Post on 15-Jul-2020
1
MATEMATICĂ
CURRICULUM BAZAT PE
COMPETENȚE
Nivelul de performanță elementar în formarea
competențelor cheie
• https://www.ted.com/talks/carol_dweck_the_power_of_believing_that_you_can_improve?language=ro
2
COMPETENȚA
capacitatea de a aplica în mod adecvat cunoştintele acumulate într-un context definit (educaţie, locul de muncă, dezvoltare personală sau profesională)
3
•COMPETENȚE DE BAZĂ
competențele necesare pentru a trăi în
societatea contemporană (exemplu: a
asculta, a vorbi, a citi, a scrie etc.)
4
•COMPETENȚE CHEIE
set transferabil şi multifuncţional de
cunoştinte, abilităţi şi atitudini necesare
oricărei persoane în vederea dezvoltării
personale, a incluziunii sociale şi a angajării
5
6
MATEMATICĂ
CURRICULUM BAZAT PE COMPETENȚE
Abordarea integrată a matematicii
„Cel mai puternic argument pentru integrarea
curriculumului este chiar faptul că viaţa nu
este împărţită pe discipline”
J. Moffett
„acţiunea de a face să interrelaţioneze
diverse elemente pentru a constitui un tot
armonios, de nivel superior, a aduce părţi
separate
într-un întreg unitar, funcţional, armonios.”
INTEGRAREA
8
Din punct de vedere curricular, integrarea înseamnă:
- organizarea, punerea în relaţie a disciplinelor şcolare, cu scopul de a evita izolarea lor tradiţională;
- procesul şi rezultatul procesului prin care elevul interpretează materia care îi este transmisă pornind de la experienţa de viaţă şi de la cunoştinţele pe care deja le-a însuşit;
- stabilirea de relaţii de convergenţă între cunoştinţele, capacităţile, competenţele, atitudinile, valorile ce aparţin unor discipline şcolare distincte;
- predarea şi învăţarea sunt văzute din perspectivă holistică, reflectând lumea reală, care este interactivă.
9
Procesul de cunoaştere ştiinţifică presupune:
observarea;
clasificarea/gruparea, aplicarea unor metode specifice;
efectuarea unor analize cantitative şi calitative;
generalizarea, extinderea proprietăţilor observate asupra unei categorii mai largi;
gândirea şi regândirea întregului ansamblu.
10
Aspecte importante:
învăţarea nu este neapărat un rezultat al unui proces de predare;
ceea ce elevul învaţă depinde de ideile lui preexistente;
de obicei, evoluţia învăţării se face de la concret la abstract;
o învăţare eficientă este aceea care implică o acţiune practică, conexiune şi verificare;
speranţele şi perspectiva afectează performanţele învăţării;
activitatea de învăţare depăşeşte timpul petrecut în şcoală.
11
Condiții specifice predării științelor:
•transmiterea unui model de gândire
specific;
• reflectarea valorilor ştiinţifice;
• stimularea curiozităţii şi eliminarea
plictiselii;
• continuarea învăţării în afara şcolii.
12
Câteva beneficii:
învăţarea devine un proiect personal al elevului,
îndrumat, orientat, animat de către profesor;
învăţarea devine interesantă, stimulativă,
semnificativă;
la baza activităţii stă acţiunea practică, cu finalitate
reală;
cultivă cooperarea şi nu competiţia.
13
GALAMBOSI CSABA – METODIST ISJ
14
15
MATEMATICĂ
CURRICULUM BAZAT PE COMPETENȚE
Învățarea diferențiată
Învățarea diferențiată:
presupune adaptarea procesului
instructiv-educativ la potenţialităţile individuale, la
ritmul şi stilul de învăţare al elevului, la
interesele şi abilităţile fiecăruia.
are la bază un sistem centrat pe elev.
elevii învaţă în ritmuri diferite;
elevii au stiluri de învăţare diferite;
cadrele didactice trebuie să asigure valorizarea potenţialului fiecărui elev.
DE CE?
17
CUM?
• Relaţia profesor-elev se schimbă, în sensul că profesorul: - sprijină elevul în învăţare;
-stabileşte conţinuturile şi materialele necesare;
- monitorizează și îndrumă activitatea;
-îndrumă şi sintetizează rezultatele.
• În centrul activității de învățare stă dezvoltarea armonioasă a personalității copilului, în raport cu propriul potențial.
18
CARACTERISTICI
•Diferențele între elevi sunt studiate și acceptate ca
bază de pornire în demersul instructiv-educativ.
•Elevii sunt orientați în sensul propriilor interese și a
alegerilor ghidate de acestea.
•Se folosesc forme de organizare a activității diferite:
pe grupe, în echipe, frontal sau individual.
•Timpul este flexibil, în funcție de nevoile elevilor.
19
•Se admit, chiar se caută perspective multiple asupra evenimentelor și ideilor.
•Cadrul didactic facilitează activitatea independentă a elevilor.
•Elevii se ajută între ei, sunt asistați în rezolvarea problemelor.
•Elevii, împreună cu profesorii, acționează în vederea stabilirii obiectivelor, criteriilor de evaluare.
•Respect pentru CINE învață.
20
Abordarea stilului personal de învățare:
•a înţelege preferinţele specifice stilului personal de
învăţa;
•a conştientiza care stil de învăţare creează cea mai
eficientă cale de a înţelege şi de a ţine minte ceea ce
alegem şi decidem să învăţăm.
IMPORTANT!
Stilul de învățare determină stilul de predare.
21
Adaptarea procesului de evaluare:
• proiecte
• produse (scrise, orale, vizuale, kinestezice–proiecte, portofolii etc.).
• Evaluarea prin probe scrise poate fi înlocuită prin probe orale, demonstrarea cunoştinţelor acumulate prin mijloace/activităţi practice.
•Evaluarea trebuie să vizeze identificarea progresului realizat de elev luând ca punct de plecare rezultatele evaluării iniţiale (evaluarea individualizată).
22
Câteva beneficii:
•toţi elevii vor participa la activităţile propuse la clasă şi vor fi implicaţi în rezolvarea tuturor sarcinilor;
•fiecare elev va fi implicat în activitate şi va avea ceva de realizat;
•fiecare elev va reuşi să rezolve sarcina propusă şi cadrul didactic va şti cum/când să-i sprijine pe cei care au nevoie de ajutor suplimentar;
•va creşte coeziunea grupului, iar elevii vor lucra împreună şi se vor sprijini unii pe alţii în învăţare prin cooperare;
•va creşte motivaţia pentru învăţare.
23
•LILIANA VEREȘ - METODIST ISJ
25
MATEMATICĂ
CURRICULUM BAZAT PE COMPETENȚE
Gândirea critică
-verbele care operaționalizează sarcinile ce
vizează dezvoltarea gȃndirii critice la elevi-
1. CUNOAȘTERE (identificarea și recunoașterea informației)
Spune Sortează
Definește Potrivește
Numește Localizează
Completează Recunoaște
Ordonează
2. ÎNȚELEGERE (organizarea și selectarea datelor/ ideilor)
Descrie Interpretează Reformulează
Rezumă Explică Parafrazează
Ordonează Rescrie Compară
Redă cu cuvinte proprii
3. APLICARE
(folosirea datelor, regulilor și a principiilor)
aplică demonstrează exemplifică arată
evaluează determină ilustrează rezolvă
concluzionează desenează realizează
construiește
formulează o regulă
descoperă folosește operează
4. ANALIZĂ
(separarea unui întreg în mai multe componente)
analizează găsește opusul schițează
examinează sortează dezbate diferențiază
identifică relații cauză-efect
clasifică concluzionează întreabă specifică
compară
determină variabilele distinge
5. SINTETIZARE
(combinarea ideilor pentru a forma un nou întreg)
schimbă găsește altă soluție fă predicții
recapitulează combină formulează
corectează presupune sugerează compune
generează realizează
construiește inventează rearanjează
vizualizează crează reconstruiește scrie
planifică aranjează reorganizează
6. EVALUARE (formulare de opinii, judecăți, argumente, decizii)
alege susține justifică
selectează
compară estimează prioritizează
concluzionează
spune-ți opinia ierarhizează valorifică
•ADRIANA BOROȘ - LICEUL TEOLOGIC
ORTODOX „NICOLAE STEINHARDT”
SATU MARE
32
33
MATEMATICĂ
CURRICULUM BAZAT PE COMPETENȚE
Factorii care blochează creativitatea şi activismul
elevilor în şcoală
1. Blocaje de tip emoţional
• teama de a nu comite o greşeală/de a nu părea extravagant;
• teama de a fi în minoritate;
• oprirea prematură la prima idee/soluţie care apare sau teama/neîncrederea faţă de profesori și colegi;
• capacitatea slabă de a se destinde, de a lăsa timp incubaţiei să se desfăşoare, să acţioneze;
34
• aparenta securitate a „cunoscutului” şi a „evidentului”;
• dependenţa excesivă faţă de opiniile altora;
• lipsa competenţei de a depune efort susţinut pentru
a desfăşura procesul de rezolvare a unei probleme
de la identificarea ei până la soluţionare.
2. Blocaje de ordin cultural:
• dorinţa de a se conforma modelelor sociale, dorinţa
de apartenenţă;
• „conformism” la idei vechi, ca şi la cele noi;
• tendinţa de a reacţiona conform principiului „totul sau
nimic’;
• prea mare încredere în experinţa trecută;
• slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile;
• sentimentul că tendinţa de a te îndoi sistematic este un
inconvenient social;
• prea mare încredere în logica a ceea ce se numeşte
„raţiune”;
• exaltare excesivă faţă de spiritul grupului, conducând la
conformism.
3. Blocaje de ordin perceptiv:
• incapacitatea de a se interoga asupra evidentului;
• incapacitatea de a distinge între cauză şi efect;
• dificultatea de a defini a problemă sau refuzul de a
sesiza;
• dificultatea de a destructura o problemă în elemente
care pot fi manipulate, dirijate;
• dificultatea de a diferenţia între fapte şi probleme;
•prezentarea prematură a pseudo-soluţiilor la o problemă insuficient analizată şi definită;
• incapacitatea de a utiliza toate sensurile care ne pun în contact cu mediul;
• dificultatea de a percepe relaţii neobişnuite între idei şi obiecte;
• incapacitatea de a defini lucrurile;
• îngustarea excesivă a punctului de vedere;
• credinţe/prejudecăți: „Nu sunt creativ”.
•LUPOU AGOTA – METODIST ISJ SATU
MARE
41
MATEMATICĂ
CURRICULUM BAZAT PE COMPETENȚE
Rolul și importanța evaluării
EVALUAREA – CE? și CUM?
Premisă despre evaluare
Rostul evaluării nu este atât notarea elevului, ci determinarea (generarea) progresului în învăţare şi măsurarea acestui progres.
Premise despre învățare
Învățarea se petrece atunci când elevul :
- acționează și aplică - este motivat - primește feedback
42
Curriculumul bazat pe competenţe:
• Se concentrează asupra procesului de învăţare, mai curând decât asupra celui de predare;
• Defineşte ce trebuie să dobândească elevii în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe;
• Defineşte competenţele sau rezultatele învăţării care trebuie dobândite în termeni de criterii de performanţă clar exprimate, uşor de utilizat în vederea evaluării elevilor.
43
Evaluarea curriculumului bazat pe competenţe este cunoscută ca
evaluare bazată pe criterii.
44
45
Evaluare bazată pe criterii
Are la bază un proces (observarea performanţei de-a lungul unor perioade mai lungi, mai curând decât numai a produsului final);
· Este axată asupra individului (pentru a oferi feedback);
· Este determinată şi notată intern (pentru flexibilitate şi pentru a informa procesele de evaluare);
· Este verificată de o terţă parte – ideal, externă organizaţiei evaluatorilor.
Rezultatele învăţării
Cadrul European al Calificărilor (EQF) descrie rezultatul
învăţării în termeni de:
- Cunoştinţe - teoretice şi/sau faptice
- Abilităţi cognitive (utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative) şi practice (implicând dexteritate manuală şi utilizarea metodelor, materialelor, uneltelor şi instrumentelor)
- Competenţa-este descrisă în termenii responsabilităţii şi autonomiei unei persoane.
- Trebuie evaluate toate componentele unui rezultat al învăţării, nu numai cunoştinţele!
46
Rezultatele evaluării formative sunt utilizate
pentru a stabili obiectivele învăţării şi a oferi feedback
elevilor.
• Feedback-ul trebuie să fie întotdeauna direct şi
constructiv şi trebuie să ofere elevilor informaţii privind etapele următoare de parcurs.
• Pentru a fi eficace, feedback-ul trebuie oferit cu
promptitudine, astfel încât elevul să poate ţină cont de acesta în procesul de învăţare.
• Aceasta asigură motivarea, care reprezintă un element crucial în sprijinirea elevilor pentru a învăţa cu succes. Feedback-ul întârziat poate să nu mai aibă sens pentru elev.
47
POPESCU CĂLIN – COLEGIUL
NAȚIONAL „IOAN SLAVICI” SATU MARE
48