancţiunilor de drept penal. (1) Legea penală prevede pedepsele aplicabile şi măsurile educative ce se pot lua faţă de persoanele care au săvârşit infracţiuni, precum şi măsurile de siguranţă ce se pot lua faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală. (2) Nu se poate aplica o pedeapsă ori nu se poate lua o măsură educativă sau o măsură de siguranţă dacă aceasta nu era prevă-zută de legea penală la data când fapta a fost săvârşită. (3) Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită şi aplicată în afara limitelor generale ale acesteia.
sunt principii constituţionale; stabilesc limita legii penale; stabilesc aplicarea în timp a legii penale; enunţă previzibilitatea consecinţelor săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală; făptuitorul trebuie să cunoască sancțiunea care i se poate aplica atunci când săvârşeşte infrac-
ţiuni. enunţă limitarea aplicării sancțiunilor; făptuitorului nu i se pot aplica decât pedepsele prevăzute de lege în momentul săvârşirii faptei
sau pedepsele prevăzute de legi ulterioare, cu condiția ca aceste legi să prevadă pedepse mai blânde;
deci, nu poate fi aplicată o pedeapsă mai grea sau o măsură educativă/de siguranţă neprevăzută de legea penală la momentul săvârşirii infracțiunii.
FIŞA
NR. 2 APLICAREA LEGII PENALE ÎN TIMP
Sediul materiei: art. 3-7 C. pen.
I. ACTIVITATEA LEGII PENALE
Art. 3. Activitatea legii penale. Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare.
Intrarea în vigoare a legii penale are loc: la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial sau la o dată ulterioară prevăzută în lege (art. 78 din
Constituţie); în momentul publicării în Monitorul Oficial, în cazul ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, dacă în
textul lor nu este prevăzută o altă dată [art. 115 alin. (5) din Constituţie]. Ieşirea din vigoare a legii penale are loc: prin abrogarea legii sau a ordonanţei de urgenţă; prin modificarea legii sau a ordonanţei de urgenţă; prin ajungerea la termen sau prin încetarea stării sau circumstanţelor excepţionale, în cazul legii
temporare; prin efectul unei decizii de neconstituţionalitate admise, în anumite condiţii.
1. Abrogarea
expresă: se prevede explicit că o anumită dispoziţie/lege se abrogă. Abrogarea nu echivalează în toate
cazurile cu dezincriminarea, fapta putând fi incriminată de o altă normă penală, fie sub o altă denumire, fie ca variantă agravată/atenuată a altei infracţiuni, fie într-o lege penală generală, când se abrogă incriminări din legea specială.
Exemplu: dacă se abrogă o infracţiune complexă, nu se reţine dezincriminarea dacă faptele sunt în continuare incriminate în mod autonom.
tacită: legea nouă, reglementând aceeaşi materie, este incompatibilă cu reglementarea anterioară (de
principiu, o normă generală va putea abroga implicit doar o altă normă generală; dacă incom-patibilitatea apare între o lege nouă specială şi o reglementare veche generală, ar fi necesară menţionarea expresă a intenţiei modificatoare; în practică, acest fapt nu se întâmplă întot-deauna);
dacă o normă penală face trimitere la o altă normă determinată, de la care împrumută unul/mai multe elemente, modificarea normei completatoare atrage şi modificarea normei incomplete. Similar, dacă se abrogă norma completatoare, norma incompletă păstrează elementele preluate, în forma existentă la data abrogării, dacă legea nu dispune altfel; dacă se modifică norma completatoare, şi norma incompletă se modifică;
Aplicarea legii penale în timp 5
dacă se abrogă norma completatoare, norma incompletă rămâne în vigoare. în cazul normelor în alb (cadru), abrogarea normei completatoare nu echivalează cu abrogarea
normei în alb, dar o face inaplicabilă, pentru că fapta a fost dezincriminată; excepţional, unele dispoziţii ale legii abrogate pot subzista (dispoziţii tranzitorii).
NB
Încetarea aplicării unei dispoziţii intervine şi în 45 de zile de la declararea legii penale ca ne-constituţională de către Curtea Constituţională, dacă în acest termen Parlamentul sau Guvernul nu pun de acord norma penală declarată neconstituţională cu dispoziţiile Consti-tuţiei [art. 147 alin. (1) din Constituţie].
2. Data săvârşirii infracţiunii
pentru a stabili legea aplicabilă, este important să se cunoască data săvârşirii infracţiunii.
Data săvârşirii infracţiunii este: momentul în care autorul comite fapta, fără să conteze data când au fost efectuate actele de insti-
gare/complicitate; momentul epuizării, în cazul infracţiunilor continue/continuate/de obicei; acest moment are rele-
vanţă pentru stabilirea: legii aplicabile; momentului de începere a curgerii prescripţiei răspunderii penale; legii de amnistie sau de graţiere antecondamnatorie aplicabile; răspunderii penale a minorului.
momentul consumării (momentul în care a fost săvârșită infracţiunea), în cazul infracţiunilor pro-gresive;
momentul săvârşirii faptei, în cazul infracţiunilor comisive; momentul la care făptuitorul trebuia să acţioneze, în cazul infracţiunilor omisive.
NB
Dacă o infracţiune continuă/continuată/de obicei este incriminată pentru prima oară de legea nouă (LN), dar executarea a început sub imperiul legii vechi (LV) şi s-a epuizat sub LN, instanţa va avea în vedere numai actele săvârşite sub imperiul LN.
NB
Dacă o infracţiune continuă/continuată/de obicei este incriminată atât în LV, cât şi în LN şi executarea a început sub imperiul LV, dar s-a epuizat sub imperiul LN, instanţa se va raporta numai la LN, chiar dacă LV este mai favorabilă, deoarece data săvârşirii infracţiunii este ulte-rioară intrării în vigoare a LN (momentul epuizării).
NB
În cazul infracţiunii progresive se va lua în calcul legea în vigoare la momentul comiterii faptei (acţiune sau inacţiune), iar nu cea în vigoare la momentul producerii rezultatului mai grav (momentul epuizării).
6 Drept penal. Partea generală
II. NERETROACTIVITATEA LEGII PENALE
Noţiune – principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei: legea penală nu se aplică faptelor care, la data când au fost săvârşite, nu erau prevăzute ca infracţiuni.
premisa este că fapta a fost săvârşită sub imperiul legii vechi, când fapta nu era incriminată. dacă fapta nu era prevăzută de lege la data când a fost săvârşită, nu se poate: aplica o pedeapsă; lua o măsură educativă; lua o măsură de siguranţă.
III. EXTRAACTIVITATEA LEGII PENALE
Noţiune – legea penală poate fi aplicată şi unor fapte săvârşite înainte de intrarea ei în vigoare (retroactivitate) sau unor fapte urmărite/judecate după ieşirea ei din vigoare (ultraactivitate).
1. Ultraactivitatea
Noţiune – legea sub imperiul căreia a fost săvârşită fapta va continua să se aplice şi după ieşirea ei din vigoare.
Exemplu: LV se aplică unor fapte săvârşite sub LV, dar judecate sub LN (LV ultraactivează).
Cazuri de ultraactivitate: legea penală temporară; legea penală mai favorabilă.
1.1. Legea temporară
Art. 7. Aplicarea legii penale temporare. (1) Legea penală temporară se aplică infracţiunii săvârşite în timpul când era în vigoare, chiar dacă fapta nu a fost urmărită sau judecată în acel interval de timp. (2) Legea penală temporară este legea penală care prevede data ieşirii ei din vigoare sau a cărei aplicare este limitată prin natura temporară a situaţiei care a impus adoptarea sa.
legea penală este temporară dacă: prevede data ieşirii din vigoare (lege temporară proprie); natura situaţiei care a impus adoptarea acesteia face ca aplicarea sa să fie limitată (lege tempo-
rară improprie). dacă nu se încadrează în aceste două categorii, legea penală nu va fi o lege temporară, chiar dacă
este în vigoare o scurtă perioadă de timp.
Aplicarea legii penale în timp 7
NB
Legea temporară ultraactivează (întotdeauna), aplicându-se faptei săvârşite cât timp era în vigoare, chiar dacă fapta nu a fost urmărită sau judecată în acel interval de timp, fără să con-teze dacă: legea de la momentul judecării este mai favorabilă; fapta este ulterior dezincriminată.
NB
Legea temporară poate retroactiva, în cazul în care legea temporară este mai favorabilă decât legea veche sub imperiul căreia a fost săvârşită infracţiunea.
1.2. Legea penală mai favorabilă
legea penală mai favorabilă se aplică (ultraactiv) infracţiunilor săvârşite în timpul cât era în vigoare şi care nu au fost definitiv judecate până la data ieşirii din vigoare;
premisa: pentru identificarea unei legi penale mai favorabile, este necesar ca fapta să fie incriminată în cel puţin două legi succesive;
dacă o lege ulterioară legii sub imperiul căreia fapta a fost săvârşită dezincriminează fapta, suntem în ipoteza aplicării legii penale de dezincriminare, şi nu în ipoteza comparării legilor pentru iden-tificarea legii penale mai favorabile.
2. Retroactivitatea
Noţiune – legea nouă se va aplica şi faptelor săvârşite înainte de intrarea ei în vigoare, dacă este mai favorabilă.
Exemplu: LN se aplică unor fapte săvârşite sub LV, dar judecate sub LN (LN retroactivează, dacă este mai favorabilă).
Cazuri de retroactivitate: legea de dezincriminare, atunci când: LN nu mai incriminează o anumită faptă, prevăzută de LV; LN modifică elementele constitutive ale unei fapte reglementate de LV, inclusiv aspectele pri-
vind vinovăţia. legea penală mai favorabilă; legea interpretativă mai favorabilă: nu se poate ajunge, prin efectul aplicării retroactive a interpretării, la o situaţie mai grea pentru
făptuitor. legea care prevede regimul de executare a pedepselor; legea de amnistie sau de graţiere: se va aplica infracţiunilor săvârşite anterior intrării ei în vigoare, fiind întotdeauna retroactivă.
8 Drept penal. Partea generală
2.1. Dezincriminarea
Art. 4. Aplicarea legii penale de dezincriminare. Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.
Încetează prin efectul dezincriminării: executarea pedepselor; executarea măsurilor educative; executarea măsurilor de siguranţă; consecinţele penale ale hotărârii judecătoreşti în cauză.
Excepţii: legea de dezincriminare nu are ca efect redobândirea gradului militar, pierdut ca urmare a apli-
cării pedepsei complementare a degradării militare; bunurile deja confiscate, ca urmare a executării măsurii de siguranţă, nu vor fi readuse în patri-
moniul persoanei de la care au fost confiscate; amenda deja plătită nu se restituie.
este necesară o analiză din care să rezulte că fapta nu mai este deloc incriminată de LN, deoarece abrogarea unei norme de incriminare nu înseamnă mereu dezincriminare, fapta putând fi incri-minată într-o altă normă. De exemplu, potrivit noii reglementări penale, nu mai există infracţiunea de primire de foloase necuvenite, însă elementul său material a fost preluat de infracţiunea de luare de mită.
este necesară o analiză a normelor penale în ansamblul acestora, pentru a observa dacă este sau nu vorba despre o dezincriminare parţială, prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esen-ţială a infracţiunii;
NB
Dezlegarea unor chestiuni de drept: prin Decizia nr. 30/2015, I.C.C.J. a stabilit că: „în situația unei infracțiuni de înșelăciune, comise sub imperiul Codului penal din 1969 care a produs un prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei, modificarea noțiunii de consecințe deosebit de grave în Codul penal nu produce efectele prevăzute de art. 4 din Codul penal și nici cele prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 pri-vind Codului penal și nu conduce la dezincriminarea infracțiunii de înșelăciune”.
este necesară o analiză a succesiunii actelor normative, pentru a stabili dacă aceasta are consecinţa dezincriminării anumitor fapte;
NB
Dezlegarea unor chestiuni de drept: prin Decizia nr. 6/2015, I.C.C.J. a stabilit că: „în interpre-tarea dispoziţiilor art. 4 din Codul penal, succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (…) nu a avut ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ şi, pe cale de consecinţă, nu a condus la dezincriminarea in concreto a infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, şi de furt de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008”.
Aplicarea legii penale în timp 9
are loc o dezincriminare şi dacă LN limitează sfera de aplicare – spre exemplu, nu se mai reţine infracţiunea de luare de mită în situaţia de nerespingere a unei promisiuni.
Aplicaţii: dacă există fapte concurente şi numai o infracţiune a fost dezincriminată, se vor descontopi
pedepsele, şi apoi: se înlătură sporul (dacă rămâne o singură faptă incriminată); se reduce sporul (dacă rămân cel puţin două fapte incriminate).
dacă pedeapsa aplicată sub LV a fost deja executată la data intrării în vigoare a LN de dezin-criminare, efectul se va produce numai cu privire la interdicţiile, incapacităţile şi decăderile ce rezultă din condamnare, dezincriminarea nefiind temei pentru restabilirea situaţiei anterioare. În această situaţie, condamnarea nu va mai fi considerată primul termen al recidivei, putându-se obţine o soluţie precum: renunţarea la aplicarea pedepsei; amânarea aplicării pedepsei; suspendarea sub supraveghere.
dacă pedeapsa nu a fost pusă în executare, nu va mai fi pusă în executare; dacă după dezincriminare intervine o nouă lege care reincriminează fapta, nu va exista tragere
la răspundere penală pentru faptele săvârşite anterior reincriminării.
3. Aplicarea legii penale mai favorabile
aplicarea extraactivă a legii mai favorabile cunoaşte două ipoteze distincte: aplicarea legii mai favorabile în cazul faptelor ce nu au fost definitiv judecate; aplicarea legii mai favorabile în cazul faptelor judecate definitiv.
3.1. Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei
Art. 5. Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei. (1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordo-nanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.
Premisă: fapta este incriminată în ambele legi, chiar dacă nu sub aceeaşi denumire. Dacă LN dezin-criminează fapta, nu mai vorbim despre legea mai favorabilă.
Extraactivitatea legii penale mai favorabile poate îmbrăca 2 forme: LN (sub imperiul căreia se judecă fapta) poate retroactiva, dacă este mai favorabilă decât LV
(sub imperiul căreia a fost săvârşită fapta); LV (sub imperiul căreia a fost săvârşită fapta) poate ultraactiva, dacă este mai favorabilă decât
LN (sub imperiul căreia se judecă fapta).
10 Drept penal. Partea generală
Ipoteze: dacă o infracţiune continuă/continuată/de obicei este incriminată atât în LV, cât şi în LN, legea
se stabileşte în funcţie de momentul epuizării, astfel: dacă consumarea se produce sub LV şi epuizarea se produce sub LN, se aplică LN, chiar
dacă LV este mai favorabilă, deoarece nu interesează momentul consumării faptei, ci momentul epuizării;
dacă între epuizare şi judecare intervine LN, se aplică legea mai favorabilă. Aceasta în-seamnă că atât consumarea, cât şi epuizarea s-au produs sub imperiul aceleiaşi legi. În această situaţie putem compara legile, identificând-o pe aceea care este mai favorabilă;
dacă hotărârea definitivă de condamnare este desfiinţată în căile extraordinare de atac, se aplică legea care este în vigoare la data judecării, dacă această lege este mai favorabilă decât cea în temeiul căreia persoana a fost condamnată.
dacă o infracţiune progresivă este incriminată atât în LV, cât şi în LN, putem face o analiză a legii penale mai favorabile, deoarece, spre deosebire de infracţiunea continuă/continuată/de obicei, data săvârşirii infracţiunii nu este data epuizării. Astfel: dacă între consumare şi epuizare intervine LN, se aplică legea mai favorabilă; dacă între epuizare şi judecare intervine LN, se aplică legea mai favorabilă; dacă hotărârea definitivă de condamnare este desfiinţată în căile extraordinare de atac, se
aplică legea care este în vigoare la data judecării, dacă această lege este mai favorabilă decât cea în temeiul căreia persoana a fost condamnată.
Criterii pentru identificarea legii penale mai favorabile: prevederea în lege a circumstanţelor agravante/atenuante; existenţa unor impedimente la punerea în mişcare/exercitarea acţiunii penale; existenţa unor cauze de nepedepsire; pedeapsa.
Ipoteze privind pedeapsa: dacă LV prevede pedeapsa cu detenţiunea pe viaţă sau închisoarea şi LN prevede doar pedeapsa
cu închisoarea, LN este mai favorabilă, dar este necesar ca limitele pedepsei cu închisoarea pre-văzută de LN să fie mai mici decât cele prevăzute de LV, chiar alternativ cu detenţiunea pe viaţă;
dacă LV prevede pedeapsa cu închisoarea şi aplicarea obligatorie a pedepselor complementare şi LN prevede doar pedeapsa cu închisoarea, LN este mai favorabilă, fiind însă necesar ca limitele pedepsei cu închisoarea prevăzută de LN să fie mai mici decât cele prevăzute de LV;
dacă LV prevede pedeapsa cu închisoarea şi LN prevede pedeapsa cu închisoarea (în aceleaşi limite, sau cu limite mai mici) alternativ cu pedeapsa amenzii, LN este mai favorabilă;
dacă legile prevăd acelaşi minim, este mai favorabilă legea cu maximul mai mic; dacă legile prevăd acelaşi maxim, este mai favorabilă legea cu minimul mai mic; dacă pedepsele sunt asimetrice, instanţa stabileşte legea mai favorabilă, în funcţie de orientarea
acesteia către maxim sau către minim; dacă atât LV, cât şi LN prevăd aceleaşi limite de pedeapsă, va fi mai favorabilă legea care:
nu prevede aplicarea obligatorie a pedepsei complementare;