Post on 14-Nov-2021
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTARII CATEDRA ANULUI I I I
excursie de documentare
CAMPULUNG MUSCEL ATELIER PROF. DR. ARH. CRISTINA OCHINCIUC
octombrie 2009
CAMPULUNG MUSCEL excursie de documentare
atelier prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc
octombrie 2009
Nicolae Grigorescu
Gara Câmpulung-Muscel
Fotografia s-a executat de la balconul Hotelului Regal. Se derulează în plan îndepărtat clădirile cu magazine la parter care există şi azi, vila Paul, Biserica Domnească şi Hotelul Grădişteanu.. 1906 Ed. Răgădunescu (Variantă: ed. I. Staicu, 1913).
Centrul vechi (PiaŃa regală) Vedere spre nord. 1908 Ed. Gh. N. Vlădescu, Nr.581 (Reluată şi de alte edituri).
Băile Kretzulescu au fost date în folosinŃă în anul 1897 şi erau dotate cu aparatură şi instalaŃii la nivel european, fiind destinate tratamentelor de balneofizioterapie pentru bolnavii astmatici, cu afecŃiuni renale şi cardiace, boli de stomac etc. Mai exista un bazin pentru băi reci, încă un pavilion pe latura vestică şi două turnuri cu bolte semisferice pe latura de sud, care au fost demolate înainte de 1940. Mai târziu s-au transformat în simple băi comunale, iar astăzi se află în paragină. Doar izvorul de apă minerală din parc mai aminteşte că aici a fost cândva o staŃiune de tratament... Vedere de ansamblu din parc. 1900 Ed. Tache Niculescu (Aceeaşi editură: Vedere de pe podul băilor).
Asezarea geografica a Municipiului Campulung
Coordonate: 45°16′N 25°3′E Partea de N-E a judetului Arges se caracterizeaza printr-un relief aparte: munti, dealuri si podisuri piemontane. In acest cadru natural se afla orasul Campulung Muscel si asezarile din imprejurimi. Varietatea formelor de relief si gradul de fragmentare a acestora se datoresc in special alcatuirii geologice complexe. Muntii se caracterizeaza printr-un aspect alpin, datorita inaltimii lor si masivitatii. Din creasta pornesc spre sud culmi masive, prelungi si domoale, cu o ramificatie accentuata. Aceste culmi sunt despartite de vai adanci. In nordul depresiunii Campulung, intre Raul Doamnei si Dambovita, se inalta masivul Iezer (Harta Muntilor Iezer - Papusa), unitate de relief distincta. Legatura intre creasta Fagarasului si masivul Iezer se face prin culmea mai joasa Mezea - Otic. Din masiv se prelungesc spre S si S - E mai multe culmi netede: Plaiul lui Patru, Plaiul Iezerului Mare, Plaiul Vacarea si culmea prelunga Danciu-Portareasa - Zanoaga. Ceilalti munti care se invecineaza cu depresiunea Campulungului sunt: Papusa, Leaota si Piatra Craiului. Aceasta depresiune este una dintre cele mai bine individualizate din tara, la sud cu dealuri inalte subcarpatice acoperite cu pasuni, fanete si pomi fructiferi, numite de locuitori muscele. Municipiul Campulung - Istorie Veche Cele mai vechi urme de cultură materială, descoperite atât pe raza oraşului, cât şi în imprejurimile sale, datează din perioada bronzului târziu (1700-1600 i.d.Hr.). Astfel, la Pescăreasa, în sudul oraşului a fost descoperită o necropolă, dovadă a existenŃei unei aşezări omeneşti. Urme de locuire geto-dacică, din sec. II-I i.d.Hr., sunt bine conturate în zona actualului oraş, în cartierul Olari-Sfântu Gheorghe; la fel şi cele de la Apa Sărată si Bughea de Sus, care aparŃin culturii dacice târzii. La CetăŃeni-Muscel, aşezare dacică locuită fără întrerupere din jurul anului 300 î.d.Hr., au fost descoperite urme materiale ce atestă existenŃa aici a unui important centru economic, unde aveau loc schimburi intense de mărfuri. Aceasta este una dintre cele mai vechi aşezări dacice din Ńară. Anul 106, anul cuceririi Daciei de către romani, deschide o perioada distinctă în istoria noastră şi implicit a acestei zone. Fiind o provincie de graniŃă a Imperiului Roman, Dacia avea un important rol de apărare împotriva atacurilor barbare, aceasta presupunând construirea unor linii de fortificaŃie punctate de existenŃa unor castre de pamânt sau piatră.
Limeşul reprezintă o noŃiune al carei conŃinut a evoluat pe parcursul secolelor începând de la cel de limita despărŃitoare a unui teren si pâna la cel de frontiera fortificată în faŃa unui teritoriu încă necucerit, în scopul instituirii unui obstacol. Pe acest hotar, elementele militare special deplasate, fortificaŃiile si trupele de graniŃă, aveau misiunea de a supraveghea, apăra, respinge mişcările si eventualele incursiuni ale inamicului. Limeşul putea fi şi un hotar natural constituit de un lanŃ muntos sau de un curs de apă, dar de cele mai multe ori acesta era artificial construit. Componenta fundamentală a limeşului o constituia întotdeauna drumul care urma linia hotarului. Al doilea element îl constituiau trupele (legiuni, trupe auxiliare). Celelalte componente erau fortificaŃiile în care erau cantonate trupele: castra, castello, burgi, turris. Un limeş complet comporta un val de pamânt, uneori întărit cu palisada sau zid de piatră, şanŃ de apărare, completate cu fortificaŃii dispuse în spatele liniei de graniŃă la distanŃe variabile între 5-10-20 km şi turnuri de supraveghere care foloseau mijloace de semnalizare.
Jidava (Jidova sau Sidova) a fost un castru roman din linia fortificată Limes Transalutanus, ale cărui ruine se află pe teritoriul fostului sat Apa Sărată, în prezent înglobat în oraşul Câmpulung, judeŃul Argeş. Castrul este considerat ca fiind cel mai important fort de apărare de pe Limes Transalutanus, având rolul de a controla drumul ce trecea prin Pasul Bran. Este singurul castru de piatră de pe Limes Transalutanus. Cercetările arheologice au început din anul 1962. S-au descoperit o parte a construcŃiilor din interiorul castrului şi zidul de incintă. Zidurile au fost consolidate iar zidul de incintă de pe latura de sud a fost supraînălŃat refăcându-se turnul de curtină. De asemenea a fost reconstituit hypocaustum-ul din praetorium.
Unul dintre limeşurile din Dacia este limeşul
transalutanus, care se întinde pe o lungime de
235 km, construit la o distanŃa variabilă de 10-15 km E de Olt. Valul limeşului nu este continuu.
De la râul Argeş este înlocuit de cursul Râului
Doamnei si al Râului Târgului. Pornea în N de
la Rucăr si se oprea în S la Flămânda.
CompoziŃia valului era de pămant cu miez ars.
Înalt de 3 m si lat de 10-12 m, avea un sanŃ spre
E. În spate, limeşul se sprijinea pe linia de castre si turnuri legate de drumul strategic.
Limeşul transalutanus a fost construit probabil
de Septimius Severus (193-211 d.Hr. ) pentru a
crea un spaŃiu de siguranŃă liniei Oltului.
După anul 245 d.Hr., în urma puternicelor atacuri carpice, limeşul transalutanus a fost
abandonat şi graniŃa a revenit pe Olt (limeşul
Alutanus). Dintre cele 13 castre cunoscute ale
limeşului transalutanus, cel de la Jidava (astăzi Apa Sărata, localitate inglobată în oraşul
Câmpulung) este singurul construit în piatra si
caramidă şi, în acelasi timp, cel mai mare.
Castrul avea forma dreptunghiulară, era
înconjurat cu un zid de incinta prevăzut cu turnuri dreptunghiulare pe laturi si semicirculare
la colŃuri si avea rolul de a controla drumul prin
pasul Bran.
Primele săpături arheologice au fost efectuate de D.Butculescu. Aceste săpături si cele care le-
au urmat au identificat cele patru porŃi prevăzute
cu turnuri. Dacă pentru începuturile construirii
castrului se fac doar presupuneri, neexistând
alte elemente de dotare decât cele numismatice din epoca lui Septimius Severus, sfârşitul
existenŃei sale se plasează la mijlocul sec. III,
ultimele monede descoperite fiind de la
împaratul Gordian III.
Istorie medievala - Prima capitala a Tarii Romanesti
Ca toate celelalte orase, Câmpulungul a trecut
în evolutia sa prin fazele de sat, târg, pentru ca la începutul sec. XIV sã devinã oras. Aceasta
evolutie a fost determinatã de sporirea
numãrului de locuitori, de cresterea continuã si
intensã a productiei mestesugaresti si a
schimbului de mãrfuri. În primele decenii ale sec. XIII, în Câmpulung
încep sã pãtrundã si sã se stabileascã meseriasi
si negustori sasi. Comunitatea sãseascã care se
formeazã aici era condusã de un greav (comes), ultimul dintre ei fiind Laurencius de Longo
Campo, piatra lui funerarã se aflã astãzi în
biserica Bãrãtiei si constituie cel mai vechi
document epigrafic medieval din Tara
Româneascã si în acelasi timp prima mentiune
scrisã a orasului. Inscriptia este datatã în anul
1300 si are urmatorul text: "Hic sepultus est comes Laurencius de Longo-
Campo, pie memerie, anno Domini MCCC." (
"Aici este înmormântat comitele Laurentiu din Câmpulung, spre pioasã amintire, în anul
Domnului 1300.").
Din cauza "cumplitelor vremi" nu aflam
documente sigure care sa fixeze cu exactitate în
timp întemeierea orasului Câmpulung. Sunt istorici care sustin ca orasul Câmpulung a fost
înfiintat de cavalerii teutoni în prima jumatate a
sec. XIII, iar alti cercetatori, bazati pe traditie si
mitologie, sustin localizarea orasului catre sfârsitul sec. XIII, în relatie cu descalecatul lui
Negru Voda ( Radu Negru ).
Negru Vodă a fost, potrivit legendei, fondatorul şi primul voievod al łării Româneşti. ExistenŃa lui reală este controversată, făcând subiectul mai multor cercetări mai mult sau mai puŃin istorice. Potrivit legendei, Negru Vodă apare ca un personaj care la 1290,se presupune ca a trecut CarpaŃii din Făgăraş şi s-a stabilit la Câmpulung unde a întemeiat un voievodat. Se crede că a îngăduit orăşenilor saşi să-şi menŃină pe comesul (liderul) lor, LaurenŃiu, care a decedat în 1300 şi a fost înmormântat în biserica BărăŃiei din Câmpulung. "Descălecatul" său ar fi pus bazele łării Româneşti, a cărei independenŃă avea să o statueze Basarab I, în anul 1330.
Pânza orasului Câmpulung, cel mai însemnat si
mai peremtoriu izvor privitor la obstea
Câmpulungului, care contine 38 de hrisoave
dintre anii 1559-1747, mentioneaza ca cel mai vechi document în care erau trecute privilegiile
orasului îl daduse lui Matei Basarab: "prea luminatul, blagocestivul si de Hristos
iubitorul, raposatul Io Radu Negru Voivod la leat 6800 ( 1292 ). "
Din anul 1330, dupa victoria de la Posada
împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la
Câmpulung îsi stabileste resedinta de scaun
Basarab I ( cca. 1310-1352 ), primul domnitor al
statului independent Tara Româneasca.
Astfel Câmpulungul devine, pentru aproape 4
decenii, centrul politic si administrativ al statului.
Abia în 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu (
1364-1377 ), urmasul la tron al lui Nicolae Alexandru ( 1352-1364 ), fiul marelui Basarab,
muta capitala tarii la Curtea de Arges.
Asezat pe unul dintre cele mai importante
drumuri de legatura din Evul Mediu între Tara
Româneasca si Transilvania, orasul devine punct vamal, pomenit pentru prima data din
acest punct de vedere în anul 1368, într-un
hrisov emis de Vladislav I, prin care se stabileste
obligatia negustorilor brasoveni ce trec cu carele de marfuri prin Pasul Bran sa plateasca la
Câmpulung, ca taxa vamala, o "treizecime".
Dupa mutarea centrului politico-administrativ
la Curtea de Arges, Câmpulungul continus sa
aiba calitatea de resedinta domneasca temporara. Este perioada domniilor "itinerante",
când domnitorul se deplasa în diferite localitati
din tara, în care îsi stabilea resedinte temporare.
Atât Basarab I, cât si fiul si urmasul sau la tron, Nicolae Alexandru, au fost înmormântati la
Câmpulung. Piatra tombala a acestuia din urma
se pastreaza si astazi în biserica din Complexul
voivodal Negru Voda: "În luna noiembrie 16 zile a raposat marele si singur stapânitor Domn Io Nicolae Alexandru
Voivod, Fiul marelui Basarab, în anul 6873 (
1364 ), indictionul 3, vesnica lui pomenire."
Acest text este cel mai vechi document
epigrafic medieval, scris în limba slavona, cunoscut pâna acum în Tara Româneasca.
Sapaturile arheologice efectuate în incinta
manastirii au descoperit urmele curtii domnesti
din sec. XIV, cu pivnita locuintei voivodale, peste care Matei Basarab, în anul 1636, a ridicat casa
domneasca existenta azi.
Lasând la o parte urmele sporadice anterioare
epocii feudale, cele mai vechi materiale
arheologice medievale descoperite sunt legate de urme de locuinte sesizate la V de cladirile
ansamblului, urme modeste cu putine fragmente
ceramice care pot fi datate la sfârsitul sec. XIII.
Aceasta locuire îsi încetase existenta înaintea momentului în care aveau sa fie ridicate primele
constructii de zid.
Sapaturile au aratat modul în care a fost
transformata ctitoria lui Basarab I si Nicolae
Alexandru, din care o parte a elevatiei a fost
pastrata la refacerile succesive din sec. XVII si
XIX, materialul de constructie fiind de fiecare
data refolosit. Planul zidurilor exterioare ale
primei biserici este asadar în cea mai mare parte acelasi cu cel din etapele ulterioare, cu
exceptia partii de V, marita în lungime în sec.
XVII. Proportiile si caracterul impunator al
acestei ctitorii, ridicata în întregime din blocuri
de piatra fatuita - reprezentând la acea data un unicat în arhitectura Tarii Românesti - reflecta
prestigiul domniei în statul care de curând îsi
afirmase independenta. Edificiul era înconjurat
de un zid de bolovani ale carui urme au fost descoperite pe laturile de S-V si N.
A fost ctitorită în 1215, prin tradiŃie de Radu Negru Voievod. A fost rezidită de Basarab I şi fiul său, Nicolae Alexandru; reclădită de Matei Basarab (1635-1636) când devine mănăstire şi sub Grigorie Dimitrie Ghica (după 1827). Biserica este repictată între 1955 şi 1957. Aici se află piatra funerară de pe mormantul lui Nicolae Alexandru Voievod (1364)şi casa domneasca din 1650, construita de Matei Basarab.
Calitatile deosebite ale lacasului ctitorit de primii
voivozi ai Tarii Românesti, elementele de
fortificatie ale întregului ansamblu, indica si
existenta unei resedinte de proportii
corespunzatoare. Urmele acesteia nu au fost înca descoperite.
Sapaturile arheologice au scos la lumina si
marturii din perioada când Câmpulungul nu mai
constituia un loc de resedinta domneasc.
Lucrarile de constructie din sec. XV se reduc la amenajari modeste, precum si la umplerea
albiei care apara ansamblul în partea de V.
Numeroase sunt informatiile obtinute asupra
transformarilor deosebit de ample din timpul lui Matei Basarab. Acestea au avut loc dupa ce
cutremurul din 1628 ruinase vechile constructii.
Lucrarile din timpul lui Matei Basarab au
reprezentat o reconstruire si o transformare a
vechiului ansamblu. Cercetarile au dovedit ca sec. XVIII trebuie sa-i fie atribuita casa din
partea de SV ansamblului, ale carei beciuri au
fost construite probabil în 1635-1636, nivelul
superior fiind ridicat dupa un scurt interval, pe la 1647-1648. Din aceeasi etapa dateaza si
impunatorul turn clopotnita.
Resturi ale unei constructii de mari proportii,
probabil pe doua niveluri, având ziduri grose
tencuite si zugravite si encadramente de piatra la usi si la ferestre, au fost descoperite prin
sapaturi si pot fi atribuite pravaliilor si hanului
manastirii, ridicate tot în timpul lui Matei Basarab
si distruse în 1737.
Sapaturile arheologice au adus precizari si asupra transformarilor ansamblului în sec. XVIII,
când a fost marita casa egumeneasca din SV-ul
incintei, a fost înaltata casa de la N de turn, a
fost ridicat în 1712 zidul de incinta care înconjura întregul ansamblu monastic precum si
pravaliile si hanul, au fost reconstruite unele
cladiri si ridicate si alte constructii.
Existenta unui mare numar de mestesugari (
olari, subari, blanari, cojocari, tabacari, pietrari, lemnari, morari, macelari ) organizati în bresle si
grupati în cartiere distincte, si situarea orasului
pe drumul de legatura cu Transilvania, au facut
ca acesta sa joace un rol important în comertul intern si extern al Tarii Românesti. Astfel,
Sebastian Munster, în lucrarea "Cosmografia ",
tiparita în 1544, mentioneaza: "Între Târgoviste si Brasov este târgul
Câmpulung, locuit de crestini, si acolo este locul
de desfacere a marfurilor pe care le transporta
de la Târgoviste în Transilvania."
Tot în domeniul comertului mentionam faptul
ca înca din sec. XV exista bâlciul de Sfântul Ilie, renumit si astazi în regiune. Amploarea si
pitorescul bâlciului i-au atras atentia florentinului
Antonio Maria del Chiaro, secretarul
domnitorului Constantin Brâncoveanu, care
consemneaza: "La distanta de o zi de drumul de Târgoviste,
catre granitele Transilvaniei, se gaseste
Câmpulungul, oras renumit pentru bâlciul anual
ce are loc pe la mijlocul lui iulie si la care iau parte negustori din toate partile."
Câmpulungul a fost singurul oras din tara care
s-a bucurat de privilegii în domeniul economic,
administrativ, politic si juridic.
Baratie este numele dat manastirilor catolice din orasele aflate la sud si est de Carpati. In Evul Mediu, baratii existau in orasele: Campulung-Muscel, Targoviste, Bucuresti si Bacau. Numele le vine de la cuvantul maghiar "barát", ce insemna "frate", "calugar", derivat si acesta din slavonul "brat", "frate".Ansamblul Baratiei din Campulung Muscel este una dintre cele mai vechi constructii din oras. Principalele puncte de importanta istorica le reprezinta biserica Sf. Iacob, Turnul Baratiei si casa parohiala care dateaza din secolul al XVII-lea (1653).
În fruntea orasului se afla judetul, care era ajutat
de 12 pârgari, alesi de masele orasenesti în
fiecare an. Cel mai vechi judet cunoscut al
orasului este Neacsu Lupu. El emite la 1521, din
cancelaria orasului, o scrisoare redactata în limba româna catre Hans Brukner, judetul
Brasovului, informându-l asupra miscarilor
ostirilor otomane din zona Dunarii. Este prima
scriere cunoscuta în limba româna din Tara
Româneasca. Pe lânga însemnatatea economica si politica
pe care a avut-o în istoria Tarii, Câmpulungul a
avut un rol important si în cultura româna.
Existenta cancelariei domnesti, cu un numar mare de slujitori, a contribuit la raspândirea
scrisului si a stiintei de carte în oras si în
împrejurimi.
Domnitorul Matei Basarab ( 1632-1654 )
înfiinteaza aici a doua tipografie din Tara Româneasca, menita a tipari carti nu numai
pentru tarile române, ci li pentru cititorii din alte
tari. Tipografia a fost instalata în 1635, pe lânga
manastire si a functionat, cu unele întreruperi, pâna în 1650.
Biserica Domneasca din Campulung a fost construita in 1567 de catre domnitorul Petru Schiopul si Doamna Chiajna
Tot Matei Basarab, în 1643, înfiinteaza la
Câmpulung prima fabrica de hârtie din tara.
Forma cea mai eficienta de raspândire a
culturii au constituit-o scolile. La Câmpulung a functionat una dintre cele mai vechi scoli din Tara Româneasca, înfiintata în
1552 de doamna Chiajna, sotia domnitorului Mircea Ciobanu. Tot aici, Antonie Voda ( 1669-
1672 ) a înfiintat prima scoala obsteasca cu
învatatura în limba româna din Tara Româneasca:
"facui domnia mea casa de învatatura, adeca
scoala, în orasul domniei mele Câmpulung." În
acest mediu cultural si-au desfasurat activitatea mai multi copisti, dintre care amintim: Vasile
eromonahul, Nicola gramaticul, Panu gramaticul,
Constantin logofatul, Ianache preotul. În 1657, aici a vazut lumina zilei Pârvu
Pârvescu, zis Pârvu Mutu, unul dintre cei mai de seama zugravi ai sec. XVII-XVIII. A început
zugravirea de icoane la manastirea Negru Voda,
continuându-si pregatirea la manastirile din Moldova.
Dezvoltarea economica si culturala a orasului a
fost încetinita uneori de calamitati naturale, de interventii din afara tarii si de epidemii. În acest
sens putem aminti: incursiunea lui Gabriel Batory în Tara Româneasca în anul 1610, ocuparea de
catre trupele austriece conduse de printul Ludovic
de Boden sau de printul Eugeniu de Savoia, incendierea orasului de catre turci în 1737.
Muzeul de etnografie şi artă populară, este găzduit de una
dintre cele mai vechi case din oraş, construită în 1735, monument de arhitectură veche românească. Aspectul este de casă tipic musceleană, cu două caturi, cu foişor de lemn, uşor sculptat, ce se termină în arcade ondulate de zidărie, prelungit cu sală în consolă, cu stâlpi şi pălimar din baluştri strunjiŃi de lemn, cu profilatură simplă din tencuială la ferestre, cu gârlici, în goluri arcuite sub foişor, şi învelitoare de şiŃă. Unelte lucrate meşteşugit în lemn sau fier, folosite de Ńăranii musceleni în decursul vremi, indică principalele lor îndeletniciri: păstoritul, culesul, vânătoarea, pescuitul, agricultura, cultura, prelucrarea lemnului şi a pietrii de Albeşti, olăria, fierăria etc. O bucătărie Ńărănească, smulsă parcă din pânzele lui Grigorescu şi Luchian; casa mică sau
camera de lucru, semănată cu obiecte de tors şi Ńesut, şi, alături, casa mare sau casa de oaspeŃi, amândouă având pereŃii îmbrăcaŃi cu scoarŃe în vărgi, chilimuri şi zavestre în romburi, meşterit colorate, cu ştergare la ferestre, paturi largi acoperite cu poclade miŃoase, refac un întreg tablou de viaŃă. La etaj, obiecte de ceramică musceleană, lucrate la Costeşti, Băileşti şi PoieniŃa, amintesc de arta olarilor câmpulungeni de altădată. Un splendid mobilier în lemn pirogravat, în culori, sculptat în preajma anilor 1920, arată o altă latură a meşterilor localnici, dealtminteri iscusiŃi tâmplari şi cioplitori în lemn. În continuare, o încântătoare paradă a portului muscelean, cu frumuseŃea şi gingăşia maramelor în fir de borangic, coloritul şi cusăturile variate ale iilor, presărate pe mâneci şi altiŃe cu fuşti, suveicuŃe, muşcate în rânduri sau şătrănguŃe, ca şi fotele strălucitoare cu înflorituri măiestru cusute cu fir le-au impus de mult în toate colŃurile lumii. Alături se înşiră sobrele şi impunătoarele costume bărbăteşti: pălărie mică mocăneasca cu boruri mici şi calota semisferică, sau pălăria bătrânească cu boruri mai mari şi calota mai turtită, căciuli retezate, ciobăneşti, sau cu moŃ; cămaşa cu clini, ori cu fustandelă; cioareci strâmŃi de dimie; zeghea sau sarica şi cojocul ciobănesc pentru vreme rea, chimirul, de piele, simplu ori împodobit cu cusături, opinca dacică etc. Toate, la un loc, constituie o grăitoare dovadă în sprijinul afirmaŃiilor celor care consideră portul popular din Muscel printre cele mai vestite în galeria atât de bogată a producŃiilor geniului artistic al poporului român.
În timpul razboiului austro-turc din 1787-1792, orasul are din nou de suferit, numeroase
locuinte si biserici fiind arse. Dar aceste
perioade de criza au trecut, Câmpulungul
cunoscând noi perioade de dezvoltare economica, demografica si culturala.
Istorie Moderna in Campulung
Marile evenimente ale istoriei moderne s-au facut simtite si la Câmpulung, astfel ca,
izbucnirea revolutiei de la 1821, condusa de
Tudor Vladimirescu, si masurile luate de catre
acesta în favoarea maselor populare s-au
bucurat si de adeziunea câmpulungenilor. Arestat de catre eteristi la Golesti, Tudor
Vladimirescu este dus la Târgoviste prin
Câmpulung, unde în noaptea de 22-23 mai 1821
este gazduit în casa boierului Constantin Chiliasu, bunicul istoricului Constantin D.
Aricescu. În acest timp, orasul este ocupat de
cei doi frati ai lui Alexandru Ipsilanti, Nicolae si
Iorgu, cu un detasament de ostasi.
Si ideile revolutiei de la 1848 au patruns în rândul câmpulungenilor. Aici au activat în
perioada de pregatire a revolutiei de la 1848,
câteva figuri remarcabile ale culturii noastre: I.D.
Negulici, C.D. Aricescu, Apostol Aricescu. La
turnul-clopotnita al manastirii Negru-Voda se
afla o placa cu textul juramântului
revolutionarilor câmpulungeni de la 1848.
Târgovetii si taranii, mobilizati de Apostol
Aricescu, I. Paniu, Costache Brezoianu, C. Aricescu, A. Dacu, depusesera juramântul pe
noua Constitutie, declarându-se gata sa sprijine
prin toate mijloacele revolutia.
În cadrul general al luptei pentru Unire,
remarcabila a fost si activitatea câmpulungenilor. Chiar din 1857 exista în oras
un comitet al Unirii, compus din 26 membrii,
având ca presedinte pe N. Bratianu si ca
secretar pe C.D. Aricescu. În semn de recunostinta pentru reformele înfaptuite de
Alexandru Ioan Cuza, câmpulungenii si
muscelenii i-au daruit o sabie pe care au
comandat-o la Paris, de procurarea careia s-a
ocupat Iancu Alecsandri, fratele poetului Vasile Alecsandri.
La sugestia regelui Carol I , demersurile stramutarii Scolii Normale "Carol I" din Bucuresti la Campulung au inceput in anul 1887. Piatra fundamentala a monumentalei cladiri s-a pus pe 26 octombrie 1892. Scoala s-a inaugurat in 1896.
În razboiul de independenta, ostasii
musceleni, sub comanda maiorului Dimitrie
Giurescu, au luptat cu eroism, iar populatia orasului a ajutat armata prin donatii si rechizitii.
În vederea îngrijirii soldatilor raniti, ei au
organizat doua spitale cu 200 de paturi.
La Câmpulung si în împrejurimi, ostasii
români au dus, în 1916, în primul razboi
mondial, lupte grele împotriva trupelor germane.
Mausoleul de la Mateias a ramas sa aminteasca
vitejia ostasilor cazuti în luptele din zona Rucar, Dragoslavele, Valea Mare-Pravat, Câmpulung,
în toamna anului 1916. Monumentul
comemorativ a fost ridicat pe muntele Mateias,
în 1935, dupa proiectul arhitectului D. Ionescu-
Berechet. Nici celelalte evenimente majore din istoria
României nu au lipsit din evolutia orasului
Câmpulung si a împrejurimilor sale. Urmarind
istoria acestui oras constatam ca nu exista aproape nici un moment important din istoria
neamului nostru, angajare social-politica, acte
culturale de anvergura nationala, miscari de idei,
la care câmpulungenii sa nu-si fi adus partea lor
de contributie. În climatul spiritual fecund al Câmpulungului
au crescut, s-au format si si-au realizat opera
stiintifica sau artistica numeroase personalitati
ale culturii nationale: Constantin D. Aricescu, Stefan Golescu, Nicolae Golescu, Dimitrie Nanu,
Constantin I. Parhon, Ion Barbu, George Ulieru,
Constantin Baraschi, Tudor Musatescu.
Casa de Cultură ,,Tudor Muşatescu” este amplasată într-o clădire construită în anul 1907, în tradiŃionalul stil românesc. În faŃa clădirii se găseşte monumentul dedicat lui Negru Vodă, sculptat în anul 1910 de câmpulungeanul Dimitrie Mirea.
Judecătoria Câmpulung funcŃionează în clădirea fostului Tribunal Muscel, dat în folosinŃă în jurul anului 1910. Este o clădire în stil neoclasic, cu coloane sobre şi un fronton impresionant.
S-a numit multa vreme Gradina Publica "Merci" deoarece la serbarile organizate in serile de vara, domnisoarele asupra carora cavalerii aruncau confetti ca gest de apreciere, repetau gratios: "merci", "merci"...
Bătrânul bulevard al Câmpulungului s-a amenajat pe fosta albie a unui iaz care a fost deviat în Râul Târgului în jurul anilor 1880. S-a numit multă vreme Bulevardul "Pardon" pentru că era aşa mare aglomeraŃie, că desele ciocniri între trecători duceau inevitabil la scuzele exprimate la tot pasul prin expresia "Pardon!".
Celebrul magazin de pălării "La Măgeanu" evocat de altfel şi în piesele dramaturgului câmpulungean Tudor Muşatescu, funcŃionează din anul 1905, cu aceeasi denumire data de Ion Mageanu, primul proprietar. Istoria acestui magazin de palarii si a celor ce-l stapânesc ajunsă până în zilele noastre, e înca vie.
Edificiul a fost construit la iniŃiativa filantropului Oprea D. Iorgulescu,“om de inimă şi iubitor al copiilor “ în anul 1929.
Primăria oraşului Câmpulung, lucrare monumentală în stil muscelean, se află în clădirea fostei prefecturi a vechiului judeŃ Muscel. A fost construită în anul 1934, după proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet.
Monument închinat ostaşilor români căzuŃi la datorie în primul război mondial în luptele de la Rucăr, Dragoslavele,Valea Mare PravăŃ, Câmpulung în toamna anului 1916; monumentul comemorativ a fost ridicat pe muntele Mateias, în 1935, dupa proiectul arhitectului D. Ionescu-Berechet.
arh. G.M. Cantacuzino Biserica actuala denumită şi Biserica Miresei, de pe Dealul Flamanda, este cea mai noua din orasul Campulung. Este ridicata din temelie intre anii 1938-1940,cu cheltuiala mult incercatului filantrop GHEORGHE STEFANESCU , din Campulung, in memoria bunei si unicei sale fiice,Margareta, rapita de moarte napraznica in ziua nuntii sale (v.foto), in apropiere de Gaesti, unde are si o troita ridicata , fiind victima unui accident de masina, cand se intorcea la Campulung, dupa cununia religioasa de la Bucuresti. Acest locas a fost construit pentru a fi loc de odihna vesnica ei si parintilor ei,precum si loc de inchinare pentru credinciosii din parohia Flamanda.
Colegiul National Dinicu Golescu Asezamantul de invatamant si-a inceput cararea printre ani la 1 septembrie 1894, ca prima institutie de grad secundar in orasul Campulung Muscel, functionand, in perioada 1894-1917, ca gimnaziu real-umanist.Contructia cladirii actuale a liceului a inceput in anul 1925 si a fost terminata in anul 1937, la 15 noiembrie avand loc inaugurarea localului.
Piata juramantului Monumentul este închinat ostaşilor romăni căzuŃi la datorie în primul război mondial
OAMENI DE SEAMA AI CAMPULUNGULUI Pictura, sculptura, arhitectura
• Theodor Aman (1831 - 1891). Pictor şi
grafician nãscut la Câmpulung. Studiazã
la Bucureşti, apoi la Paris. Profesor la
Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti se dedicã picturii influenŃat de maeştrii
Renaşterii italiene. Revenind pe
meleagurile natale s-a inspirat din viaŃa
muscelenilor lãsând mai multe pânze cu
peisaje din Câmpulung şi împrejurimi.
• Constantin Baraschi , (1902 - 1966).
Este unul dintre marii sculptori contemporani, nãscut la Câmpulung.
Studiazã în Ńarã şi la Paris. Executã
busturi ale unor personalitãŃi, grupuri
statuare, o mare parte aflându-se la
Câmpulung: "N. Bãlcesu" şi "Autoportret" (în Grãdina Publicã),
"łãranca din Muscel", grupuri statuare
la Cimitirul Flãmânda şi la intrarea în
stadion.
• D. Ionescu - Berechet (1896 - 1969).
Cunoscut arhitect de mare originalitate
şi vastã creaŃie nãscut la Câmpulung. Studiazã la Academia de arhitecturã din
Bucureşti şi în strãinãtate. Stabilindu-se
la Câmpulung realizeazã aici
numeroase edificii (Prefectura, Şcoala
Primarã nr. 1, Liceul de fete, fosta Bancã ş. a.), case particulare precum şi
palate social – culturale, mãnãstiri, în
Ńarã şi în strãinãtate.
• Iacovache Constantinescu (1827 -
1916). Pictor foarte cunoscut şi apreciat
la vremea sa, nãscut la Câmpulung. La
început era preocupat de subiecte religioase, dar la scurt timp îmbrãŃişeazã
stilul marilor pictori de care este
influenŃat: Th. Aman, N. Grigorescu, Gh.
Tãttãrescu. A realizat şi peisaje din
Muscel şi portretele unor personalitãŃi.
• Nicolae Grant (1868 - 1950). Maestru
al picturii în acuarelã şi mare colorist,
nãscut la Bucureşti. Studiazã la Şcoala
de Arte Frumoase, apoi la Paris unde
expune pentru prima datã. În 1910 se
stabileşte definitiv la Câmpulung, zonã
de unde se inspirã în numeroase lucrãri: "TroiŃã din Muscel", "Olar din
Câmpulung", "Cioban din Muscel" ş. a.
• Dimitrie Mã Ńãuanu (1888 - 1929).
Sculptor de seamã nãscut la MãŃãu
(Mioarele). Urmeazã Şcoala de belle -
arte la Bucureşti, apoi la Paris. Executã
mai multe busturi ale unor personalitãŃi contemporane cu el (Mirea, Nanu
Muscel ş. a.) şi monumente la
Câmpulung, Rucãr, MãŃãu, Jugur şi în
alte localitãŃi din Ńarã.
• Dimitrie D. Mirea (1864 - 1942).
Sculptor român nãscut la Câmpulung;
studiazã la Bucureşti, München şi Paris.
A executat bustul lui Negru - Vodã instalat iniŃial pe bulevard, cel al lui
Dimitrie Giurescu din curtea
Regimentului, şi bustul lui I. C. Brãtianu
care fusese instalat în scuarul din faŃa Hotelului Regal.
• George D. Mirea (1852 - 1934). Pictor,
artist decorator, creator de mari fresce nãscut la Câmpulung. Studiazã la
Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti
având profesori pe Th. Aman şi Gh.
Tãttãrescu. Participã ca pictor - reporter
la Rãzboiul de IndependenŃã, dupã care studiazã la Paris. Are şi câteva lucrãri
cu subiecte din Muscel.
• Pârvu Mutu - Zugravul (1657 - 1737).
Nãscut la Câmpulung în cartierul Vişoi.
Este cunoscut în special ca pictor de
biserici. Primele cunoştinŃe în domeniu
le capãtã la Mãnãstirea Negru - Vodã din Câmpulung, apoi se perfecŃioneazã
în Moldova. Picteazã Mãnãstirea
Aninoasa din Muscel şi multe alte
biserici din Ńarã.
• Ion D. Negulici (1806 - 1851). Este
pictorul revoluŃionar de la 1848 nãscut la
Câmpulung unde primeşte şi primele
noŃiuni de picturã. Studiazã apoi la Bucureşti, Paris şi Viena. Exceleazã în
pictura portretisticã, dar are şi alte
preocupãri în diverse domenii. De la el
ne-a rãmas şi un peisaj neterminat:
"Vedere din Câmpulung" cu Mãnãstirea
Negru - Vodã.
• Ileana Ceau şu - Pandele (n. 1927
Poienari de Muscel). PictoriŃã -
graficianã, absolventã a Institutului de
arte plastice. IlustraŃii de carte, gravurã,
acuarelã, picturã pe sticlã. Membrã a Uniunii Artiştilor Plastici.
• Eugen Chirovici (1898 Câmpulung -
1964). Profesor de desen la liceul "Dinicu Golescu", pictor peisagist,
animator al vieŃii artistice din
Câmpulung; regizor de teatru.
• Alexandru Donici (1912 Bucureşti -
1970 Câmpulung). Pictor, pasionat şi cu
aptitudini artistice din copilãrie, devine
mai târziu dascãl al pictorilor amatori din Câmpulung.
• Maria Proca - Jinga (n. 1928,
Berevoeşti). PictoriŃã de mare sensibilitate, axatã în special pe peisaje,
devine mesager al tradiŃiilor etnografice
şi arhitectonice muscelene.
• Adrian Radu (n. 1945, Bucureşti).
Sculptor şi profesor de desen. Se
stabileşte la Câmpulung unde
realizeazã câteva busturi, figuri decorative, basorelieful de la Mausoleul
Mateiaş.
• Dumitru Sereda (1910 Bucureşti - 1976
Câmpulung). Pictor, regizor, compozitor,
poet. În picturã exceleazã prin scene de
gen şi peisaje. Se stabileşte la
Câmpulung la vârsta de 50 de ani.
• Tania Şeptilici - Samoilã (1904
Câmpulung - 1992). PictoriŃã de o rarã
modeste ale cãrei lucrãri în acuarelã,
ulei şi guaşã sunt inspirate din naturã şi viaŃã. Studii în FranŃa.
• Thury Ştefan (nãscut la Timişoara, la
14 august 1941). Balerin, actor, artist
plastic.Este absolvent, cu brio, al Şcolii
de balet de la Cluj, promoŃia 1964. Din
1964 pânã în 1980 a fost angajat ca
prim solist balet al Teatrului "Constantin Tãnase" din Bucureşti. Din 1995 s-a
stabilit în Câmpulung Muscel. În anul
1970 modela metalul, iar din 1980
devine artist liber profesionist, având
numeroase contracte în strãinãtate şi
numeroase expoziŃii în Italia, FranŃa,
Germania, Olanda, Luxemburg, Belgia,
Israel şi România. A jucat în multe filme
(Nea Marin miliardar, Actorul şi sãlbaticii, Saltimbancii, Libelula, etc).
AlŃi artişti plastici: Dumitru (Puiu) Anastase, Nelu Constantin, Mircea Constantinescu, Constant Dâmboianu,
Ecaterina Delighioz, Dalila Ionescu - Oncica,
Ligia Irimescu, Stelian Moşoiu, Gheorghe Negru,
Gheorghe Paulian, Bogdan şi Cezar Petry,
Victorian Stãncescu ş. a. Istorici in Muscel
• C. D. Aricescu (1823 - 1886). Istoric şi
poet revoluŃionar nãscut la Câmpulung.
Urmeazã Colegiul Sf. Sava din Bucureşti şi activeazã în mai multe
domenii: inginer de poduri, revizor
şcolar, avocat ş. a. Publicã prima
monografie "Istoria Câmpulungului" (1855) şi alte lucrãri istorice. A scris
versuri, piese de teatru şi un roman.
ÎnfiinŃeazã primul teatru la Câmpulung
(1846).
• Ion Hurdube Ńiu (1909 - 1995). S-a
nãscut în judeŃul Sibiu, urmeazã
Facultatea de istorie din Bucureşti şi
studiazã în stãinãtate. Dupã mai multe peregrinãri se stabileşte la Câmpulung
profesor de istorie. Are activitate
laborioasã în domeniul istoriei, publicã
numeroase lucrãri, fiind preocupat şi de istoria Câmpulungului.
• Flaminiu Mârtzu (1913 - 1990). Doctor
în istoria dreptului, s-a nãscut la Focşani, descendent prin mamã din
familia Negulici. A studiat la Bucureşti şi
s-a dedicat cercetãrilor arheologice
specializându-se în istoria veche şi
medievalã. S-a stabilit în Câmpulung în jurul anului 1950. A efectuat sãpãturi în
oraş, la CetãŃeni şi la Lereşti. Cercetãri
în numismaticã, numeroase comunicãri
în publicaŃii de istorie, coautor la monografia "Câmpulung Muscel ieri şi
azi" ş. a.
• C. Rãdulescu - Codin (1875 - 1926). S-
a nãscut la BeleŃi-Negreşti şi a absolvit
Şcoala Normalã "Carol I" din Câmpulung, dupã care devine învãŃãtor
la Priboieni - Muscel. Dotat cu o rarã
putere de muncã, adunã şi publicã un
mare volum de date în culegeri de
folclor şi monografii isorice ("Cãmpulungul Muscelului - istoric şi
legendar", "Dragoslavele", ş. a.)
• Ioan Rãu Ńescu (1892 - 1974). Preot în
satul natal Dragoslavele; s-a dedicat din
tinereŃe studiului documentelor din
biblioteci şi arhive particulare legate în
special de istoria unor localitãŃi din Muscel, publicând mai multe monografii
("Câmpulung Muscel", "Dragoslavele",
"Mãnãstirea Aninoasa") şi studii în
publicaŃii istorice.
• Dumitru Bãjan (1871, Rucãr - 1957).
Cercetãtor istoric şi paleograf. S-a
dedicat sudierii trecutului istoric al
comunei natale. Publicã mai multe lucrãri, altele i-au rãmas în manuscris.
• Ion Chelcea (1902, Boteni -
1991).Profesor, etnograf, muzeograf şi
folclorist erudit. A publicat studii de
specialitate şi a contribuit la organizarea
mai multor muzee din Ńarã.
• Auricã Smaranda (n. 1926,
Câmpulung). Pasionat cercetãtor al
istoriei medalistice, numismatice şi
sigiliografice româneşti. Secretar al SocietãŃii Numismatice Române, autor a
numeroase lucrãri în domeniu.
• Ion Şucu (1902 MãŃãu - 1988).Distins
paleograf, istoric şi geograf. Activeazã
în DirecŃia Arhivelor Statului, publicã
numeroase studii, scrie "Monografia
comunei Mioarele".
AlŃi istorici: Spiridon Cristocea, Nicolae Deleanu, Constantin
Dinu, Teodor Mavrodin, Naum Râmniceanu, Constantin Tãmaş, Ştefan Trâmbaciu ş. a.
Scriitori reprezentativi pentru zona Muscel
• Ion Barbu (Dan Barbilian) , 1895 -
1961. Poet de seamã şi ilustru
matematician nãscut la Rucãr. Studiazã
la Bucureşti şi în stãinãtate dedicându-se matematicii şi poeziei. SusŃine lucrãri
ştiinŃifice la numeroase congrese
internaŃionale apreciate în mod
deosebit. Ca poet practicã o liricã de
facturã nouã, ermeticã, cu versuri abstracte, stârnind interes pentru criticii
din acea vreme.
• Dinicu Golescu , 1777 - 1830. Distins
cãrturar român, preocupat de
transformarea spiritului românesc prin
instruire şi educaŃie. A militat pentru
înfiinŃarea mai multor şcoli în judeŃ şi a fost iniŃiatorul "SocietãŃii literare" (1827)
al cãrei nobil scop era consolidarea
culturii şi educaŃiei. Cea mai importantã
scriere a sa este "Însemnare a cãlãtoriei
mele". A locuit şi la Câmpulung dupã anul 1801; în memoria sa, primul liceu
din localitate îi poartã numele.
• Mihai Lungianu , 1879 - 1966. A scris
versuri şi prozã realistã; s-a nãscut la
Rucãr. Deşi a dus o viaŃã foarte grea, a
urmat în paralel facultãŃile de teologie şi
de drept. Povestitor talentat, scrie nuvele, schiŃe, basme şi o serie de
articole în presã. Mai târziu practicã
avocatura, implicându-se şi în politicã.
• Mihai Mo şandrei , 1896 - 1994. Poet
romantic de mare sensibilitate. S-a
nãscut la Bucureşti şi s-a stabilit la
Câmpulung în anul 1926. Studiazã
dreptul şi ştiinŃele naturale, dar se dedicã poeziei. Publicã mai multe
volume de versuri ("Pãunii", "Gãteala
ploilor" ş. a.) precum şi câteva lucrãri de
prozã pãtrunse de aceeaşi melancolie.
• Tudor Mu şatescu , 1903 - 1970. Scriitor
de prozã umoristicã nãscut la
Câmpulung. A absolvit facultatea de litere şi filozofie şi facultatea de drept.
Se dedicã gazetãriei şi literaturii satirice
publicând versuri, prozã şi câteva piese
de teatru. Comediile sale au şi subiecte
inspirate din viaŃa mondenã a
Câmpulungului de altãdatã: "Titanic
vals", "Sosesc desearã", "...Escu".
• Dimitrie Nanu , 1873 - 1942. Renumit
poet şi traducãtor, dascãl erudit şi
filolog, nãscut la Câmpulung, a studiat la
Bucureşti şi la Bruxelles, şi funcŃioneazã
iniŃial ca profesor de limba francezã. Este autorul unor volume de versuri cu
tentã filozoficã şi liricã, publicând şi în
diverse reviste literare.
• Mihail Tican - Rumano , 1895 - 1967.
Autor de scrieri memorialistice, de
aventuri şi cãlãtorie. S-a nãscut la
Berevoeşti - Muscel. Autodidact, stimulat de dorinŃa de a nota ce vãzuse
în lungile sale cãlãtorii în Europa, Africa
şi America, a debutat cu câteva romane
în limba spaniolã şi apoi în limba
românã: "În jungla africanã", "Printre canibali", "Lacul cu elefanŃi", "Prin BãlŃile
Dunãrii" ş. a.
• George Topârceanu , (1886 - 1937).
Poet român nãscut la Bucureşti; o parte
din copilãrie a petrecut-o la Nãmãeşti -
Muscel unde venea şi mai târziu sã
lucreze din când în când. Scrie poezii lirice cu tonalitãŃi duioase şi umor
("Balade vesele şi triste", "Parodii
originale"), prozã satiricã şi
memorialisticã. A publicat de asemenea
şi în diverse reviste literare.
• Maria Chirtoacã (n. 1955 Câmpulung).
Scrie versuri de mare sensibilitate
strãbãtute de un fior nostalgic şi lirism patetic ("Afarã din contur", "Pasãrea
Pheonix"). A publicat şi câteva plachete
cu versuri pentru copii. Cea mai recentã
lucrare "Musafirii de la miezul nopŃii" (iulie 2000).
• Alexandru Davila (1862 Goleşti -
1929). Dramaturg şi om de teatru, cu alte numeroase şi variate preocupãri:
diplomat, ziarist, sportiv, director al
Teatrului NaŃional din Bucureşti.
• Radu Gyr (Demetrescu) (1905
Câmpulung - 1975). Renumit scriitor,
autor de romane, versuri şi povestiri
pentru copii, şi scrieri acuzatoare la
adresa autoritãŃilor, pentru care a fost
de mai multe ori arestat.
• Ion Marin Iovescu (1912 Olt - 1977
Bughea de Jos). Autor de romane,
povestiri şi nuvele realiste inspirate din
viaŃa de la Ńarã: "Nuntã cu bucluc", "O
daravelã de proces", "Lacrimi pe pâine".
• Ileana Mãlãncioiu (n. 1940, Godeni). A
publicat mai multe volume de versuri.
Dupã 1990, evenimentele din Ńarã au
determinat-o sã scrie şi literaturã cu tentã politicã. A fost redactor la TVR,
Anima-film şi la câteva reviste literare.
"Linia vieŃii" este un volum antologic
apãrut în ianuarie 2000.
• Ion Vãduva Poenaru (n. 1934,
Poienarii de Muscel). Poet şi ziarist,
cunoscut prin volumele de versuri: "Cântece pentru tata", "Metopele
Neamului", "Moştenire pentru fiica mea",
"Aripa nemãrginitã".
• Eugenia Badila Karp s-a nascut la 29
decembrie 1971 la Campulung Muscel.
Absolventa a Universitatii Politehnica
Bucuresti, debuteaza la o vârsta foarte frageda, înca din clasele gimnaziale, în
revistele pentru copii .Cutezatorii.,
.Luminita.. Este câstigatoare a premiului
de lirica feminina Novalis, Munchen
1999 si a premiului Publio Virgilio Marone acordat de Accademia
Internationale .Il Convivo., 2005.
Debuteaza editorial cu volumul "Nu e
de-ajuns", Editura Crater, 1999; ulterior
publica "Ruda cu viata", Editura Crater, 2001, "Când mor fluturii", Editura
Palimpsest, 2004 si "Carusel", Editura
Domino, 2007. În anul 2005 a fost
nominalizata de catre American Biographical Institute la "Great Woman
of the 21st Century".
www.eugeniabadilakarp.ro.
AlŃi scriitori, poeŃi, epigramişti:
Alex. Bunescu, Marcel Bunescu, Mihai
Diaconescu, Sorin Durdun, Mircea Enescu, Paul
Everac, Nicolae Ioana, Gheorghe Izbãşescu, Ion
Malancu, Liviu MãŃãuanu, Ion MuŃiu, Mircea Nicolescu, Marian Petry, Vasile Pleşu, Ion
Voican, Horia Zilieru, ş. a.
Personalitati din alte domenii
• Mathei Drãghiceanu , 1844 - 1939
(inginer minier). S-a nãscut la
Târgovişte şi este descendent din familia fabulistului Gr. Alexandrescu.
Urmeazã la Paris cursurile ingineriei de
mine iar la întoarcerea în Ńarã ocupã mai
multe funcŃii. Cu o rarã putere de muncã activeazã în numeroase domenii: este
membru fondator al SocietãŃii de
Geografie, iniŃiazã învãŃãmântul minier
în România, organizeazã unitãŃi miniere,
saline, Cariera de piatrã de la Albeşti; Întocmeşte hãrŃi geologice, se ocupã de
seismologie etc. S-a stabilit în
Câmpulung în anul 1886.
• Nicu (Nae) Leonard , 1886 - 1928
(tenor). A fost unul dintre marii cântãreŃi
români numit şi "PrinŃul operetei"; s-a
nãscut la GalaŃi. A trãit şi la Câmpulung unde obişnuia sã vinã la pãrinŃii sãi mai
ales spre sfârşitul vieŃii şi tot aici a murit.
Dotat cu deosebite calitãŃi vocale şi
actoriceşti, a cântat în scurta-i viaŃã într-
un mare numãr de operete, dovedind a fi un mare artist. A cântat de multe ori şi
pe scena Cercului Militar din
Câmpulung.
• Ion Nanu - Muscel , 1862 - 1938
(medic). S-a nãscut la Câmpulung,
studiazã la Paris, şi este numit iniŃial
profesor de igienã la Şcoala Normalã "Carol I". Mai târziu ajunge profesor la
Facultatea de medicinã din Bucureşti şi
elaboreazã importante lucrãri în
domeniul pneumoniei, studii ştiinŃifice
asupra holerei ş. a. Ultimii ani i-a trãit tot la Câmpulung.
• George Oprescu , 1881 - 1969 (critic de
artã). S-a nãscut la Câmpulung şi a absolvit Facultatea de litere din
Bucureşti, dupã care ocupã pentru scurt
timp un post de profesor la Universitatea
din Cluj. Ulterior devine titularul catedrei de istoria artei la Universitatea din
Bucureşti iar în ultima perioadã la
Institutul de arte plastice N. Grigorescu.
ColecŃionar de artã, organizeazã
ştiinŃific mai multe muzee bucureştene şi
colecŃii particulare, a elaborat
numeroase lucrãri despre artã,
monografii şi studii critice. A îndrumat şi activitatea muzealã din Câmpulung.
• Petre łuŃea, 1901 - 1991 (filozof şi
gânditor creştin). S-a nãscut la Boteni Muscel, a absolvit liceul la Cluj şi tot aici
a urmat cursurile facultãŃii de drept,
continuând apoi studiile la Berlin. S-a
implicat în politicã şi a colaborat la mai multe publicaŃii; scrie numeroase studii
economice, juridice şi spirituale
ortodoxe. Este de mai multe ori arestat
şi Ńinut în închisorile comuniste.