Post on 18-Jan-2016
description
Evanghelia după Luca
Atestare documentară şi autor
Locul şi data scrierii
Destinatarul
Structură literară
Teme şi motive literar-teologice
Atestare documentară şi autor Marcion, sec. II Iustin Martirul, Dialog cu Trifon 103.19, Luca a
scris ,,memoriilelui Isus” Canonul Muratori, anii 180-200 Irineu, Adversus Haeresis (3.1.1, 3.14.1) Tertulian, sec. II, Împotriva lui Marcion 4.2.2. şi
4.5.3, Luca prezintă un rezumat al evangheliei lui Pavel
Papirusul XIV Bodner (P75), cca. 175-225 Euaggelion kata Lukan
Atestare documentară şi autor Aluzii generale şi citate din Ev lui Luca pot fi întâlnite la
Policarp (Filipeni 2.3, cca. 120-150) Ignatius din Antiohia (Epistola către Magnezieni 10, cca. 110) Didahe, cca. 120-150 Clement din Alexandria (1 Clement 38.2, 48.4, cca. 150-215) Evanghelia lui Petru & 2 Clement, sec II
Scriere autentică de autoritate canonică Irineu, cca. 130-202 Chiril al Ierusalimului, cca. 315-386 Eusebius, cca. 263-340 Ieronim, cca. 340-420 Augustin, cca. 354-430
Canonizarea Ev lui Luca Canonul Marcion, cca. 140 Canonul Muratori, cca. 170 Canonul Apostolic, cca. 300 Canonul lui Athanasius, cca. 367 Niceea, cca. 325-340 Hippo, 393 Cartagina I, 397 Cartagina II, 419 Traduceri în latina veche, cca. 150-170 Traduceri în siriacă, cca. 200 Tatian, Diatesaron, cca. 170
Discuţii pe marginea autenticităţii lui Luca
Scepticismul Şcolii de la Tübingen, sec. XIX
Baur, Harnack, Reuss, Pfleiderer etc.
Ipoteza autorilor multipli sau a redactărilor sucesive (francezii Boismard & Lamouille)
Proto Luca, anii 60, Ev Luca şi părţi din Fapte
Luca 2, completări Luca 3, anii 80, Luca însuşi vine cu
completări
Calităţile scriitorului Luca
Se aseamănă cu istoricii elini Stăpâneşte bine arta naraţiunii, a compoziţiei şi
a expunerii faptelor istorice Foloseşte răsturnări dramatice de situaţii,
puncte culminante centrate pe experienţa convertirii şi a uceniciei
Cunoaşte bine VT Critic faţă de iudei şi pozitiv faţă de romani Scop misionar şi apologetic bine articulat
Locul şi data scrierii Anii 70-80 sau 60-62 Cf. Prologului anti-marcionit al Canonului
Muratori (cca. 150-180), Luca şi-a compus evanghelia în Ahaia
Surse mai târzii vorbesc despre Alexandria sau Roma
Care este totuşi data?
Destinatarul
Formula de introducere (kratiste Qeofile) face apel la crierile lui Flavius Josephus, Împotriva lui Apion: 1.1, kratiste andron Epafrodite; 2.1, timiotate moi Epafrodite.
Destinatar grec sau unul iudeu, care a beneficiat de o bună educaţie elenistă
Teofil, persoană care face parte din lumea negustorilor bogaţi şi influenţi sau a prozeliţilor
Un Teofil real sau nu?
Scopul
Scop istoric Scop misionar Scop apologetic (asfaleia, siguranţă,
temeinicie) Scop didactic Scop literar
Structura literară Structură tripartită de tip marcan
MMP, 9:20 / transfigurarea 9:28-36
--------------------------________________|______________†_______-----------
1:1-4 1:5-3:38 4:1-9:50 9:51-19:28 19:29-23:56 24:1-53
Prolog Naraţiunea Lucrarea Călătoria la Ultima Învierea
copilăriei în Galilea Ierusalim săptămână Înălţarea
70% din Marcu
Observaţii pe marginea structurii literare
Nu se poate discuta despre structură literară fără a lua în considerare teoriile literare şi redacţionale
Imaginea lui Luca mai degrabă ca teolog decât ca istoric a afectat înţelegerea structurării Ev lui Luca
S-a propus o paralelă a structurii între Luca / Fapte Secţiuni succesive cu 6 subsecţiuni fiecare (E. E.
Ellis) Luca reflectă în structură un scop antignostic,
antidoketic (C.H. Talbert)
Teme şi motive literar-teologice Motivul geografic în Luca
Relatările din Marcu 6:46-8:27 lipsesc Simbolismul muntelui [o o;roj, munte] Domnul este în pericol de moarte pe munte în Nazaret (4:29);
muntele este locul părtăşiei cu Tatăl (6:12), muntele este locul în care Domnul eliberează un demonizat, arătânduşi puterea asupra lumii spirituale (8:42), transfigurarea are loc pe munte, unde vorbeşte cu Moise şi Ilie despre patimile Sale (9:28).
Această temă este dusă până la capăt prin apariţia Mântuitorului la Muntele Măslinilor (22:39 – în suferinţă), la Golgota (ca jertfă de ispăşire) şi la muntele înălţării (ca Mântuitor glorificat)
Teme şi motive literar-teologice Motivul căii h` o`doj, he hodos, ,calea’ 9:51 poreu,esqai eivj VIerousalh,m, să meargă
spre Ierusalim; 9:53 h=n poreuo,menon eivj VIerousalh,m, era mergând spre Ierusalim; 13:22 kai. porei,an poiou,menoj eivj ~Ieroso,luma, şi călătoria care era făcută spre Ierusalim; 17:11 Kai. evge,neto evn tw/| poreu,esqai eivj VIerousalh.m, şi El fiind în călătorie spre Ierusalim; 19:28 evporeu,eto e;mprosqen avnabai,nwn eivj ~Ieroso,luma, şi călătorea înainte, mergând în sus spre Ierusalim
Teme şi motive literar-teologice Luca extinde spaţiul alocat călătoriei (c. 9-10) faţă de Marcu (c.
8-10) Apar mai multe călătorii: Maria, Elisabeta, călătoria familiei lui
Isus la Ierusalim Călătoria celor doi spre Emaus, călătora ucenicilor spre
Muntele Înălţării - ,,Şi au zis unul către altul: ,Nu ne ardea inima în noi, cînd ne vorbea pe drum…?’ [w`j evla,lei h`mi/n evn th/| o`dw/|] (24:32)”; ,,şi povesteau ce li s-a întâmplat pe drum [kai. auvtoi. evxhgou/nto ta. evn th/| o`dw/|] (24:35).”
Motivul căii evocă celebrele călătorii din Genesa sau Exod: călătoria lui Avraam, a lui Iosif, călătoria spre Canaan
Motivul căii este apreciat şi în lumea greco-romană; apare la Homer în Iliada şi Odiseea, la Vergilius în Eneida, la Herodot în Istorii, la Iulius Caesar în Războiul Galic şi alţii
Teme şi motive literar-teologice Centralitatea Ierusalimului şi a Templului
Motivul centralităţii Ierusalimului oferă evangheliei o structură circulară:
El este adus la Ierusalim în Templu pentru a deveni parte a Vechiului Legământ prin tăierea împrejur (2:22) → instaurarea Noului Legământ la Ierusalim prin predicarea Evangheliei (24:47)
Copilul Isus merge la Ierusalim cu ocazia praznicului Paştelor (2:41-45) → la Ierusalim Mântuitorul va merge cu ocazia Paştelor pentru a pătimi (23:28)
Evanghelia debutează cu slujirea lui Zaharia în Templul de la Ierusalim (1:8-10) → evanghelia se încheie cu slujirea Bisericii în Templul din Ierusalim (24:52-53)
Teme şi motive literar-teologice Motivul celor doi martori / paralelisme narative du,o martu,rwn, duo marturon, ,doi martori’ Există câte doi martori la toate evenimentele majore din viaţa
Mântuitorului (Ana şi Simeon, 2:25-38; Moise şi Ilie, 9:30, 32; Cleopa şi tovarăşul său în drum spre Emaus, 24:4)
Continuarea temei este necesară până în săptămâna patimilor şi mai ales după momentul învierii pentru că o anumită probă era acceptată pe baza mărturiei a doi sau trei martori (cf. Deuteronom17:6; Matei 18:16). Cei doi în drum spre Emaus sunt martori ai învieirii, ba mai mult, doi îngeri sunt mandataţi să vestească faptul învierii Domnului (24:4). Din acest punct de vedere această temă capătă valenţe apologetice
x2 Paralelisme narative Ioan Botezătorul & Isus Naşterile sunt profeţite Naşterile sunt anunţate de îngeri Naşterile întâmpinate de descumpănire şi
necredinţă Există totuşi diferenţe considerabile
Teme şi motive literar-teologice Tema şederii la masă
Domnul stă la masă cu vameşul Levi şi invitaţii lui (5:29); este invitat la masă de Simon fariseul (7:36, 49); la masă o femeie îi toarnă mir pe picioare (7:37); un alt farisu Îl invită la masă (11:37); Domnul rosteşte mai multe pilde care presupun şederea la masă sau un ospăţ (12:37; 13:29; 14:8-15; 14:16-24; 17:7); din nou la masă în casa unui fariseu (14:1, 7)
Semnificaţia şederii la masă este una soteriologică În timp ce stăteau la masă, o femeie păcătoasă îi stropeşte picioarele cu
mir şi cu lacrimile ei; ,,Iertate îşi sunt păcatele. (7:48)” Luca se foloseşte de reacţia celor ce şedeau la masă pentru a realiza o
legătură între tema şederii la masă şi aspectul soteriologic: ,,Cei ce şedeau la masă cu El au început să zică între ei: ,Cine este acesta de iartă chiar şi păcatele?’ (7:49)
Şederea la masă reprezintă pentru Luca o chemare la părtăşia cu Dumnezeu, la descoperirea adevărului divin spre mântuirea fiinţei umane (cf. 5:29-32)
Teme şi motive literar-teologice Motivul priorităţii femeilor – pro gune Elisaveta este umplută de Duhul Sfâtânt şi o recunoaşte pe
Maria ca fiind mama Domnului Isus (1:41-43); Ana este prezentă la Templu şi vorbeşte despre pruncul Isus (2:36-38); o femeie păcătoasă îi spală Domnului picioarele (7:37-50); mai multe femei Îl însoţesc pe Domnul pe drum şi Îi slujesc (8:1-3); o femeie bolnavă de doisprezece ani este vindecată de Domnul (8:43); două femei, Marta şi Maria Îl slujesc pe Mântuitorul (10:38-42); o femeie din norod este uimită de predicarea şi mesajul Domnului Isus (11:27); vindecarea unei femei gârbove (13:11-13); o femeie este amintită într-una din pildele despre Împărăţie (13:20-21); de asemenea o femeie este amintită în pilda cu drahma pierdută (15:8-9); saducheii Îl ispitesc printr-o situaţie ipotetică despre o femeie care se recăsătoreşte de şapte ori (20:27-33); femeile sunt prezente în cuvântările escatologice ale Domnului (17:34-37; 21:23).
Teme şi motive literar-teologice Importanţa Duhului Sfânt şi a rugăciunii Expresii ,,plin de Duhul Sfânt” Duhul Sfânt confirmă puterea lui Isus şi prezenţa Împărăţiei lui
Dumnezeu Marile evenimente din evanghelie sunt precedate de rugăciune Naşterile lui Ioan şi Isus au loc într-o astmosferă de rugăciune
şi ascultare Isus se roagă înainte de alegerea celor 12, înainte de
înmulţirea pâinilor, înainte de a-i întreba pe ucenici cine este El, înainte de schimbarea la faţă
Isus se roagă după întoarcerea celor 70, înainte de a-i anunţa pe ucenici despre patimile Sale la Ierusalim, se roagă în Ghetsemane, dar şi după înviere
Luca are mai multe parabole despre perseverenţa în rugăciune
Retorică elenistă; începuturi idilice, finaluri dramatice
Luca începe prin prezentări pozitive Pe parcurs problemele, persecuţia se fac simţite tot
mai mult Stilistică apreciată de evrei (vezi Samuel, Samson,
Solomon etc.) Stilistica aceasta este apreciată şi de greci (vezi
naşterea lui Cicero, de Plutarch) Viaţa lui Alexandru Macedon (Plutarch, Vieţi paralele,
Viaţa lui Alexandru) Întâlnirea celor doi cu Isus pe drumul Emausului îşi
găseşte paralela în arătarea lui Romulus după moarte ca Zeu
Stil literar mixt, limbaj variat şi contrastant
Aceasta se datorează surselor Luca imită stilul LXX Are semitisme, arhaisme, modelare narativă,
prin urmărirea unor teme mesianice Vrea să păstreze savoarea biblică Unele semitisme pot fi atribuite nevoii de a
respecta sursele De fapt dialectul Koine era în ansamblul său un
dialect semitizat Luca este un autor educat, complex, onest
Nota idealistă a Ev lui Luca Anunţarea naterii lui Ioan Botezatorul, cuvântarea lui Zaharia, anunţarea
naşterii Domnului Isus Christos, cuvântarea Elisavetei, cântarea Mariei, cuvântarea lui Simeon şi cuvântarea Anei la Templu.
,,Pătimirea este interiorizată în întregime. Lupta decisivă are loc la Ghetsimani: în această luptă interioară – o agonie – Isus asudă sânge.”
În chinul de moarte în care se afla (anticipare a inevitabilului) este trimis un înger ca să-L întărească. Atmosfera devine una marcată de linişte, de întristare şi de o oarecare pace: ucenicii dormeau.
Isus Îşi învinge temerile, gânduriele de renunţare şi astfel are puterea să-l primească pe Iuda cu gingăşie, să vindece urechea robului marelui preot, îl înduioşează pe Petru cu privirea Sa, vorbeşte femeilor care Îl plângeau, se roagă pentru iertarea torţionarilor şi batjocoritorilor, promite viaţa veşnică tâlharului care crede în El
Apogeul acestei idealizări îl constituie declaraţia de nevinovăşie a lui Pilat (de 3 ori), afirmaţiile femeilor, poporului, tâlharului, centurionului.
Tema Exodului la Luca
Locaţie şi cronologie nedefinită Limbaj specific Imagistică exodică Importanţa crucială a Paştelor
Evanghelia lui Luca în studiile recente
Anii 1950 şi apariţia criticii redactării Hans CONZELMANN, Teologia sfântului Luca Die Mitte der Zeit, ,,În mijlocul timpului” Luca a introdus ideea unei istorii a mântuirii în
3 etape: 1) perioada lui Israel
2) perioada lui Isus
3) perioada Bisericii Luca istoricul devine Luca teologul
Evanghelia lui Luca în studiile recente
Luca oferă o nouă perspectivă asupra escatologiei Perioada Bisericii capătă numele de
Frühkatholosmus, ,,catolicism primar”
Critica naraţiunii Analiza naraţiunilor cu scopul descoperii teologiei Identificarea temelor centrale şi comune în Luca-
Fapte Comparaţie cu alte lucrări literare ale vremii