Post on 06-Sep-2019
Colocviu! de istorie româno-italian
După cum âm mai anunţat,' la Universitatea „Babeş-Bolyai* s-ou desfăşurat lucrările colocviului de Istorie româno-italian „Italia şi România Intre 1943 — 1953*. organizat în principal de Centrul . de Studii şi Cercetări aspura Europei Contemporane din Milano (C.E.S.R.E.C.) şi EU- ROCERC din Ciuj-Napoca, organizaţie ştiinţifică înfiinţată îri a- cest an şi cuprinzînd istorici şt alţi oameni de cultură clujeni. Astăzi prezentăm cititorilor două interviuri cu oaspeţi Italieni, d-l Ricardo Rânzi, preşedintele C.E.S.R.E.C., şi Lauro Grassi, secretarul Centrului.
Ricardo Ranzi: «REVENIREA LA VALORILE DEMOCRAŢIEI"
— D-le Ricardo Ranzl; sînteţi unul dintre oamenii bine cunoscuţi la Ciuj-Napoca în rîndul
„ITALIA. ŞI ."ROMÂNA iNTRE-1943-1953"istoricilor, ■ în calitate de preşedinte al, CE.S.R.E.C. Cum se explică această veche şi caldă relaţie între institutul din Milano şi istoricii clujeni?
— înainte de toate, prin dorinţa de aprofundare a' unor raporturi culturale şl naturale. A - vem originea latină comună, dar de mulţi ani, atît în Italia liberală cît şl în cea fascistă, ca şl acum în cea democratică, nu au fost luate în considerare într-un
■ mod adecvat aceste origini- Este In intenţia şi interesul nostru, să participăm activ, şl din punct de vedere economic şi politic, pentru revenirea fraţilor noştri din Europa orientală la ceea ce considerăm noi a fi valorile democratice. Ştiind ce similitudini e- xlstă în trecutul nostru, vă putem ajuta să depăşiţi aceste .momente dificile, de trecere de Ia
Foto: N. PETCU
ATESTATUL BĂRBĂŢIEIAzi, cel • mat tînăr • contingent
aflat sub haina ' ostăşiel trăieşte momente înălţătoare: depunerea jurătnîntului de credinţă faţă de patrie şi popor.'
La Cluj, in preajma statuii voievodului întregitor de neant ţi glie — Mihai V.Ucazul —■ la Furda şi Dej, Ungă alte monumente legate de sufletele noastre, tn faţa drapelelor de luptă ale unităţilor, se vor petrece momente de neuitat. Vor rosti cuvintele sacre ale Jurămlntului militar tinerii ţării care au trecut deja proba de foc a curajului' Sn evenimentele din decembrie trecut
Sentimental vorbind, vă mărturisesc că. tinerii acestui contingent m-au impresionat plăcui încă de la incorporare. Faţă de alte dăţi, dnd prin destule şi fn- tortocheate căi numărul j i minărilor* atingea un nivel îngrijorător, In această toamnă agitată (marcată de un context socio-po- Ittic intern şi International suficient de confuz) s-au prezentat ta Incorporare mal mulţi tineri decît ne-am fi aşteptat ţi, et>i- , dmt. de ctt prevedeau cifrele stabilite. Ca niciodată, au trebuit să te rezolve operativ problema de ijnplimcntări“.
De curlml, m-am întîlnit cu o bună parte dintre tinerii acestui contingent: români, maghiari, germani, romi ş.a. N-am cum scrie despre fiecare măcar un cuvînt, deşi n-ar fi lipsit de importanţă'Vreau insă să vă spun că toţi şi fiecare depun un deosebit sirg In deprinderea meseriei de apărători al patriei, fn poligoane, tancodromuri şi săli de specialitate secundcle sint însoţite de şiroaie de sudoare.
Revenind la ziua de azi, vă Informăm că in Piaţa Mihai Viteazul vor rosti jurămlntul şt: soldatul Cristian Rotopănescu — mezinul unei familii cu iti copii
■ fin viaţă), din Vlădenii Botoşanilor! soldatul Mihai Daniel Mânu — colaborator al ziarului „ A- gora“, din Cimpina. Vor fi tn formaţie, de asemenea, şi mulţi fit ai meleagurilor noastre clujene: fraţii Sorin şi Horaţiu Jt- lovan, Gelu Tănată, Paul Pălă- cean. Călin Doduţ, Kovact Gyu- ta, Nuiîas Zoltan fi Blro Ernă.■ Dacă timpul vă îngăduie, vă
invităm să fiţi alături da et ta ora 10, la locurile amintite.-
Maior Marian VEREŞEZAN
totalitarism la_democraţle. Probabil din Occident vedeţi doar prosperitatea societăţii de consum, dar nu şl autodisciplina spontană caro o susţine, născută din confruntările, chiar brutale, dintre capital şl. sindicate; brutale, dar pozitive, fiindcă fără o asemenea confruntare nu so poate naşte nimic pozitiv. Considerăm că e necesar u n ' impuls din partea comunităţii europene, lansarea unui Plan Marshall pentru Europa de est, ca să ajutăm această dezvoltare. Este dificil încă din partea întreprinzătorilor italieni să facă afaceri ca ţara dv., cîtă vreme nu este încă .perfect pusă la punct legislaţia necesară.: Dar , trebuie făcut cît mai mult pentru cunoaşterea realităţilor, României, pentru a spori interesul investitorilor italieni, pentru a o putea includă
cît mai repede în mecanismul pieţei occidentale..
— Noi am apreciat îâp tul că institutul nu s-a mărginit la vorbe, ci a început cu fapte: cărţi, burse, colaborări concrcte, colocvii, simpozioane....
— Sper să realizăm la Milano un simpozion de public-relations în primăvară, în care să prezentăm industriaşilor (din Lom- bârdla, în primul rînd) România şi posibilităţile el; un simpozion cu participarea C.E.S.R.-E.C. şi EUROCERC,.asociaţiilor industriale lom barde, inclusiv societatea la. care lucrez cu. Spe-
Dic CALÎAN
(Continuare în pag. HI)
Scrisoare dsschtsâ
DOMNIEI SALE DOMNULUI PR1M-MINISTRU " ; PETRE ROMAN
Forumul Democrat Ahtitota- litar Cluj, reprezentat prin Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Uniunea Mondială a Români!or Liberi, Forumul Independent Român, Partidul Liberal Monarhie, Partidul Democrat, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, revista A - gora, vă solicită o audienţă în vederea prezentării unor probleme acute din domeniul politic, social, economie, inter-et- nic ş i ' administrativ-gospodă- resc cu care se confruntă popu
la ţ ia judeţului Cluj.Avînd în vedere că participa
rea la un dialog constructiv cu actualele organe ale- puterii din judeţ este imposibilă în condiţiile în care aceste organe au fost constituite pe osatura nomenclaturii comuniste, considerăm de datoria noastră de a vă solicita o întrevedere pen
tru n vă putea înfăţişa doleanţele obiective ale principalelor partide politice şl. asociaţii din opoziţie care reprezintă aproximativ jumătate din populaţia judeţului Cluj.
Vă asigurăm că prin această cerere dorim ca Forumul De-' rnocrat, Antitotalitar Gluj să poată discuta în mod liber şl deschis cu primul ministru al ţării probleme de cea mai mare însemnătate, avînd astfel prilejul de a prezenta o serie de propuneri' şi .soluţii'; pe care -le considerăm absolut indispensabile pentru îmbunătăţirea actualului climat social, politic şi economic din judeţul nostru.
In spiritul principiilor de libertate, democraţie şi onestitate pe care le dorim cît mai cu- rînd reinstaurate pe deplin în ţara noastră, vă rugăm, dom-
. nule prim ministru, să daţi curs cererii ca o delegaţie de 6 membri clin cadrul Forumului Democrat Antitotalitar Cluj să fie primită de dumneavoastră în luna noiembrie a.c.
Aşteptăm răspunsul dumneavoastră pe adresa:
FORUMUL DEMOCRAT ANTITOTALITAR CLUJ, str. Pavlov nr. 27, telefon 3-64-81
ŞEDSMfA Guvsrmuiui !Guvernul român s-a întrunit,
vineri, în şedinţn săptămînală de lucru. Cu acest prilej s-au luat în dezbatere. între altele, metodologia determinării compensaţiei şi a indexării unor venituri ca urmare a liberalizării preţurilor şi tarifelor — raport prezentat de domnul min istm al finanţelor, Theodor Stolojan —■ precum şi o seric de proiecte do legi şi de hotărîri aJc Guvernului.
ACŢIUNE DE PROTESTVineri, 2 noiembrie, în jurul
orei 14,00,. Piaţa'Universităţii a fost dm nou ocupată de un număr relativ mare de demonstranţi, în marea lor majoritate tineri.
Din discuţia cu un redactor al Agenţiei „Rompres“ cu mai mulţi participanţi la acţiunea de protest a reieşit că manifestaţia este spontană, nefilnd organizată do vreun partid politic sau "de alta organizaţii.. -
Se scandau lozinci antiguvernamentale. anticomuniste şi împotriva preşedintelui Ion Iliescu,
în jurul orei-17,00, o parte dintre demonstranţi, s-au deplasat tn Piaţa. Victoriei, cerînd demisia guvernului, nemulţumiţi -de programul' privind liberalizarea preţurilor.
Forţele de ordine nu au inletv venit. -
ÎNTREPRINDEREA „ unirea* ' LA 159.DE ANI, .
Ieri, 2 noiembrie, a avut loc la întreprinderea, „Unirea" din CluJ-Napoca o emoţionantă festivitate prilejuilă. dc împlinirea a 150 do ani de existenţă a unităţii. Au participat foşti şi actuali salariaţi ai întreprinderii, înviat1*
Cu prilejul festivităţii a fost prezentată o foarte documentata lucrare monografică cuprinzînd momente semnificative din istoria întreprinderii.
ÎNTRUNIRE-, P.U.N.R. (A.U.R.) Ciuj-Napoca invită membrif şl simpatizanţii săi din Someşeni la o întrunire, în ziua-de 6 noiembrie 1990, o* rele 17, la Şcoala 12 Someşeni.-
(37137)
O LUMINARE PENTRU TATĂL MEU. Prima «SrbStorire Creştinii liber» a illei morţilor, fa1 noiembrie, pentru fini Ini Lucian Mntlţ. El va mal II aici Intr-o altă ri. simbolică pentru libertatea noastră — 81 Decembrie. _ Foto: Radu S,
teHV&RUL IN L’BESTATE JPAGîNÂ 2
P I P A I M , € 0RDespre istoria hanurilor, os-
pătăriei .ţi hotelurilor dia Cluj •s-ar putea scrie o carte destul dc voluminoasă, mai ales dacă .un Sncope cu ceie mai vo-:hi timpuri, cînd renumitul vin de' „Ilcia1* se trimitea şi în alte o- raşe din Transilvania. S-ar puica aminti vestitul han-restau- rant .Cerbul Alb* diu strada' Matei Corvin nr. 4, local înfi' iirţaţ ! « ' secolul al XVIII-lea, sau hotelul italianului -Cnjotan Diasiui din str. Avram Iancu. Nu ne vom întinde îniă aţa departe în timp (de data aceasta), rezutnîndu-se, In cele ce urmează,. numai la unele, localuri, ospătării, restaurante sau cîr- ciun’ i din Cluj care au rămas, poate, In amintirea a^or locuitori mai „cărunţi” -ţii ' urbei noastre. Este vorba de „perioada 1920—1310 cînd cil or va localuri proprietarii, -respectiv patronii lor, le-au dat nume pe cît de simpatice ţi dp hazlii pe atît de des usitate în denumirile vechi din Transilvania. Astfel, au apărut în Cluj „Butoiul Bă- trîn“, .Butoiul Albastru", „Hor- naruj“. „Nurul Bătrîn“, „Peli- ţor“ (In centra), .Şapca Verde* şi ^Şapca Albastră* pe Galea Fiort’şti, „Palaca*. „Florica** (în str. 1 Mai), .Gaudeamus* (insla!st între stîneile Realului Cetăţuii), „Bufniţa" (unde a cinat Ch. Lindbergh şi soţia sa An ne în 31 august 1938), „Ciz-
'ma de aur“ şi multe astfel de localuri cu denumiri originale, în actuala stradă F.D. lîoose- velt spre exemplu, funcţiona restaurantul „Gomul Vinăîori* lor1’ , local foarts- frecventat, şi apreciat de clienţi din cauza
poziţiei sale iiprepsate de Piaţa Libertăţii. Aici se serveau grătare „serioase" pe farfurii clin lemn iar „vinul casei" era a- dus .săptămînal de la Aiud -sau Alba Iulia. Sticlele de sifon
„Ch:for“, multicolore, „împodobeau" parcă feţele de masă curate, iar de pe mese nu lipseau sarea, piperul, boiaua, o- ţetul, uleiul jşi • bineînţeles şerveţelele. Xn acest loral puteai întîlni pictori, -artişti, scriitori,
. publicişti, ziarişti, funcţionari, şi alţi oaspeţi, niciodată însă ,,'vîriători". Un taraf de muzicâ
.populară' distra publicul pînă .noaptea' tîrziu- mi Întotdeauna spre bucuria locuitorilor din casele învecinate. In apropiere de „Gornul Vînătorilor'1 exista «Pipa Mică“ , (str. Matei 'Corvin), condusă de familia . Borbath.. •Cine. norşl .aminteşte cu' drag de accst birt clujean,, sobru si elegant unde -luat» iniasa sau dna .(aproape qu regularitate) personalităţi de; seamă ale Clujului, ca de -pildă Augustin 'Bena, Zahariă .'Bârsan:- Mâfrai Be- Ia, Sebestyen Jozsef, Traian Grozave.seu, Guncser Nândor, pictorul englez 'Galloway, Constantin. Pavel şi mulţi alţii ca- re-şi găseau la „Pipa" întotdeauna masa liberă,_. căci la acea masă nu se aşeza nimeni. Totul era de ;la sine înţeles, fără car-
. tonaşul „rezervat*.' 5 ra fair- p la jl ln acest restaurant atmos' fera era ..intelectuală", se purtau discuţii, se consuma un
„varsă Biiles" după prînz, un „;şvarţ“ -sau se lua un coniac veritabil cu care se încheia activitatea acestui local,- pînă seara cînd se servea cina, iaro orchestră delecta publicul cu melodii de Vasileseu, Kăimatj, Dendrinof-Sirauss şi alţi compozitori îndrăgiţi. Poate nu greşesc «ă .afirm câ acea muzică era mai frumoasă şi mai plăcută decît cea do video-clip (na toată) care-şi croieşte drum în aşa numitele „localuri" care au apărut in ultimul timp în Cluj -.Ca ciupercile după . ploaie. • în definitiv, aceasta este o proble- '
m ă de gust! Dar să revin la localurile : noi: unele, au: împrumutat emblema firmelor vechi —- şi n-ar fi nimic rău în asta— dar au ^uitat“ să le redea ■numîle iniţial. De pi M ă .„Mâi- ' ■jnuţa iPlîngătoare“ care .are drept emblemă , o . maimuţă ■ plîngăţoare» deşi restaurantul •se numeşte „Zarea" (De ce?). Un ait birt . nou .este cel din strada’ Pavel Chinezul. Aici, Intr-o zi există mîncare, în cealaltă zi,este numai băutură. JDe ce? Peîstru că sînt doi patroni, două '.gestiuni., două; obiceiuri." Ş i aşa mai departe s-ar - putea enumera -şi: alte exemple din Cluj. Speram însă că nu vâ trece prea mult timp pînă cînd
-toate: localurile vor găsi posibilităţi pentru a îi utile în primul rînd consumatorilor şi nu numai-',acelora care /le-au înfiinţat. . •
Gh. ÎS A C '
Beperc isentinj eniaîe.
PâSSAU-li ORAŞ IE ŞASE MALURI
In publicaţia cu acest nume, c- âitată în S.U.A. de Şerb an G.
; Andronescu, numărul pr septembrie 1930, citim următoarele: ^Domnul Gustave A. Pordea, -
..dos't deputat francez Jn Parlamentul european dt la .Stras-, bours, singurul reprezentant o- îicial al-exilaţilor; TOcea capabi- iă 'Să pledeze Ja tin -etît d e , înalt Biveî eaoza lor ^ a gărilor lor,4-ia dessqierit nt rsmirăefcine in*. -şsfltat ■si jts&es&iâsb. ., '
■Autor, ipri&tre cîielc, >«l «n si curţi despre Transilvania, -el -a -crezut toată viaţa ţg Transilvania, Tata-a aaţiuny române, tre- - îbuie să rămînă pentru totdeauna românească. A scris .cărţi, -articole, a susţinut conferinţe pe -a- ■Teastâ tedă. S-ar :pntea spune, fără exagcî-are, «3. el representa -Spiritul transil van. Cu toate aces^ tea, un mie numSr de exilaţi ro- *n-3ni la Paris au indrăznit si-1
. « T A T f S P , / 'acuze public câ ,în 1535 -ar fi primit .baaj de la serviciile secrete ale Bucureştiului pentru a apăra TtansUvania. Adevărul e câ el a apărat mereu, Jărâ a îi plătit pentru asta. Principalii -colportori de calomiăi ;|i de imputări Kiiîvcmîoase -au -îtsl ;„Tiraes“ dm Londra, fostul general HSaeepa,. ;redactorii ide la xmdvo iîursţpa "tjberâ, Virgil Ierunca :şi .Monica îicvinescu « iito ru l puliîicaiieL „LilSSP» flDsnrity aa£iu 'fiSnşpea- nu.
Astăzi; aceştia din-urniă au a- juns :îa poziţii importante An România: xicrmnul Câmpaasu _ neste viiea-pBeşediiite aî SOTiatulu^. i e runca ţi I.ovinescu sînt membri Se cnuare ai "Uniunii Scriitorilor, generalul Paeepa se află în graţiile Ministerului -Apărării 12a{&>
:nale,_care conduce ţi fos'a -Securitate. Aceşti -oameni au, aşadar, acces la diverse -arhive din Bu- •cureşti, au posibilitatea de a ve
rifica-documente şi de a. produce probi-! e care le lipseau odinioară. Dacă ar fi oameni de o- noare, ar fi de datoria lor să facă pablire aceste documente mai ales că. nu demult,-au proferat atît de grave acuzaţii la adresa domnului Pordea.—*.
L.P.
mmmm ■; 1.ZII® SE VACANŢĂ
f>« -litoralul rorrîfîaese•Jn. -varSi^m petrecut din -pilit':c-atu 'rfiişit 'giî-*i 'păcălescf i Tn-tm tratat ca pe~nn străin.
. Bugsn : Albu
UNUI T/iîjEisT KIîINŢELES .Ltu nici nu-i plouă, -nici ..nu-i
- ningefi-şi poartU crucea solitar cu zece tomuri sub -meninge . şi-12 epigramă. ... sub-tipar!
Ion Arcaş
-BruraUl sunetelor :sprc rauzi- c i »u mal este un mister. Iz- vorîte din natură şi preluate de cfilre am în spaţiul. condiţiei umane pr;>pr2U-::ise, .sunetele -erau folosite pţmtru pătrunderea în tainele universului, cu scopul de .a capta forţele nevă- Jiute t le lumii materiale şi ‘ spirituale în îolor.ul viaţii. Acest proccs de rîep&şire, caracterizat prin Intenţia emulai de s stă- pîni natura * produs un -anumit climat afectiv din care cu siguranţă au izvorittfiorii tarea-" tiei «rtisiice. Starea creaţi vă-fl awicrat 11 adevărata mutaţie ■psihologici* cc i-a dat omului o aiul lume, rea & simbolurilor. Stadiul anesta de evoluţi# j-a cr^at mijloacele invocării în cercmonialin-ile cultice;, care »m •diis .sensibaitataa amanfi spre forţa Spiritului sau spre mărie. -Omul trftra dj-opolrivă biologic ţi sensibil, ln cci .de al doilea jjrad do *xistenţi s-au £ăsit numeroase miji osc» d* «xprrsie, în carp sunetele, 1n undiisnca lor încărcai] cu triăîri pînd la extaziere. jS-ou
format, desigur, atunci, -relaţii •sonore da tipul oblestiv-subiec- tiv, realitate-fvcţinne. ubiect- imztgine şi alt ele. Prin sensibilitate jomul recrea lumea pe care o îiltra 3n imagini cu nuanţe, abstracte. Raporturile sirrr-
U M V C U S U L M U Z I C I I
bolice «veau Insă o . gtwtaţie ateolut veridică, muzica .fiind0 ţişn-b-e subiectivă, directă sau indirectă o’in marea trxperien- 'ţă a vieţii. Aceasta pentru efi -raporturile simbolice t» năş- tcr.u din fapte ţi reacţii. Cum pot fl considerat® oare imitaţiile -stricătclor tle wiimalc sau diferitele onomatopel din ceremonialele de magie vlRătoreas- câ? -Dupfi faza d e -Imitare ar- tisScu an1 apărat desigur spontanele foneme cu jrrade în valori afective. Ele sînt expresia
unui mare aot de intimitate creatoare, cu o 'bogată Inserţie senzoriala, cu scopul de a transcende realitatea nns- diată ln zonele cosmicului şi Spiritului’ vin mrejele tensiunii ritualice se speră că <eîcclels magice aie fonem/.-lor vor pco- ducer ecouri posibile de -a fi captate emoţional de mulţimea inriurită. ; :
Toate acestea fx>t fi atsu- mentate, în par ie, ai-heologic, dar -mai ales prin filiaţia unor expresii folclorice -ale căror sensuri ti u pot îi explicate astăzi prin identificarea lor Ia realitatea prcztmtuîui. -Suncfcle^ nu 'prins, astfel viaţă orlisticâ' prin rontinua -depăşim a condiţiei umane ln acţiunile ric Invocare a iarţei Spiritului. Se
.ponte, deci, vorbi de o funcţiune prittMră sacră a muzicii. TJ* Tilversul -muzicii primeşte dimensiunea sacrală în nuanţele căreia receptarea poate apela, -prin trăiri întenw, clilar extatice. la transcendenţa. '
Emilia DltAGEA
In acelaşi ioc' în care .sa aruncă în bătrinul -Danubiu Inn-ul care vine din sud şi înz-til care coboară din nord, .pe cele şase maluri ale fluviilor se aîlă fermecătorul orăşel Passau, de nici50.000, de locuitori.- Tîrg la răscrucea drumurilor dinspre :râsă- - f it şi -apus,,Passau — cetate ee^şi înfige adînc rădăcinile în istorie —- a iost influenţat -de tnuraeroa- se popoare, statornice .sau pasa-' •gere. JMarlnarl din Germania .de nord, coborînd pe Dunăre, negustori greci sau bizantini, meşteşugari sau muzicieni austrieci -care trebuiau doar sâ treacă In- nu-1, adică graniţa misiţi «vrei de prin Bcjernia şi Ungaria, pietrari sau zidari -italieni .şi-au făcut In secole vad aici, construind case, deschizind prăvălii, ridi- cînd biserici. S-a născut astfel un conglomerat pitoresc, viu şi* colorat, o arhitectură eclectică, ciudată, un limbaj care .-nu se • mai întîlneşte prin aceste părţi..' în-centrul urbei şe înalţă, măreţ. Domul .cu infrastructură Tomană, apai carolingiană, continuat în Stil gotic şi terminat, la începutul secolului a XVIIl-lea, în manieră barocă. Mîndria oraşului o constituie orga din Dom, cea mai mare de acest fel din lume. Este0 adevărată uzină de produs muzică cu 231 de registre şi 17:388 de tuburi ••■uriaşe. Avem privilegiul de a asculta într-o dimineaţă, in J3om, un concert cuprin- zînd bucăţi de la Bach la -Lan- glais. Turiştii ccupă toate locurile, ba stau -şi. în picioare, as* .cultînd :cu evlavie,ficcare sunet,, covârşiţi.-de^ valurile sonore care ' •se revarsă peste ei ca dintr-o ciclopică Niagară muzicală. .1 Clădirea Primăriei e aşe/ată chiar pe cheiul Dunării, cu faţa. spre fluviu. Pe unul din pereţi sînt marcate cele mai înalte cote ale inundaţiilor,- destul . ■ de frecvente pe-aici, .cînd apele ce
lor trei fluvii cresc, xtneori, cu cîţiva metri. Aflăm datele te)t>r mai catastrofale inuadăţii: 15 august 1501, '3 martie 1523 $i 10 iuie 1954. ""
'De pe una din "înălţimile din ■Junii ^raşiiM irv’em o largă şi -splendidă pei'spectivă. Cn m are clan ta te ae vede locul in -care ceie doua .rluri, inn-ul şi Inz-ul se contopesc cu Dunărea. P în ă aici- urcă vapoare mart pornite de jos, de la Marea Neagră. D c aici în sus nu pot păti-unde decît vase jnici,- aUt -din cauza n i-
'velului scăzut ;al apei, :cît ş i d in -cauza poduri.! ur - aruncate paste ■apă. -
Spre seară,. ' Întregul -orăşel, frcraraătă ,se produce o agitaţie_ neobişnuită .şi -lumea de ;pe chei se adună buluc, interesată şi cu - Tioasă.'';E :.ziua; , ;singui*a • pe sâp- tumină, cînd un .®;gantic vas so- rvietic de .:a.EreRient'pleacă * ln icroazieră. Va trece ' prin cîteva capitale,- iar altele — printre care şi .Bucreştiul —- vor fi vizitate cu autocare. Va -ajunge la Odessa, punctul terminus, d e •onde va face- calea Întoarsă.. Vaporul e ultramodern, cu ;maxi- mum de confort: săli de .concerte, cinematografe, bamri,-saune, piscină, teren de tenis. La ora20, „Ucraina* se . desprinde de chei. Sirenele sufla cu putere, mii da -becuri -se Aprind pe punte, flutură mîini şi batiste Via- porul se -îndreaptă Încet - spre răsărit, unde calc de cîteva sn te de kilometri, va naviga avînd în Stingă pămîntul ţării noastre. România. Noi însă vom porni, în zori, în altă direcţie, pe Dunăre în sus, spre Regensburg. Cu a- ceasta vom ^pătrunde cu adevăr rat în Germania, mai bine zis în cel mai mare land al său, un ţinuţ; fermecător şi bogat, un adevărat stat In stat .o ţară în ţară; Bavfîria, - -
; Dorin -ALMAŞAN
•'•■• -MU-r SCUMP S! AJUTĂ ; •- :LÂ FRU M U SEŢE !
-Despre virtuţile ţelinei au vorbii: mai 1 ntîi medicii, şi-.generaţii de ^bărbaţi -au tot sperat . . . Iată însă că „cum ţelina face obiectul atenţiei în laboratoarele de cosmetică. Bogată în săruri mi-
aierale şi, de aceea, recomandată în curele de -săSbiis»' ţţelina poate .fi îolosită— .sitb form âde sas ~ şl pentru regenerarea ra- ţpiă&-&- fextfltti. lăruia îi redă -e- liasUcitates şi fineţea.
ibaiKîlui -pătrunjel are jsra- priefâţi laebfciuite. Frecate -cu
• frurizg de pătrunjel, "locurile în- ţepătuVilor de insecte- vor .scăpa de mîncărime-şi durere. De-ase- menea, frunzele de pătrunjel şi ţelină, fierte- în apă;-dau luciu părului şi o nuanţă mai-,frumoasă culorii naturale. ; .
Dacă pielea «ste frecată eu xeguiariintejcu vcpji -tle portocale, bine '.spălate, va va' tieveni mai .catifelată; ' uneori,' tot în acejt ■■mod ss paate lSnlătEra3!^liilita.îJa rîndul ei lămlia poats dîir.'cni parte nompoasstjB a utnner-oase- ior .wmăşti“ .posdba îngrijfraa ternului, meniîiî -s£-i împiiase «o prospeţiise''UnstEasEa.
O.Z.N.-URI PE CERUL CLUKJLU!?Ne-a -vizitat la redacţie dom
nul Ioan Baghiu din Cluj, Bloc Lamă G, -etaj VIII, ap. 33, telefon B-07-1D, de , la caro am aflat că, în noaptea de 21 octombrie s.c. a fost martorul evoluţiei u- nor .0.z.î-î.-uri îîn imediata .apropiere a blocului în care domnia sa locuieşte. Din spus'-ie interlocutorului nostru am înţeles că .obiectele" s-au afJat la zonă
timp de trei ore, după care au dispărut în direcţia pădurii Hoia. Invităm pe -tbţi scej care « u de •spus .ceva . pe «acesastfi ton ă şi, mai ales, pe vecinii din bloc despre care domnul Baehiu 'pretinde că r.u \"ă.rut .-şi -pot confirma epic- petrecute să o facă, pentru n da credibilitate celor scrise şi povesti te jd e citit,orul jiostru.
•nTV <»
- fo \ '■l * *
....Tsj f
Işfiîi
a fjt Cs^î
* mm
PAGINA 3ADEVĂRUL ÎN USERTATE
SUBIECTUL LA 21
LIBERALIZAREA PREŢURILOR• Liberalizarea ^preţnrilor' — în .mod limitat — Io prima ;faaă.«• Naile p reţii n — un pas spre sărăcie? •• Se; solidtă amînarca aplica rii HberaîirSrii -yteţutfiar i q A /
AmilJîcu.
:Cela trei puncte Se vedere ni so par demne de luat în seamă, ele fiind de fapt subiectul la ordinea zilaij preocuparea centrală * fiecărui •eetăţean.', Domnul Petre Roman şi prin el, bineînţeles, Guvernul Român, consideră că liberalizarea preţurilor este o măsură necesară, oare va determina o ruptură de vecinul .sistem «canoniic, pertni- ţînd.in -acelaşi timp, intrarea pe un făgaş normal — cel al economiei de piaţă — , menit a stimula producţia şi competiţia ■dintre producători. .
3? apreciază că liberalizarea preţurilor- B~a impus înaintea privatizării, trecerii la economia rie - piaţJ! motiv câ aces calcul' rea]' a! ilor prime, energiei tibilului la „intrare producătoare, refiectîndu-se apoi
, ta produsul linit.Privitor la rata creşterii prtv
ţurilor şi dacă subvenţiile prevăzute pot ţine pasul cu ţia, premierul român a subliniat că nu există un coeficient lit, acesta urmînd să fie cunoscut abia după negocierile dintre producătorii de, bunuri (agenţii economici) cu corner ţuL Promotorii liberalizării imediate a preţurilor afirmă că alocaţiile şi subvenţiile acordate de Guvern vor menţine nivelul actual al aşa-zisuiui „coş zilnic*, neafec- tind nivelul da trai al populaţiei Ca opinie contrară, reţinem propunerea deputatului Petrişor Morar pentru acordarea unui vot
i'sprljimfl compensa-'i ; V - "iavU Prevă*ute sînt
S :foarte mici“ va duce ™ .;5 V S ??r confruntări a - '
*^a v P.arlnment, precum şide neîncredere Guvernului. pentru *5 !
Aprrfm a «3 literafcm» £ , 2 t i S ' c££g%£,tu3£preţurilor ar putea crea convoi- .cale fiind .e d î^ t ™ ~ li sociale, dar nu atîţ d« mnriîneît să pericliteze aplicarea .noilor preţuri este, poate.^prea optimistă. Şi, eum de ce :ţi-e frică, nu scapi, joi, in Bucureşti, cele
a fost veclii primitor la liberalizarea preţurilor ni se pare o idee valabilă,-dar _ ştim dacă Guvernul îşi va e-
2000 de .persoane din Piaţa Uni- . x a g e r â t i t o S t S ^ S u d t o 'versităţu . an cerut amînarea a- — - j :_ >„ — p t-ţuraior, plicârii liberalizării preţui’ilor după Anul Nou. Sînt prim ii. şi, în mod .-sigur, nu vor fi singurii.Ram: ne de văzut dacă protestatarii publici vor avea o pondere ■mart; în, totalul populaţiei. :
sau, cum 'se afirmă, .disponlbm- tăţîie financiare ale cumpărătorului vor fi singurele care vor determina nivelul preţurilor.
Reporter
Cozi la încălţăminte. Foto: Rada S.
c o m u t a m -
Uijiunea Democrat Creştină (li. D.-'C») condamnă-cu 'ferniita-. te tentativele de destrămare *3 unităţii politice :n Basarabiei şi afirmă - cu tărie că. .-teritoriile rupte -din' trupul -ţării în 1844 fac parte integrantă din teritorial naţional românesc.
Privitor la .pretenţiile grupurilor :făg3uze 'iţi rusofene,, UD.C, afirmă câ «ele trebuie ;să se .bucure de Soaţe. drepturifc mmari- tăţîlor eonloraxtoarr*, drepturi consfinţite de -tratatele 2nte$na^ 'ţionăle .şi îaiadts ds spiritul de toleranţa ;a poporului român, cape pe tat inttasflî istorici -sal» •nu 3 asnprit :alţe neamuri.
’ik. .Uniunea Democrat .CreşUnS
(U.D.C.), fidelă -principiilor de
democraţie şi de libertate ; ;B con-; ti iţei, îşi exprimă, pe această cale dezaprobarea: faţă de poziţia echivocă a guvernului în
i problema restituirii patrimoniu*; lu i Bisericii Gre.co-Catoiice, Tergiversarea soluţionării ..acestei. •probleme creează tensiuni inutile In “'tînâurile credincioşilor '.a- tft de confesiune jgreeo-catalicâ, cît şi -Se confesiune ortodoxă.
; Pentru ’ '«restabilirea armoniei xspisdtuale şi sptăs&e -jl nsainisiui rossSnese, r.erem tutorer factori
lo r tn ' drept «ă soluţioneze â c urgon.!?. această problemă.
i;:D.C, Filiala Cluj :
INVITAŢIE LA O i’ EItAPin mânunctiiul ăe tineri artişti
■ lirici , care au. Început această ' stagiune ca solişti al Opersi Române, soprana Irina S’ănduieseu Bălan va fi prezentată publicului meloman clujean, în aceasta .nftuâ calitate a sa, duminică, 4 noiembrie, tn -roiu! de
, mare . compiC3£}tale „Mimi" din opera 'DOEMA de Giacomo PucCinh. SuîJ
-.bagheta dirijorului ;petre Stoarcea, In regia -semnată d'- Viorel Gomboşia,asistat da Stosm jFiirtea, v tînSra -artista va « ie r i anflsara calităţilor sale
. yocal-scenice, .aifituri € » -artişti 3i- iik î Se alaasâ ' Viioai'e, MOîailai «- .;prcciaţil;~îeE0m l ahai T e ja r— ,«So- cloKO", Îîaăiîl Tltas .îp^allac _ „Sebaunar/i". teatil Alircsa "îîot'.a —‘ „ColiBE", 'birliona! Bjaj jSerbac — „M arccno-, Jiat'îtOTiul :AIes^iiî5r-a Kd-
-pcczl ..^Jcnîât” iHttprana Dolria 3î«culce 'Slnjpetrean —* ..rJaastta". ' în eUe roluri: iPara- mon MsiftcS, clon Ion Tordsil.
;i!îa«atni fiB-car: Enstl .Maxim. -Ece- fnogxafia: Vaier Sasilesca.
După o -mult prea îndelungata aşteptare, "Una â in tre legile cela mai .arzătoare- —■ .'Legea fondu- • la i hinciar — a ajuns. -în sfir» .şit, pe masa de lucru a parlamentarilor ţării. ’De fapt, se,pare
•să -Parlamentului *Ii sînt supuse spre analiză nu unul, ci n u jnai puţin de patru ■proiecte de lege « pămlntului, dintre care cel c - laborat de,către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei ajunsese, mai zilele trecute, .la a cincea ediţiei Este acesta, desigur, un fapt îmbucurător, lăsindu-ne să • credem câ există totuşi .preocupări pentru rezolvarea unei probleme complexe şi de primă -importanţă nu doar pentru agricultură şi pentru oamenii pămîntu- lui, ci pentru întreaga economie, pentru întreaga ţară.
Din păcate, însă, intrarea in această fază, -cea ,a dezbaterii proiectului de lege (sau a proiectelor?), ,se face nepermis de tîrziu, cei direct interesaţi, ţăranii, pierzîndu-şi adesea răbdarea şi reeurgînd la adoptarea de măsuri pe . cont propriu, ălt£el jspus. :făcîndu-si singuri legile,
. făclndu-şi singuri . dreptate. Or, tergiversarea, amînaroa adoptării unei .legi care să-i pună In drep-
.turile ce li se cuvin i-a făcut iar neîncrezători.. . Aşa se face că harnicul ţăran român, care a existat dintotdeauna, în această toamnă nu :s-a prea "Urnit la lucru, derutat fiind de ambiguitatea „indicaţiilor” de tot-felul venite şfie loficial, prin -acel decret 4-, care mai mult l-a Jncur- - cat decît l-a limpezit, iierneofi- cial, din partea ştiutorilor .de tot felul, a diferitelor jpartide, care. fiecare în parte, l-a derutat, mai .mult sau mai puţin, pe lucrătorul pâmSnluiui...
Cel mai puţin implicat în > elaborarea legii a fost şi este. cine
• .altul, declt ţăranul!.... In mime- ' le ini s-a vorbit mult, dar cu .el-s-a
vorbit extrem de puţin. Intretiîn- du-1, odinioară,. pe unul dintre liderii 'unui partid care poartă chiar numele ţ.lranulni. care este concluzia .sa cu - privire- la problema pămlntului. 'în urma -discuţiilor sale cu oamenii satelor, cu cei care dau ţării pîine, mi s-a 'răspuns ,pe .cel mai firesc ton: „Domnule dragă, n-am.avut timp să merg la ţarii, să discut cu ţăranii, sînt tare ocupat cu ‘ politica . . Ei bine, npe spinarea ţăranului" se face în continuare
politica, la nivel chiar .foarte ridicat.*..Destui dau-sau .nu dau pămînt ţăraniflui, uitind că pă- mîntul este al ţăranului, ceea
-ce-i Jjpseşte fiind legâlizopea dreptului său asupra .pămîntuluil Această legalizare este -o măsură care nu mai poate să întîrzie, şi care este .singura capabilă să ■urnească -din loc jo .agricultură bîntuită ile .seisme, dar care mai are nebănuite resurse de regenerare. ..
Proprietatea ţăranului asupra pămîntului nu a fost anulată, teoretic vorbind, nici In epoca recent spusă, ,prin proprietatea cooperatistă sau colectivă, chiar >dâcă practic lucrurile au stat altfel. Cu atit mai mult, în noile condiţii, ţăranului nu i se poate da pămînt. el 11 are! Se tente oare cineva că ţăranul se va îmbogăţi? Căci s-au auzit voci care „tunau" împotriva micului producător, -care-şi stabileşte <acum singur ^preţurile: „să-i fie mărite impozitele, să fie constrins, să fie pus la ,res- pect“ ( Iar? Iară-! „ardem* -pe ţăran, cînd încă -.nu -şi-a revenit bine dintr-o amorţeală de peste 40 de ani? ,Se uită oare că ţă- ranul dă tonul belşugului, că a-
îtiinci cînd el *ste ibogat, -ţai-t-i ±>ox:at,â? , :
Desigur, legesf trebuie să li h- pezească situaţia din agrieultu- diferenţiat, de la o aonă la alta,' fiecare in -parte .acu condiţii, spe- ciÎH-e. Nu se. m ai poate vorbi de o fârîmiţare în mici parcele, b imenselor suprafeţe •'din’Tnririle, -grînare âle’! ţării, -sfin' 'Bărăgan, din Cîmpia de Vest, din "Banat. Mare. part-e ‘dintre '••«ceste '-'supra-
•feţe '«înt anienaja'te 'în ■sisteme de irigaţii, greu întiii^abile în căzui fjnmiWrti. Şi-apoi, ce s-âr •Intimpla fără o .mecanivare birie pusă 13 punct pe 'aceleaşi suprafeţe uriaşe? Altfel/Stau lucrurile in ţină de • dsai;'în condiţiile -.întregii Transilvanii, ale Moldovei. şi rtu Tiumăi, vnde există şi •posibilitatea • îoto<?it3i un'or î-upra- feie mat -mici, '-ca' -jir-tnare a gra-
.'dalui adesea «scăzut - de accesibi- Jitate pentru a fi lucrate. -Uii punct com un' trebuie însă <ă urnească întreaga varietate de
îsitoafii: pSntîîvtui trebuie să a- îpartmă legal.- peste tot. ţăranilor, şi ei s& 'decidă în toate proble- îmele legate de pSîDÎnt'
Emil.LUCA
VERNISAJBiblioteca -CentrâlS ’Universl- •awa-„il2DCIAN BLAGA*. Ateneul clujean, /Vă invită la vernisajul -expoziţiei .„MisztA- tfaîusi Kxs M M 6s — eănuTar
şi tipograf transS-vari" îa da- ta vde 3 snoterobtie -îSOtt, IIÎ2,®, :tn' 'sala .JG. S&OTi" ‘ţCo- J lecţii , -speciale). Program -de Ş
■’wfâitBre': ■ tlhiie««orCle 10—14. SirrfbatS şî dciriinifiă Tînchis. ' *
i r r -
(Urmare* din pag I)
râm sa -stimulam interese. de ambele părţi. Ca lucrătot în d o meniul economic, -studiez .posibi- litnten de a face o -operaţiune de counter-trahrns (nîărfă contra marfă) pentru a -veni în intîm- pinarea unor cerinţe ale Roinâ- -niei ş i — să fie clar — şi în interesul meu. înccrc « iniţiativă industrială de mare cancentrare a manoperei, o întreprindere de circa 50 de oamţnsi, .rare să 1«- ciese In .sectarul conservelor ah- .inentarH, exclusiv ;pcntru export. JSocietatca mea ;are jxisibiUtBtea dg p Asigura -consultaţii pentru •orsanizarea acestui • irounter-tra- «R>8 Şi pentru -a -canaliza diferite iniţiative. Ştiu’ câ m i &ste o iituaţie ssimplS în România; forţele ee se contrapnn sint cele clasice: unii vor reforme radicale. alţii — .moderate şi progresive, iar o parte a nomenclaturii ^i aparatului birocratic ;(care « -a ifosl în stare nă cîndească şi nu va putea nici de acum .LucoJo) au doreşte « ic i o reformă, pentru că ar trebui -să-jji găsească nltă pro- Itmu. “Trebuit;, deci, asigurată o
colaborare a inteiectuaUiă.ţii, a oamenilor de iştiinţâ, de artă, de culţurâ, a universitarilor şi studenţilor, cu acea parte a aparatului birocratic care este vnaî deschisă, pentru .eă\nu s»''poate arunca peste bord tutui..... ,
— . . . nu putem importa un în treg alt popor. . .
— Uri radicalism exagerat e:itc periculos. 'Să nu Uităm câ , nomenclatura şi aparatul biroci-a* ‘tic nu sînt constituite-numai din (proşti, ci şi din -oameni, inteli- Ecni). culţi, bine pregătiţi profesional, Desigur, uit sînt tocmai eu -de .parioa nomenclauirii, ci fnâ £Îndesc pur şi simplu la « - •tilizar^a tuturor energiilor naţiunii dv.. pentru ca' poporul dv-sâ poată -depă?) jrroutăţile . acestei -perioade. Sn ştie -că atnnci clndraporturile economice se modifică, apar greutăţi: va fi un mo-' mont de cădere, Rpci va urma o lentă, dar siguri crcjterc. A sta, va cer»’ un mare rfort de muncă, dar şi pe plan moral, mai « - l e i n partea (aac3ei intelectua- .UUţi \care ştie nu numai ,.&ă iu- beawâ iînmănia, dar ji s2-i apere i«toi-eael«.
Lauro Grassi: „ACCEPT CUI^- -TUh PERSONALiTA'fT] DACA Sr.liVKŞTE TUTUnOK"
; —- De cîţi ani frecventezi- Ho» -munîa?
•— Prima dată am -vonit în octombrie 1973., pentru o lună, la- Bucureşti. Şi apoi aproape in fie
care an, uneori de roai multe ori. în ’89 — de trei ori. Tn anii tclnd n-am putut veni, am păstrat legăturile cu prietenii. Anul acesta, acum. - este a -patra oar,ă.
— Unde,ai învăţat ronjîmcştaî— Aid, In Itomânia: cUitiiS,
svorbir.d. NW:am frecventat nici un curs de limbă rămână în ;prima fază ,C73—*01} atu fost a- :-xat pe Bucureşti; mi-am dezvol- ,tnt inierasui pentru Itomănia. In- cephtd .-co '82 ara Inee-put s'ă -vin sistematic la 'Cluj-Wapoca la cursurile da vară ale Universităţii. Era lîn pre-iext; din motive economico nn puteam beneficia de burse, .primite din 73 pînă prin ’8L lixteresUl meu era sS păstrez legătura .tai .prietenii; uneori făceam naveta Cluj—Bucureşti Aftnn s-o schimbat situaţia. î'aza a doua (din !U2 pînă
azi) e o .fază idujeanâ..-Chiar da - cs am foarte :mulţi prieteni foarte ?buni la Bucureşti, sentimentul meu e !a Cinj, -îmi pltt- ce mai mult aici, îini adune mai mult aminte de Milano 'ca şi Ardealul de Lombardia.
— Ai făcut. împreună cu alţi oameni din Italia, un lucru deosebit, aţi întreţinut sentinîentul de curaj al cercetătorilor noştri, acea rezistenţă « Intelectualilor de reală valoare. . .
— Da, e un capitol de istorie pe care numai românii îl pot scrie. Dar acer.ta e .trecutul. -
— Da, -dar acest "trecut a .in- semnat cărţi pentru bibliotecile cclujene. burse pentru «clujeni, schimburi -de faformnţii -de -spe- rialitnte. . . La ce :te gindeşti pentru viitor?
— La multe lucruri; La colaci vii, la Îmbunătăţirea • orwlnţiilor culturale îşi «economice, politice, umane între 'Cluj -şi iiMilano, ]Transilvnriia ţi Lombardia, Intre Italia f l România.
— Oamenii .care te cunosc şi ts apreciază te-au propii» — şi ou iviişit sS obţină — 'să devii «otăţoan d* onoare -ni Clujului.,
— Wici nu ;niă ;iîîndeasxv, <d«r- ani-a «onvenit, pentru că cm ';to* ■ losit ac-est titlu .pentru a perfecţiona. legăturile, pentru a con
vinge şi alţi prieteni că-, dacă-vin la iCldj se vor *imţi într-un mediu de prieteni. Prietenii mei de la Paris şi Torino au afîat-odin ■sitmîle Tcîjiifcneşti. iEa a produs ,jEfM3le;pracbt». .lată. accept, icu l- înl per«onalităţii" dacă -serveşte tuturor. ,-Si tacă -o .ptecimre.: tot ce .am făcut noi — eu, d-l pne-^r- dinte ai CE.S.R.E.C Ricardo Ranzi, prof. «Canavero şi prof. Porro de 'la 'Universitatea din RiUaua, prof. Cova de la Ual- vrrreitatea «catolică şi alţii, care n-au ^'enit anrum .la-“Cluj —,'-tot ce s-a făcut şi s-a adaptat ,1a cir- îe.iirrcstanţele de pînă .la.CBVoiuţie, •a fost făcut de jxariiculari. ;Ne-n costat «relativ puţin, rdar bajiii j>e care i-am investit în cânţi, colocvii. Jiu .fost plătiţi de roi. Nici statui italian, nici .nîgianea ,Lom- rbardia nu ,no-au sprijinit. Nioi n-am cerut, pentru«â«itn Tvrut sâ fim linjdcţpendenti şi 'din punct <fe medei» financiar. -.'Şl -nşa ■« voavieantlnua, cu uîtucanţia că astfel relaţiile so • vor dezvolta ;bi- ne, necondiţionate de cele două
1 state. Statul italian ar .trebui *5 ,aihă. inaiara Bucurcştlului. cev* mai multă jjrijS. Nu poîntfeez cu «tattil -mm, /dar sper oft «coui*!!# [colocviului -de la CiUj-’Nflpaea ar ,putoo ►cinstitui » invitaţie pentru Ambasadă şi pentru Rnma Să se interese/e de acest mediu.
'fcBB/A&Ul ■ IM ■ UBERYAT£ p ag u b a \
CHJŞ|NAU.— Potrivit' relatărilor agenţiei TASS, Jn cursul dimineţii dc vineri, în oraşul Dubăsari din estul Republicii Moidova, tn urma ciocnirilor survenite Intre voluntarii moldoveni şi unităţi ale miliţiei s-a ajuns lu un schimb dc focuri. Un miliţian a fost rănit. Pentru a veni în sprijinul populaţiei, din Dubăsari, îri localitatea Tirflspol, a început formarea unor detaşamente de muncitori, numărînd aproximativ 2000 de oameni.
La orelo 19,30, ora Moscovei, Alexandru Porojan, vicepreşedintele Sovietului orăşenesc Dubăsari, a comunicat, telefonie că între satul Dunga şi Dubăsari continuă, conflictul ar/nat. Potrivit declaraţiilor sale, se înregistrea-
' ră V morţi şi 30 de răniţi.UKlîNA. — Cetăţenii Ungariei, Poloniei şl Cehoslovn*
®SB e s s £@ 3 E2SS ema mm «sa » «n a »
ciei nu vor mal primi de-acum înainte d ro tu l de azil îa Elveţia, cu excepţia situaţiilor cînd se aduc dovezi concrete do persecuţie, au decis autorităţilor elveţiene, considerînd. potrivit A.F.P., că, după răsturnările politice din Europa de Răsărit, aceste state au devenit „ţări
. sigure**.BELGRAD. — Judecătorul de pace din.oraşul iugoslav
Kotoro, Republica Muntenegru, -a ordonat expulzarea din Iugoslavia a 29 de cetăţeni români. Aceştia au intrat în Iugoslavia ca turişti şi au rămas să lucreze Sn construcţii pentru un întreprinzător particular din Kotoro, informează agenţia Taniug. :
CHJŞINAU. — Trimisul special al Rompres Constantin Ta vet transmite: Situaţia din raioanele de sud ale Moldovei, Sn care. a fost instituită starea excepţională, s-a stabilizat îritrucîtva. Din zonă au fost retrase toate detaşamentele -de voluntari găgăuzi şi moldoveni, situa» ţia fiind controlată de trupele M.A.I. ale U.R.S.S.
; ANUNŢ '
ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZAREA- LAPTELUI CLUJ
în urma solicitărilor primite de la mai mulţi abon a jM ^ lapte de consum şi pentru ^asigurarea aprovizionării c<u respunzătoare a consumatorilor, care p o s e d ă , ment la domiciliu, începînd cu data de 6 N O IE lV lt5 R * 5 l ‘Ji/0 livrarea laptelui Ia domiciliu se face în z i l e l e MARTI. JOI şi SÎMBATA a fiecărei săptămîni. R u g ă m pregătiţi sticlele de schimb. (1660) - _.
• Cu ocazia împlinirii a 50 de ani <io cSsătorio, doresc iubiţilor
mei părinţi. VICTORIA şi VASILE SAVOŞ, multă sănflfa- te, bucurie şl ani mulţi şi fericiţi, Cu multă dragoste, Puiu.(37117)
• La împlinirea a cincizeci de- ani de căsătoric urăm părinţilorPALAGHIA si VASILE CADIŞ. din Gilău, viaţă lungă cu sănătate. Copiii şi nepoţii. (37071)
• Schimbăm apartament trei camere, ICRAL, confort mărit, etaj IV, cu lift, central, pentru două camere confort, plus garsonieră confort. Telefon 5-66-16, după ora 16. (37506)
• Schimb garsonieră, confort mărit, proprietate de stat, Cîmpia Turzii, cu garsonieră în’ Gluj-Napoca, preferabil Zorilor. Telefon Cluj-Napoca ' 3-57-88, zilnic după orele 17. (37577)
• Vînd cameră video M. 7. Pa- _< nasonic, nouă. Telefon 966/
3-S7-56. (37122) ,; e Vînd convenabil: televizor . color „Telefunken1*, videorecor- ' der „Aicai“. Telefon 4-75-34, ore-
• le 9—14, 17—22. (37838)© Vînd medicamente Stugeron,
Dopegyt. Telefon 8-18-12. 237805)' © Vînd televizor color, diago
nală mare marcă germană, stare foarte bună. Telefon 0-41-10, între orele 19—21. (F.N.)
a Vlnd căţel pudel, pui. Telefon 1-58-77, orele 20—2a (37222)
© Vlnd: " dormitor comandă, pian scurt, storcător fructe. Telefon 5-77-17, orele 1G—21.(37226) . • • . v @ Cumpăr: frigider, televizor £(Ib-negru, cuptor. Telefon 7-03-23 Intre orele 16—19. (37574)
® Vînd camion Bord 1,2 tone (75.000 km). Telefon 3-28-34. (37570)
® Cumpăr maşină pentru tri- ; cotat ciorapi din lînă. Telefon3-D8-36. (37567) '
• © Vînd Xerox şl butelie aragaz dubio R.F.G. Telefon 1-72-85. (37526) - .. .
@ Vînd maşină de cusut Casnica. Telefon 1-90-31. (37516)
O Cumpăr Renault 18; de preferinţă BREIC. Tclcfoii 4-29-35. (37592'A)
® Schimb apartament 4 camere, ICRAL, Calea Bucureşti, cu apartament 3 camere, în zona Pata Gheorgheni, Măr&ştl-Sud. Telefon 5-61-80, după ora 17. (37508) -
® Schimb apartament 2 camere, confort, ICRAL, cu apartament 3 camere; exclus, Mănăştur; Plătesc eventuale îmbimâ- tSăţirt. Telefon 5-G1-80, după ora 17. (37509)
9 Schimb garsonieră confortI, din Tîrgu-Mureş, cu garsoniera sau apartament în Cluj-Napo- ca. Telefon 954'2-48-79. (35963) .
® Schimb apartament 2 came-’ re, ICUAI., în cartierul Ghcor- ghcnl, cu trei camere. Telefoa5-20-79. (37504)
• Schimb apartament proprietate, trei camere, ultracentral. Deva, cu similar Cluj-Napoca. tt'cJcfon DOfVl-25-35. (35571)
O Caut garaj de închiriat. Telefon 1-32-82. (37596)
: : © NOU — Confecţionez jalu- ' zelo din material plastic, tip „Ne- kerman", diferite culori. Telefon6-39-34.(37322)
@ Familie serioasă, oferim îngrijire unei persoane singure con-
- tra locuinţă sau preluăm pentru îngrijire locuinţă, unei familii care placă în străinătate. Telefon
3-73-28. (37983)© întreprinderea particulară
„NEGRUT şi CO“ . str. Pata nr. ,163, telefon 5-82-42, Cluj-Napoca, ţine evidenţia contabilă la întreprinderi particulare, la preţuri avantajoase. Q79GVA)
© Student, meditez limba ger- mată. Teiefon 5-71-68, după ora 1& (37593)
© Student caut apartament cu două camere, preferabil cu telefon şi frigider, £n Mănăştur sau Plopilor. Telefon 7-08-23, între orele 16—19. (37574'A) .
® Uostaş'Dioniste din localitatea CrăieşU, com. Petreştil de Jos nr. 109, pierdut autorizaţie pentru vînzare-cumpărare mărfuri căciuli şi ciorapi, eliberată de Prefectura jud. Cluj. O declar nulă. (37527)
O L a crim i ţ l f lo r i , duioasa «• m ln tire f l c torn e regrete , la . S săptăm îni d e Ia trecerea tu c t c r - ,
- nltata a ce lu i ca re « fost VASILE D R A G O S T E -B IB I — ră - m as !n s u fle tc lo soţie i, f iilo r , n u ror ii ţ l a c c lu l ea re I-a fo s t inai scum p Intre n o i, n ep oţelu l C o co , d e d o i « n i . odU inroscJU ee tn p a - oe . C om em ora rea va avea lo o d u m in ică , 4 n o iem b rie 1SM, la b iserica „ S f . D um itru* d in it r .. U Iunie. F am ilia . (17202)
O C u aceea şi d u rere anunţăm c 4 au trecu t 40 d e z ilo d e cin d
scum pul nostru O PR E A CONSTANTIN n e -a p ărăsit, p e n tru totdeaun a. P ios o m a g iu tn am in tirea Iul. Fam iîln Îndurerată .
© S e Im pU nesc 2 an i de la'cr’i- m l, su sp ine, am intiri «1 f lo r i de Ia trecerea In n efiin ţă a u n u i su f le t b u n , M A ItfN L A ZE . F a m . d inH ued in , H od lş. (37070)
© S e îm p lin eşte u n tin d e c in d pă m in tu l r e ţe a co p e ră p o ce l m a l iu b it fiu , soţ, tată ş l fra te V A S IL E SOCACIU . S u fle t gen e ro s , za d a rn ic te v o m aştepta , n u -ţ i v o m m a l au zi g la su l, n u -ţ i v o m m a l v e d e a ch ip u l, p a ş ii - tă i nu v o r m ai trece p ra gu l ca s e lo r noa stre . D in tot c e -a fo s t fru m o s , n e -a răm as n u m a i d u rerea ş i u n d <tr nesU ns. în v e c i nem ln* g lia ţ îi p ă rin ţii V asile ş l L u c re - ţia , so ţia A d rian a , c o p iii C lprian ş i S ebastian ş l fra ţii A n y şl N elu eu famiuue. (37149)
© L a c r im i . ş i f lo r i p e m o r - m ln tu l tău , a cu m cin d se îm p lin e sc 3 an i d e c in d te -a m p ierd u t, s cn m p a m e » m a m ă M A R IT O a r A D U , din G h lri? . F iica Ana- cu fa m ilia . (3T15S)
© Cu a ceea şi n em ărg in ită d u - re r s a d u cem un p ios om a g iu m e - m » r ie l d ra gu lu i nostru soţ, tată, s o c r u şi b u n ic , IOSIF P A T A C , o cu m c în d se îm p lin esc 6 lu n i de la trecerea ln etern itate . D u m n ez e u s ă -l od ih n ea scă in p a ce . î'i.- raiij.n im .-;;rci'atâ. (372S0)
© M iin e , 4 n o iem b rie , s e Îm plin e sc 3 an i d e c in d scu m p e le n o a s
tre fUc.e. gem en e , PU ŞC A Ş G Y O N G Y V E It-ş i E B ZSE B E T
n e -a u pă ră sit pentru totdeaun a. P e v e c i n cm în g îia ţl părinţU şl f ra ţii d in B on ţid a . (37031)
© S e Îm plin esc 5 ani d e triste ţe , d e cind n e -a p ărăsit, p en - trii to td eau n a , scu m p u l n ostru Soţ, tată, s o cru ş i 'b u n i c AUIIEL T o c A c r O . D um nezeu să te o d ih n e a scă in p a ce , su flet b n n ş l d ra g . F am ilia în v e c i n e m ln - g îia tă . S oţia N uţl, copiU cu fa - m ililte ş i n ep oţii. (S7817)
© Z i l e ş i n op ţi de tristeţe ş i singurătate," d e d o r ş l aşteptare z a d a rn ică a bu n u lu i ş i iub itu lu i
n ostru so ţ şi tată PU IU IHIftSiEş, a că ru i in im ii gen eroa să u in ce ta t s ă 'm a l bată a cu m trn ân . N e -a părăsit p rea tim p u r iu , ia r dragostea ţu ca re n e -a în co n ju r a t , su fletu l bu n ,' d o ru l, lip sa Iui, vo r ră m in e , v e şn ic to in im ile n oa stre . In v e c i n em in - g i ia ţ i : soţia M ariana, c o p iii P a u l A n d re i şt tviadălin P uiu . (35S98)
_ G in d u ri Brum oase ş i a m in tir i d e .n e u ita t le adunăm în tr -u n p ios om ag iu azi, la Im pU- n ir ca n n u l an d e Ia trista d esp ă rţire de cu m n atu l n ostru d rag , PU IU ntlM IE Ş . Cu p ietate ş l iu - Iilro fl păstrăm am intirea . D oina ş l ftlarius. (35638/A )
© T rista a d u ccro a m in te la îm p lin irea un u l an de Ia d e ce
su l scu m p u lu i nostru cu m n at P U IU Im a ilE Ş . O d ih n eascS -se In p a ce . N uţica , N elu ş i M ihai. (ÎÎCS8/R) '
O Cti a ceea şi tristeţe anunţăm îm p lin irea unul an de la t r e c e re a In etern itate a neu itatu lu i
ş l d ra gu lu i nostru fin PU IU fft lK rE Ş . F le-I ţarina uşoară . N a ş ii , N cln P o p , cti fam ilia . (ÎÎSÎS/C)
• A n trecu t t an i d e tristeţe, d e la p ă ră sirea soţiei m ele , p en
tru totdeaun a, Vrm O N ICA W tE C U Ş . în d u rera t, ud cu la c r im i s fîn tu l m orm ln t In ca r c ae od ih n eşte . S oţu l P etru , D e j. (ssets) _____________
A trecu t un an d e tristeţe, d e etnd d ra gu l nostru g in ere ,
P U IU IR n tlE Ş , trăieşte n u m a i in in im ile n oa stre . D u m n ezeu . *4-1 od ih n ea scă In p a ce . S o cr ii io a n şlAna Picuror. (Otii/Di
O S in cere co n d o lea n ţe ş l în treaga n oa stră com p a siu n e d om nu lu i d irector Ioa n P o p ş l fa m ilie i, tn m area d u rere p ricin u ită d c m oartea tată lu i' 1 >r drag. C o- IeeU vul un ită ţii 83 „U n lc “ ,(37253)
O Se Îm plin eşte u n an d e la tragicu l a cc id e n t a l un icu lu i nostru Un p u i u i r i m i e ş , ca re n e -a părăsit fn flo a re a v ieţii, la v lrs - d e 2î> d e an i. N ic i la cr im ile , n ic i tim p u l n u p o t şterge durerea d ia su fle te le n oa stre ş l v o m f l v eşn ic a lături d e c e l d o i co p ila ş i a lut. V eşn ic p firinţii n em ln -
m am a ş l tata. (36S59)A In a ceste m om en te gre le sin
tem a lătu ri d e fa m ilia R acz ln m area d u rere p ricin u ită de m oartea so ţu lu i ş l tatălui drag , BACZ ISTVAN, T ransm item , p e a cea stă ca le , s in cere le noastre con d o lea n ţe . C o leg ii d e serviciu . (37237)
9 M u lţum im tu tu ror c e lo r ca - r e au fo s t a lături d e n o i tn m area d u rere p ric in u ită d e m oar
tea ce le i c a r c a fo s t M A R IA pA t.A C E A N . O d th n ească -se ln p a ce . Fam ilia îndurera tă . (3723S)
Sincere co n d o lea n ţe şl Întreaga n oa stră com p a siu n e d o m n u lu i p ro f , m a is tru G h eorgh e
Eossor şi familiei, în m area d o - re r e ,p r icin u ită d o p ierd erea m am e i dragi. C lasa de. e lev i m eca n ic i din D e p o u l CJ?. C lu j-N a p o ca . (37239) . . . .
L u n i, s e ~ Îm plin esc 6 săptă - mlni d e la cr im i ş i d o r , d e cin d moartea nem H oasă a sm u ls fu lg e r ă to r d in m ijlo cu l nostrn pe ce l m ai Iubit s o ţ ş i tată, V ASILE b a r a . N u te v o m uita n ic iod a tă. Soţia ş i co p iii . (37210)
© îm p ă rtă şim d u rerea fa m ilii lo r L azăr, P ro ln o v ş i Cristian la trecerea in n e fiin ţă a preotese i E LISA BE TA L A Z A n , doam n ă cu ce le m a l a lese calităţi. F am ilia M ante, (37575)
© S in cere con d o le a n ţe d om n u lu i d ire cto r Ioa n P o p la m area d u rero p ricin u ită d e m oartea tatălu i d rg . C o fe tă r ia .-„u ra n ia ” . (37578)
0 . S în tem alături d e doam n a Ileana Inoan ta c lip e le grele pricin u ite d e m oartea m am ei dragi, ş l- i e xp r im ă m s in ce re co n d o le anţe. A socia ţia d e lo ca tari, s tr , G r igore A lex a n d rescu n r . 17. (37588)
9 S în tem a lătu ri d e co leg u l nostru S ilv iu ln m arca dur<l*o pricinu ită d e m oartea tatălui d ra g , c o le g i i d e la în trep rin d erea „U n ire a " II, (37584)
© Cu lacrim i n eseca te , d o r n estin s, d u rere ln su fle t, anunţăm îm plin irea nn u i a n , ln { n o iem b rie , d e c in d scu m p u l n ostru fiu
ş i frate , A L E X A N D R U POP (SA N D E L), m o d e l d e com p orta re , c in ste , ş l-a p ierdut viaţa da torită n e g lije n ţe i m e d ic ilo r , n u m a i 21 d e a n i , . S cu m p u l nostru S ăn del am ră m as Îndureraţi p en tru tot restu l v ie ţ ii. D um nezeu să te od ih n ea scă In p a ce . P ărin ţii A lexa n d ru ş l G eorgcta , sora K am ona. (37515)
A Z d rob iţ i d e d urere anunţăm încetarea d in v ia ţă a ce lu i ca re a fo s t A U R E L D O JA , d e 81 d e an i, d in Ctfra. înm orm întarea are lo c azi, 3. n o lem b rio « 9 0 , o - ra 15, tn C ara, F am ilia îndurera tă. (37*42)
• Cu p ro fu n d ă d u rere ş l Inim ile Îndoliate anunţăm încetarea d in v iaţă a fostu lu i nostru eo leg b a l o g i i A u n m n , căru ia 11 voin păstra o veşn ică am in tire . S ince re co n d o lea n ţe fa m ilie i în d o liate , c o le c t iv u l d e m u n că al C oopera tivei „E lectrom eca n ica * c lu j - N a poc* . (9471)
O N im ic ş l n lc ic tn d n u v a e * ’- g e am in tirea ş l d r a g o s t e a t ® * s cu m p u l n ostru v e r işo r S l A K l N L A Z E , p leca t ,!n e te rn ita te a c u m d o i a n i. M on ica ş l M a r in e i ,(37070)
• Cu in im ile z d ro b ite d s d u r e r e n e d esp ărţim d e ee l c a r e * fo s t m ult iub itu l n o s tru t a t ă ,
s o cru şl b u n ic IO A N R E P E D K - B unătatea ş l d ra gostea c u c a * * n e -a în co n ju r a t , ' p re cu m ş t « f a - tu rile b u n e p e ca re n l I e -a « S a * n - o să le u ităm n ic io d a tă . F i i c a M a ria n a , g in ere le N elu ş i n P P ° " ţii CrisU şl M arius. (37699)
© C u d u rere anunţăm t r e c e r e » fu lg eră toa re tn n e fiin ţă a c o l u l ca r e a fo s t IO AN R E P E D E , s o ţ , tată , b u n ic ş l s o c ru , In vtrst& d * 62 an i. în m orm în tarea va a v e a Io c d u m in ică , 4 n o ie m b r ie I S S B , o r a 13, In A p ah id a . F a m il ia tn — dottată . (37CTS/A) ___
O S in tem a lături d e D o in a S t a . - v r e , ln du rerea p r ic in u ită d e p ierd erea m am ei d ra g i. D i s c i p l i n a d e gen etică ş l a m e lio ra re a p l a n te lo r , Institutul A g r o n o m ic c a u j - N a p o ca . (37595)
@ S in cere co n d o le a n ţe f a m l l i n t1 În d u rera te cu o ca z ia Î n c e t ă r i i Mir*
via ţă a co leg u lu i n o s t r u B A L O G H A R T H U R . C o l e c t i v i i » cea so rn ica r ilo r d ia C oop . „ K l e c - trom ecanica**. (37503)
0 Cu duriţ.-e In s u f le t a n u n ţ ă m Încetarea dih v iaţă a f o s t u l u i
nostru co ie g de m u n că E E K SILV E STR U . S in cere c o n d o l e a n ţe fa m ilie i grou în ce rca te . C o t e - g ii de' serv icii! de la M o r & r it ş i P a n ifica ţie , (moi)
© F ic -ţ i ţărina h şoa ră , A D R I A N A M IRON , su fle t b l în d ' ş l «S ra g - . C ristina şi N elu . (37246/A) ,
O S în tem a lătu ri d e : fa m . I o a n P o p ln m area d u rere p r in c a r e tre ce ş i- i transm item s in c e r e c o n d o lean ţe . F am . B laga ş l M i r o n . (37248)________ .O S in cere con d o lea n ţe c o l e g u - ■
tu l n ostru n o r v a th ş te fa n , I r t d u re re a pricinu ită d e . p i e r d e r e a m a m e i - dragi. C o leg ii A t e l i e r u l u i t ro le ib u ze , r.J.T .L . (37512)
| - © Cu su fle tu l Îndurerat — m a m a , tata ş i fraţii — am p i e r d u t d in ca sa noastră o f l o a r e , o
flo a r e in virstă d e 20 d e a n i , A D R IA N A M IRON . S ă-ţl f i e ţar in a u şoa ră , A driana d ra gă . N u te v o m uita n iciodată . C o m e m o ra rea a re Ioc ln 4 n o ie m b r ie , o - ra 12, satu l R ed iu . (37246)
O C u p ro fu n d ă d u rere a n u n ţ& m Încetarea fu lgeră toare d in v i a ţ i i , a s cu m p e i n oa stre m am e ş i b u n ic i SO FIA AÎ.P.UŢ. N u o v o m u ita n iciod a tă . în m o rm în ta re a v a a vea lo e m a rţi, $ n o im b rie . o r a12, d in ca p e la I a cim itiru lu i M i - năştu r. FamiUa îndurerată .(37521)
9 Stntem a lături de p r le t e n o l n ostru S ilv iu M orar ln m a r e a d i lr c r e p ricin u ită de p ie r d e r e a tată lu i său d ra g . Fam . C ă lin a ,
; (37528)
• C u In im ile rd rob ite d e d u r e re , anunţăm încetarea din v i a ţ i a s cu m p u lu i nostru soţ, tată ş i b n n lc A L E X A N D R U M O RA R . C e rem on ia lnm orm lntărli va a v e a to c astăzi, 1 noiem brie 1>M, ln
I sa tu l D ezm ir. F am ilia îndurera- |tâ. (3758$) •
• C u nem ti-g ln ită durere a d u ce m . Ia cunoştin ţă rudelor, p r ie ten ilo r , ş l cu n oştin ţelor În cetarea fu lg eră toa re d in viaţă a s cu m p u lu i nostru soţ, tată, socru şl b ă n ie BEC SILVESTRU (PUIU) t a v irs tă d e R i o t în m orm în tarea va avea loe m arţi, I n o ie m b r ie IW0 LV o re le 14 d c la capela d in M ănăştu r. N u ie vom nita n l c l o - d a tă . FamIUa ted orera t». ( « U f l
COI.ICCIUL DC ULDACTIIÎI <»« eailan (redarlor jet). Dno Rebrtana (redactor şct adjunct). Tralao Bara (s®- crrtar ecnrral de redacţie). Vaier Ctitorcano, Emil tJdca. (on Rm*. Maria SAnceorzan. Rada Vida
REDACTlAs Cluj. ttr Napoca nr !• TELErOANE: 1-10-35 (redactor şef): 1 -75-07 (redactor »e* adjunct $1 secretariatul da redacţie)! I-T4-IS (secţia culturalfih t-73-07 (secţia problema sodal* economice); t-74-90 (secţia probleme cetăţeneşti)j 1-73-04 (administraţia clarului) Mica pubil
dtato te primeşte rilnlc. Intre orele 10—Ifi str Napoca nr Ifl (la parterl Stmhflta sl duminica închis.
T i r a j36.411 î