BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ

INDICE GLEZNĂ BRAŠ

Dr. Viviana Aursulesei

ANATOMIA ARTERIALA MEMBRUL

INFERIOR

Abdominal Aorta

Common Iliac

Internal Iliac

Common Femoral

Deep Femoral

Superficial Femoral

Popliteal

Posterior Tibial

Anterior Tibial

Peroneal

Dorsalis Pedis

PRIMARY SITES OF INVOLVEMENT

Femoral & Popliteal arteries: 80-90%

Tibial & Peroneal arteries: 40-50%

Aorta & Iliac arteries: 30%

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ

STADII

CLINICE

Stadializarea Leriche-Fontaine

stadiul I – asimptomatic (examenul arterelor periferice)

stadiul II – claudicatie intermitenta (durere in molet care apare la efort):

II A – claudicatie la peste 200 m de mers

II B – claudicatie sub 200 m de mers

stadiul III – durere de repaus

stadiul IV – durere de repaus + tulburari trofice

STADII

CLINICE

ISCHEMIE CRITICA

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ

ETAPE

DIAGNOSTIC

evaluarea factorilor de risc prin teste

standard de biochimie şi hematologie

evaluarea generală a afectării

cardiovasculare prin metode standard

(ecg, ecocardiografie, ecografie

carotidiană, Doppler renal etc)

confirmarea afectării arteriale periferice

a membrelor inferioare

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ

PLAN

EXPLORĂRI

metode noninvazive curente: indicele gleznă-braš (IGB), indicele haluce-braš, ecografia vasculară

angiografia cu substanţă de contrast –utilizată la pacienšii cu indicašie de revascularizare

metode imagistice noninvazive: angio RMN şi angio CT preferate pentru explorarea initiala a pacientului in prezent.

• Test diagnostic simplu, neinvaziv, reproductibil

• IGB <0.9 indica AOMI, scaderea cu 0,15 progresia AOMI

• Test screening cu valoare prognostica

INDICELE GELZNĂ BRAŠ - TEHNICA

INTERPRETAREA INDICELUI GLEZNĂ BRAŠ

INDICELE GLEZNĂ BRAŠ

DEFINIŢIE

SEMNIFICAŢIE

DETERMINARE

AVANTAJE

Indicele gleznă-braţ (IGB) este metoda utilizată pentru screening-ul şi diagnosticul inišial de BAP.

Metoda constă în măsurarea TA sistolice (TAS) la ambele arterele brahiale şi la arterele

membrului inferior după repaus de 10 minute în decubit dorsal.

IGB reprezintă raportul între TAS la membrul inferior şi TAS brahială. La membrul inferior TA este

mai mare cu 10-15 mmHg. Din acest motiv în mod fiziologic IGB este supraunitar.

Metoda de determinare: se măsoară TA la ambele membre superioare. În continuare se plasează

manşeta pe gleznă şi se gonflează peste valoarea TAS de la braš. Cu ajutorul unei sonde

Doppler speciale se înregistrează succesiv primul semnal audibil la nivelul arterei pedioase şi la

nivelul arterei tibiale posterioare concomitent cu degonflarea manşetei. Primul semnal

corespunde TAS la membrul inferior. La membrele inferioare este necesară măsurarea TAS atât

la artera pedioasă cât şi tibiala posterioară bilateral. În calcul se va utiliza întotdeauna

valoarea cea mai mare a TAS brahiale, iar la membrul inferior valoarea cea mai mare a TA

măsurate la pedioasă şi tibiala posterioară. Interpretarea valorilor obšinute este redată în figura

de mai jos.

Metoda are multiple avantaje: este o tehnică rapidă, ieftină şi reproductibilă cu valoare de

screening, confirmă diagnosticul pozitiv la o singură determinare (IGB patologic 0,9 în repaus),

apreciază severitatea şi evoluţia afecţiunii, are valoare prognostică (IGB patologic se asociază cu

risc crescut de morbi-mortalitate cardiovasculară). Limitele metodei sunt reprezentate de valorile

fals crescute (> 1,30-1,40) în caz de artere rigide, calcificate, greu compresibile, situašie

întâlnită la diabetici, vârstnici, dializaši. Testele diagnostice alternative în aceste situašii sunt

indicele haluce-braţ (se înregistrează pulsatilitatea cu o manşetă specială plasată pe haluce sau

degetul II), testul de efort pe covor rulant.

INDICE HALUCE –BRATPATOLOGIC < 0,7

TEST EFORT - indice claudicatie

PRESIUNI SEGMENTARE

VOLUMUL PULSULUI

Aspect ecografic de tromboză arterială (săgeata). Modificarea formei

anvelopei şi creşterea vitezei fluxului în Doppler spectral

Aspect ecografic de stenoză arterială sugerată de turbulenša în flux

color (mozaic de culori). Modificarea formei anvelopei şi creşterea

vitezei fluxului în Doppler spectral

Boala arterialA perifericA

ASPECT NORMAL ANGIOGRAFIC AL AORTEI SI ARTERELOR ILIACE

ASPECT NORMAL ANGIO

A. Ocluzie de arteră femurală superficială şi poplitee stângă cu reumplere prin

circulašie colaterală a arterei interosoase (nivelul proximal şi distal al trombozei este

marcat de săgeši). B. Stenoze critice pe artera femurală superficială stângă; stenoză

unică (imaginea din stânga), stenoze multiple, etajate (imaginea din dreapta)

LEZIUNI ELEMENTARE ANGIOGRAFICE: STENOZA ŞI

OCLUZIA

A

B

A

B

ANGIO RMN

Conventional Angio

Thrombosed aorta

MR-Angio

demonstrating

femoral run-off

ANGIO- CT

ASPECT PRE SI POST PTCA

1. Debut brusc

2. Agravare rapida, progresiva

ISCHEMIE ARTERIALA ACUTA - CAND?

6 “P”

Pain

Palor

Perishing cold

Paraesthesia

Paresis

Pulselessness

CHEIE DIAGNOSTIC 1

“Orice durere brusc instalata/agravata la

mb.inferior necesita examenul arterelor

periferice

Examen artere periferice

clinic

indice glezna-brat (N:0,9-1,1)

alte explorari (functie de severitate)

ISCHEMIE ARTERIALA ACUTA - CAND?

CHEIE DIAGNOSTIC 2“Tablou clinic completat secvential”

1. Paloare + teg.reci + absenta puls

! Durere persistenta

2. Tulburari sensibilitate

3. Tulburari motorii (precoce haluce!)

URGENTA MEDICALA

ISCHEMIE ARTERIALA ACUTA DEPASITA -CAND?

SEMNE GRAVITATE 1. Anestezie2. Rigor3. Tegumente reci, marmorate-pete

eritrocianotice-cianoza “in soseta”

URGENTA CHIRURGICALA

1. Pacient anterior

asimptomatic

2. Pacient cu boala arteriala

periferica:

claudicatie

intermitenta

durere repaus

procedura de

revascularizare

Embolie

cardiaca (80-90%)

!FA – 50% din cazuri

extracardiaca (5-10%)

!anevrisme arteriale

criptogenetice (5-10%)

Tromboza

vas nativ (ATS)

by-pass arterial

anevrism arterial

status hipercoagulabilitate

Alte cauze

I. ISCHEMIE ARTERIALA ACUTA

1. LA CINE? 2. DE CE?

ISCHEMIE ARTERIALA ACUTA