Post on 27-Feb-2020
Nr. 7/Aprilie, 2015 -REVISTA MAGAZIN A ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR-
CLASA A III-A LICEUL TEORETIC „MIHAIL SADOVEANU”
BORCA-NEAMŢ
UNIVERSUL MICILOR SCOLARI
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
1
EVENIMENT
Hai sa vorbim despre copilarie !
Elevii clasei a III-a au desfăşurat activitatea - Hai să vorbim despre copilărie ! - dedicată marelui
scriitor Ion Creangă. Cu prilejul împlinirii a 178 de ani de la naşterea sa (1 martie 1837 Humuleşti, Neamţ)
elevii, în parteneriat cu biblioteca comunală Borca şi Fundaţia Scriitor Aurel Dumitraşcu, au urmărit filmul
Amintiri din copilărie, au realizat desene şi au creat texte literare inspirate de poveştile, povestirile şi
amintirile marelui povestitor.
Ecaterina Teona Iordache Adela Ecaterina Aruştei Bianca Elena Ciubotă Prostia omenească Punguţa cu doi bani Pupăza din tei
Matei Ruscanu David Plăeşu Daniel Dumitru Meclea Matei Ruscanu Punguţa cu doi bani Punguţa cu doi bani Caprele Irinucăi Fata babei şi fata moşneagului
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
2
La biblioteca comunală, domnişoara bibliotecară Iolanda Lupescu a organizat expoziţia de 1 martie
2015 - cu picturile micilor şcolari.
Expoziţia - La cireşe
Ecaterina Teona iordache Elena Amalia Bostan Bianca Elena Ciubotă Adela Ecaterina Aruştei
Matei Ruscanu David Plăeşu Iustin Tofan-Ionel Silviu Tofan-Ionel
Ecaterina Teona iordache George Daniel Ungureanu Elena Niţă-Tincă Ionuţ Sebastian Niculiţă
D-na învăţătoare ne-a pezentat pliantul despre
viaţa şi activitatea lui Ion Creangă şi s-au lecturat
fragmente din Aminitirile din copilărie.
Rubrică realizată de Amalia Bostan
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
3
Creaţii literare realizate pe baza poveştilor lui Ion Creangă:
Paza bună trece primejdia rea
George Daniel Ungureanu
Este o zi frumoasă de vară. Am pornit-o hai-hui prin pădure privind
după razele jucăuşe ale soarelui care răzbăteau printre crengile brazilor. Nu
departe de cărare, într-o poieniţă, se afla căsuţa caprei cu trei iezi.
De după trunchiul unui brad răsare cumătrul lup. Îl întreb:
-Salut, lupule ! Ce pândeşti de după brad ?
-Mă uit să văd când pleacă de acasă capra ! Am de gând să-i înfulec
pe iezişori... de mult timp nu am mai avut o masă aşa de bună ! Dar tu, unde
ai pornit ?
-Le fac o vizită verişorilor mei !
-Dar cine sunt ei ? mă întreabă lupul viclean.
-Iezişorii ! Aceia pe care tu vrei să-i mănânci ! Capra m-a chemat să
am grijă de ei cât timp ea este plecată la piaţă.
Lupul a rămas nedumerit. Eu am pornit-o spre casa iezilor.
Am stat împreună, ne-am jucat şi am aşteptat capra cu bunătăţile
cumpărate.
Din când în când îl vedeam pe lup, prin vizorul uşii, cum ne privea din
pădure. Nu a mai avut curajul să se apropie, aşa că a plecat...
Vulpea păcălită de urs
Elena Amalia Bostan
Gerul s-a mai îmblânzit după ce a îngheţat lacul din
apropierea casei mele. Mi-am luat săniuţa şi am pornit-o spre
derdeluşul copiilor care se afla în apropiere. Prin fulgii mari de
nea văd că se apropie ceva …
Aud paşi greoi scârţâind prin zăpadă şi un mormăit: mor, mor,
mor !
-Moş Martine, dar unde ai plecat aşa …prin zăpadă şi nu
eşti în bârlog ? Dar ai şi scule de pescar !
-De când vulpea m-a păcălit, mi-am cumpărat plasă de
pescuit, undiţă şi momeală, dar şi barcă.
Punguţa cu doi bani
David Plăeşu
-Barcă ? dar lacul e îngheţat ! îi spun eu.
-Am să prind peştele la copcă ! Am tot ce-mi trebuie !
Peste câteva minute, Moş Martin s-a întâlnit cu vulpea. Aceasta a început să-i dea târcoale şi să se
minuneze de instrumentele pentru pescuit ale ursului.
-Nu cumva să-mi ceri peşte ! îi zice ursul mândru. Du-te la lac, bagă limba în apă şi ai să vezi cât peşte ai
să mănănci !
Şi aşa, vulpea cea vicleană, s-a învăţat minte să nu mai păcălească animalele din pădure.
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
4
Punguţa cu doi bani
Adela Ecaterina Aruştei
La furat de peşte
Elena Niţă Tincă
Cu săniuţa după mine am pornit-o la deal. În vârf mă
întâlnesc cu ursul Mormăilă, care stătea dus pe gânduri … nici
măcar nu m-a simţit atunci când m-am apropiat de el.
-Unde ai pornit-o, ursule ?
-Mă gândeam să ajung la râu. Tare aş vrea nişte peşte
proaspăt !
-Şi nu te mai duci ? îl întreb eu.
-Vulpea vrea să mă păcălească. Mi-a spus să-mi bag coada
în apă, dar eu ştiu că-mi va îngheţa ! Cum să rămân eu fără
frumuseţea mea de coadă !
-Am o idee… să-i facem împreună o vizită vulpii !
Am pornit-o spre vizuina ei. Din fericire, vulpea nu era acasă, aşa că ursul s-a înfruptat puţin din
peştele ei… nu am dorit să o lăsămj chiar fără peşte acum, în mijlocul iernii…
Am plecat de la vulpe, iar ursul cu coada lui mare a tot măturat zăpada ca să şteargă urmele. Cât am
mai râs şi ne-am mai distrat !
Iezişorii caprei
Adela Ecaterina Aruştei
Vara te îmbie la plimbare şi joc în aer liber. Împreună cu
prietenii mei am pornit-o după fragi şi după mure. Ne întâlnim cu
mama-capră, care strângea şi ea de zor fructele de pădure.
-Adina, te rog să stai puţin cu iezişorii mei până mă întorc
din pădurea mare ! îmi spune capra.
-Desigur, mamă-capră ! Să te bazezi pe mine ! La revedere !
şi pornesc repede spre căsuţa caprei care se afla în apropiere. De-
abia aşteptam să-i revăd pe iezişori…
Iedul cel mare mi-a deschis uşa, dar cel mic s-a speriat …a
crezut că a venit lupul. Ştiau şi ei povestea caprei cu trei iezi.
Iezişorii s-au jucat fără nicio grijă. Aveau în mine un prieten de
nădejde. Lupul nu s-ar fi apropiat !
La uşă se aude: Trei iezi, cucuieţi / Uşa mamei descuieţi…
Iedul cel mic a deschis uşa mamei.
Mama-capră îmi mulţumeşte cu o salată gustoasă din fructe
de pădure.
Capra cu trei iezi
Ecaterina Teona iordache
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
5
La scăldat
Ciprian Roşu
Lupul păcălit
Matei Ruscanu
Este vară. Am plecat în pădure să mă întâlnesc cu iezii
caprei. Pe drum am cules fragi şi mure.
În timp ce mă îndreptam spre casa caprei, m-am întâlnit cu
lupul şi l-am întrebat:
-Ce faci aici, lupule ? Nu cumva vrei să mănânci iezişorii ?
-Chiar deloc ! Eu vreau doar să-i veghez ! Capra m-a rugat !
Eu nu am crezut cuvintele lupului. Cu siguranţă, el punea
ceva la cale. Am plecat în fugă spre căsuţa caprei. Bat cu putere în
uşă, gândind că ea n-a plecat încă la piaţă. Îngrijorat îi spun:
-Capră dragă, lupul încearcă să mănânce iezişorii !
-Atunci ar trebui să-l păcălim ! îmi răspunde ea.
Am discutat strategia şi ne-am apucat de lucru.
La sosirea lupului, eu l-am trimis la uşa din spatele casei, dacă vrea să mănânce pe iezi.
Lupul o porni în fugă şi … călcă pe sfoara întinsă de mine şi capră, iar aceasta a pus în mişcare capcana
pregătită: o cuşcă suspendată care a căzut peste lup.
-Aoleu, m-aţi păcălit !
-Te eliberăm cu o condiţie: să nu te mai apropii de casă şi de iezii caprei ! Promiţi ?
-Promit, promit !
Şi aşa, lupul a devenit prietenul nostru.
Întâlnire cu fata babei
Bianca Elena Ciubotă
Chiar dacă primăvara a sosit, afară încă este răcoare şi pâlcurile de ghiocei de-abia încep să-şi scoată
clopoţeii din zăpadă. Nu pot ieşi afară, aşa că mă joc cu sora mea De-a v-aţi ascunselea. Mă bag în dulap pentru
a mă ascunde. Acolo …găsesc o uşiţă … e o uşă secretă ? Mă strecor prin ea şi deodată, ajung în tărâmul
basmelor…
Merg pe cărarea care se aşterne în faţa mea şi ajung la o căsuţă ce semăna cu cea din povestea Fata babei
şi fata moşneagului.
Aici se afla doar fata babei. Fata moşneagului era plecată cu treburi.
-Nu ţi se pare că ar trebui să o ajuţi pe sora ta ? o întreb eu.
-Cine eşti tu de îmi vorbeşti aşa ?
-Sunt o fată ca şi tine. Dar ştiu să-mi ajut familia la treburile gospodăreşti !
-Şi ce dacă ? Oricum eu nu o ajut ! Să-mi murdăresc eu mânuţele ? M-ai puneţi pofta-n cui !
-Vorbeşti prea mult ! Am s-o ajut eu pe sora ta ! Şi le voi spune şi părinţilor tăi.
-Nu, nu ! Voi încerca să fiu şi ei hărnicuţă, să fie o surpriză pentru toţi. Merg cu tine !
Împreună, eu şi fata babei, am ajutat-o pe fata moşneagului la toate treburile casei, care nu erau puţine.
Aşa ne-am şi împrietenit ! Totul a fost minunat …dar a trebuit să mă întorc acasă.
Sora mea tocmai a deschis dulapul şi m-a găsit …
- Gata ! Acum tu trebuie să numeri, apoi să mă cauţi. Şi se băgă în dulap.
Oare va găsi şi ea uşiţa fermecată ?
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
6
Pedeapsa lupului
Daniel Dumitru Meclea
Este vară. Am plecat în pădure să mă întâlnesc cu iezişorii caprei. Pe drum, în
timp ce culegeam fructe de pădure, mă întâlnesc cu lupul, care pândea casa caprei de
după un copac.
-Ce faci aici, lupule ? Nu cumva doreşti să mânânci iezii caprei, aşa ca în
povestea lui Ion Creangă ?
-Eu ? Nici gând ! Vroiam să ştiu dacă totul e bine la căsuţa caprei …spune lupul.
Dar lupul minţea. Eu am pornit în fugă după capră ca să-i spun că lupul i-a pus
gând rău.
Între timp, lupul a ajuns la uşa caprei şi a început să-i roage pe iezişori ca să-i
deschidă pentru că el doreşte doar să se joace cu ei.
Iezii au încuiat uşa bine cu toate zăvoarele… ei cunoşteau povestea Capra cu trei
iezi. Mama lor le-a citit-o de nenumărate ori !
Am ajuns la timp împreună cu capra.
-Ce faci aici, cumetre ? Nu cumva vrei să-mi mănânci iezişorii ?
-Da, vreau ! …adică, nu, nu vreau … se dădu lupul de gol.
Capra luă o nuia şi începu să alerge după lup şi să-l mângâie cu câteva lovituri.
Eu am stat cu iezişorii bucuroşi că au scăpat nevătămaţi.
Spre asfinţitul soarelui am pornit spre casă cu gândul că mă voi întoarce la căsuţa
caprei a doua zi.
Lupul s-a învăţat minte: minciuna are picioare scurte !
Remus salvatorul
Remus Gabriel Butnaru
Era o zi frumoasă de primăvară. Într-o pădurice trăia o capră cu trei iezi.
Fiecare ied avea un nume: Alex, iedul mare, Merlan era mijlociul şi Remus, iedul
cel mic.
-Mămico, ne este foame ! … strigară iezii.
-Plec repede până în piaţă la cumpărături. Voi să închideţi uşa, să o încuiaţi
bine şi nu uitaţi să supravegheaţi focul în sobă…aşa voi pregăti mai repede masa.
După ce capra a plecat, iată că a şi sosit lupul. El auzise totul…doar avea
urechile lungi şi ascuţite !
S-a apropiat de uşă cu gândul de a intra şi a mânca iezişorii. Remus, care
tocmai îşi fabricase o praştie pentru pietricele, îşi luă repede fraţii şi s-au urcat în
podul casei. Printr-o ferăstruică mică, unde lupul nu putea ajunge, a început să
tragă în lup. Acesta, a luat-o la sănătoasa fiind cât pe ce să răstoarne capra, care
tocmai se întorcea de la piaţă.
-Cine a pus lupul pe fugă ? întrebă capra.
-Remus ! strigară ceilalţi iezişori.
Capra l-a felicitat pe Remus pentru curajul său. Ştie că are cine să apere
casa atunci când ea lipseşte.
Acum mănâncă cu toţii bunătăţile aduse de mama lor.
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
7
Eu, capra şi cei trei iezi
Ecaterina Teona Iordache
Într-o zi frumoasă de vară mă plimbam printr-o pădure, până la capatul ei. Doream să văd ce se
ascunde în ea. După vreo oră şi jumătate de colindat, ghiciţi cu cine m-am întâlnit ? Era capra.
-Teona, du-te la cei trei iezi ai mei ! mă rugă ea. Tatăl lor e plecat pe camp ca să cosească pleava şi
îmi este frică de lup, ca să nu îmi mănânce iezii !
-Nu -ţi fă griji, căpriţo ! plec imediat spre ei.
Ajung într-un suflet la uşa casei:
-Deschideţi, iezilor ! Sunt prietena mamei voastre, Teona !
-Nu te credem ! Nu-ţi deschidem !
Am început să-i rog frumos, să le explic …dar nu am avut nicio şansă. Iezii nu mi-au deschis uşa !
După o oră, ajunge şi capra acasă cu coşul încărcat de bunătăţi. Mă găseşte afară, pe prispa casei
aşezată pe scăunel …cred că era a mezinului.
-De ce stai afară, Teona ? mă întrebă capra.
-Iezii nu au crezut că sunt prietena ta şi nu m-au primit în casă.
-Te rog să mă ierţi, spune capra. Am uitat să-ţi spun că trebuie să le cânţi. Am început să cântăm
împreună: trei iezi cucuieţi …
-Mamă, mamă, mamă ! Cineva a vrut să ne păcălească ! au spus iezi în cor.
-Nu, dragii mamei ! Ea este Teona, prietena mea. Am rugat-o să stea cu voi până mă întorceam eu.
Drept mulţumire, am fost invitată să rămân la cină. M-au invitat chiar să rămân la ei vreo două zile şi
să-mi aduc şi părinţii şi pe sora mea. Aveau două camera libere şi un pătuţ mic pentru bebeluş. Casa caprei
era foarte dotată. Mi-a spus că vrea să îşi deschidă o pensiune pentru drumeţii obosiţi.
I-am promis că mă voi întoarce şi îmi voi aduce şi prietenii pentru a vedea ospitalitatea deosebită a
caprei cu trei iezi !
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
8
Sosirea primăverii te îmbie la creaţie. Şi noi am realizat diferite lucrări la orele de educaţie
tehnologică.. Unele dintre ele fac parte din proiectul European e-Twinning, Magic Hands, proiect la care
participă copii din mai multe ţări europene: Polonia, Lituania, Estonia, Grecia, Bulgaria şi România.
Rubrică realizată de Bianca Elena Ciubotă
Primăvara este în palmele noastre
Materiale de lucru: cartonul şi hârtia
colorată, instrumente de desen, forfecţuţe şi lipici.
Tehnici de lucru: decupare după contur,
tehnica evantaiului (plierea hârtiei), a creioanelor
colorate.
Rezultate: două palme care, atunci când se
deschid, afişează un peisaj de primăvară.
Modalitatea de lucru: ne aşezăm palmele pe
cartonul colorat şi trasăm conturul lor, apoi le
decupăm; pe un sfert dintr-o coală A4 desenăm
primăvara, apoi pliem fâşia de hârtie ca un evantai;
lipim capetele de palme.
Fluturaşi
Materiale de lucru: hârtie colorată, instrumente
de desen, forfecţuţe şi lipici.
Tehnici de lucru: decupare după contur, colajul, a
creioanelor colorate.
Rezultate: fluturaşi veseli.
Modalitatea de lucru: se pliază hârtia sau cartonul
alb în două, pe muchia formată (jumătatea hârtiei) se
conturează capul, corpul, aripile fluturaşului; se
decupează după contur; se desface fluturele şi se
decorează. Acum îşi poate lua zborul !
Berze
Materiale de lucru: hârtie albă, instrumente
de desen, forfecţuţe şi lipici.
Tehnici de lucru: decupare după contur, a
creioanelor colorate.
Rezultate: berzele vesele
Modalitatea de lucru: hârtia albă în formă de
pătrat se pliază după o diagonală. Pe mijlocul ei se
desenează ciocul, capul, gâtul şi se taie după contur.
Se prinde colţul pătratului din faţa ciocului
berzei şi se îndoaie peste acesta, apoi se lipeşte de
colţul pătratului opus. Astfel, se dau formă aripilor.
Se pot lipi aripile, într-un punct, fie deasupra capului
berzei sau dedesuptul lui, la alegere. Barza esta gata
şi se poate agăţa cu aţă oriunde.
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
9
Metoda cadranelor
Adela Ecaterina Aruştei
Metoda cadranelor ne ajută să învăţăm şi să înţelegem mult mai bine o lecţie predată de doamna
învăţătoare.
Avem nevoie de o foaie de hârtie împărţită în patru părţi egale, fiecare parte reprezentând un cadran.
În interiorul lor se scriu cerinţele, mai exact patru exerciţii care să fie aşezate într-o succesiune logică.
Exemple:
Fram, ursul polar, Cezar Petrescu
I. Ideile principale
II. Numeralele din text
III. Caracterizarea ursuleţului
(din fragmentul studiat)
IV. Desen
Fata babei şi fata moşneagului, Ion Creangă
I. Ideile principale
II. Crearea de comparaţii
III. Caracterizarea fetelor
(din fragmentul studiat)
IV. Desenarea celor două fete
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
10
Maicuta mea George Daniel Ungureanu
Concursul naţional de creaţie literară şi plastică, Măicuţa mea, desfăşurat în luna martie la şcoala
noastră, a reunit elevi din peste 70 de şcoli din ţara. Cele peste 300 de lucrări au fost publicate în revista
online cu acelaşi nume, revistă aflată la a treia ediţie.
Expoziţia cu lucrările plastice a fost organizată în corpul B al şcolii:
Şi noi, copiii din clasa a III-a, ne-am pictat mămicile - Eu şi mămica mea:
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
11
Măicuţa mea este preţioasă ca o nestemată, harnică precum o furnică, frumoasă ca un roşu trandafir
şi foarte iubitoare ! O iubesc foarte mult pe mama !
Bianca Elena Ciubotă
Mama mea este fiinţa cea mai scumpă din lume. Ea este pentru mine cea mai bună, cea care mi-a
vegheat nopţile de nesomn, cea care s-a bucurat văzându-mi primul zâmbet, primii paşi, auzindu-mi
primul gângurit, dar şi primul cuvânt mama. Asta e mama mea !
Petru Adrian Tincă
Mamă ca şi a mea nu mai este alta în lume, bună şi frumoasă. Soarele luceşte afară ca şi ea !
Silviu Tofan-Ionel
Mama mea este fantastică: frumoasă şi deşteaptă, harnică şi mă iartă când fac trăsnăi. Eu o iubesc pe
mama mea dragă !
Ionuţ Sebastian Niculiţă
Mamă dragă, te iubesc ! Eşti cea mai bună mămică din lume şi te îndrăgesc ! Eşti ca o albinuţă de
harnică şi frumoasă ca un rubin. Mama mea este o persoană specială. Eu o iubesc pe mama mea !
Elena Amalia Bostan
Mama mea este harnică precum o furnicuţă, frumoasă ca o floare şi este cea mai bună mamă din
lume. Este foarte deşteaptă, se îmbracă frumos, se coafează şi mă ajută atunci când nu ştiu ceva. Îmi
iubesc mama !
George Daniel Ungureanu
Mama mea este foarte frumoasă: părul negru, faţa ca de cristal, ochii căprui şi de statură potrivită. Ea
este foarte harnică, aşa cum este o furnică. Mă ajută la greu şi este cel mai important membru al
familiei. Îi place să citească, să gătească, adoră soarele şi de aceea iubeşte anotimpul de vară. Uneori
mă mai ceartă, dar întotdeauna mă iartă. Este de profesie educatoare şi cel mai important lucru pentru
ea suntem noi. De aceea o respect şi o iubesc !
Matei Ruscanu
Mama mea îmi este cea mai dragă fiinţă din lume. Este harnică, frumoasă, deşteaptă, are chip
luminous, se îmbracă frumos şi este foarte fericită când eu o ajut la treabă. Eu îi datorez mamei
recunoştinţă, respect şi vreau săo fac fericită cu rezultatele de la şcoală. Sfaturile mamei mă vor ajuta
toată viaţa.
Remus Gabriel Butnaru
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
12
Am cunoscut-o prima dată pe mama mea atunci când m-am născut. O mamă frumoasă ca o
nestemată, şatenă, cu ochii verzi. Mama mea este harnică precum o furnicuţă, mă ajută unde nu ştiu
şi mă plimbă cu maşina. Eu îmi iubesc mama aşa cum este ea !
Adela Ecaterina Aruştei
Mama e o fiinţă specială şi unică în lume pentru fiecare copil. O singură mamă au toţi copiii şi de
aceea trebuie să o respecte şi să o asculte. Mama mea e o persoană unică în lume şi chiar dacă mă
mai ceartă câteodată, o iubesc pe mămica mea dragă !
Ecaterina Teona Iordache
Mama mea este cea mai harnică din casă. Ea pregăteşte tot ce îmi place mie şi de aceea o iubesc. Ea
ne iubeşte pe toţi din casă. Şi fraţii mei o respectă.
David Plăeşu
Mama mea este foarte frumoasă şi harnică la fel ca o albinuţă. Este deşteaptă şi mă ajută la greu.
Munceşte toată ziua şi face de mâncare. Eu o iubesc foarte mult !
Daniel Dumitru Meclea
Eu îmi iubesc foarte mult mama. Dânsa este foarte harnică şi bună. Îi place să facă de mâncare şi
treabă prin casă. Mă mai ceartă când mai fac câte o năzbâtie, dar mă iartă întotdeauna. Şi ea mă
iubeşte la fel de mult ca mine.
Iustin Spiridon Timar
Instantanee !
Mare îmbulzeală la ... harta României ! La odihnă - prieteni buni.
La anul tot aşa va fi la ora de geografie ?
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
13
În excursie Ecaterina Teona Iordache, Matei Ruscanu
O zi interesantă pentru clasa mea, 28 martie 2015, ziua în care am mers în excursie pe traseul Borca -
Bicaz Chei - Lacul Roşu - Salina Praid - Tg. Mureş - Topliţa - Borca.
Chiar dacă ziua a fost puţin mohorâtă, a mai picurat din când în când sau a fost ceaţă, noi ne-am
simţit minunat.
Lacul are o lungime totală de 35 de kilometri, o suprafaţă de 310 hectare, iar în zilele însorite Muntele
Ceahlău se oglindeşte în apa sa.
La primele ore ale dimineţii am observat hidrocentrala de la
Poiana Teiului, care a fost dată în folosinţă în anul 2003, apoi ne-
am reîntâlnit cu Piatra Teiului, pe care localnicii o mai denumesc
Piatra Dracului datorită numeroaselor legende despre ea şi
viaductul peste Bistriţa.
Până în oraşul Bicaz mergem de-a lungul Lacului Izvorul
Muntelui, lac artificial, apărut în urma construcţiei hidrocentralei şi
a barajului de la Bicaz.
Lacul Izvorul Muntelui
Poposim pe barajul Bicaz care are o înălţime de 127
metri, lungimea de 435 m, iar în apropierea sa este amenajat
un port cu bărcuţe şi vaporaşe pentru turişti.
Traversăm oraşul Bicaz şi ajungem la Taşca, unde
observăm fabrica de ciment şi calea ferată pe care se
transportă în vagoanele trenurilor materia primă - rocile de
calcar. Emoţii am avut când am urcat serpentinele de la Cheile
Bicazului. De pe stâncile din apropiere curgeau vijelios
minicascade, iar altele încă erau îngheţate, semn că soarele nu
a pătruns până la ele.
Lacul Izvorul Muntelui
Popasul următor a fost la Lacul Roşu. Spre
surprinderea noastră lacul nu avea culoarea roşie, ci era …
îngheţat. În această zonă încă nu a poposit primăvara !
Lacul Roşu este un lac de baraj natural, care s-a
format în anul 1837 prin alunecare de teren. Numele său
vine de la Pârâul Roşu care se varsă în lac şi care trece
prin soluri de culoare roşie pentru că ele conţin oxizi de
fier.
Lacul Roşu
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
14
În salină, am început să numărăm treptele pe care le coboram: 1, 2, 3, 4 … În curând am renunţat: am
pierdut şirul … numerelor şi al treptelor. Atracţia a fost locul de joacă: topogane, trambuline … nu am uitat
să facem şi o scurtă oprire pentru a cumpăra câte ceva, drept amintire, celor de acasă.
În curând aveam să intrăm în lumea minunată a animalelor sălbatice - Grădina Zoologică de la Tg.
Mureş. Aici am văzut maimuţe, urşi, lei, tigri, un elefant, râşi, lupi, vulpi, păsări diferite, peşti şi alte reptile
etc.
Coborând spre zone mai calde, cum ne apropiam de
Salina Praid, din loc în loc, în câte un vârf de stâlp, ne priveau
de la înălţime, din cuiburile lor uriaşe, berzele.
Salina Praid este o mină de sare gemă din România,
situată în judeţul Harghita. În urma extragerii sării, s-au format
goluri subterane de mari dimensiuni, unde s-a individualizat un
microclimat de salină, cu temperaturi relativ constante, între
140-16
0 C.
Pe distanța de 1250 m de la intrarea în salină până
baza de tratament, transportul persoanelor se face cu
autobuzele salinei. Ea este amenajată cu spații de recreere,
locuri de joacă pentru copii, restaurant, toalete, capelă
pentru rugăciune, internet-cafe și un muzeu care prezintă
metodele de extragere a sării din cele mai vechi timpuri
până azi.
Salina Praid
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
15
Grădina Zoologică a fost înfiinţată în anii ’60 şi avea doar zece animale: 3 lupi, 2 urşi, 2 mistreţi, 2
fazani şi o căprioară. Acest număr a crescut mult până în anul 2002 şi astfel, în prezent, sunt în jur de 500 de
animale aparţinând la 80 de specii, atât de fauna locală, cât şi ceea exotică. În cursul aniilor grădina s-a
îmbogăţit cu mai multe pavilioane şi ţarcuri, care adăpostesc diferite specii de animale.
Ultimul popas a fost la Biserica Sf. Ilie din Topliţa.
Ne-am întors acasă cu gândul la ceea ce am văzut şi
am început să ne gândim deja la viitoarea excursie.
Primele construcţii au fost Pavilionul leilor, care a
adăpostit până în prezent aproape toate felinele din grădină, dar
în momentul actual va fi „locuit" numai de lei; Bârlogul urşilor
şi Bârlogul tigrilor, precum şi Grajdul pentru cai şi alte
ierbivoare.Pavilionul Tropical terminat în 1983, această clădire
adăposteşte trei subsecţii, cum ar fi acvariile, terariile reptilelor
şi volierele papagalilor. Tot aici se află o mini grădină botanică
care dă senzaţia de pădure tropicală, în clădire. Pavilionul
Primatelor deschis în anul 1990 a devenit singura clădire de
acest gen şi mărime în ţară. În pavilion există un hol spaţios şi
luminos, acoperit cu sticlă unde sunt amplasate boxele
interioare, iar în centrul caruia se afla plante tropicale, care
măreşte senzaţia exotică. Planta dominantă este bananierul, care
rodeşte neîncetat, fiind o curiozitate dar şi hrană pentru
maimuţe.
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
16
Realizată de Daniel Dumitru Meclea
Adela Ecaterina Aruştei Elena Niţă Tincă Elena Amalia Bostan Ecaterina Teona Iordache
Matei Ruscanu Elena Amalia Bostan David Plăeşu George Daniel Ungureanu
Remus Gabriel Butnaru George Daniel Ungureanu Ionuţ Sebastian Niculiţă Ecaterina Teona Iordache
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
17
Barza
Ecaterina Teona Iordache
La bunica sus pe casă
Vine barza jupâneasă
Şi bătând din cioc uşor
Construieşte-un cuibuşor.
În el va creşte mărişori
Puişorii de bărzucă,
Îi va învăţa să zboare
Ca să caute de mâncare,
Când vor merge la plimbare
Dimineaţa pe răcoare.
Furnicuţa
Petru Adrian Tincă
Furnicuţa, hărnicuţa
A ieşit din muşuroi
Ca să îşi facă provizii
Pentru anul următor.
Şi să aibă de mâncare
Când zăpada va fi mare.
Cară-n spate, tot ce poate
Muşuroiul îl umple, frate !
Vulpea
SilviuTofan-Ionel
Cu coada stufoasă,
Bot ascuţit
La coteţul nostru
Azi a nimerit !
Găini, pui şi raţe
A vrut, hoaţa, să ia
Grivei a alungat-o
Vai, de blana ei !
Rândunica
George Daniel Ungureanu
Sus, sub streaşină, la casă
Vine rândunica voioasă.
Stă pe marginea cuibului
Şi ciripeşte de zor:
-Am şi eu trei copilaşi,
Frumuşei şi drăgălaşi
Şi aş vrea să vin cu ei,
Chiar la tine, dacă vrei !
Pentru mama
Matei Ruscanu
Ghioceii au înflorit,
Păsărelele-au sosit !
Copăceii au înfrunzit
Primăvara a venit !
Copiii zburdă pe câmpii,
Ca să culeagă floricele, mii
Mamelor nepreţuite
În dar le vor oferi!
Primăvara Bianca Elena Ciubotă
Primăvara,flori şi păsări
Vin uşor şi colorează
Lumea toată...
Chiar şi soarele stă bine,
Cald, frumos...
Nouă ne convine.
Ne trimite raze multe,
Strălucitoare, zău !
Ghioceii ies şi strigă:
-Bună dimineaţa, lume !
Florile se trezesc şi zic:
-Ce somn lung noi am avut !
Păsările-n zbor ciripesc:
-Primăvara a sosit !
Viaţa noastră-i colorată !
Elena Amalia Bostan
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
18
La viaţă
Elena Amalia Bostan
Albinuţe, fluturaşi
Dau din aripioare.
Ghioceii îşi clatină uşor
Clopoţeii ...
Păsărelele au sosit
Semn că lumea s-a dezmorţit.
Toţi ies din hibernare:
-Bună dimineaţa, soare !
Zarvă de primăvară
Adela Ecaterina Aruştei
Primăvara a venit
Şi grădina a împodobit.
Floricele pe câmpii
Cu veselie să ne jucăm, copii.
Vine bunicuţa mea:
-În grădină e-o lalea !
Ce e aşa mare zarvă ?
-Floricelele pe câmp se ceartă !
Vor să vadă mândrul soare
Dar nu pot de aripioare...
Păsărele mii sunt în zbor
Şi-au acoperit chiar şi blândul nor.
Sosirea primăverii
Ecaterina Teona Iordache
Primăvara a sosit
Peste crângul însorit,
Cu paşi mici, agale
Înverzeşte pomişorii
Veseli să-i vedem în zori.
Ghioceii mititei
Dragii de ei ...
Au scos uşor
Un clinchet nemuritor....
Albine, păsări, fluturaşi
Sosesc din zorii îngheţaţi
Acum zâmbesc uşor
Legănându-se în zbor.
Vulpea
Iustin Spiridon Timar
Vulpea este o fiinţă vicleană
Şi-n pădure şi acasă.
Se gândeşte doar la masă,
La o găină gustoasă...
Dă târcoale la coteţ
Fiindcă acum e primăvară !
Vrea să pape un ouleţ...
În mintea ei se gândeşte
Cum omleta se ... prăjeşte !
Omleta din carne de găină şi ouă
O mănâncă una-două.
Ghiocelul
Elena Niţă Tincă
Pe strat este un ghiocel
Vai, săracul ! Vai de el !
Vrea să iasă, dar nu poate
-Ajutor, rază de soare !
Strigă el în gura mare.
-Să te-ajut ? În niciun caz !
Hai, te rog, fii un viteaz !
-Hai, ajută-mă, te rog !
-Bine, te ajut cu drag !
Şi o rază a trimis ...
-Uite, acum am ieşit !
Şi sunt foarte fericit !
Matei Ruscanu
Elena Niţă Tincă
Ionuţ Sebastian Niculiţă
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
19
PERFORMANŢE
Concursul Naţional Festivalul toamnei, Oradea, jud. Bihor:
Plăeşu David - Premiul al II-lea
Meclea Daniel Dumitru - Premiul al III-lea
Concursul Naţional Fantezii de iarnă,Todireşti, jud. Vaslui:
Niculiţă Ionuţ Sebastian - Premiul I
Bostan Elena Amalia - Premiul al II-lea
Meclea Daniel Dumitru - Premiul al II-lea
Concursul Regional Bucuriile iernii, Gilău, jud. Cluj:
Tincă Petru Adrian - Premiul al III-lea
Roşu Ciprian - Diploma de participare
Concursul Naţional Comper - Limba şi literatura română, I etapă:
100 puncte au primit: Adela, Amalia, Remus, Bianca, Teona, Daniel M., Elena,
David,Ciprian, Matei, Iustin, Daniel U.
Concursul Naţional Comper - Limba şi literatura română, a II-a etapă (24.04.2014):
100 puncte au primit: Adela, Amalia, Remus, Elena,
Teona, Daniel M., Matei.
95 puncte: Iustin T., Daniel U.
90 puncte: David; 85 puncte: Ciprian.
Concursul Naţional Comper - Matematică, I etapă (ianuarie,2015):
100 puncte au primit: Adela, Bianca, Daniel M., Matei;
95 puncte: Amalia, Teona, Daniel U.;
90 puncte: Remus, Elena, David, Iustin T.;
85 puncte: Ciprian.
Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar, etapa judeţeană, învăţământ primar:
Fotbal, băieţi - Locul III
Sâmbătă, 25 aprilie 2015,
la Săbăoani, jud. Neamţ
s-a desfăşurat Olimpiada
Naţională a Sportului
Şcolar, etapa judeţeană.
Echipa de fotbal -băieţi, antrenată de domnul prof. Florin Samoilă, a disputat trei meciuri, obţinând Locul III
din cele 8 echipe înscrise în competiţie. Din clasa a III-a au făcut parte din echipă elevii: Remus Butnaru
(2 goluri), Daniel Meclea, Daniel Ungureanu şi Ciprian Roşu.
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
20
Scoala Altfel … în imagini
Salata de fructe - Să gătim fără foc !
Remus Butnaru
Care este ideea ta geniala ? Joburi diferite
Elena Niţă Tincă
Ne decorăm bonetele. Tăiem fructele cu grijă, după ce ne-am spălat bine pe mâini. Adăugăm şi fructele din conservă.
Suntem mândri de rezultatul obţinut: o salată gustoasă. Mâncăm cu poftă după ce am ornat-o cu frişcă. Gata ! E pe terminate !
În parteneriat cu Junior Achievement România am desfăşurat activităţi de educaţie antreprenorială
şi de afaceri. Am experimentat iniţierea unor afaceri, am vorbit despre resurse şi am realizat liste de abilităţi
solicitate la diferite locuri de muncă. Împreună am prezentat diferite meserii, am prezentat cartonaşele
cu nevoi globale şi am identificat pe harta lumii ţările care au cele mai bune companii (exemplu: producătoare
de maşini - Germania etc.)
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
21
Sa descoperim Europa ! David Plăeşu
Alte activitati Daniel Ungureanu
Activitatea s-a desfăşurat cu sprijinul portalului Europa Casa Noastră, care ne-a pus la dispoziţie filmuleţul Stabilitatea preţurilor: de ce este importantă ? şi jocuri puzzle cu bancnote euro. Am realizat unul dintre sinbolurile Uniunii Europene - drapelul cu cele 12 steluţe galbene.
Vizionarea filmului Mama, 1976 inspirat Se aproie Lumina Învierii - pictură şi încondeierea ouălor.
după povestea Capra cu trei iezi.
Ne relaxăm şi ne distrăm ! - jocuri şi jucării
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
22
Vacanţa de Paşte
Matei Ruscanu
În acest an am sărbătorit Paştele în familie, ca de fiecare dată. Paştele a căzut pe data
de 12 aprilie.Legenda spune că sângele Domnului Nostru Iisus Hristos s-a scurs pe un coş de
ouă aflat la baza crucii, colorându-le în roşu. De atunci, creştinii vopsesc ouăle roşii.
Ne-am pregătit pentru Paşti astfel: am copt pască şi cozonac, am făcut ouă roşii şi drob
de miel. În Vinerea Mare am mers la biserică să trecem pe sub Sfânta Masă, care simbolizează
mormântul Domnului. De Înviere,la ora 00:00 , părinţii mei au fost la biserică să primească
Lumina Sfântă.
În prima zi de Paşti ne-am îmbrăcat frumos şi am pregătit coşurile ca să mergem după
ouă roşii. A doua zi am vizitat vecinii şi am ciocnit ouă roşii cu cei dragi. A treia zi de Paşti m-
am întâlnit cu prietenii şi am jucat fotbal toată ziua.
Paştele este cea mai importantă sărbătoare pentru creştini şi este foarte aşteptată de
români, sărbătoarea Luminii şi a Bucuriei.
Primăvara a sosit
Elena Niţă Tincă
Este o dimineaţă frumoasă de primăvară. Soarele a răsărit şi uşor îşi lasă razele peste
întregul pământ.priveşte zâmbind copiii care se joacă... parcă ar vrea şi el ...
Se aude ceva:
-Cling ! Cling ! eu sunt soare, prietenul tău de primăvara trecută !
-Albişor, ce mă bucur că te văd ! râde soarele.
-Şi eu ! Îţi mulţumesc că m-ai ajutat să ies din pământ.
-Dar unde sunt prietenii tăi ? întrebă mirat soarele.
-Se vor ivi imediat. Te rog, să le trimiţi câte o rază caldă care să le bată în geam.
Albişor şi soarele au sta de vorbă până seara târziu. Din când în când, câte o rază aducea
la lumină un nou ghiocel.
Pajiştea s-a umplut de clopoţei gingaşi. Ei au devenit cu toţii cei mai buni prieteni ai soarelui.
Primăvara este cel mai minunat anotimp !
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
23
Sosirea rândunelelor Ecaterina Adela Aruştei
Este primăvară. Afară soarele se joacă cu razele sale pe cerul albastru. Ştim cu toţii că, odată cu sosirea
primăverii se întorc păsările călătoare printre care se află şi rândunelele.
Cum au ajuns pe meleagurile noastre ele încep să îşi caute vechile cuiburi sau să îşi construiască altele
noi. Adună cu multă migală paie, crenguţe, beţişoare pe care le îmbină şi le lipesc formând cuiburile în care
urmează să depună ouă.
Într-o zi însorită am văzut cum o pereche de rândunele îşi construiau împreună cuibul sub streaşina
casei mele. Nu după mult timp au ieşit şi puişorii. Rând pe rând, părinţii le aduceau de mâncare pentru a-i
creşte cât mai mari. Rândunica era tare bucuroasă pentru că avea trei puişori.
Mi-au făcut şi mie o mare bucurie cu ciripitul lor !
Cum am petrecut în vacanţa de Paşte Daniel George Ungureanu
Vacanţa de Paşte s-a încheiat. M-am reîntors la şcoală şi cu nerăbdare încep să povestesc colegilor despre cum mi-
am petrecut vacanţa de Paşte. Fiecare membru al familiei a avut câte o activitate sau mai multe în întâmpinarea Paştelui:
mama a vopsit ouă, tata a tăiat mielul, iar eu am pus cepuşoara pe straturi în grădină. Astfel, am terminat treburile mai
repede în familia noastră.
Noaptea, târziu, am mers la Înviere de unde am luat Lumină, apoi am aprins lumânări în cimitir. La întoarcerea
spre casă, m-am străduit să ţin lumânarea aprinsă până am ajuns.
A doua zi, am ciocnit ouă cu părinţii şi fratele meu, ne-am îmbrăcat cu haine noi şi am plecat după ouă roşii prin
vecini. La fiecare casă am spus: Hristos a Înviat !
Acum mă pregătesc să reiau activităţile de şcoală, cu gândul la frumuseţile zilelor petrecute în vacanţă.
O familie de rândunele Bianca Elena Ciubotă
În grădina mea este un cuib de rândunele. Cuibuşorul a fost cu multă grijă reparat. Apoi au răsărit micii puişori. În
fiecare dimineaţă, rândunelele pornesc să aducă de mâncare puilor. După ce îşi hrănesc puişorii încep orele de canto:
ciripiturile vesele se aud în toată grădina.
După un timp, copilaşii-rândunei au început şi lecţiile de zbor. Treptat au început să zboare cât mai bine şi pe
distanţe cât mai lungi. Seara se întorceau cu toţii la cuibuşor până într-o zi când ... au plecat la plimbare... departe ...
De întors nu s-au mai întors. Dar cine ştie ? Poate că sunt chiar la casa ta şi tu nu ştii că ei sunt acolo ... sub
streaşina sau în grădina ta ...
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
24
Activităţile clasei pregătitoare
Înv. Ioana Fedeleş
24 IANUARIE 2015 – 156 de ani de la Unirea Principatelor Române
Micii şcolari au sărbătorit “Mica Unire” prin vizionarea unei prezentări despre Alexandru Ioan Cuza,
colorarea drapelului României şi decorarea costumelor populare româneşti. Activitatea s-a încheiat cu o
mare Horă a Unirii.
Şcoala Altfel - Să ştii mai multe, să fii mai bun !
În aşteptarea Paştelui, pictăm şi încondeiem ouăle.
Un stil de viaţă sănătos - Piramida alimentelor
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
25
PAGINA LUI COLORICI
www.tattoopinners.com
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
26
C U P R I N S
Nr. Pag.
1. Eveniment - Hai să vorbim despre copilărie ! …..………….. 1
2. Mâinile magice .…………………………………………….. 8
3. Vreau să ştiu …...…………………………………………… 9
4. Măicuţa mea ………………...……………………………… 10
5. Despre măicuţa mea ...………………………………………. 11
6. În excursie ……...……………………………………………………………… 13
7. Expoziţia noastră ……………………………………………………................ 16
8. Stropi de fantezie .. ……………………………………………………………. 17
9. Performanţe ……………………………………………………………………. 19
10. Şcoala Altfel...în imagini .................................................................................. 20
11. Micii scriitori ………………………………………………………………….. 22
12. Activităţile clasei pregătitoare ………………………………………………… 24
13. Pagina lui Colorici ………………………………………………………..…… 25
Dragi elevi, Echipa redacţională aşteaptă cu interes creaţiile voastre literare şi plastice, articole şi fotografii interesante din viaţa şcolară şi din comunitatea locală. Toate materialele şi desenele vor fi aduse echipei de redacţie până la sfârşitul lunii iunie 2015. Mult succes !
Universul micilor şcolari Nr.7/2015
27
Universul micilor şcolari
Nr. 7/Aprilie, 2015
-Revistă magazin a elevilor din ciclul primar-
-Clasa a III-a-
Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu” Borca-Neamţ
Apariţie trimestrială
Coordonator: înv. Gladiola Bondar
Colaborator: înv. Ioana Fedeleş
Colectivul redacţional:
Editor: Clasa a III-a
Redactor-şef: Matei Ruscanu
Redactori: Elena Amalia Bostan
Adela Aruştei
Coordonatori de rubrici: Daniel Meclea
Elena Niţă Tincă
Ecaterina Teona Iordache
Fotoreporter: Ciubotă Bianca
Colaboratori: Remus Butnaru, Daniel Ungureanu,
David Plăeşu, Ciprian Roşu
Coperta I: fotografii din timpul desfăşurării diferitelor
activităţi cu elevii.
ISSN 2344 – 0872
ISSN–L 2344 – 0872