Post on 23-Feb-2016
description
Arhivele Radioului public, create şi tezaurizate
pe parcursul a opt decenii de funcţionare,
constituie un fond unic, a cărui imensă
importanţă şi vulnerabilitate impun o atitudine
profesională şi responsabilă, mai cu seamă în
contextul perioadei actuale, când problematica
patrimoniului a dobândit o maximă rezonanţă şi
o mare încărcătură simbolică în conştiinţa
publică.
În anul 2011 a continuat procesul transformării
celei mai vechi şi mai însemnate arhive media
a ţării într-un patrimoniu viu, deschis unor
categorii cât mai diverse de utilizatori. Punerea
în circulaţie a acestor valori de inspiraţie în
generarea de noi conţinuturi culturale,
porneşte de la asumarea unui obiectiv general:
asigurarea condiţiilor de conservare, valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului de creaţie radiofonică, conform prevederilor legale, principiilor şi valorilor instituţiei.
În anul 2011, eforturile instituţiei s-au
concentrat pe identificarea alternativelor viabile
pentru depozitarea conformă şi legală a
patrimoniului documentar scris şi sonor, prin
elaborarea studiilor de fezabilitate şi de
structură, privitoare la depozitul
Popeşti-Leordeni (obiect al proiectului derulat
sub coordonarea Departamentului Tehnic).
A fost asigurată documentaţia specifică,
necesară unei abordări avizate a soluţiilor de
conservare. Totodată, Societatea a iniţiat şi
stabilit parteneriate de lucru cu Biblioteca
Naţională şi Arhivele Statului şi a solicitat
consultanţă de specialitate de la Arhivele
Statului pe aspectele funcţionale şi legale
privitoare la gestionarea arhivelor proprii, ca
parte a Fondului Naţional Arhivistic.
142 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
În condiţiile actuale de depozitare şi prin
mijloacele de care dispune pentru prevenirea şi
limitarea procesului de degradare a
materialelor arhivistice, pentru anul 2011,
Serviciului Patrimoniu şi-a propus, ca primă
etapă, constituirea unui Grup de monitorizare şi control a conservării documentelor, având ca
atribuţii:
stabilirea criteriilor de evaluare a
spaţiilor şi a condiţiilor de depozitare a
fondurilor documentare şi a periodicităţii
controalelor;
identificarea şi analiza factorilor de
degradare, mecanismele şi efectele acestora,
în vederea aplicării măsurilor de protecţie
adecvate;
elaborarea Programului de Măsuri
Preventive;
redactarea rapoartelor constatatoare;
reevaluarea regulamentelor de
organizare şi funcţionare ale unităţilor
depozitare;
pregătirea de personal calificat pentru
restaurarea documentelor din Arhiva Scrisă şi
pentru asigurarea fluxului de digitizare a
înregistrărilor sonore.
Din cauza creşterii continue a arhivelor, spaţiile
de depozitare au devenit insuficiente şi improprii, având în vedere inclusiv
degradarea fizică, în timp, atât a suporturilor,
cât şi a locaţiilor.
Respectarea Normelor de Conservare
Internaţionale constituie o obligaţie pentru
creatorii şi deţinătorii de arhive, care înseamnă
necesitatea depozitării documentelor în spaţii
caracterizate prin: salubritate, stabilitate
microclimatică, instalaţii fiabile, rezistenţă
structurală, absenţa poluării.
Programul de ocrotire a fondurilor arhivistice va
continua prin oganizarea depozitelor şi prin
folosirea raţională şi integrală a spaţiului de
depozitare, achiziţionarea modulilor de
depozitare din materiale compatibile, corelaţi
cu dimensiunile bunurilor depozitate (dosare,
benzi, CD- uri etc.) şi instituirea sistemelor de
evidenţă primară.
13.1.Stoparea degradării fizice a colecţiilor
de documente analogice, pe orice
suport, prin conservarea lor în condiţii
adecvate; evaluarea periodică a
nivelului de deteriorare şi identificarea
soluţiilor specifice de recondiţionare
muzică populară: 968 de instrumentişti;
1379 de interpreţi vocali; 399 de dirijori; 209 de
compozitori; 62 de textieri; 622 de orchestre şi
grupuri;
evidenţele din discoteca radio: 345 de
instrumentişti; 608 de interpreţi vocali; 161 de
dirijori; 95 de compozitori; 62 de textieri; 284 de
orchestre şi grupuri.
Colectivul a urmărit şi completarea datelor
primare în sistemul MediArc, reuşind să
finalizeze precatalogarea a 9000 de suporturi
CD.
Accesul la arhivele analogice şi digitale ale
Societăţii Române de Radiodifuziune se face
printr-un sistem de evidenţe fiabil şi operativ,
urmând ca restucturarea acestora să fie
urmată de constituirea Catalogului digital al
documentelor radiofonice, astfel încât
informaţia solicitată să poată fi accesată în timp
real şi la un nivel aprofundat. Actualele
evidenţe ale arhivelor Societăţii sunt
disponibile în format scriptic tradiţional în
proporţie de peste 80%.
Informaţiile privitoare la documentele sonore
se păstrează pe registre de inventar (cel mai
vechi datând de la începutul anilor 1950), ce
cuprind datele primare de identificare a unei
înregistrări audio, în baza cărora
operatorii/documentariştii colectivului Arhiva
sonoră identifică în depozite materialele fizice.
Arhiva Scrisă, care conservă atât o foarte
valoroasă arhivă istorică de producţie
radiofonică, dar şi arhiva administrativă, se
confruntă cu pericolul degradării fizice a
documentelor şi cu dificultăţile de identificare
ale acestora. Demararea procesului de
scanare a documentelor pe suport scris,
catalogate conform standardelor adoptate,
reprezintă singura soluţie posibilă de rezolvare
a actualelor disfuncţii.
Dificultăţilor legate de accesul la arhivele
istorice li se adaugă găsirea soluţiilor optime
pentru arhivarea producţiei radiofonice
curente, generatoare de noi documente
sonore, a căror gestionare necesită adoptarea
criteriilor de conservare, precum şi
comunicarea către redacţii şi implementarea
în SRR a unui format unitar de descriere.
Pentru formatul de catalogare, SRR a
colaborat cu specialişti ai Bibliotecii Naţionale,
care au instruit personalul colectivului
Documentare Patrimoniu, în vederea descrierii
standardizate a documentelor audio.
A fost reevaluată fişa de descriere a
înregistrărilor sonore şi s-au derulat consultări
interdepartamentale în urma cărora a fost
elaborată fişa electronică de descriere
standardizată, astfel încât să se realizeze
descrierea unitară a conţinutului la nivelul
instituţiei. Fişa electronică de descriere
standardizată a documentului sonor va fi
implementată în prima parte a anului 2012.
Un interes prioritar îl reprezintă crearea unei
oportunităţi de lărgire a cadrului legislativ
actual, descris de Legea Depozitului Legal
111/1995, în vederea acordării Societăţii
Române de Radiodifuziune a statutului de
depozitar legal al fondurilor de arhivă sonoră
create pe teritoriul României. Pentru acest
deziderat este necesară colaborarea cu
Biblioteca Naţională şi cu Ministerul Culturii şi
Patrimoniului Naţional, în vederea declanşării
unei iniţiative legislative.
Prospectarea sistematică a domeniului de
valorificare on-line a conţinutului sonor,
documentarea informaţiilor privind experienţa
şi procedurile practicate de actori similari din
peisajul audiovizual internaţional a creat
premisele constituirii unui proiect de exploatare
on demand, pentru un tronson pilot, funcţional
din anul 2012.
Prezenţa serviciului public în domeniul new
media implică probleme de natura etică şi
juridică, ce trebuie abordate printr-o strategie
de exploatarea on-line a patrimoniului propriu.
Prin „Oficiul de licenţieri” (funcţie a colectivului
Valorificarea Patrimoniului), au fost expertizate
solicitări în vederea acordării „Vizei de
Patrimoniu“, încheiate contracte de licenţieri,
cesiuni şi documentări/copieri.
Contractele de cesiune a dreptului de
producător al înregistrărilor, încheiate în 2011,
privesc, cu precădere, speţe non-profit,
Obiectivul 2011 a vizat achiziţia
echipamentelor, care să asigure accelerarea
procesului de digitizare. În planul de achiziţii
pentru anul 2012 au fost prevăzute achiziţii de
echipamente, care să asigure creşterea
ritmului de digitizare a înregistrărilor analogice,
astfel că, prin retehnologizarea unei cabine de
ingest (transformarea acesteia din cabină
pentru procesare suport DAT în cabină pentru
procesare suport benzi magnetice), să fie
create condiţiile de digitizare. Se urmăreşte
identificarea furnizorilor de echipamente de
redare a discurilor pe suport ebonită (shellac),
acestea nefiind prezente în ofertele curente de
echipamente profil.
Sistemul de arhivare digitală a indicat
ingestarea a peste 20.000 unităţi de benzi
magnetice, 2800 de discuri vinil, 1150 de
CD-uri, 700 de casete DAT, reuşindu-se
creşterea de la 1500 la 2500 de unităţi/lună,
conform ţintei propuse.
Procesul de constituire a unei arhive digitale
operative rămâne însă incomplet, câtă vreme
fluxul tehnic de digitizare nu este întregit şi de
componenta descrierii standardizate a
documentelor ingestate, indispensabilă
utilizatorului pentru regăsirea documentului
dematerializat.
Informatizarea arhivelor presupune şi
informatizarea evidenţelor, care să permită
identificarea înregistrării digitizate. În absenţa
unui sistem de evidenţă, creşterea ritmului de
ingest nu ne apropie de obiectivul propus. Pe
parcursul anului 2011 au fost analizate soluţiile
de selecţie a resurselor umane calificate pentru
activitatea de documentare, urmând ca în anul
2012, Colectivul Documentare Patrimoniu să
se completeze cu numărul de persoane
adecvat.
Colectivul Documentare a reuşit, în
completarea atribuţiilor curente, să urmeze un
program de colectare de date, în vederea
organizării informaţiei de tip metadata,
cuprinzând:
teatru radiofonic (1951-1984): 460
piese; 6126 roluri; 1344 actori; 74 regizori;
corelarea cotelor înregistrărilor de teatru
radiofonic cu Arhiva Jilava (1960-1984): 1450
de titluri;
emisiuni literare - nomenclatorul de
emisiuni culturale (1951-1966): 750 de emisiuni;
avizarea lor echivalând cu sprijinirea unor
iniţiative culturale şi activează imaginea de
promotor cultural al instituţiei.
În conformitate cu Legea Arhivelor nr.16/1996
şi cu Regulamentele interne, au fost oferite
materiale documentare privitoare la patrimoniul
scris şi sonor al Societăţii, unui număr de 45 de
solicitanţi externi (cercetători, instituţii culturale
şi academice etc.) elaborate de colectivele
Arhivă Scrisă şi Documentare.
Colectivul Arhivă Scrisă a elaborat 15
documentaţii complexe referitoare la fondurile
istorice, pe teme de o mare diversitate, pentru
solicitanţi externi, 12 documentări interne pe
teme de istorie a instituţiei, şi a rezolvat un
număr, de asemenea în continuă creştere de la
an la an, de solicitări de informaţii
administrative privind salariaţi/colaboratori ai
Societăţii, fiecare asemenea speţă însemnând
prospectarea a aproximativ a 20 de ani de
consemnări arhivistice.
A fost demarat un proiect de revizuire a tarifelor
de prestări de servicii pentru solicitanţii externi,
prin alinierea la nivelul practicat de operatori
similari, coroborate cu introducerea unui
„indice de conservare”. Cele 19 contracte
încheiate în 2011 cu terţi privind diverse speţe
referitoare la patrimoniul arhivistic au adus
încasări de 18391 lei.
În semestrul II al anului 2011, a fost constituit
fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin
copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio
România, ce redau marile voci ale culturii
române.
Serviciul public de radio are obligaţia impunerii
unui model de consum legal a unui bun
cultural, creat în spaţiu public şi prin finanţare
publică: producţia radiofonică marca Radio
România. Zestrea culturală de creaţie
radiofonică este ameninţată nu numai de
pericolul degradării fizice a suporturilor, dar şi
de piraterie şi de alte tipuri de folosire
neautorizată, ceea ce implică lipsa
compensaţiei dreptului de producător şi
privarea de capitalul moral şi de prestigiu.
Educarea şi informarea utilizatorilor constituie
punctele de pornire în direcţia dezvoltării
atitudinii corecte şi responsabile faţă de
patrimoniul cultural. O primă măsură, în acest
sens, va fi postarea pe site-ul Radio România a
Regulamentelor de acces la fondurile
arhivistice ale instituţiei, începând din anul
2012. Catalogul informatizat al înregistrărilor
va reprezenta un important instrument de
acces legal la colecţiile instituţiei, prin
comunicarea publică a evidenţelor şi, implicit,
declinarea deţinătorului legal al dreptului de
producător, precum şi al celorlalte drepturi de
autor şi conexe, înglobate într-o producţie
audio.
Memoria Radioului public, un fond arhivistic
unic, face obiectul unei valorificări sistematice,
prin producţia de noi bunuri culturale, obţinute
prin editorializare şi publicarea colecţiilor de
cărţi, CD-uri, audiobook-uri, de către Editura
„Casa Radio”.
Programul editărilor susţinute de Societatea
Română de Radiodifuziune sub brandul
Editura „Casa Radio“ se constituie în baza
Principiilor de valorificare a patrimoniului arhivistic, plan strategic al Serviciului
Patrimoniu, derivat al documentului „Misiune, Viziune, Valori şi Principii“.
Planul editorial 2011, prin publicarea a 30 titluri
(10 carte+CD; 20 CD), a valorificat 25 de
emisiuni de arhivă, dintre care 10 constituie
nume de colecţii, readuse în interesul
publicului prin noile produse: „Biblioteca de
poezie românească”, „Radio-Prichindel”, „Lada
de zestre”, „Ora veselă”, „Noapte bună, copii”,
„Maestro”, „Profil interpretativ”, „Fonoteca de
Aur”, „Vocile memoriei” etc. Acestea
însumează un număr de 1510 minute de
înregistrări istorice recondiţionate şi
recontextualizate.
Asigurarea continuităţii programelor de
valorificare a patrimoniului – o cale de acces
alternativă a publicului la arhivele Radioului –
contribuie la fidelizarea unor categorii tot mai
diverse de public şi pentru menţinerea poziţiei
câştigate în peisajul editorial actual.
Direcţiile strategice de acţiune pentru protecţia
şi îmbogăţirea celei mai vechi şi mai importante
arhive media a ţării urmăresc crearea şi
perpetuarea valorilor generate de patrimoniu,
regăsite în domeniul cultural, social şi
comercial.
Arhivele Radioului public, create şi tezaurizate
pe parcursul a opt decenii de funcţionare,
constituie un fond unic, a cărui imensă
importanţă şi vulnerabilitate impun o atitudine
profesională şi responsabilă, mai cu seamă în
contextul perioadei actuale, când problematica
patrimoniului a dobândit o maximă rezonanţă şi
o mare încărcătură simbolică în conştiinţa
publică.
În anul 2011 a continuat procesul transformării
celei mai vechi şi mai însemnate arhive media
a ţării într-un patrimoniu viu, deschis unor
categorii cât mai diverse de utilizatori. Punerea
în circulaţie a acestor valori de inspiraţie în
generarea de noi conţinuturi culturale,
porneşte de la asumarea unui obiectiv general:
asigurarea condiţiilor de conservare, valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului de creaţie radiofonică, conform prevederilor legale, principiilor şi valorilor instituţiei.
În anul 2011, eforturile instituţiei s-au
concentrat pe identificarea alternativelor viabile
pentru depozitarea conformă şi legală a
patrimoniului documentar scris şi sonor, prin
elaborarea studiilor de fezabilitate şi de
structură, privitoare la depozitul
Popeşti-Leordeni (obiect al proiectului derulat
sub coordonarea Departamentului Tehnic).
A fost asigurată documentaţia specifică,
necesară unei abordări avizate a soluţiilor de
conservare. Totodată, Societatea a iniţiat şi
stabilit parteneriate de lucru cu Biblioteca
Naţională şi Arhivele Statului şi a solicitat
consultanţă de specialitate de la Arhivele
Statului pe aspectele funcţionale şi legale
privitoare la gestionarea arhivelor proprii, ca
parte a Fondului Naţional Arhivistic.
PROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI | 143
În condiţiile actuale de depozitare şi prin
mijloacele de care dispune pentru prevenirea şi
limitarea procesului de degradare a
materialelor arhivistice, pentru anul 2011,
Serviciului Patrimoniu şi-a propus, ca primă
etapă, constituirea unui Grup de monitorizare şi control a conservării documentelor, având ca
atribuţii:
stabilirea criteriilor de evaluare a
spaţiilor şi a condiţiilor de depozitare a
fondurilor documentare şi a periodicităţii
controalelor;
identificarea şi analiza factorilor de
degradare, mecanismele şi efectele acestora,
în vederea aplicării măsurilor de protecţie
adecvate;
elaborarea Programului de Măsuri
Preventive;
redactarea rapoartelor constatatoare;
reevaluarea regulamentelor de
organizare şi funcţionare ale unităţilor
depozitare;
pregătirea de personal calificat pentru
restaurarea documentelor din Arhiva Scrisă şi
pentru asigurarea fluxului de digitizare a
înregistrărilor sonore.
Din cauza creşterii continue a arhivelor, spaţiile
de depozitare au devenit insuficiente şi improprii, având în vedere inclusiv
degradarea fizică, în timp, atât a suporturilor,
cât şi a locaţiilor.
Respectarea Normelor de Conservare
Internaţionale constituie o obligaţie pentru
creatorii şi deţinătorii de arhive, care înseamnă
necesitatea depozitării documentelor în spaţii
caracterizate prin: salubritate, stabilitate
microclimatică, instalaţii fiabile, rezistenţă
structurală, absenţa poluării.
Programul de ocrotire a fondurilor arhivistice va
continua prin oganizarea depozitelor şi prin
folosirea raţională şi integrală a spaţiului de
depozitare, achiziţionarea modulilor de
depozitare din materiale compatibile, corelaţi
cu dimensiunile bunurilor depozitate (dosare,
benzi, CD- uri etc.) şi instituirea sistemelor de
evidenţă primară.
13.2.Salvgardarea etapizată a arhivelor
prin digitizare
muzică populară: 968 de instrumentişti;
1379 de interpreţi vocali; 399 de dirijori; 209 de
compozitori; 62 de textieri; 622 de orchestre şi
grupuri;
evidenţele din discoteca radio: 345 de
instrumentişti; 608 de interpreţi vocali; 161 de
dirijori; 95 de compozitori; 62 de textieri; 284 de
orchestre şi grupuri.
Colectivul a urmărit şi completarea datelor
primare în sistemul MediArc, reuşind să
finalizeze precatalogarea a 9000 de suporturi
CD.
Accesul la arhivele analogice şi digitale ale
Societăţii Române de Radiodifuziune se face
printr-un sistem de evidenţe fiabil şi operativ,
urmând ca restucturarea acestora să fie
urmată de constituirea Catalogului digital al
documentelor radiofonice, astfel încât
informaţia solicitată să poată fi accesată în timp
real şi la un nivel aprofundat. Actualele
evidenţe ale arhivelor Societăţii sunt
disponibile în format scriptic tradiţional în
proporţie de peste 80%.
Informaţiile privitoare la documentele sonore
se păstrează pe registre de inventar (cel mai
vechi datând de la începutul anilor 1950), ce
cuprind datele primare de identificare a unei
înregistrări audio, în baza cărora
operatorii/documentariştii colectivului Arhiva
sonoră identifică în depozite materialele fizice.
Arhiva Scrisă, care conservă atât o foarte
valoroasă arhivă istorică de producţie
radiofonică, dar şi arhiva administrativă, se
confruntă cu pericolul degradării fizice a
documentelor şi cu dificultăţile de identificare
ale acestora. Demararea procesului de
scanare a documentelor pe suport scris,
catalogate conform standardelor adoptate,
reprezintă singura soluţie posibilă de rezolvare
a actualelor disfuncţii.
Dificultăţilor legate de accesul la arhivele
istorice li se adaugă găsirea soluţiilor optime
pentru arhivarea producţiei radiofonice
curente, generatoare de noi documente
sonore, a căror gestionare necesită adoptarea
criteriilor de conservare, precum şi
comunicarea către redacţii şi implementarea
în SRR a unui format unitar de descriere.
Pentru formatul de catalogare, SRR a
colaborat cu specialişti ai Bibliotecii Naţionale,
care au instruit personalul colectivului
Documentare Patrimoniu, în vederea descrierii
standardizate a documentelor audio.
A fost reevaluată fişa de descriere a
înregistrărilor sonore şi s-au derulat consultări
interdepartamentale în urma cărora a fost
elaborată fişa electronică de descriere
standardizată, astfel încât să se realizeze
descrierea unitară a conţinutului la nivelul
instituţiei. Fişa electronică de descriere
standardizată a documentului sonor va fi
implementată în prima parte a anului 2012.
Un interes prioritar îl reprezintă crearea unei
oportunităţi de lărgire a cadrului legislativ
actual, descris de Legea Depozitului Legal
111/1995, în vederea acordării Societăţii
Române de Radiodifuziune a statutului de
depozitar legal al fondurilor de arhivă sonoră
create pe teritoriul României. Pentru acest
deziderat este necesară colaborarea cu
Biblioteca Naţională şi cu Ministerul Culturii şi
Patrimoniului Naţional, în vederea declanşării
unei iniţiative legislative.
Prospectarea sistematică a domeniului de
valorificare on-line a conţinutului sonor,
documentarea informaţiilor privind experienţa
şi procedurile practicate de actori similari din
peisajul audiovizual internaţional a creat
premisele constituirii unui proiect de exploatare
on demand, pentru un tronson pilot, funcţional
din anul 2012.
Prezenţa serviciului public în domeniul new
media implică probleme de natura etică şi
juridică, ce trebuie abordate printr-o strategie
de exploatarea on-line a patrimoniului propriu.
Prin „Oficiul de licenţieri” (funcţie a colectivului
Valorificarea Patrimoniului), au fost expertizate
solicitări în vederea acordării „Vizei de
Patrimoniu“, încheiate contracte de licenţieri,
cesiuni şi documentări/copieri.
Contractele de cesiune a dreptului de
producător al înregistrărilor, încheiate în 2011,
privesc, cu precădere, speţe non-profit,
Obiectivul 2011 a vizat achiziţia
echipamentelor, care să asigure accelerarea
procesului de digitizare. În planul de achiziţii
pentru anul 2012 au fost prevăzute achiziţii de
echipamente, care să asigure creşterea
ritmului de digitizare a înregistrărilor analogice,
astfel că, prin retehnologizarea unei cabine de
ingest (transformarea acesteia din cabină
pentru procesare suport DAT în cabină pentru
procesare suport benzi magnetice), să fie
create condiţiile de digitizare. Se urmăreşte
identificarea furnizorilor de echipamente de
redare a discurilor pe suport ebonită (shellac),
acestea nefiind prezente în ofertele curente de
echipamente profil.
Sistemul de arhivare digitală a indicat
ingestarea a peste 20.000 unităţi de benzi
magnetice, 2800 de discuri vinil, 1150 de
CD-uri, 700 de casete DAT, reuşindu-se
creşterea de la 1500 la 2500 de unităţi/lună,
conform ţintei propuse.
Procesul de constituire a unei arhive digitale
operative rămâne însă incomplet, câtă vreme
fluxul tehnic de digitizare nu este întregit şi de
componenta descrierii standardizate a
documentelor ingestate, indispensabilă
utilizatorului pentru regăsirea documentului
dematerializat.
Informatizarea arhivelor presupune şi
informatizarea evidenţelor, care să permită
identificarea înregistrării digitizate. În absenţa
unui sistem de evidenţă, creşterea ritmului de
ingest nu ne apropie de obiectivul propus. Pe
parcursul anului 2011 au fost analizate soluţiile
de selecţie a resurselor umane calificate pentru
activitatea de documentare, urmând ca în anul
2012, Colectivul Documentare Patrimoniu să
se completeze cu numărul de persoane
adecvat.
Colectivul Documentare a reuşit, în
completarea atribuţiilor curente, să urmeze un
program de colectare de date, în vederea
organizării informaţiei de tip metadata,
cuprinzând:
teatru radiofonic (1951-1984): 460
piese; 6126 roluri; 1344 actori; 74 regizori;
corelarea cotelor înregistrărilor de teatru
radiofonic cu Arhiva Jilava (1960-1984): 1450
de titluri;
emisiuni literare - nomenclatorul de
emisiuni culturale (1951-1966): 750 de emisiuni;
13.3.Urmărirea sistematică a procesului
de digitizare sub raportul încadrării
în termene şi în standarde tehnice
şi de catalogare
avizarea lor echivalând cu sprijinirea unor
iniţiative culturale şi activează imaginea de
promotor cultural al instituţiei.
În conformitate cu Legea Arhivelor nr.16/1996
şi cu Regulamentele interne, au fost oferite
materiale documentare privitoare la patrimoniul
scris şi sonor al Societăţii, unui număr de 45 de
solicitanţi externi (cercetători, instituţii culturale
şi academice etc.) elaborate de colectivele
Arhivă Scrisă şi Documentare.
Colectivul Arhivă Scrisă a elaborat 15
documentaţii complexe referitoare la fondurile
istorice, pe teme de o mare diversitate, pentru
solicitanţi externi, 12 documentări interne pe
teme de istorie a instituţiei, şi a rezolvat un
număr, de asemenea în continuă creştere de la
an la an, de solicitări de informaţii
administrative privind salariaţi/colaboratori ai
Societăţii, fiecare asemenea speţă însemnând
prospectarea a aproximativ a 20 de ani de
consemnări arhivistice.
A fost demarat un proiect de revizuire a tarifelor
de prestări de servicii pentru solicitanţii externi,
prin alinierea la nivelul practicat de operatori
similari, coroborate cu introducerea unui
„indice de conservare”. Cele 19 contracte
încheiate în 2011 cu terţi privind diverse speţe
referitoare la patrimoniul arhivistic au adus
încasări de 18391 lei.
În semestrul II al anului 2011, a fost constituit
fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin
copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio
România, ce redau marile voci ale culturii
române.
Serviciul public de radio are obligaţia impunerii
unui model de consum legal a unui bun
cultural, creat în spaţiu public şi prin finanţare
publică: producţia radiofonică marca Radio
România. Zestrea culturală de creaţie
radiofonică este ameninţată nu numai de
pericolul degradării fizice a suporturilor, dar şi
de piraterie şi de alte tipuri de folosire
neautorizată, ceea ce implică lipsa
compensaţiei dreptului de producător şi
privarea de capitalul moral şi de prestigiu.
Educarea şi informarea utilizatorilor constituie
punctele de pornire în direcţia dezvoltării
atitudinii corecte şi responsabile faţă de
patrimoniul cultural. O primă măsură, în acest
sens, va fi postarea pe site-ul Radio România a
Regulamentelor de acces la fondurile
arhivistice ale instituţiei, începând din anul
2012. Catalogul informatizat al înregistrărilor
va reprezenta un important instrument de
acces legal la colecţiile instituţiei, prin
comunicarea publică a evidenţelor şi, implicit,
declinarea deţinătorului legal al dreptului de
producător, precum şi al celorlalte drepturi de
autor şi conexe, înglobate într-o producţie
audio.
Memoria Radioului public, un fond arhivistic
unic, face obiectul unei valorificări sistematice,
prin producţia de noi bunuri culturale, obţinute
prin editorializare şi publicarea colecţiilor de
cărţi, CD-uri, audiobook-uri, de către Editura
„Casa Radio”.
Programul editărilor susţinute de Societatea
Română de Radiodifuziune sub brandul
Editura „Casa Radio“ se constituie în baza
Principiilor de valorificare a patrimoniului arhivistic, plan strategic al Serviciului
Patrimoniu, derivat al documentului „Misiune, Viziune, Valori şi Principii“.
Planul editorial 2011, prin publicarea a 30 titluri
(10 carte+CD; 20 CD), a valorificat 25 de
emisiuni de arhivă, dintre care 10 constituie
nume de colecţii, readuse în interesul
publicului prin noile produse: „Biblioteca de
poezie românească”, „Radio-Prichindel”, „Lada
de zestre”, „Ora veselă”, „Noapte bună, copii”,
„Maestro”, „Profil interpretativ”, „Fonoteca de
Aur”, „Vocile memoriei” etc. Acestea
însumează un număr de 1510 minute de
înregistrări istorice recondiţionate şi
recontextualizate.
Asigurarea continuităţii programelor de
valorificare a patrimoniului – o cale de acces
alternativă a publicului la arhivele Radioului –
contribuie la fidelizarea unor categorii tot mai
diverse de public şi pentru menţinerea poziţiei
câştigate în peisajul editorial actual.
Direcţiile strategice de acţiune pentru protecţia
şi îmbogăţirea celei mai vechi şi mai importante
arhive media a ţării urmăresc crearea şi
perpetuarea valorilor generate de patrimoniu,
regăsite în domeniul cultural, social şi
comercial.
Arhivele Radioului public, create şi tezaurizate
pe parcursul a opt decenii de funcţionare,
constituie un fond unic, a cărui imensă
importanţă şi vulnerabilitate impun o atitudine
profesională şi responsabilă, mai cu seamă în
contextul perioadei actuale, când problematica
patrimoniului a dobândit o maximă rezonanţă şi
o mare încărcătură simbolică în conştiinţa
publică.
În anul 2011 a continuat procesul transformării
celei mai vechi şi mai însemnate arhive media
a ţării într-un patrimoniu viu, deschis unor
categorii cât mai diverse de utilizatori. Punerea
în circulaţie a acestor valori de inspiraţie în
generarea de noi conţinuturi culturale,
porneşte de la asumarea unui obiectiv general:
asigurarea condiţiilor de conservare, valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului de creaţie radiofonică, conform prevederilor legale, principiilor şi valorilor instituţiei.
În anul 2011, eforturile instituţiei s-au
concentrat pe identificarea alternativelor viabile
pentru depozitarea conformă şi legală a
patrimoniului documentar scris şi sonor, prin
elaborarea studiilor de fezabilitate şi de
structură, privitoare la depozitul
Popeşti-Leordeni (obiect al proiectului derulat
sub coordonarea Departamentului Tehnic).
A fost asigurată documentaţia specifică,
necesară unei abordări avizate a soluţiilor de
conservare. Totodată, Societatea a iniţiat şi
stabilit parteneriate de lucru cu Biblioteca
Naţională şi Arhivele Statului şi a solicitat
consultanţă de specialitate de la Arhivele
Statului pe aspectele funcţionale şi legale
privitoare la gestionarea arhivelor proprii, ca
parte a Fondului Naţional Arhivistic.
144 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
În condiţiile actuale de depozitare şi prin
mijloacele de care dispune pentru prevenirea şi
limitarea procesului de degradare a
materialelor arhivistice, pentru anul 2011,
Serviciului Patrimoniu şi-a propus, ca primă
etapă, constituirea unui Grup de monitorizare şi control a conservării documentelor, având ca
atribuţii:
stabilirea criteriilor de evaluare a
spaţiilor şi a condiţiilor de depozitare a
fondurilor documentare şi a periodicităţii
controalelor;
identificarea şi analiza factorilor de
degradare, mecanismele şi efectele acestora,
în vederea aplicării măsurilor de protecţie
adecvate;
elaborarea Programului de Măsuri
Preventive;
redactarea rapoartelor constatatoare;
reevaluarea regulamentelor de
organizare şi funcţionare ale unităţilor
depozitare;
pregătirea de personal calificat pentru
restaurarea documentelor din Arhiva Scrisă şi
pentru asigurarea fluxului de digitizare a
înregistrărilor sonore.
Din cauza creşterii continue a arhivelor, spaţiile
de depozitare au devenit insuficiente şi improprii, având în vedere inclusiv
degradarea fizică, în timp, atât a suporturilor,
cât şi a locaţiilor.
Respectarea Normelor de Conservare
Internaţionale constituie o obligaţie pentru
creatorii şi deţinătorii de arhive, care înseamnă
necesitatea depozitării documentelor în spaţii
caracterizate prin: salubritate, stabilitate
microclimatică, instalaţii fiabile, rezistenţă
structurală, absenţa poluării.
Programul de ocrotire a fondurilor arhivistice va
continua prin oganizarea depozitelor şi prin
folosirea raţională şi integrală a spaţiului de
depozitare, achiziţionarea modulilor de
depozitare din materiale compatibile, corelaţi
cu dimensiunile bunurilor depozitate (dosare,
benzi, CD- uri etc.) şi instituirea sistemelor de
evidenţă primară.
muzică populară: 968 de instrumentişti;
1379 de interpreţi vocali; 399 de dirijori; 209 de
compozitori; 62 de textieri; 622 de orchestre şi
grupuri;
evidenţele din discoteca radio: 345 de
instrumentişti; 608 de interpreţi vocali; 161 de
dirijori; 95 de compozitori; 62 de textieri; 284 de
orchestre şi grupuri.
Colectivul a urmărit şi completarea datelor
primare în sistemul MediArc, reuşind să
finalizeze precatalogarea a 9000 de suporturi
CD.
Accesul la arhivele analogice şi digitale ale
Societăţii Române de Radiodifuziune se face
printr-un sistem de evidenţe fiabil şi operativ,
urmând ca restucturarea acestora să fie
urmată de constituirea Catalogului digital al
documentelor radiofonice, astfel încât
informaţia solicitată să poată fi accesată în timp
real şi la un nivel aprofundat. Actualele
evidenţe ale arhivelor Societăţii sunt
disponibile în format scriptic tradiţional în
proporţie de peste 80%.
Informaţiile privitoare la documentele sonore
se păstrează pe registre de inventar (cel mai
vechi datând de la începutul anilor 1950), ce
cuprind datele primare de identificare a unei
înregistrări audio, în baza cărora
operatorii/documentariştii colectivului Arhiva
sonoră identifică în depozite materialele fizice.
Arhiva Scrisă, care conservă atât o foarte
valoroasă arhivă istorică de producţie
radiofonică, dar şi arhiva administrativă, se
confruntă cu pericolul degradării fizice a
documentelor şi cu dificultăţile de identificare
ale acestora. Demararea procesului de
scanare a documentelor pe suport scris,
catalogate conform standardelor adoptate,
reprezintă singura soluţie posibilă de rezolvare
a actualelor disfuncţii.
Dificultăţilor legate de accesul la arhivele
istorice li se adaugă găsirea soluţiilor optime
pentru arhivarea producţiei radiofonice
curente, generatoare de noi documente
sonore, a căror gestionare necesită adoptarea
criteriilor de conservare, precum şi
comunicarea către redacţii şi implementarea
în SRR a unui format unitar de descriere.
Pentru formatul de catalogare, SRR a
colaborat cu specialişti ai Bibliotecii Naţionale,
care au instruit personalul colectivului
Documentare Patrimoniu, în vederea descrierii
standardizate a documentelor audio.
A fost reevaluată fişa de descriere a
înregistrărilor sonore şi s-au derulat consultări
interdepartamentale în urma cărora a fost
elaborată fişa electronică de descriere
standardizată, astfel încât să se realizeze
descrierea unitară a conţinutului la nivelul
instituţiei. Fişa electronică de descriere
standardizată a documentului sonor va fi
implementată în prima parte a anului 2012.
Un interes prioritar îl reprezintă crearea unei
oportunităţi de lărgire a cadrului legislativ
actual, descris de Legea Depozitului Legal
111/1995, în vederea acordării Societăţii
Române de Radiodifuziune a statutului de
depozitar legal al fondurilor de arhivă sonoră
create pe teritoriul României. Pentru acest
deziderat este necesară colaborarea cu
Biblioteca Naţională şi cu Ministerul Culturii şi
Patrimoniului Naţional, în vederea declanşării
unei iniţiative legislative.
Prospectarea sistematică a domeniului de
valorificare on-line a conţinutului sonor,
documentarea informaţiilor privind experienţa
şi procedurile practicate de actori similari din
peisajul audiovizual internaţional a creat
premisele constituirii unui proiect de exploatare
on demand, pentru un tronson pilot, funcţional
din anul 2012.
Prezenţa serviciului public în domeniul new
media implică probleme de natura etică şi
juridică, ce trebuie abordate printr-o strategie
de exploatarea on-line a patrimoniului propriu.
Prin „Oficiul de licenţieri” (funcţie a colectivului
Valorificarea Patrimoniului), au fost expertizate
solicitări în vederea acordării „Vizei de
Patrimoniu“, încheiate contracte de licenţieri,
cesiuni şi documentări/copieri.
Contractele de cesiune a dreptului de
producător al înregistrărilor, încheiate în 2011,
privesc, cu precădere, speţe non-profit,
Obiectivul 2011 a vizat achiziţia
echipamentelor, care să asigure accelerarea
procesului de digitizare. În planul de achiziţii
pentru anul 2012 au fost prevăzute achiziţii de
echipamente, care să asigure creşterea
ritmului de digitizare a înregistrărilor analogice,
astfel că, prin retehnologizarea unei cabine de
ingest (transformarea acesteia din cabină
pentru procesare suport DAT în cabină pentru
procesare suport benzi magnetice), să fie
create condiţiile de digitizare. Se urmăreşte
identificarea furnizorilor de echipamente de
redare a discurilor pe suport ebonită (shellac),
acestea nefiind prezente în ofertele curente de
echipamente profil.
Sistemul de arhivare digitală a indicat
ingestarea a peste 20.000 unităţi de benzi
magnetice, 2800 de discuri vinil, 1150 de
CD-uri, 700 de casete DAT, reuşindu-se
creşterea de la 1500 la 2500 de unităţi/lună,
conform ţintei propuse.
Procesul de constituire a unei arhive digitale
operative rămâne însă incomplet, câtă vreme
fluxul tehnic de digitizare nu este întregit şi de
componenta descrierii standardizate a
documentelor ingestate, indispensabilă
utilizatorului pentru regăsirea documentului
dematerializat.
Informatizarea arhivelor presupune şi
informatizarea evidenţelor, care să permită
identificarea înregistrării digitizate. În absenţa
unui sistem de evidenţă, creşterea ritmului de
ingest nu ne apropie de obiectivul propus. Pe
parcursul anului 2011 au fost analizate soluţiile
de selecţie a resurselor umane calificate pentru
activitatea de documentare, urmând ca în anul
2012, Colectivul Documentare Patrimoniu să
se completeze cu numărul de persoane
adecvat.
Colectivul Documentare a reuşit, în
completarea atribuţiilor curente, să urmeze un
program de colectare de date, în vederea
organizării informaţiei de tip metadata,
cuprinzând:
teatru radiofonic (1951-1984): 460
piese; 6126 roluri; 1344 actori; 74 regizori;
corelarea cotelor înregistrărilor de teatru
radiofonic cu Arhiva Jilava (1960-1984): 1450
de titluri;
emisiuni literare - nomenclatorul de
emisiuni culturale (1951-1966): 750 de emisiuni;
13.4.Creşterea posibilităţii de acces la
arhivele Radioului a unor categorii cât
mai diverse de beneficiari
avizarea lor echivalând cu sprijinirea unor
iniţiative culturale şi activează imaginea de
promotor cultural al instituţiei.
În conformitate cu Legea Arhivelor nr.16/1996
şi cu Regulamentele interne, au fost oferite
materiale documentare privitoare la patrimoniul
scris şi sonor al Societăţii, unui număr de 45 de
solicitanţi externi (cercetători, instituţii culturale
şi academice etc.) elaborate de colectivele
Arhivă Scrisă şi Documentare.
Colectivul Arhivă Scrisă a elaborat 15
documentaţii complexe referitoare la fondurile
istorice, pe teme de o mare diversitate, pentru
solicitanţi externi, 12 documentări interne pe
teme de istorie a instituţiei, şi a rezolvat un
număr, de asemenea în continuă creştere de la
an la an, de solicitări de informaţii
administrative privind salariaţi/colaboratori ai
Societăţii, fiecare asemenea speţă însemnând
prospectarea a aproximativ a 20 de ani de
consemnări arhivistice.
A fost demarat un proiect de revizuire a tarifelor
de prestări de servicii pentru solicitanţii externi,
prin alinierea la nivelul practicat de operatori
similari, coroborate cu introducerea unui
„indice de conservare”. Cele 19 contracte
încheiate în 2011 cu terţi privind diverse speţe
referitoare la patrimoniul arhivistic au adus
încasări de 18391 lei.
În semestrul II al anului 2011, a fost constituit
fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin
copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio
România, ce redau marile voci ale culturii
române.
Serviciul public de radio are obligaţia impunerii
unui model de consum legal a unui bun
cultural, creat în spaţiu public şi prin finanţare
publică: producţia radiofonică marca Radio
România. Zestrea culturală de creaţie
radiofonică este ameninţată nu numai de
pericolul degradării fizice a suporturilor, dar şi
de piraterie şi de alte tipuri de folosire
neautorizată, ceea ce implică lipsa
compensaţiei dreptului de producător şi
privarea de capitalul moral şi de prestigiu.
Educarea şi informarea utilizatorilor constituie
punctele de pornire în direcţia dezvoltării
atitudinii corecte şi responsabile faţă de
patrimoniul cultural. O primă măsură, în acest
sens, va fi postarea pe site-ul Radio România a
Regulamentelor de acces la fondurile
arhivistice ale instituţiei, începând din anul
2012. Catalogul informatizat al înregistrărilor
va reprezenta un important instrument de
acces legal la colecţiile instituţiei, prin
comunicarea publică a evidenţelor şi, implicit,
declinarea deţinătorului legal al dreptului de
producător, precum şi al celorlalte drepturi de
autor şi conexe, înglobate într-o producţie
audio.
Memoria Radioului public, un fond arhivistic
unic, face obiectul unei valorificări sistematice,
prin producţia de noi bunuri culturale, obţinute
prin editorializare şi publicarea colecţiilor de
cărţi, CD-uri, audiobook-uri, de către Editura
„Casa Radio”.
Programul editărilor susţinute de Societatea
Română de Radiodifuziune sub brandul
Editura „Casa Radio“ se constituie în baza
Principiilor de valorificare a patrimoniului arhivistic, plan strategic al Serviciului
Patrimoniu, derivat al documentului „Misiune, Viziune, Valori şi Principii“.
Planul editorial 2011, prin publicarea a 30 titluri
(10 carte+CD; 20 CD), a valorificat 25 de
emisiuni de arhivă, dintre care 10 constituie
nume de colecţii, readuse în interesul
publicului prin noile produse: „Biblioteca de
poezie românească”, „Radio-Prichindel”, „Lada
de zestre”, „Ora veselă”, „Noapte bună, copii”,
„Maestro”, „Profil interpretativ”, „Fonoteca de
Aur”, „Vocile memoriei” etc. Acestea
însumează un număr de 1510 minute de
înregistrări istorice recondiţionate şi
recontextualizate.
Asigurarea continuităţii programelor de
valorificare a patrimoniului – o cale de acces
alternativă a publicului la arhivele Radioului –
contribuie la fidelizarea unor categorii tot mai
diverse de public şi pentru menţinerea poziţiei
câştigate în peisajul editorial actual.
Direcţiile strategice de acţiune pentru protecţia
şi îmbogăţirea celei mai vechi şi mai importante
arhive media a ţării urmăresc crearea şi
perpetuarea valorilor generate de patrimoniu,
regăsite în domeniul cultural, social şi
comercial.
Arhivele Radioului public, create şi tezaurizate
pe parcursul a opt decenii de funcţionare,
constituie un fond unic, a cărui imensă
importanţă şi vulnerabilitate impun o atitudine
profesională şi responsabilă, mai cu seamă în
contextul perioadei actuale, când problematica
patrimoniului a dobândit o maximă rezonanţă şi
o mare încărcătură simbolică în conştiinţa
publică.
În anul 2011 a continuat procesul transformării
celei mai vechi şi mai însemnate arhive media
a ţării într-un patrimoniu viu, deschis unor
categorii cât mai diverse de utilizatori. Punerea
în circulaţie a acestor valori de inspiraţie în
generarea de noi conţinuturi culturale,
porneşte de la asumarea unui obiectiv general:
asigurarea condiţiilor de conservare, valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului de creaţie radiofonică, conform prevederilor legale, principiilor şi valorilor instituţiei.
În anul 2011, eforturile instituţiei s-au
concentrat pe identificarea alternativelor viabile
pentru depozitarea conformă şi legală a
patrimoniului documentar scris şi sonor, prin
elaborarea studiilor de fezabilitate şi de
structură, privitoare la depozitul
Popeşti-Leordeni (obiect al proiectului derulat
sub coordonarea Departamentului Tehnic).
A fost asigurată documentaţia specifică,
necesară unei abordări avizate a soluţiilor de
conservare. Totodată, Societatea a iniţiat şi
stabilit parteneriate de lucru cu Biblioteca
Naţională şi Arhivele Statului şi a solicitat
consultanţă de specialitate de la Arhivele
Statului pe aspectele funcţionale şi legale
privitoare la gestionarea arhivelor proprii, ca
parte a Fondului Naţional Arhivistic.
PROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI | 145
În condiţiile actuale de depozitare şi prin
mijloacele de care dispune pentru prevenirea şi
limitarea procesului de degradare a
materialelor arhivistice, pentru anul 2011,
Serviciului Patrimoniu şi-a propus, ca primă
etapă, constituirea unui Grup de monitorizare şi control a conservării documentelor, având ca
atribuţii:
stabilirea criteriilor de evaluare a
spaţiilor şi a condiţiilor de depozitare a
fondurilor documentare şi a periodicităţii
controalelor;
identificarea şi analiza factorilor de
degradare, mecanismele şi efectele acestora,
în vederea aplicării măsurilor de protecţie
adecvate;
elaborarea Programului de Măsuri
Preventive;
redactarea rapoartelor constatatoare;
reevaluarea regulamentelor de
organizare şi funcţionare ale unităţilor
depozitare;
pregătirea de personal calificat pentru
restaurarea documentelor din Arhiva Scrisă şi
pentru asigurarea fluxului de digitizare a
înregistrărilor sonore.
Din cauza creşterii continue a arhivelor, spaţiile
de depozitare au devenit insuficiente şi improprii, având în vedere inclusiv
degradarea fizică, în timp, atât a suporturilor,
cât şi a locaţiilor.
Respectarea Normelor de Conservare
Internaţionale constituie o obligaţie pentru
creatorii şi deţinătorii de arhive, care înseamnă
necesitatea depozitării documentelor în spaţii
caracterizate prin: salubritate, stabilitate
microclimatică, instalaţii fiabile, rezistenţă
structurală, absenţa poluării.
Programul de ocrotire a fondurilor arhivistice va
continua prin oganizarea depozitelor şi prin
folosirea raţională şi integrală a spaţiului de
depozitare, achiziţionarea modulilor de
depozitare din materiale compatibile, corelaţi
cu dimensiunile bunurilor depozitate (dosare,
benzi, CD- uri etc.) şi instituirea sistemelor de
evidenţă primară.
muzică populară: 968 de instrumentişti;
1379 de interpreţi vocali; 399 de dirijori; 209 de
compozitori; 62 de textieri; 622 de orchestre şi
grupuri;
evidenţele din discoteca radio: 345 de
instrumentişti; 608 de interpreţi vocali; 161 de
dirijori; 95 de compozitori; 62 de textieri; 284 de
orchestre şi grupuri.
Colectivul a urmărit şi completarea datelor
primare în sistemul MediArc, reuşind să
finalizeze precatalogarea a 9000 de suporturi
CD.
Accesul la arhivele analogice şi digitale ale
Societăţii Române de Radiodifuziune se face
printr-un sistem de evidenţe fiabil şi operativ,
urmând ca restucturarea acestora să fie
urmată de constituirea Catalogului digital al
documentelor radiofonice, astfel încât
informaţia solicitată să poată fi accesată în timp
real şi la un nivel aprofundat. Actualele
evidenţe ale arhivelor Societăţii sunt
disponibile în format scriptic tradiţional în
proporţie de peste 80%.
Informaţiile privitoare la documentele sonore
se păstrează pe registre de inventar (cel mai
vechi datând de la începutul anilor 1950), ce
cuprind datele primare de identificare a unei
înregistrări audio, în baza cărora
operatorii/documentariştii colectivului Arhiva
sonoră identifică în depozite materialele fizice.
Arhiva Scrisă, care conservă atât o foarte
valoroasă arhivă istorică de producţie
radiofonică, dar şi arhiva administrativă, se
confruntă cu pericolul degradării fizice a
documentelor şi cu dificultăţile de identificare
ale acestora. Demararea procesului de
scanare a documentelor pe suport scris,
catalogate conform standardelor adoptate,
reprezintă singura soluţie posibilă de rezolvare
a actualelor disfuncţii.
Dificultăţilor legate de accesul la arhivele
istorice li se adaugă găsirea soluţiilor optime
pentru arhivarea producţiei radiofonice
curente, generatoare de noi documente
sonore, a căror gestionare necesită adoptarea
criteriilor de conservare, precum şi
comunicarea către redacţii şi implementarea
în SRR a unui format unitar de descriere.
Pentru formatul de catalogare, SRR a
colaborat cu specialişti ai Bibliotecii Naţionale,
care au instruit personalul colectivului
Documentare Patrimoniu, în vederea descrierii
standardizate a documentelor audio.
A fost reevaluată fişa de descriere a
înregistrărilor sonore şi s-au derulat consultări
interdepartamentale în urma cărora a fost
elaborată fişa electronică de descriere
standardizată, astfel încât să se realizeze
descrierea unitară a conţinutului la nivelul
instituţiei. Fişa electronică de descriere
standardizată a documentului sonor va fi
implementată în prima parte a anului 2012.
Un interes prioritar îl reprezintă crearea unei
oportunităţi de lărgire a cadrului legislativ
actual, descris de Legea Depozitului Legal
111/1995, în vederea acordării Societăţii
Române de Radiodifuziune a statutului de
depozitar legal al fondurilor de arhivă sonoră
create pe teritoriul României. Pentru acest
deziderat este necesară colaborarea cu
Biblioteca Naţională şi cu Ministerul Culturii şi
Patrimoniului Naţional, în vederea declanşării
unei iniţiative legislative.
Prospectarea sistematică a domeniului de
valorificare on-line a conţinutului sonor,
documentarea informaţiilor privind experienţa
şi procedurile practicate de actori similari din
peisajul audiovizual internaţional a creat
premisele constituirii unui proiect de exploatare
on demand, pentru un tronson pilot, funcţional
din anul 2012.
Prezenţa serviciului public în domeniul new
media implică probleme de natura etică şi
juridică, ce trebuie abordate printr-o strategie
de exploatarea on-line a patrimoniului propriu.
Prin „Oficiul de licenţieri” (funcţie a colectivului
Valorificarea Patrimoniului), au fost expertizate
solicitări în vederea acordării „Vizei de
Patrimoniu“, încheiate contracte de licenţieri,
cesiuni şi documentări/copieri.
Contractele de cesiune a dreptului de
producător al înregistrărilor, încheiate în 2011,
privesc, cu precădere, speţe non-profit,
Obiectivul 2011 a vizat achiziţia
echipamentelor, care să asigure accelerarea
procesului de digitizare. În planul de achiziţii
pentru anul 2012 au fost prevăzute achiziţii de
echipamente, care să asigure creşterea
ritmului de digitizare a înregistrărilor analogice,
astfel că, prin retehnologizarea unei cabine de
ingest (transformarea acesteia din cabină
pentru procesare suport DAT în cabină pentru
procesare suport benzi magnetice), să fie
create condiţiile de digitizare. Se urmăreşte
identificarea furnizorilor de echipamente de
redare a discurilor pe suport ebonită (shellac),
acestea nefiind prezente în ofertele curente de
echipamente profil.
Sistemul de arhivare digitală a indicat
ingestarea a peste 20.000 unităţi de benzi
magnetice, 2800 de discuri vinil, 1150 de
CD-uri, 700 de casete DAT, reuşindu-se
creşterea de la 1500 la 2500 de unităţi/lună,
conform ţintei propuse.
Procesul de constituire a unei arhive digitale
operative rămâne însă incomplet, câtă vreme
fluxul tehnic de digitizare nu este întregit şi de
componenta descrierii standardizate a
documentelor ingestate, indispensabilă
utilizatorului pentru regăsirea documentului
dematerializat.
Informatizarea arhivelor presupune şi
informatizarea evidenţelor, care să permită
identificarea înregistrării digitizate. În absenţa
unui sistem de evidenţă, creşterea ritmului de
ingest nu ne apropie de obiectivul propus. Pe
parcursul anului 2011 au fost analizate soluţiile
de selecţie a resurselor umane calificate pentru
activitatea de documentare, urmând ca în anul
2012, Colectivul Documentare Patrimoniu să
se completeze cu numărul de persoane
adecvat.
Colectivul Documentare a reuşit, în
completarea atribuţiilor curente, să urmeze un
program de colectare de date, în vederea
organizării informaţiei de tip metadata,
cuprinzând:
teatru radiofonic (1951-1984): 460
piese; 6126 roluri; 1344 actori; 74 regizori;
corelarea cotelor înregistrărilor de teatru
radiofonic cu Arhiva Jilava (1960-1984): 1450
de titluri;
emisiuni literare - nomenclatorul de
emisiuni culturale (1951-1966): 750 de emisiuni;
13.5.Lărgirea cadrului juridic referitor la
patrimoniul audiovizual şi
armonizarea cu legislaţia UE,
recomandările EBU/UER
13.6.Elaborarea unei strategii de exploatare
on-line
13.7.Adoptarea unei politici de exploatare a
arhivelor în raporturile cu terţi în strictă
conformitate cu valorile şi principiile
instituţiei
avizarea lor echivalând cu sprijinirea unor
iniţiative culturale şi activează imaginea de
promotor cultural al instituţiei.
În conformitate cu Legea Arhivelor nr.16/1996
şi cu Regulamentele interne, au fost oferite
materiale documentare privitoare la patrimoniul
scris şi sonor al Societăţii, unui număr de 45 de
solicitanţi externi (cercetători, instituţii culturale
şi academice etc.) elaborate de colectivele
Arhivă Scrisă şi Documentare.
Colectivul Arhivă Scrisă a elaborat 15
documentaţii complexe referitoare la fondurile
istorice, pe teme de o mare diversitate, pentru
solicitanţi externi, 12 documentări interne pe
teme de istorie a instituţiei, şi a rezolvat un
număr, de asemenea în continuă creştere de la
an la an, de solicitări de informaţii
administrative privind salariaţi/colaboratori ai
Societăţii, fiecare asemenea speţă însemnând
prospectarea a aproximativ a 20 de ani de
consemnări arhivistice.
A fost demarat un proiect de revizuire a tarifelor
de prestări de servicii pentru solicitanţii externi,
prin alinierea la nivelul practicat de operatori
similari, coroborate cu introducerea unui
„indice de conservare”. Cele 19 contracte
încheiate în 2011 cu terţi privind diverse speţe
referitoare la patrimoniul arhivistic au adus
încasări de 18391 lei.
În semestrul II al anului 2011, a fost constituit
fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin
copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio
România, ce redau marile voci ale culturii
române.
Serviciul public de radio are obligaţia impunerii
unui model de consum legal a unui bun
cultural, creat în spaţiu public şi prin finanţare
publică: producţia radiofonică marca Radio
România. Zestrea culturală de creaţie
radiofonică este ameninţată nu numai de
pericolul degradării fizice a suporturilor, dar şi
de piraterie şi de alte tipuri de folosire
neautorizată, ceea ce implică lipsa
compensaţiei dreptului de producător şi
privarea de capitalul moral şi de prestigiu.
Educarea şi informarea utilizatorilor constituie
punctele de pornire în direcţia dezvoltării
atitudinii corecte şi responsabile faţă de
patrimoniul cultural. O primă măsură, în acest
sens, va fi postarea pe site-ul Radio România a
Regulamentelor de acces la fondurile
arhivistice ale instituţiei, începând din anul
2012. Catalogul informatizat al înregistrărilor
va reprezenta un important instrument de
acces legal la colecţiile instituţiei, prin
comunicarea publică a evidenţelor şi, implicit,
declinarea deţinătorului legal al dreptului de
producător, precum şi al celorlalte drepturi de
autor şi conexe, înglobate într-o producţie
audio.
Memoria Radioului public, un fond arhivistic
unic, face obiectul unei valorificări sistematice,
prin producţia de noi bunuri culturale, obţinute
prin editorializare şi publicarea colecţiilor de
cărţi, CD-uri, audiobook-uri, de către Editura
„Casa Radio”.
Programul editărilor susţinute de Societatea
Română de Radiodifuziune sub brandul
Editura „Casa Radio“ se constituie în baza
Principiilor de valorificare a patrimoniului arhivistic, plan strategic al Serviciului
Patrimoniu, derivat al documentului „Misiune, Viziune, Valori şi Principii“.
Planul editorial 2011, prin publicarea a 30 titluri
(10 carte+CD; 20 CD), a valorificat 25 de
emisiuni de arhivă, dintre care 10 constituie
nume de colecţii, readuse în interesul
publicului prin noile produse: „Biblioteca de
poezie românească”, „Radio-Prichindel”, „Lada
de zestre”, „Ora veselă”, „Noapte bună, copii”,
„Maestro”, „Profil interpretativ”, „Fonoteca de
Aur”, „Vocile memoriei” etc. Acestea
însumează un număr de 1510 minute de
înregistrări istorice recondiţionate şi
recontextualizate.
Asigurarea continuităţii programelor de
valorificare a patrimoniului – o cale de acces
alternativă a publicului la arhivele Radioului –
contribuie la fidelizarea unor categorii tot mai
diverse de public şi pentru menţinerea poziţiei
câştigate în peisajul editorial actual.
Direcţiile strategice de acţiune pentru protecţia
şi îmbogăţirea celei mai vechi şi mai importante
arhive media a ţării urmăresc crearea şi
perpetuarea valorilor generate de patrimoniu,
regăsite în domeniul cultural, social şi
comercial.
Arhivele Radioului public, create şi tezaurizate
pe parcursul a opt decenii de funcţionare,
constituie un fond unic, a cărui imensă
importanţă şi vulnerabilitate impun o atitudine
profesională şi responsabilă, mai cu seamă în
contextul perioadei actuale, când problematica
patrimoniului a dobândit o maximă rezonanţă şi
o mare încărcătură simbolică în conştiinţa
publică.
În anul 2011 a continuat procesul transformării
celei mai vechi şi mai însemnate arhive media
a ţării într-un patrimoniu viu, deschis unor
categorii cât mai diverse de utilizatori. Punerea
în circulaţie a acestor valori de inspiraţie în
generarea de noi conţinuturi culturale,
porneşte de la asumarea unui obiectiv general:
asigurarea condiţiilor de conservare, valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului de creaţie radiofonică, conform prevederilor legale, principiilor şi valorilor instituţiei.
În anul 2011, eforturile instituţiei s-au
concentrat pe identificarea alternativelor viabile
pentru depozitarea conformă şi legală a
patrimoniului documentar scris şi sonor, prin
elaborarea studiilor de fezabilitate şi de
structură, privitoare la depozitul
Popeşti-Leordeni (obiect al proiectului derulat
sub coordonarea Departamentului Tehnic).
A fost asigurată documentaţia specifică,
necesară unei abordări avizate a soluţiilor de
conservare. Totodată, Societatea a iniţiat şi
stabilit parteneriate de lucru cu Biblioteca
Naţională şi Arhivele Statului şi a solicitat
consultanţă de specialitate de la Arhivele
Statului pe aspectele funcţionale şi legale
privitoare la gestionarea arhivelor proprii, ca
parte a Fondului Naţional Arhivistic.
În condiţiile actuale de depozitare şi prin
mijloacele de care dispune pentru prevenirea şi
limitarea procesului de degradare a
materialelor arhivistice, pentru anul 2011,
Serviciului Patrimoniu şi-a propus, ca primă
etapă, constituirea unui Grup de monitorizare şi control a conservării documentelor, având ca
atribuţii:
stabilirea criteriilor de evaluare a
spaţiilor şi a condiţiilor de depozitare a
fondurilor documentare şi a periodicităţii
controalelor;
identificarea şi analiza factorilor de
degradare, mecanismele şi efectele acestora,
în vederea aplicării măsurilor de protecţie
adecvate;
elaborarea Programului de Măsuri
Preventive;
redactarea rapoartelor constatatoare;
reevaluarea regulamentelor de
organizare şi funcţionare ale unităţilor
depozitare;
pregătirea de personal calificat pentru
restaurarea documentelor din Arhiva Scrisă şi
pentru asigurarea fluxului de digitizare a
înregistrărilor sonore.
Din cauza creşterii continue a arhivelor, spaţiile
de depozitare au devenit insuficiente şi improprii, având în vedere inclusiv
degradarea fizică, în timp, atât a suporturilor,
cât şi a locaţiilor.
Respectarea Normelor de Conservare
Internaţionale constituie o obligaţie pentru
creatorii şi deţinătorii de arhive, care înseamnă
necesitatea depozitării documentelor în spaţii
caracterizate prin: salubritate, stabilitate
microclimatică, instalaţii fiabile, rezistenţă
structurală, absenţa poluării.
Programul de ocrotire a fondurilor arhivistice va
continua prin oganizarea depozitelor şi prin
folosirea raţională şi integrală a spaţiului de
depozitare, achiziţionarea modulilor de
depozitare din materiale compatibile, corelaţi
cu dimensiunile bunurilor depozitate (dosare,
benzi, CD- uri etc.) şi instituirea sistemelor de
evidenţă primară.
muzică populară: 968 de instrumentişti;
1379 de interpreţi vocali; 399 de dirijori; 209 de
compozitori; 62 de textieri; 622 de orchestre şi
grupuri;
evidenţele din discoteca radio: 345 de
instrumentişti; 608 de interpreţi vocali; 161 de
dirijori; 95 de compozitori; 62 de textieri; 284 de
orchestre şi grupuri.
Colectivul a urmărit şi completarea datelor
primare în sistemul MediArc, reuşind să
finalizeze precatalogarea a 9000 de suporturi
CD.
Accesul la arhivele analogice şi digitale ale
Societăţii Române de Radiodifuziune se face
printr-un sistem de evidenţe fiabil şi operativ,
urmând ca restucturarea acestora să fie
urmată de constituirea Catalogului digital al
documentelor radiofonice, astfel încât
informaţia solicitată să poată fi accesată în timp
real şi la un nivel aprofundat. Actualele
evidenţe ale arhivelor Societăţii sunt
disponibile în format scriptic tradiţional în
proporţie de peste 80%.
Informaţiile privitoare la documentele sonore
se păstrează pe registre de inventar (cel mai
vechi datând de la începutul anilor 1950), ce
cuprind datele primare de identificare a unei
înregistrări audio, în baza cărora
operatorii/documentariştii colectivului Arhiva
sonoră identifică în depozite materialele fizice.
Arhiva Scrisă, care conservă atât o foarte
valoroasă arhivă istorică de producţie
radiofonică, dar şi arhiva administrativă, se
confruntă cu pericolul degradării fizice a
documentelor şi cu dificultăţile de identificare
ale acestora. Demararea procesului de
scanare a documentelor pe suport scris,
catalogate conform standardelor adoptate,
reprezintă singura soluţie posibilă de rezolvare
a actualelor disfuncţii.
Dificultăţilor legate de accesul la arhivele
istorice li se adaugă găsirea soluţiilor optime
pentru arhivarea producţiei radiofonice
curente, generatoare de noi documente
sonore, a căror gestionare necesită adoptarea
criteriilor de conservare, precum şi
comunicarea către redacţii şi implementarea
în SRR a unui format unitar de descriere.
Pentru formatul de catalogare, SRR a
colaborat cu specialişti ai Bibliotecii Naţionale,
care au instruit personalul colectivului
Documentare Patrimoniu, în vederea descrierii
standardizate a documentelor audio.
A fost reevaluată fişa de descriere a
înregistrărilor sonore şi s-au derulat consultări
interdepartamentale în urma cărora a fost
elaborată fişa electronică de descriere
standardizată, astfel încât să se realizeze
descrierea unitară a conţinutului la nivelul
instituţiei. Fişa electronică de descriere
standardizată a documentului sonor va fi
implementată în prima parte a anului 2012.
Un interes prioritar îl reprezintă crearea unei
oportunităţi de lărgire a cadrului legislativ
actual, descris de Legea Depozitului Legal
111/1995, în vederea acordării Societăţii
Române de Radiodifuziune a statutului de
depozitar legal al fondurilor de arhivă sonoră
create pe teritoriul României. Pentru acest
deziderat este necesară colaborarea cu
Biblioteca Naţională şi cu Ministerul Culturii şi
Patrimoniului Naţional, în vederea declanşării
unei iniţiative legislative.
Prospectarea sistematică a domeniului de
valorificare on-line a conţinutului sonor,
documentarea informaţiilor privind experienţa
şi procedurile practicate de actori similari din
peisajul audiovizual internaţional a creat
premisele constituirii unui proiect de exploatare
on demand, pentru un tronson pilot, funcţional
din anul 2012.
Prezenţa serviciului public în domeniul new
media implică probleme de natura etică şi
juridică, ce trebuie abordate printr-o strategie
de exploatarea on-line a patrimoniului propriu.
Prin „Oficiul de licenţieri” (funcţie a colectivului
Valorificarea Patrimoniului), au fost expertizate
solicitări în vederea acordării „Vizei de
Patrimoniu“, încheiate contracte de licenţieri,
cesiuni şi documentări/copieri.
Contractele de cesiune a dreptului de
producător al înregistrărilor, încheiate în 2011,
privesc, cu precădere, speţe non-profit,
Obiectivul 2011 a vizat achiziţia
echipamentelor, care să asigure accelerarea
procesului de digitizare. În planul de achiziţii
pentru anul 2012 au fost prevăzute achiziţii de
echipamente, care să asigure creşterea
ritmului de digitizare a înregistrărilor analogice,
astfel că, prin retehnologizarea unei cabine de
ingest (transformarea acesteia din cabină
pentru procesare suport DAT în cabină pentru
procesare suport benzi magnetice), să fie
create condiţiile de digitizare. Se urmăreşte
identificarea furnizorilor de echipamente de
redare a discurilor pe suport ebonită (shellac),
acestea nefiind prezente în ofertele curente de
echipamente profil.
Sistemul de arhivare digitală a indicat
ingestarea a peste 20.000 unităţi de benzi
magnetice, 2800 de discuri vinil, 1150 de
CD-uri, 700 de casete DAT, reuşindu-se
creşterea de la 1500 la 2500 de unităţi/lună,
conform ţintei propuse.
Procesul de constituire a unei arhive digitale
operative rămâne însă incomplet, câtă vreme
fluxul tehnic de digitizare nu este întregit şi de
componenta descrierii standardizate a
documentelor ingestate, indispensabilă
utilizatorului pentru regăsirea documentului
dematerializat.
Informatizarea arhivelor presupune şi
informatizarea evidenţelor, care să permită
identificarea înregistrării digitizate. În absenţa
unui sistem de evidenţă, creşterea ritmului de
ingest nu ne apropie de obiectivul propus. Pe
parcursul anului 2011 au fost analizate soluţiile
de selecţie a resurselor umane calificate pentru
activitatea de documentare, urmând ca în anul
2012, Colectivul Documentare Patrimoniu să
se completeze cu numărul de persoane
adecvat.
Colectivul Documentare a reuşit, în
completarea atribuţiilor curente, să urmeze un
program de colectare de date, în vederea
organizării informaţiei de tip metadata,
cuprinzând:
teatru radiofonic (1951-1984): 460
piese; 6126 roluri; 1344 actori; 74 regizori;
corelarea cotelor înregistrărilor de teatru
radiofonic cu Arhiva Jilava (1960-1984): 1450
de titluri;
emisiuni literare - nomenclatorul de
emisiuni culturale (1951-1966): 750 de emisiuni;
13.8.Stimularea exploatării licite a arhivelor
Societăţii Române de Radiodifuziune
avizarea lor echivalând cu sprijinirea unor
iniţiative culturale şi activează imaginea de
promotor cultural al instituţiei.
În conformitate cu Legea Arhivelor nr.16/1996
şi cu Regulamentele interne, au fost oferite
materiale documentare privitoare la patrimoniul
scris şi sonor al Societăţii, unui număr de 45 de
solicitanţi externi (cercetători, instituţii culturale
şi academice etc.) elaborate de colectivele
Arhivă Scrisă şi Documentare.
Colectivul Arhivă Scrisă a elaborat 15
documentaţii complexe referitoare la fondurile
istorice, pe teme de o mare diversitate, pentru
solicitanţi externi, 12 documentări interne pe
teme de istorie a instituţiei, şi a rezolvat un
număr, de asemenea în continuă creştere de la
an la an, de solicitări de informaţii
administrative privind salariaţi/colaboratori ai
Societăţii, fiecare asemenea speţă însemnând
prospectarea a aproximativ a 20 de ani de
consemnări arhivistice.
A fost demarat un proiect de revizuire a tarifelor
de prestări de servicii pentru solicitanţii externi,
prin alinierea la nivelul practicat de operatori
similari, coroborate cu introducerea unui
„indice de conservare”. Cele 19 contracte
încheiate în 2011 cu terţi privind diverse speţe
referitoare la patrimoniul arhivistic au adus
încasări de 18391 lei.
În semestrul II al anului 2011, a fost constituit
fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin
copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio
România, ce redau marile voci ale culturii
române.
Serviciul public de radio are obligaţia impunerii
unui model de consum legal a unui bun
cultural, creat în spaţiu public şi prin finanţare
publică: producţia radiofonică marca Radio
România. Zestrea culturală de creaţie
radiofonică este ameninţată nu numai de
pericolul degradării fizice a suporturilor, dar şi
de piraterie şi de alte tipuri de folosire
neautorizată, ceea ce implică lipsa
compensaţiei dreptului de producător şi
privarea de capitalul moral şi de prestigiu.
Educarea şi informarea utilizatorilor constituie
punctele de pornire în direcţia dezvoltării
atitudinii corecte şi responsabile faţă de
patrimoniul cultural. O primă măsură, în acest
sens, va fi postarea pe site-ul Radio România a
Regulamentelor de acces la fondurile
arhivistice ale instituţiei, începând din anul
2012. Catalogul informatizat al înregistrărilor
va reprezenta un important instrument de
acces legal la colecţiile instituţiei, prin
comunicarea publică a evidenţelor şi, implicit,
declinarea deţinătorului legal al dreptului de
producător, precum şi al celorlalte drepturi de
autor şi conexe, înglobate într-o producţie
audio.
Memoria Radioului public, un fond arhivistic
unic, face obiectul unei valorificări sistematice,
prin producţia de noi bunuri culturale, obţinute
prin editorializare şi publicarea colecţiilor de
13.9.Susţinerea unor programe de
valorificare exemplară a patrimoniului,
sub brandul propriu, prin repunerea în
circulaţie a creaţiilor radiofonice
emblematice, pe noi suporturi
146 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
cărţi, CD-uri, audiobook-uri, de către Editura
„Casa Radio”.
Programul editărilor susţinute de Societatea
Română de Radiodifuziune sub brandul
Editura „Casa Radio“ se constituie în baza
Principiilor de valorificare a patrimoniului arhivistic, plan strategic al Serviciului
Patrimoniu, derivat al documentului „Misiune, Viziune, Valori şi Principii“.
Planul editorial 2011, prin publicarea a 30 titluri
(10 carte+CD; 20 CD), a valorificat 25 de
emisiuni de arhivă, dintre care 10 constituie
nume de colecţii, readuse în interesul
publicului prin noile produse: „Biblioteca de
poezie românească”, „Radio-Prichindel”, „Lada
de zestre”, „Ora veselă”, „Noapte bună, copii”,
„Maestro”, „Profil interpretativ”, „Fonoteca de
Aur”, „Vocile memoriei” etc. Acestea
însumează un număr de 1510 minute de
înregistrări istorice recondiţionate şi
recontextualizate.
Asigurarea continuităţii programelor de
valorificare a patrimoniului – o cale de acces
alternativă a publicului la arhivele Radioului –
contribuie la fidelizarea unor categorii tot mai
diverse de public şi pentru menţinerea poziţiei
câştigate în peisajul editorial actual.
Direcţiile strategice de acţiune pentru protecţia
şi îmbogăţirea celei mai vechi şi mai importante
arhive media a ţării urmăresc crearea şi
perpetuarea valorilor generate de patrimoniu,
regăsite în domeniul cultural, social şi
comercial.
Arhivele Radioului public, create şi tezaurizate
pe parcursul a opt decenii de funcţionare,
constituie un fond unic, a cărui imensă
importanţă şi vulnerabilitate impun o atitudine
profesională şi responsabilă, mai cu seamă în
contextul perioadei actuale, când problematica
patrimoniului a dobândit o maximă rezonanţă şi
o mare încărcătură simbolică în conştiinţa
publică.
În anul 2011 a continuat procesul transformării
celei mai vechi şi mai însemnate arhive media
a ţării într-un patrimoniu viu, deschis unor
categorii cât mai diverse de utilizatori. Punerea
în circulaţie a acestor valori de inspiraţie în
generarea de noi conţinuturi culturale,
porneşte de la asumarea unui obiectiv general:
asigurarea condiţiilor de conservare, valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului de creaţie radiofonică, conform prevederilor legale, principiilor şi valorilor instituţiei.
În anul 2011, eforturile instituţiei s-au
concentrat pe identificarea alternativelor viabile
pentru depozitarea conformă şi legală a
patrimoniului documentar scris şi sonor, prin
elaborarea studiilor de fezabilitate şi de
structură, privitoare la depozitul
Popeşti-Leordeni (obiect al proiectului derulat
sub coordonarea Departamentului Tehnic).
A fost asigurată documentaţia specifică,
necesară unei abordări avizate a soluţiilor de
conservare. Totodată, Societatea a iniţiat şi
stabilit parteneriate de lucru cu Biblioteca
Naţională şi Arhivele Statului şi a solicitat
consultanţă de specialitate de la Arhivele
Statului pe aspectele funcţionale şi legale
privitoare la gestionarea arhivelor proprii, ca
parte a Fondului Naţional Arhivistic.
În condiţiile actuale de depozitare şi prin
mijloacele de care dispune pentru prevenirea şi
limitarea procesului de degradare a
materialelor arhivistice, pentru anul 2011,
Serviciului Patrimoniu şi-a propus, ca primă
etapă, constituirea unui Grup de monitorizare şi control a conservării documentelor, având ca
atribuţii:
stabilirea criteriilor de evaluare a
spaţiilor şi a condiţiilor de depozitare a
fondurilor documentare şi a periodicităţii
controalelor;
identificarea şi analiza factorilor de
degradare, mecanismele şi efectele acestora,
în vederea aplicării măsurilor de protecţie
adecvate;
elaborarea Programului de Măsuri
Preventive;
redactarea rapoartelor constatatoare;
reevaluarea regulamentelor de
organizare şi funcţionare ale unităţilor
depozitare;
pregătirea de personal calificat pentru
restaurarea documentelor din Arhiva Scrisă şi
pentru asigurarea fluxului de digitizare a
înregistrărilor sonore.
Din cauza creşterii continue a arhivelor, spaţiile
de depozitare au devenit insuficiente şi improprii, având în vedere inclusiv
degradarea fizică, în timp, atât a suporturilor,
cât şi a locaţiilor.
Respectarea Normelor de Conservare
Internaţionale constituie o obligaţie pentru
creatorii şi deţinătorii de arhive, care înseamnă
necesitatea depozitării documentelor în spaţii
caracterizate prin: salubritate, stabilitate
microclimatică, instalaţii fiabile, rezistenţă
structurală, absenţa poluării.
Programul de ocrotire a fondurilor arhivistice va
continua prin oganizarea depozitelor şi prin
folosirea raţională şi integrală a spaţiului de
depozitare, achiziţionarea modulilor de
depozitare din materiale compatibile, corelaţi
cu dimensiunile bunurilor depozitate (dosare,
benzi, CD- uri etc.) şi instituirea sistemelor de
evidenţă primară.
muzică populară: 968 de instrumentişti;
1379 de interpreţi vocali; 399 de dirijori; 209 de
compozitori; 62 de textieri; 622 de orchestre şi
grupuri;
evidenţele din discoteca radio: 345 de
instrumentişti; 608 de interpreţi vocali; 161 de
dirijori; 95 de compozitori; 62 de textieri; 284 de
orchestre şi grupuri.
Colectivul a urmărit şi completarea datelor
primare în sistemul MediArc, reuşind să
finalizeze precatalogarea a 9000 de suporturi
CD.
Accesul la arhivele analogice şi digitale ale
Societăţii Române de Radiodifuziune se face
printr-un sistem de evidenţe fiabil şi operativ,
urmând ca restucturarea acestora să fie
urmată de constituirea Catalogului digital al
documentelor radiofonice, astfel încât
informaţia solicitată să poată fi accesată în timp
real şi la un nivel aprofundat. Actualele
evidenţe ale arhivelor Societăţii sunt
disponibile în format scriptic tradiţional în
proporţie de peste 80%.
Informaţiile privitoare la documentele sonore
se păstrează pe registre de inventar (cel mai
vechi datând de la începutul anilor 1950), ce
cuprind datele primare de identificare a unei
înregistrări audio, în baza cărora
operatorii/documentariştii colectivului Arhiva
sonoră identifică în depozite materialele fizice.
Arhiva Scrisă, care conservă atât o foarte
valoroasă arhivă istorică de producţie
radiofonică, dar şi arhiva administrativă, se
confruntă cu pericolul degradării fizice a
documentelor şi cu dificultăţile de identificare
ale acestora. Demararea procesului de
scanare a documentelor pe suport scris,
catalogate conform standardelor adoptate,
reprezintă singura soluţie posibilă de rezolvare
a actualelor disfuncţii.
Dificultăţilor legate de accesul la arhivele
istorice li se adaugă găsirea soluţiilor optime
pentru arhivarea producţiei radiofonice
curente, generatoare de noi documente
sonore, a căror gestionare necesită adoptarea
criteriilor de conservare, precum şi
comunicarea către redacţii şi implementarea
în SRR a unui format unitar de descriere.
Pentru formatul de catalogare, SRR a
colaborat cu specialişti ai Bibliotecii Naţionale,
care au instruit personalul colectivului
Documentare Patrimoniu, în vederea descrierii
standardizate a documentelor audio.
A fost reevaluată fişa de descriere a
înregistrărilor sonore şi s-au derulat consultări
interdepartamentale în urma cărora a fost
elaborată fişa electronică de descriere
standardizată, astfel încât să se realizeze
descrierea unitară a conţinutului la nivelul
instituţiei. Fişa electronică de descriere
standardizată a documentului sonor va fi
implementată în prima parte a anului 2012.
Un interes prioritar îl reprezintă crearea unei
oportunităţi de lărgire a cadrului legislativ
actual, descris de Legea Depozitului Legal
111/1995, în vederea acordării Societăţii
Române de Radiodifuziune a statutului de
depozitar legal al fondurilor de arhivă sonoră
create pe teritoriul României. Pentru acest
deziderat este necesară colaborarea cu
Biblioteca Naţională şi cu Ministerul Culturii şi
Patrimoniului Naţional, în vederea declanşării
unei iniţiative legislative.
Prospectarea sistematică a domeniului de
valorificare on-line a conţinutului sonor,
documentarea informaţiilor privind experienţa
şi procedurile practicate de actori similari din
peisajul audiovizual internaţional a creat
premisele constituirii unui proiect de exploatare
on demand, pentru un tronson pilot, funcţional
din anul 2012.
Prezenţa serviciului public în domeniul new
media implică probleme de natura etică şi
juridică, ce trebuie abordate printr-o strategie
de exploatarea on-line a patrimoniului propriu.
Prin „Oficiul de licenţieri” (funcţie a colectivului
Valorificarea Patrimoniului), au fost expertizate
solicitări în vederea acordării „Vizei de
Patrimoniu“, încheiate contracte de licenţieri,
cesiuni şi documentări/copieri.
Contractele de cesiune a dreptului de
producător al înregistrărilor, încheiate în 2011,
privesc, cu precădere, speţe non-profit,
Obiectivul 2011 a vizat achiziţia
echipamentelor, care să asigure accelerarea
procesului de digitizare. În planul de achiziţii
pentru anul 2012 au fost prevăzute achiziţii de
echipamente, care să asigure creşterea
ritmului de digitizare a înregistrărilor analogice,
astfel că, prin retehnologizarea unei cabine de
ingest (transformarea acesteia din cabină
pentru procesare suport DAT în cabină pentru
procesare suport benzi magnetice), să fie
create condiţiile de digitizare. Se urmăreşte
identificarea furnizorilor de echipamente de
redare a discurilor pe suport ebonită (shellac),
acestea nefiind prezente în ofertele curente de
echipamente profil.
Sistemul de arhivare digitală a indicat
ingestarea a peste 20.000 unităţi de benzi
magnetice, 2800 de discuri vinil, 1150 de
CD-uri, 700 de casete DAT, reuşindu-se
creşterea de la 1500 la 2500 de unităţi/lună,
conform ţintei propuse.
Procesul de constituire a unei arhive digitale
operative rămâne însă incomplet, câtă vreme
fluxul tehnic de digitizare nu este întregit şi de
componenta descrierii standardizate a
documentelor ingestate, indispensabilă
utilizatorului pentru regăsirea documentului
dematerializat.
Informatizarea arhivelor presupune şi
informatizarea evidenţelor, care să permită
identificarea înregistrării digitizate. În absenţa
unui sistem de evidenţă, creşterea ritmului de
ingest nu ne apropie de obiectivul propus. Pe
parcursul anului 2011 au fost analizate soluţiile
de selecţie a resurselor umane calificate pentru
activitatea de documentare, urmând ca în anul
2012, Colectivul Documentare Patrimoniu să
se completeze cu numărul de persoane
adecvat.
Colectivul Documentare a reuşit, în
completarea atribuţiilor curente, să urmeze un
program de colectare de date, în vederea
organizării informaţiei de tip metadata,
cuprinzând:
teatru radiofonic (1951-1984): 460
piese; 6126 roluri; 1344 actori; 74 regizori;
corelarea cotelor înregistrărilor de teatru
radiofonic cu Arhiva Jilava (1960-1984): 1450
de titluri;
emisiuni literare - nomenclatorul de
emisiuni culturale (1951-1966): 750 de emisiuni;
avizarea lor echivalând cu sprijinirea unor
iniţiative culturale şi activează imaginea de
promotor cultural al instituţiei.
În conformitate cu Legea Arhivelor nr.16/1996
şi cu Regulamentele interne, au fost oferite
materiale documentare privitoare la patrimoniul
scris şi sonor al Societăţii, unui număr de 45 de
solicitanţi externi (cercetători, instituţii culturale
şi academice etc.) elaborate de colectivele
Arhivă Scrisă şi Documentare.
Colectivul Arhivă Scrisă a elaborat 15
documentaţii complexe referitoare la fondurile
istorice, pe teme de o mare diversitate, pentru
solicitanţi externi, 12 documentări interne pe
teme de istorie a instituţiei, şi a rezolvat un
număr, de asemenea în continuă creştere de la
an la an, de solicitări de informaţii
administrative privind salariaţi/colaboratori ai
Societăţii, fiecare asemenea speţă însemnând
prospectarea a aproximativ a 20 de ani de
consemnări arhivistice.
A fost demarat un proiect de revizuire a tarifelor
de prestări de servicii pentru solicitanţii externi,
prin alinierea la nivelul practicat de operatori
similari, coroborate cu introducerea unui
„indice de conservare”. Cele 19 contracte
încheiate în 2011 cu terţi privind diverse speţe
referitoare la patrimoniul arhivistic au adus
încasări de 18391 lei.
În semestrul II al anului 2011, a fost constituit
fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin
copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio
România, ce redau marile voci ale culturii
române.
Serviciul public de radio are obligaţia impunerii
unui model de consum legal a unui bun
cultural, creat în spaţiu public şi prin finanţare
publică: producţia radiofonică marca Radio
România. Zestrea culturală de creaţie
radiofonică este ameninţată nu numai de
pericolul degradării fizice a suporturilor, dar şi
de piraterie şi de alte tipuri de folosire
neautorizată, ceea ce implică lipsa
compensaţiei dreptului de producător şi
privarea de capitalul moral şi de prestigiu.
Educarea şi informarea utilizatorilor constituie
punctele de pornire în direcţia dezvoltării
atitudinii corecte şi responsabile faţă de
patrimoniul cultural. O primă măsură, în acest
sens, va fi postarea pe site-ul Radio România a
Regulamentelor de acces la fondurile
arhivistice ale instituţiei, începând din anul
2012. Catalogul informatizat al înregistrărilor
va reprezenta un important instrument de
acces legal la colecţiile instituţiei, prin
comunicarea publică a evidenţelor şi, implicit,
declinarea deţinătorului legal al dreptului de
producător, precum şi al celorlalte drepturi de
autor şi conexe, înglobate într-o producţie
audio.
Memoria Radioului public, un fond arhivistic
unic, face obiectul unei valorificări sistematice,
prin producţia de noi bunuri culturale, obţinute
prin editorializare şi publicarea colecţiilor de
PROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI | 147
cărţi, CD-uri, audiobook-uri, de către Editura
„Casa Radio”.
Programul editărilor susţinute de Societatea
Română de Radiodifuziune sub brandul
Editura „Casa Radio“ se constituie în baza
Principiilor de valorificare a patrimoniului arhivistic, plan strategic al Serviciului
Patrimoniu, derivat al documentului „Misiune, Viziune, Valori şi Principii“.
Planul editorial 2011, prin publicarea a 30 titluri
(10 carte+CD; 20 CD), a valorificat 25 de
emisiuni de arhivă, dintre care 10 constituie
nume de colecţii, readuse în interesul
publicului prin noile produse: „Biblioteca de
poezie românească”, „Radio-Prichindel”, „Lada
de zestre”, „Ora veselă”, „Noapte bună, copii”,
„Maestro”, „Profil interpretativ”, „Fonoteca de
Aur”, „Vocile memoriei” etc. Acestea
însumează un număr de 1510 minute de
înregistrări istorice recondiţionate şi
recontextualizate.
Asigurarea continuităţii programelor de
valorificare a patrimoniului – o cale de acces
alternativă a publicului la arhivele Radioului –
contribuie la fidelizarea unor categorii tot mai
diverse de public şi pentru menţinerea poziţiei
câştigate în peisajul editorial actual.
Direcţiile strategice de acţiune pentru protecţia
şi îmbogăţirea celei mai vechi şi mai importante
arhive media a ţării urmăresc crearea şi
perpetuarea valorilor generate de patrimoniu,
regăsite în domeniul cultural, social şi
comercial.