Post on 21-Feb-2018
Curs StatisticaAcest curs prezinta Curs Statistica.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 65 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: pdf.
ExtrasSCOPUL UNITÃtII DE CURS
-Familiarizarea cursantilor cu problemele principale ale statisticii inferentiale aplicate în psihologie;
-Informarea cursantilor asupra principalelor tipuri de aplicatii ale statisticii inferentiale în domeniul
psihologic de cercetare;
-Informarea cursantilor asupra specificului variabilelor psihologice supuse procesului de prelucrare
statisticã;
-Informarea cursantilor asupra limitelor interpretãrii statistice în cercetarea psihologicã
OBIECTIVE OPERAtIONALE
În urma studierii acestei unitãti de curs, studentii trebuie sã-si formeze urmãtoarele deprinderi
intelectuale:
-Sã opereze cu principalele concepte statistice aplicate în domeniul psihologiei;
-Sã precizeze principalele scale de mãsurã utilizate în domeniul cercetãrii psihologice si sã distingã
specificul acestora în cazul unor cercetãri concrete;
-Sã precizeze situatiile de aplicare în psihologie a conceptelor statistice referitoare diferentierea si
asocierea seriilor de valori ale unei variabile;
-Sã precizeze specificul principalilor indicatori statistici si sã cunoascã etapele calculãrii lor.
-Sã precizeze sensul si non-sensul indicatorilor statistici;
-Sã precizeze sensul diferitelor abateri de la distributia normalã;
-Sã poatã utiliza corect datele continute în tabelul anexã.
EVALUARE
Se va realiza în cadrul unui examen scris la sfârsitul semestrului. Pentru examen se vor stabili douã
tipuri de subiecte: un tip referitor la teoria statisticã si un tip referitor la aplicarea în practicã a
cunostintelor dobândite. În cadrul activitãtilor tutoriale se vor exersa subiectele cu caracter practic si se
va verifica realizarea exercitiilor de la sfârsitul capitolelor. Tipurile de subiecte pentru examen vor fi egal
ponderate pentru nota finalã obtinutã la examen
STATISTICÃ I
93
INTRODUCERE
Într-o definitie succintã, statistica este un ansamblu de metode care au drept obiect colectarea,
organizarea, tratamentul si interpretarea datelor de observatie care se referã la grupuri de persoane
sau de obiecte. Existã discutii, care nu vor fi comentate în manualul nostru, asupra autonomiei statisticii
ca stiintã, din cauza faptului cã o bunã parte din metodele statisticii apartine domeniului matematic, în
consecintã se sustine cã statistica nu ar fi decât matematicã aplicatã, afirmatie care nu poate fi
contestatã. Însã, dezvoltarea statisticii a prilejuit dezvoltarea unor modalitãti de abordare a studiului
datelor si a unor exigente metodologice de cercetare specifice care-i o conferã un statut aparte,
inconfundabil în ansamblul stiintelor moderne.
Disciplina statisticii are o vastã arie aplicativã, în domenii dintre cele mai diverse. Este foarte
greu de indicat un domeniu al activitãtilor teoretice si practice în care sã nu-si gãseascã utilitatea.
Statistica aplicatã în psihologie va expune câteva consideratii teoretice strict necesare, fãrã sã se
preocupe de fundamentarea matematicã a procedeelor folosite, chestiune care preocupã specialistii în
statisticã teoreticã, si va insista asupra specificului aplicativ al unor proceduri statistice în cercetarea
psihologicã sau în practica profesionalã ce presupune prelucrarea si interpretarea datelor. Interventiile
statistice din domeniul psihologic se referã mai ales la acele date care provin de la grupuri de
persoane, dar acest aspect nu poate fi generalizat.
Originile preocupãrilor statistice pot fi defalcate în functie de considerarea acestora drept practici
istoriceste atestate sau drept contributii stiintifice sistematizate. În primul caz se poate vorbi de o
existentã milenarã (5-milenii) a acestora, în al doilea caz de una secularã (4 secole anterioare). Nevoia
de a colecta date cantitative asupra populatiei si conditiilor sale materiale de existentã se face simtitã
din momentul în care apar comunitãtii umane organizate (semnul aparitiei acestora este dat nasterea
institutiilor de reglare a desfãsurãrii vietii în comunitate, aparitia statelor constituind forma evoluatã a
unor astfel de institutii). În China, Egipt, Grecia si Roma anticã apar recensãminte cerute de functionarii
administrativi, practici continuate în evul mediu (releveurile realizate la ordinele lui Charlemagne,
Domesday Book a lui Wilhelm Cuceritorul, spre 1090) si în începuturile perioadele moderne ale istoriei,
prin numeroase inventare sau releveuri realizate ca urmare a unor ordonante regale sub impulsul lui
Sully, a lui Colbert si a lui Vauban.
În secolul al XVII-lea se profileazã concepte relative la bazele si la mijloacele studiilor statistice,
deci putem vorbi începuturile statisticii teoretice. În aceastã perioadã îsi contureazã aparitia a douã scoli
de gândire în acest domeniu. scoala germanã, numitã si scoala descriptivã, de la care pare cã derivã
cuvântul statisticã (cuvântul german die Statistik), este fondatã de cãtre Herman Conring (1606-1681),
profesor la Universitatea din Helmstadt, ale cãrui contributii vor fi continuate prin Gottfried Achenwall
(1719-1772). Cea de-a doua scoalã, denumitã aritmetica politicã are ca fondatori pe John Graunt
AUREL STAN
94
(1620-1764), Gregory King (1648-1712), Edmond Halley 1656-1742) si pe sir William Petty (1623-
1687), si pune în evidentã, dincolo de descriere, anumite permanente statistice, de exemplu raportul
numãrului de nasteri masculine si acela al celor feminine. Edmond Hailley prezintã un tabel de
mortalitate care este baza lucrãrilor actuariale contemporane, apoi un reprezentant al scolii germane,
Johann Peter Süssmilch (1707-1767), publicã importante lucrãri asupra procentului de masculinitate la
nastere si asupra evolutiei acestuia pânã la vârsta de 20 de ani.
De o deosebitã importantã în fundamentarea teoreticã a statisticii este aparitia, în 1812, a lucrãrii
lui Pierre Simon de Laplace (1749-1827), intitulatã “Teoria analiticã a probabilitãtilor”, care pune în
evidentã avantajele care pot fi trase din aceastã teorie în studiul fenomenelor naturale. În care cauzele
sunt prea complexe pentru a le putea cunoaste exhaustiv si a le analiza individual.
Ca expresie a dezvoltãrii statisticii, apar o serie de statistici autonome consacrate anumitor
domenii de specialitate precum statistica aplicatã în mecanicã, agronomie si economie, a cãror
dezvoltare nu are rost în lucrarea noastrã simplificatã. Cele mai multe din aplicatiile statisticii se aflã,
fãrã îndoialã, în domeniul economic si administrativ.
Nu încercãm sã facem o istorie amãnuntitã a statisticii, lucrare care ar trebui sã fie deosebit de
laborioasã, ci sã punctãm momente importante ale evolutiei acesteia, legate de aplicarea acestei
discipline în domeniul stiintelor sociale. Începutul în aceastã privintã este fãcut de savantul belgian
Adolphe Quetelet, care a avut preocupãri stiintifice de o largã diversitate în domeniul aplicatiilor
statisticii.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Documentul complet de 65 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro
Imagini din documentul complet:
Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro