Centrul Logopedic OneştiProfesor –logoped, V.Tudor

STUDIU DE CAZ-Autism

B.R.-băiat , născut în Com.Oituz ,23 aprilie ,1996Diagnosticul:1.Sd.autist prin discontact ; agresivitate psihică asupra propriei persoane , manifestări hiperchinetice. 2..întârziere în dezvoltarea psihică şi de limbajAnamneză personalăÎn cursul sarcinii mama a făcut tratament pentru menţinerea sarcinii şi pentru înlăturarea unor infecţii cu complicaţii(tratament cu litiu).Naştrea la 9 luni prin cezariană;3 kg.-gânguritul :normal-mersul :11 luniPrimele cuvinte: după 3aniDezvoltarea somatică ,staturală şi toracală în limitele normalului:aspect atrăgător , corp proporţionat ,expresie inteligentă.Anmneza familială Este al doilea din cei doi copii.primul copil este normal fără probleme de dezvoltare.La naştere mama avea 26 ani şi tatăl 30.Mama are 8 clase +profesionala (în prezent casnică)tatăl a fost şomer şi în prezent este liber profesionist .Regimul de viaţă este ordonat,echilibrat .mama este o bună gospodină , devotată copiilor şi interesată de reuşita lor. în relaţia cu ceilalţi membri evoluţia este bună . de la slabă cooperare şi izolare într-o lume a lui cu dese crize, la relaţii bune cu fratele lui şi dispus să coopereze cu toată lumea.A fost luat în evidenţă la vârsta de 3ani şi 6 luni la Centrul Logopedic Oneşti.Copilul este în evidenţa Spitalului Clinic de Psihiatrie şi a Centrului de Neuropsihiatrie infantilă .Staţionar de zi , unde se internează pe perioade scurte pentru investigaţii.Iniţial inventarul posibilităţilor psihice şi de limbaj (la vârsta de 3 ani ) îl plasa în jurul vârstei de aproximativ 2 ani şi 6 luni .Examenul neurologic: EEG cu anomalii bioelectrice difuze fără leziuni decelabile cerebrale .Recomandările -tratament cu neuroleptice ,Respolept , Encefabol ,Vitamine şi Ritalin ;-integrarea în colectivitatea preşcolară şi instituirea unui program educaţional recuperatoriu ,cuprinzând stimularea psihică şi tratament logopedic.De-a lungul internărilor avute până în prezent ,cîte două şi apoi una în fiecare an obsrvaţia clinică şi reevaluările dezvoltării şi comportamentului relevă evoluţia favorabilă a Sindromului autist de la CARS41 puncte la Cars scor total :26,5 corespunzător autismului uşor ,Vs evoluînd de la 2,6 ani -3,1 -4,2-4,5-5,1.

Scurtă caracterizare a modului de manifestare a sindromului autist(la începutul activităţii de terapie)

Prezintă puternice tulburări ale afectivităţii:nu este ataşat de mamă (face confuzii între mamă şi alte femei ;nu reacţionează când mama se îndepărtează .râsul

1

,plânsul , zâmbetul neadecvate situaţiei în care e pus copilul; reacţii coleroase îndreptate asupra obiectelor şi asupra propriei persoane ;opoziţionism, labilitate , neurovegetativă cu predominarea excitaţiei , atenţie labilă, slabă putere de concentrare .Se constată o mare dexteritate în mişcări , sereotipii (se poate juca la infinit cu acelaşi tip de joc ).Nu suportă să fie atins , nu-l interesează jucăriile care întruchipează oameni , animale ;are mişcări graţioase , manipulează cu uşurinţă obiectele , fascinat de obiectele mecanice.

Vorbirea este aproape inexistentă , fără participarea emoţională . Se remarcă caracterul reproductiv-imitativ (ecolalie) şi nu cel de comunicare al limbajului .ecolaliile sunt imediate sau întârziate ; foloseşte neadecvat pronumele personal (vorbeşte despre sine la persoane a IIIa ). Nu este atent la ce i se spune ; dă impresia că nu aude , nu-şi fixează privirea asupra persoanelor din jur , nu caută contactul vizual cu acestea .Îi place muzica . Manifestă o mare abilitate în a-i manevra pe ceilalţi pentru a-şi satisface necesităţile . evită contactul cu ceilalţi copii.Limbajul şi posibilităţile de articulare-cunoaşte mai multe cuvinte în limba engleză decât în română (rezultatul statului îndelungat în faţa televizorului la desene animate);-nu se constată anomalii buco-linguo-faciale;-vocea este normală;-imaginile fonematice sunt labile şi difuze ;-stereotipul dinamic articulator tulburat ;-discrepanţă între posibilităţile intelectuale şi vorbire (în sfera limbajului expresiv) De ex. este capabil să se joace cu jocuri tip „puzzles”aranjând imgini care pentru copiii dcu 2-3 ani mai mari ca el prezintă dificultăţi.Examinarea a fost foarte dificilă pentru o corectă evaluare a comportamentului datorită imposibilităţii de testare prin teste standardizate .Metoda de bază a fost observarea înregistrându-se dezvoltarea motrică ,cunoaştrea părţilor corpului , recunoaştera formelor , culorilor , orintarea spaţială , noţiuni , răspunsuri la comenzi ,număratul , folosirea creionului .(înregistrarea comportamentului s-a făcut ,pe cât posibil, în timp şi medii diferite).În evaluare am folosit scara PORTIGE.Principiul de bază în terapie a fost:a construi pornind de la ce poate copilul (folosind chiar sereotipurile şi preferinţele . de asemenea am urmărit reducerea treptată a ajutorului acordat copilului , stimularea şi recompensa iniţiativelor ce vin din partea acestuia .Programul a fost foarte flexibil pentru a asigura adaptarea la situaţii noi , neprevăzute în program sau la dispoziţia în care s-a aflat copilul şi la posibile progrese. Programul educaţional stabilit are o serie de obiective pentru aria de dezvoltare cognitiv .verbală (unde în general achiziţiile se fac mai lent mai lent (ase vedea anexele ).

Obiecti ul fundamental al terapiei :formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare.În acst scop instrucţiunile au fost simple concrete exprimate verbal şi simultan cu imaginea Al doilea obiectiv : formarea unei reprezentări generale despre lume şi mediul în catre în care ea se desfăşoară , perceperea succsesiunii momentelor zilei , formarea motivaţiei ,dezvoltarea capacităţii de a înţelege că te poţi face înţeles , dobândirea unei experienţe în legăturî cu ceea ce este la un moment dat semnificativ .

2

Programul educaţional terapeutic a fost alcătuit în conformitate cu aceste obiective , în vederea acţionării pe diferite laturi :articulatoriu .limbaj, memorie , atenţie, gândire , afectivitate. Am urmărit iniţial trezirea interesului şi crearea unui tonus pozitiv .Am început cu emiterea onomatopeelor (izolat, în cântec , poezii ), iniţierea unor jocuri :umflat baloane ,suflat în lumânări , etc)În activitate am antrenat toţi analizatorii .Învăţarea cuvintelor şi propoziţiilor s-a realizat după modelul descris în literatura de speccialitate pentru alalie (silabe duble , silabe , cuvinte asociate cu fenomene din natură , stări afective , cuvinte monosilabice , bi şi trisilabice ).

Pentru trezirea interesului , dezvoltarea proceselor psihice cognitive , am apelat la procedee neverbale : sortări de obiecte , dominouri , puzzles, reproducerea gesturilor , formarea deprinderii de a asculta poveşti .pentru a asculta, a înţelege , a participa am efectuat jocuri de tipul :Cum face?Cine face?

Am lucrat mult cu setul de imagini Portige , cu diapozitivre care urmăresc formarea noţiunilor de mărime, formă , culoare, poziţie , succesiune spaţială şi temporală , denumire de acţiuni, formarea şi dezvoltarea vocabularului (noţiuni ca . familie, fructe , legume, îmbrăcăminte , mobilier, rechizite ).

Permanent cuvintele însuşite au fost legate de obiecte , imagini , demonstraţii.Propoziţiile au fost fost reluate , repetate de mai multae ori .

Pentru memorarea , înţelegerea , compararea noţiunilor , folosirea propoziţilor şi orintarea spaţială şi temporală am folosit mult material intuitiv şi demonstraţia .

Jocurile folosite au fost de tipul „Ghiceşte ce am ascuns”, „ Eu întreb tu răspunzi”; am lucrat mult cu trusa Logi .

Am tecut treptat la extensia propoziţiei dela 2,3 la 4,5 cuvinte .În vederea pregătirii pentru integrarea în clasa I a şcolii de masă am pus din

ce în ce mai mult acent pe analiza şi sinteza fonematică la nivel de propoziţie , cuvânt ,silabă.

Pe bază de imgini am trecut la însuşirea unor momente semnificative din poveste .

Progresele au fost semnificative, referitor la numărul de cuvinte însuşite corect cât şi capacitatea de flexionare după număr şi gen; a însuşit şi mimimica şi gesticulaţia , orientarea în schema corporală proprie şi a altuia , în spaţiu şi timp.

Ffiind vorba de un copil autist a făcut salturi semnificative şi pe linia socializării.Evoluţia a fost de la ignorarea iniţială a celor din jur până la dorinţa de a coopera şi de a fi remarcat. În prezent se simta bine în grup .comunică , cooperează

Efectul tratamentului cu Ritalin s-a făcut simţit destul de repede : a dispărut instabilitatea psihomotorie , a crescut gradul de concentrare a atenţiei în timpul activităţilor .

În relaţia afectivă cu prof.lpgoped evoluţia a fost excelentă )simte dorinţa de a fi luat în braţe ,mângâiat)îi place să fie lăudat şi evidenţiat.În cea mai mare parte, stereotipiile au dispărut : nu-l deranjează dacă ceva se modifică în mediul ambiant .

Având o evoluţie atât de favorabilă copilul a primit avizul pentru integrarea în clasa I a şcolii de masă . Frecventarea clasei I nu a pus probleme deosebite , copilul situâdu.se printre primii din clasă(manifestă aptitudini deosebite la activităţile matematice).

A continuat să fecventeze Cabinetul Logopedic pentru probleme de vocabular, expresivitatea citiri şi povestirii căt şi pentru dizortografie manifestată în redarea formei grafice a literelor , greşeli în scrierea după dictare , aşezare în pagină ,etc.fiind supus unui program de terapie specifică continuat la şcoală de învăţătoare şi acasă de mamă.

3

PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE PROBRAMULUI DE TERAPIE PENTRU AUTISM -Stabilirea progresivă a contactelor sociale.-Aplicarea metodei TEACH (atitudini comportamentale şi program de învăţare independentă faţă de adult dar nu şi de structură)prin care copilul este învăţat principalele deprinderi de lucru , pe care şi le însuşeşte ca pe o chestiune de rutină. -În predare regulile să fie foarte flexibile în funcţie de contexte particulare-Folosirea metodelor directe de formare a deprinderilor de conversaţie -Înlăturarea deprinderilor de „hiperlexie”(verificarea permanentă a ceea ce înţelege copilul din ce citeşte –a i se cere să citească texte despre fapte reale )-Dezvoltarea limbajului în manieră funcţională şi comunicativă în context ţinând cont de cele cinci dimensiuni ale programului TEACH(vocabular, context, formă, funcţie semantivîcă ,funcţia de comunicare).-Încurajarea gândirii şi flexibilităţii în comportament..-Monitorizarea şi manajmentul comportamentului.

4